Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013

252 visualizaciones

Publicado el

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013

Publicado en: Educación
  • Sé el primero en comentar

  • Sé el primero en recomendar esto

Symposia investigatio bibliotheca, editia 2013

  1. 1. UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Ediţia 2013 Anuar Chişinău 2013
  2. 2. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 2 CZU 016 SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA Director publicaţie: Academician, prof. univ., dr. hab. Andrei GALBEN Responsabil pentru ediţie: Zinaida SOCHIRCĂ Redactor responsabil: Ludmila CORGHENCI Colegiul de redacţie: conf. univ., dr. Ana Guţu, conf. univ., dr. Mihai Cernencu, conf. univ., dr. Svetlana Rusnac, Sha Li Zhang, PhD, assistant dean (UNC Greensboro, North Carolina, USA), conf. univ., dr. Lidia Kulikovski, MA. Zinaida Sochircă, dr. Monica Avram (Târgu-Mureş, România), Arja Mantykangas, PhD, lecteur (Boras, Suedia) Abstracte în limba engleză: MA Zinaida Sochircă Procesare computerizată: Victoria Moşneaga Volumul a fost recomandat pentru publicare de către Consiliul Coordonator DIB (proces verbal nr. 5 din 25 iunie 2013) şi Senatul ULIM (proces verbal nr. 8 din 26 iunie 2013) © ULIM, 2013
  3. 3. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 3 SUMAR Biblioteca universitară – parteneriate care fidelizează comunitatea servită (Ludmila Corghenci)…….……………………………..……. 6 DIMENSIUNI ŞI PRIORITĂŢI ALE PARTENERIATELOR PROFESIONALE Vera OSOIANU. Tendinţe şi priorităţi în activitatea bibliotecilor…..8 Valentina CHITOROAGĂ. Parcursul anului editorial 2012: jaloane statistice şi logistice………………………………………………....25 Viorica LUPU, Vera SOBEŢCHI. Parteneriatul cu instituţiile de cercetări ştiinţifice – prioritate strategică a bibliotecii în asigurarea informaţională a cercetării în domeniul agricol…………………….40 Natalia GHIMPU, Liuba CIOBANU. Parteneriat instituţional info- documentar – Duplex Succes……………………………………….49 Tatiana OPRESCU. Industria informării………………………….55 PARTENERIATE DE SUCCES: CAZUL DEPARTAMENTULUI INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC Zinaida SOCHIRCĂ. Biblioteca Digitală ULIM: parteneriat instituţional……………………………………………………..……..63 Tatiana PANAGHIU. Resursele documentare ale DIB în anul 2012: indicatori statistici, parteneriate pentru dezvoltare………………..….71 Veronica BORŞ. Eficienţa e-serviciilor/produselor DIB: parametri de relevanţă………………………………………………………………78 Irina CERNEAUSCAITE. Program „Grija pentru Noii Utilizatori”: evoluare şi evaluare………………………………………………….86 Elena ŢURCAN. Кампания «Сunoaşte Cartea Profesorului Tău» – эффективное продвижение академических изданий………………91 Ludmila CORGHENCI. 3 strategii de succes în parteneriatul DIB – Facultatea Istorie şi Relaţii Internaţionale – Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice………………………………………………………………..95
  4. 4. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 4 AUTORII MATERIALELOR, INCLUSE ÎN SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA……….………………………102 GHID PENTRU AUTORI: CERINŢE FAŢĂ DE MANUSCRISE ………………………………………………………………………103 ABREVIERI UTILIZATE: ABRM Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova AGEPI Agenţia de Stat pentru Protecţia Intelectuală AMTAP Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice ASEM Academia de Studii Economice din Moldova BM Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Chişinău BNRM Biblioteca Naţională a Republicii Moldova BRŞA Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agrare de Stat din Moldova CBN Consiliul Biblioteconomic Naţional CI Clinica Informaţională DIB CID AGEPI Centrul de Informare şi Documentare al AGEPI CID ULIM Centrul de Informare şi Documentare ULIM CRETI Centrul Resurse Electronice şi Tehnologii Informaţionale CT nr.1 Comitetul Tehnic nr.1 „Biblioteconomie. Informare. Documentare” CZU Clasificarea Zecimală Universală Catedra BAI Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională a Universităţii de Stat din Moldova DEPASIR Serviciul Dezvoltarea şi Prelucrarea analitico- sintetică a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB Departament Informaţional Biblioteconomic
  5. 5. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 5 DL ULIM Depozit Legal ULIM DSI Diseminarea Selectivă a Informaţiei MP Managementul Proiectului OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii PASRDI Oficiul Prelucrarea analitico-sintetică a resurselor informaţionale şi documentare PDRI Politica de Dezvoltare a Resurselor Documentare şi Informaţionale DIB PI Proprietate intelectuală PS Plan Strategic SIBD Serviciul Informare Bibliografică şi Documentară SIBIMOL Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor din Republica Moldova SL Sală de Lectură SPL Sală Polivalentă de Lectură UASM Universitatea Agrară de Stat din Moldova ULIM Universitatea Liberă Internaţională din Moldova UPS Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” US „Alecu Russo”Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi USEFS Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport USM Universitatea de Stat din Moldova USMF Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” UTM Universitatea Tehnică din Moldova BNRM Biblioteca Naţională a Republicii Moldova
  6. 6. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 6 BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ – PARTENERIATE CARE FIDELIZEAZĂ COMUNITATEA SERVITĂ INFORMAŢIONAL-DOCUMENTAR (notă analitică introductivă) Reformarea învăţământului superior implică şi dimensiunea biblioteconomică, cea din urmă fiind indispensabilă implementării principiilor Procesului Bologna: asigurarea calităţii procesului educaţional, intensificarea mobilităţii individuale a cadrelor didactice şi a studenţilor, perfecţionarea sistemului de administrare a instituţiilor etc. În acest sens prezintă interes conceptul de parteneriat al activităţii informaţional-bibliotecare – puc în aplicare ca un mod de acţiune, de atitudine profesională, dând un plus de valoare resurselor, serviciilor şi produselor, oferite de către biblioteci comunităţilor. Titlul prezentei note reflectă genericul ediţiei a 5-a a Symposia Investigatio Bibliotheca, care şi-a ţinut lucrarile la 7 februarie 2013. De ce acest cadru tematic? În primul rând, interesul ştiinţific al DIB pentru aceste conţinuturi se înscrie în preocupările universitare pentru augmentarea rolului acestuia ca o structură info-bibliotecară de interes comun, ca actor direct al proceselor de învăţare şi de cercetare. Nu în ultimul rând, o astfel de atitudine este benefică creării şi dezvoltării imaginii profesionale pozitive, relaţiilor instituţionale şi personale, cunoaşterii ariilor de interes comun, cunoaşterii reciproce. Parteneriatul profesional ca principiu şi atitudine contribuie la o mai bună înţelegere, facilitează orientarea atât pe proces, cât şi pe produs. DIB are o experienţă reprezentativă privind asigurarea funcţionalităţii parteneriatelor profesionale. Bazele implementării parteneriatului profesional au fost dezvoltate şi fundamentate în cadrul proiectului internaţional Tempus-Tacis „Library Training in Moldova”, fiind preluate/analizate/dezvoltate creativ multe dintre experienţele bibliotecilor engleze şi suedeze (anii 1999-2001). Este vorba despre planificarea strategică, asigurarea funcţionalităţii echipelor de procese, instituirea obligaţiunilor de „bibliotecar-contact”
  7. 7. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 7 şi altele – în toate direcţiile parteneriatul cu structurile universitare şi comunitatea profesională fiind cheia succesului. Înserând textele comunicărilor, prezentate în cadrul lucrărilor Symposia Investigatio Bibliotheca, anuarul le categoriseşte în două compartimente logistice, după cum urmează:  Dimensiuni şi priorităţi ale parteneriatelor profesionale  Parteneriate de Succes: cazul Departamentului Informaţional Biblioteconomic. Culegerea este destinată atât managerilor instituţiilor info- bibliotecare şi fondatorilor acestora, cât şi altor categorii de angajaţi, interesaţi asupra subiectelor, studenţilor din domeniul biblioteconomiei şi ştiinţelor informării. LLuuddmmiillaa CCoorrgghheennccii,, ddiirreeccttoorr aaddjjuunncctt DDIIBB
  8. 8. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 8 DIMENSIUNI ŞI PRIORITĂŢI ALE PARTENERIATELOR PROFESIONALE TENDINŢE ŞI PRIORITĂŢI ÎN ACTIVITATEA BIBLIOTECILOR Vera OSOIANU, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Abstract: Articolul prezintă o analiză a tendinţelor de dezvoltare bazată pe experienţa bibliotecilor din ţară şi de peste hotare şi pe rezultatele sondajelor sociologice efectuate în ultimii ani. Un loc aparte este rezervat necesităţilor utilizatorilor, care stau la baza tuturor transformărilor pozitive înregistrate în ultimii ani, precum şi unor aspecte ce ţin de implicarea comunităţii în activitatea bibliotecii, comunicare ca nou concept pe care se axează crearea cunoştinţelor. În baza analizei tendinţelor şi a rezultatelor sdudiilor recente au fost trasate priorităţile de activitate în anul 2013. Cuvinte cheie: tendinţe de dezvoltare, priorităţi, flexibilitate, necesităţile utilizatorilor, implicarea comunităţii. Îm materialul ce urmează am luat ca punct de reper două idei, care ar putea să aducă rezultate deosebite dacă vor fi folosite ca fundament pentru activitatea bibliotecilor în anul 2013. Mă refer la cuvintele celebre, aparținând lui Goethe: „Lumea nu e a celor care pot, ci a celor care vor” și la ideea, potrivit căreia „toate schimbările mari se fac de jos în sus”. Nici o lege, strategie de dezvoltare, hotărâre de guvern etc. nu va fi de succes, nu va schimba omul care refuză să se miște înainte. Bibliotecile publice din țara noastră n-au avut niciodată o conjunctură mai favorabilă dezvoltării decât o au acum. Există, pe de o parte, înțelegerea tot mai clară a rolului bibliotecii în societate la diverse niveluri de responsabilitate. Dovadă sunt mesajele prim- ministrului țării, domnul Vlad Filat, și ale unor miniștri din cabinetul Filat la solemnitatea de deschidere a Programului Novateca din 23 aprilie 2012. A fost aprobată hotărârea Guvernului „Cu privire la Programul naţional de informatizare a sferei culturii pentru anii 2012-
  9. 9. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 9 2020”, în luna decembrie au început dezbaterile publice asupra proiectului Strategiei de dezvoltare a culturii Republicii Moldova 2013-2020, sunt în proces de finalizare amendamentele Legii cu privire la Biblioteci etc. Pe de altă parte, este în deplină desfășurare Proiectul-pilot Novateca, care va dota cu tehnologii și acces internet pe parcursul anului 2013 68 de biblioteci publice din 12 raioane și va instrui bibliotecarii în vederea utilizării tehnologiilor și a internetului. Există, în caz de reușită, posibilitatea extinderii proiectului spre alte biblioteci publice. Iar la mijloc sunt cei aproape 2500 bibliotecari din bibliotecile publice, conștienți de necesitatea transformării bibliotecii publice și scoaterea acesteia pe o altă traiectorie de dezvoltare. Biblioteca a fost și va rămâne forță a schimbării cu contribuții esențiale în crearea unei societăți puternice. În marea lor majoritate profesioniștii domeniului bibliotecar sunt optimiști în ceia ce privește viitorul bibliotecii. Rămase printre puținele instituții, care oferă servicii gratuite, bibliotecile de azi sunt ca nicicând anterior în poziia de a asista cetățenii să creeze o societate, care să corespundă necesităților și doleanțelor proprii. Pentru a-și realiza pe deplin potențialul, bibliotecile trebuie să ofere servicii care să contribuie la transformare, la crearea cunoștințelor și conținuturilor de interes local, să creeze noi alianțe colaborative, care să lucreze pentru cetățenii din aria de servire. Prin democratizarea accesului la informații, bibliotecile oferă cetățenilor posibilități de a învăța, a se dezvolta și respectiv a-și îmbunătăți calitatea vieții. Deja de mai mulți ani, biblioteca încearcă să facă față unei concurențe acerbe pentru timpul si atenția oamenilor, să fie pe prima poziție la identificarea materialelor de calitate, relevante în haosul informațional care domină webul. Internetul a înlocuit multe din funcțiile efectuate anterior de biblioteci. S-au schimbat și modalitățile de căutare a informației. Persoanele caută informația pe motoarele de căutare, consultă prietenii sau rudele prin mediile sociale etc. Conform
  10. 10. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 10 unui studiu OCLC (2005), doar 8% dintre respondenți învață despre resursele electronice de la bibliotecari și doar 2% au încredere în expertiza bibliotecarului în procesul de evaluare a informației. În aceste condiții, bibliotecile trebuie să găsească căi și metode noi de a interesa cetățenii și de a oferi servicii pe care alți promotori nu le pot oferi. Conform sondajelor efectuate, in ultimii ani, pretutindeni în lume, biblioteca publică este un serviciu local apreciat de membrii comunității. 91% dintre cetățenii Suediei susțin că biblioteca publică este relevantă pentru ei. Un sondaj național realizat în mai 2012 în Anglia denotă faptul că trei pătrimi dintre respondenți consideră bibliotecile „foarte importante” sau „esențiale” pentru comunități. Un sondaj efectuat de Centrul Pew de Cercetare a Internetului și a Vieții Americanilor, rezultatele căruia au fost publicare la 23 octombrie 2012, relevă importanța cărții, a bibliotecii și a tehnologiilor în viața tinerilor cu vârste între 16-29 de ani, 60% dintre aceștea, declarând că au utilizat serviciile oferite de biblioteci pe parcursul anului trecut. Raportul „Acces la informație prin bibliotecile publice din Republica Moldova”, elaborat în anul 2011 în baza „Sondajului național despre nivelurile de acces la informație, percepția bibliotecilor, informația și nivelul de cunoaștere a calculatoarelor al cetățenilor moldoveni”, scoate în evidență faprul că 79% dinre respondenți consideră că bibliotecarii le sunt de ajutor. Un sondaj național efectuat în anul 2010 în Finlanda, care a avut ca scop evidențierea beneficiilor bibliotecilor publice, unic în felul său, pentru că sondajele precedente s-au axat pe rata de utilizate a bibliotecii și cea a lecturii, scoate în evidență un tablou destul de luminos al instituției bibliotecare. Potrivit studiului, axa pe care biblioteca trebuie să-și centreze activitatea, sunt necesitățile de informare, recreere și de cultură ale cetățenilor. Studiul scoate în relief rolul bibliotecii publice în viața de zi cu zi a cetățenilor în comparație cu alți promotori de informații și cultură: internetul, televiziunea,
  11. 11. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 11 presa. În opinia respondenților (vârsta cărora variază între 15-79 ani), bibliotecile publice au cele mai mari succese în promovarea accesului deschis la informații, dezvoltarea interesului pentru literatură și artă, instruirea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea democrației. Punctul forte al bibliotecii publice în percepția publicului constă în oferirea oportunităților egale pentru toți în vederea folosirii literaturii și artei și dezvoltarea personală. 49% de respondenți au declarat că vizitează biblioteca lunar și 81% că au vizitat biblioteca pe parcursul anului, iar împrumutul cărților este considerat cel mai solicitat serviciu. Conform studiului, avantajele bibliotecii, în comparație cu alți promotori de informații și cultură, sunt prețurile mici și credibilitatea. Respondenții recunosc că Internetul a schimbat pentru ei semnificația bibliotecii, dar numai până la o anumită limită. Studiul scoate în evidență faptul, că inegalitatea digitală și marginalizarea informațională sunt interconectate. Vârstnicii și persoanele mai puțin educate, care utilizează mai rar biblioteca, sunt de asemenea și cei mai slabi utilizatori de internet. Studiile demonstrează că utilizarea bibliotecii este mai scăzută printre grupurile cu un nivel socio- economic mai scăzut. În linii mari, importanța bibliotecii publice ca serviciu local este recunoscută de societate și de factorii de decizie politică și financiară de cel mai înalt nivel. La 28 iunie 2012 Ed Vaizey, ministrul englez al Culturii, Media și Sportului a ținut o prelegere în cadrul conferinței „Viitorul serviciilor de bibliotecă”, în care face o incursiune foarte optimistă în serviciile de bibliotecă, oferite cetățenilor din Anglia de cele 3300 de biblioteci. Ministrul încearcă să convingă comunitatea bibliotecară că atât guvernul, cât și autoritățile locale, înțeleg importanța serviciilor oferite de biblioteci. După furtuna prin care au trecut bibliotecarii englezi la începutul anului 2011, când a fost pusă problema reducerii unui număr impunător de biblioteci și bibliotecari, aceste asigurări și încurajări au fost mai mult decât binevenite.
  12. 12. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 12 Este cunoscut faptul, că în ceia ce privește serviciile oferite de biblioteci, nu există o unitate de măsură, care să corespundă intereselor tuturor. De aici necesitatea de flexibilitate a bibliotecii, începând cu pereții, mobila, tehnologiile și terminând cu echipa de bibliotecari. Ca serviciu public, biblioteca este responsabilitatea organelor administrative locale față de cetățeni. Dată fiind situația finanțării publice, organele administrative locale nu au altă opțiune decât eficientizarea cheltuielilor, inclusiv a serviciilor bibliotecare. În acest context bibliotecile trebuie să regîndească serviciile oferite cetățenilor, să ofere servicii noi sau să le înnobileze cu elemente inovative pe cele oferite tradițional. Acțiunile întreprinse în acest sens variază de la țară la țară și de la localitate la localitate. În Anglia, Finlanda şi alte ţări, sunt atestate cazuri cînd o bibliotecă combină funcțiile unei biblioteci publice și cele ale unei biblioteci universitare. Prin concentrarea în același loc a serviciilor, resurselor, a experienței și competențelor personalului, biblioteca poate atrage mai multi utilizatori și poate ajunge mai ușor la non utilizatori. În condițiile diminuării bugetelor, regândirea serviciilor trebuie să aibă la bază: modele alternative de finanțare, oportunitățile digitale (unele servicii, precum cele cu utilizatea instrumentelor Web 2.0 pot fi dezvoltate fără costuri suplimentare), folosirea în comun a spațiilor și resurselor, dezvoltarea serviciilor în limita resurselor existente. Implicarea comunității în activitatea bibliotecii este considerată de foarte mulți profesioniști una dintre cheile succesului. La 1 august 2012 R. David Lankes, decanul Școlii de Studii Informaționale a Universității Syracuse, SUA, un pasionat avocat al bibliotecarilor și al rolului acestora în societate, a publicat pe blogul său articolul Beyond the Bullet Points: It is Time to Stop Trying to Save Libraries (http://quartz.syr.edu/blog/?p=1697). Este un mesaj plin de optimism, privind existența în timp a bibliotecii, iar viitorul acesteia autorul îl leagă de implicarea comunității. Autorul crede că viitorul bibliotecilor este luminos, că
  13. 13. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 13 bibliotecile îmbunătăţesc societatea, că sunt esenţiale pentru transformarea socială pozitivă, că bibliotecarii sunt facilitatori ai cunoașterii, și că sunt cele mai importante valori ale oricărei biblioteci... Autorul este convins că bibliotecarii nu trebuie să salveze bibliotecile. Bibliotecile supravieţuiesc de peste 3.000 de ani, au supravieţuit foamete, epidemii, prejudecăţi, cenzură si anti- intelectualism cu mult înainte de venirea noastră. Steve Coffman cheamă bibliotecarii să ajute la transformarea bibliotecilor.Testul acestei transformări nu depinde de clădiri, colecții, servicii, și nici măcar de bibliotecari, depinde de succesele comunităţi. Autorul este convins, că decât să vorbim despre faptul că membrii comunității nu pot să citească, să facă cercetare, să acceseze internetul, noi trebuie să vorbim despre cum lectura, cercetarea, și accesul internet pot ajuta comunitățile să-și declanșeze potențialul. Biblioteca există pentru membrii comunității, dar fără o implicare serioasă a acestora nu poate cunoaște prosperitatea. Comunitatea este punctul forte pe care se ține tot lanțul care face o bibliotecă să prospere. Toate celelalte verigi sunt foarte importante, fiecare la locul lor, dar toate se sprijină pe acest suport. Activitatea de voluntariat, destul de răspândită în bibliotecile din Occident, este percepută de tot mai mulți profesioniști drep cale sigură de apropiere a membrilor comunității de bibliotecă.Tot mai multe biblioteci practică implicarea voluntarilor în diverse activități, începând cu desprăfuirea, aranjarea cărților la raft și terminand cu activități axate pe utilizarea tehnologiilor de informare și comunicare, cursuri de învățare a tehnologiilor moderne, de studiere a limbilor pentru asigurarea cărora bibliotecarul nu are nici timpul, nici competențele necesare. Printre cuvintele cheie care domina lumea bibliotecară internațională se regăsesc în mod obligatoriu: acces deschis, transparență, vizibilitate, cooperare, parteneriate, folosirea în comun a resurselor, flexibilitate, etc.
  14. 14. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 14 Menționăm mai jos tendințele mai accentuate în activitatea bibliotecilor:  dezvoltarea resurselor va avea la bază necesitățile utilizatorilor și includerea unor noi tipuri de resurse  provocările bugetare vor continua  modernizarea tehnologiilor va solicita bibliotecarilor noi competențe  va crește necesitatea evaluării activității. Biblioteca va trebui sa-și demonstreze valoarea  va avea loc extinderea digitizării și folosirea în comun a resurselor  instrumentele Web și echipamentele noi for favoriza dezvoltarea unor servicii noi  va crește rolul bibliotecii ca spațiu fizic, în special în asigurarea comunicării și socializării  inegalitatea digitală va fi mai accentuată  biblioteca va fi acolo unde sunt utilizatorii  va crește rolul bibliotecii în asigurarea comunicării  Va crește importanța informației tipărite. O tendință care se conturează foarte clar și este agreată de utilizatori ţine de plasarea bibliotecilor sub același acoperiș cu alte instituții de menire socială: magazine, cofetării, biserici, stații de telefoane, centre de informații turistice, centre de plasament, centre de îngrijire a copiilor sau bătrânilor etc. Pe langă numeroase beneficii această apropiere favorizează și reducerea cheltuielilor. Cum poate fi obținut succesul? Nu există o rețetă sigură a succesului, dar experiența demonstrează că drumul cel mai scurt spre succes poate fi găsit prin:  apropierea decidenților de interesele bibliotecii și de persoanele antrenate în activitatea ei  înțelegerea clară a necesităților și doleanțelor utilizatorilor  îmbunătățirea structurii organizatorice, a culturii organizaționale, dinamica de grup  dezvoltarea responsabilităților comune
  15. 15. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 15  învățarea principiilor de activitate în colaborare și a relațiilor din interiorul ierarhiilor  stabilirea unor relații de încredere reciprocă  asigurarea flexibilității instituției  îmbunătățirea proceselor de activitate  îmbunătățirea serviciilor pentru clienții interni și externi  luarea deciziilor în baza faptelor concrete  dezvoltarea instrumentelor managementului performantei  proiectarea și crearea structurilor, proceselor, și sistemelor care susțin viziunea, obiectivele și valorile instituției. Necesitățile utilizatorilor. Bibliotecile publice sunt, în primul rând, instituții de interes local, servicii platite de contribuabili, menite să servească comunitatea locală , să promoveze cunoștințe, informații, inovații, să se adapteze necesităților locale și toată activitatea lor trebuie să corespundă intereselor membrilor comunității. Biblioteca de azi trebuie să joace mai multe roluri: să facă față necesităților în continuă schimbare ale utilizatorilor și în același timp să rămână depozitar al cunoașterii și culturii. Conținuturile bogate și variate, adevărate porți spre înțelepciune, le oferă posibilitatea de a inspira și a surprinde utilizatorii. Era Informațională provoacă bibliotecile să creeze noi conținuturi și să interacționeze cu utilizatorii. Oricât de puține resurse n-ar avea o bibliotecă, trebuie să ținem cont de faptul, că majoritatea cetățenilor din aria de servire au și mai puțin și pentru mulți dintre ei biblioteca poate fi unica salvare. Bibliotecile sunt simboluri ale progresului uman și pot face indivizii și comunitățile mai puternice, oferind acces la informație, cunoaștere și educație. Pentru bibliotecari este esențial să întrebe membrii comunității ce vor să vadă în bibliotecă, și apoi să încerce să construiască ceia ce aceștia își doresc. Prin oferirea serviciilor online, bibliotecile atrag utilizatori noi, ajutându-i să dobândească noi competențe și să se integreze social.
  16. 16. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 16 Experiența bibliotecilor din Anglia demonstrează că jumătate din persoanele, care nu au internet la domiciliu, il folosesc în biblioteca locală. Prin aceasta biblioteca își aduce aportul la diminuarea inegalității digitale. Utilizatorii, în marea lor majoritate, sunt experți în domeniul profesat și știu de ce fel de servicii au nevoie. Ei decid dacă folosesc serviciile tradiționale ori pe cele virtuale sau le înlocuiesc cu altceva. Tendința bibliotecii trebuie să fie menținerea în aria actualității și oferirea unui spectru extins de servicii, bazat pe necesitățile utilizatorilor reali și ale celor potențiali. Semnalizarea slabă sau inexistentă îngreunează orientarea utilizatorilor în spațiile bibliotecii. Un serviciu nou, confuz, cu prea multe reguli și politici, informația despre care este greu de găsit, îl face confuz și pe utilizator. Un mijloc excelent de a mări uzabilitatea și respectiv satisfacția utilizatorului este înlăturarea tuturor obstacolelor. Sugestii: întrebați utilizatorii ce probleme au în procesul de căutare; creați o listă a răspunsurilor negative și depuneți eforturi pentru a rezolva problemele, faceți teste privind utilizarea serviciilor noi. Diversificarea serviciilor este o cale sigură de atragere a membrilor comunității în bibliotecă și de sporire a imaginii pozitive a bibliotecii. Imaginația bogată ajută bibliotecarii să găsească noi modalități de a oferi servicii. Filiale ale bibliotecilor pot fi găsite în metrouri, în aeroporturi, în stradă, în parcuri sub cerul liber etc. Bibliotecarii duc cărți spre a fi citite sau măcar observate în locuri publice: în trenuri, în autobuse, în parcuri. Toate acestea în încercarea de a găsi căi inovative, chiar riscante uneori, de a vorbi lumii despre bibliotecă. De ce atâta grijă pentru serviciile noi? Este cunoscut faptul că în anii tehnologizării masive, când majoritatea utilizatirilor încă nu aveau computere și acces internet la domiciliu, bibliotecile au cunoscut un flux masiv de utilizatori noi. Acum, în țările dezvoltate,
  17. 17. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 17 populația în marea ei majoritate, are tehnologiile moderne necesare acasă, iar biblioteca va trebui să găsească alte motive pentru a convinge utilizatorii să folosească serviciile bibliotecii. Spații. Peamenajarea spațiilor. Spațiile de amplasare a bibliotecilor au fost și rămân pe viitor foarte importante. Toate studiile din ultimii ani demonstrează, că rolul bibliotecii de spațiu fizic, centru de comunicare și socializare, spațiu unde membrii comunității se adună cu diverse ocazii, este apreciat de către cetățeni. Tendințele în arhitectura modernă de bibliotecă sunt de a rezerva mai puțin spațiu pentru resurse și mai mult spațiu pentru utilizatori. Noi nu vom putea pune încă multă vreme problema construirii unor spații noi, dar reamenajarea spațiilor existente poate fi făcută de orice bibliotecă. Acum, cand are loc eficientizarea activității școlilor, în multe localități spațiile eliberate ar putea fi alocate pentru biblioteci. Deși afirmă că biblioteca este mai mult decât o colecție de cărți, bibliotecarii nu fac prea multe pentru ca aceasta idee să se reflecte în spațiile bibliotecii. Între 22-24 octombrie 2012 in Monterey, California, a avut loc Conferinta Internet Libarian 2012 cu genericul „Transformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospect” (http://www.infotoday.com/il2012/program.asp.). În comunicarea de final Erik Boekesteijn, Jaap Van De Geer, Paul Pival, și Jeff Wisniewski (http://conferences.infotoday.com/documents/158/1545_Pival.pdf) propun bibliotecarilor un șir de idei in vederea reinventării spațiilor și locurilor pentru învățare. Autorii consideră, că biblioteca are nevoie de un nou model de business, întrucât mediul înconjurător este într-o continuă schimbare. Ei au făcut turul bibliotecilor din SUA și au colectat cele mai bune practici înregistrate de biblioteci : unele biblioteci au separat spații cu destinație specială pentru adolecenți (ALA a elaborat chiar un Ghid al spațiilor pentru adolescenți http://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspaces), altele – spații de studiu pentru elevi unde aceștia, la finele programului școlar, pot
  18. 18. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 18 comunica în public diverse idei, învățând cultura dialogului; altele - spații unde pot avea loc ore de clasă, în condiții mai puțin oficiale. Sunt practicate și spațiile multifuncționale deschise pentru diverse activități. Bibliotecile cu spații mai generoase practică arendarea acestora pentru activități adiacente. Unii bibliotecari încearcă să siplimenteze serviciile oferite cu vânzarea cărților. Ceia succesului, sugerează autorii, constă în implicarea comunității în organizarea spațiilor și în special în consultarea acestora în diverse probleme, în flexibilitate și în... încă mai multă flexibilitate. Presa de specialitate promovează tot mai insistent ideea că utilizatorii trebuie sa găsească in biblioteci lucruri despre care nici prin cap nu le trecea anterior ca pot fi gasite acolo. De aici probabil și tema Conferinței IFLA 2012 “Bibliotecile acum! – Inspiră, Surprind. Dau Putere”. Utilizatorii care adorm în bibliotecă au fost considerați întotdeauna de bibliotecari ca fiind o mare problemă. Un studiu efectuat în anul 2010 la University of California at Berkeley sugerează că dormitul înainte de începutul procesului de învățare imbunătățește performanțele. La 24 octombrie 2012 Library Journal (http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library-services/napping-in-the- library-on-purpose) publica articolul “Napping in the Library - On Purpose”, semnat de Meredith Schwartz. Este vorba despre o experiență total neașteptată pentru mulți. Bibliotecarii de la Wesleyan University au instalat în bibliotecă un dispozitiv special pentru utilizatorii, care vor să se odihnească un pic. Dispozitivul este conceput pentru a oferi condiții perfecte pentru un somn de 20 de minute. Părerile studenților visavis de această inovație sunt divizate, dar cele mai multe sunt positive. Instalații asemănătoare sunt utilizate și de Biblioteca Publică Helsinki. Unele biblioteci cumpără în acest scop scaune speciale care sunt o variantă mult mai ieftină. Promovarea eficientă a resurselor este o altă cale spre atenția itilizatorilor. În mai 2012 Carnegie UK Trust a efectuat un sondaj
  19. 19. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 19 privind viitorul bibliotecii, care demonstrează că oamenii au o închipuire foarte vagă despre serviciile și posibilitățile oferite de biblioteci. 45% dintre respondenți susțin că oportunitatea de a căuta sau rezerva cartea on-line va face în viitor biblioteca mai atractivă pentru ei și va spori gradul de utilizare a serviciilor bibliotecare. Aceasta în timp ce majoritatea bibliotecilor deja oferă de mai multă vreme acest serviciu. Aceiași descoperire a făcut-o şi OCLC prin sondajul „Percepția bibliotecii și a resurselor bibliotecare” din anul 2010, demonstrând că oamenii nu înțeșeg că o biblioecă poate fi mai mult decât cărți. Recent Centrul Pew de Cercetare a Internetului și a Vieții Americanilor a publicat Raportul privind Bibliotecile, Utilizatorii și Cărțile Electronice. Organizatorii studiului au fost șocați să descopere că cei mai multi dintre americani nu cunosc faptul că bibliotecile împrumută cărți electronice, deși 76% de biblioteci publice oferă acest serviciu. Formarea profesională continuă. În condițiile globalizării, dialogul și cooperarea sunt esențiale. Așteptările utilizatorilor se schimbă mult mai repede decât posibilitățile bibliotecarilor de a-și actualiza competențele și a dobândi compenențe noi. Bibliotecarii depun eforturi pentru a face față provocărilor Societății Cunoașterii, actualizând și extinzând serviciile oferite, dar permanent apar noi provocări, noi tehnologii, noi modalități de lectură, comunicare etc. Pentru a contribui la lărgirea sferei de servicii oferite, acestea incluzand digitizarea, utilizarea tehnologiilor noi, explorarea spațiului virtual, bibliotecarii trebuie să dobândească noi competențe. Toate acestea sporesc importanța formării profesionale continue. Revista „The Wall Street Journal” publica la 18 noiembrie 2012 articolul de Ruth Mantell ”Must-Have Job Skills in 2013” (http://online.wsj.com/article/SB100014241278873247351045781189 02763095818.html), în care sunt nominalizate câteva dintre deprinderile absolut necesare în anul 2013: comunicarea, brandul
  20. 20. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 20 personal (cum te reprezinți pe tine însuți), flexibilitatea, îmbunătățirea productivității. Lucrurile în biblioteci vor evolua și se vor schimba, dar nu se va schimba necesitatea unor ghizi capabili să ofere ajutor, consultanță etc. Problemele sunt de așa natură, că bibliotecarii sunt mai mult în aria “spațiului fizic” și a “cărților tipărite”. Dar lucrurile nu vor rămâne încă multă vreme așa. Bibliotecarii vor trebui să învețe să profite de avantagele oferite de WEB ca mai apoi să facă calea întoarsă “De la Internet la Gutenberg”. Cartea – marca bibliotecii. Marca bibliotecii este o problemă pe marginea căreia se discută foarte mult în mediul bibliotecar. Toate sondajele efectuate în ultimii ani demonstrează faptul că marca bibliotecii este cartea. Cartea este, de altfel, una dintre cele mai vechi mărci din lume, constituită pe parcurs de secole și întinerirea ei sau extinderea ei spre alte produse ori servicii va fi foarte greu (poate chiar imposibil) de efectuat. Și trebuie oare extinsă? Bibliotecarii din Occident deja incep să ințeleagă esența mesajului lui Umberto Eco, expus in cuvântarea ținută în Academia Italiană întitulată “De la internet la Gutenberg” și în interviul “Nu sperați că veți scăpa de cărți”. Bibliotecile din țările dezvoltate, unde populația are acasă tehnologii și acces Internet și unde accesul Internet în biblioteci nu mai este o atracție, deja sunt în față întrebării “ce urmează?”. Noi încă urmează să parcurgem această cale. Potribit statisticilor, doar 44% din populația țării dispune de acces Internet. Dar deja de pe acum trebuie să potrivim bine balanța între promovarea cărții și a lecturii, promovarea informației, promovarea serviciilor. Raportul IREX ne permite o comparație a situației bibliotecilor din Moldova cu situația și tendințele bibliotecilor publice la nivel internațional, prezentată de Raportul OCLC „Percepția bibliotecii și a resurselor informationale” (2005 și 2010), alte studii efectuate în bibliotecile lumii. Ca și studiul OCLC, Sondajul Național a scos în evidență faptul că „majoritatea cetățenilor și oficialilor publici
  21. 21. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 21 consideră bibliotecile ca locuri de păstrare a cărților și nu ca locuri de accesare a informației, într-un sens mai larg”. Deci, și la noi ca și în alte țări, marca bibliotecii rămâne a fi cartea. Un studiu efectuat cu câțiva ani în urmă in Marea Britanie reliefa faptul ca majotitatea respondenţilor la întrebarea „care este scopul frecventării bibliotecii?”, au răspuns „pentru a împrumuta cărţi”. Într-un sondaj realizat cu câțiva ani în urmă, cititorii revistei American Libraries au fost întrebaţi ce teme ar dori să vadă mai frecvent în revistă. Un număr mare de respondenţi au răspuns “cărţile”. De zeci de ani, biblioteca este într-o continuă căutare a identității. În articolul “The Decline and Fall of the Library Empaire” (http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline- and-Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012), citat foarte activ de comunitatea bibliotecară internațională, cunoscutul bibliolog american Steve Coffman accentuează faptul, că în ultimii 30 de ani istoria bibliotecii a cunoscut numeroase proiecte, planuri și uneori doar vise, privind căile prin care biblioteca ar putea să joace un rol mai important în revoluția digitală, care continuă să transforme mediul informational. Steve Coffman face o analiză a proiectelor mari, care se credea că pot fi salvarea bibliotecilor: Catalogul Colaborativ al Resurselor Online; Biblioteca 2.0, Referințele Virtuale (Reference servicis 24/7, QuestionPoint), Dotarea bibliotecilor cu computere pentru accesul public, Cărțile Electronice, Biblioteca Electronica. Prin aceste proiecte bibliotecarii au jucat un rol important în revoluția digitală, transformând informația și industria digitală din ultimile câteva decenii. Dar lumea se schimbă, serviciile promovate de biblioteci în mediul digital sunt înlocuite de tehnologii mai noi sau mai bune, sau de instituții poziționate mai bine, pentru a promova aceste servicii electronice, cum ar fi Amazon cu Biblioteca de Împrumut pentru Posesorii de Kindle (http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut- pentru-posesorii-de-kindle) .
  22. 22. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 22 Una dintre atracțiile principale pentru utilizatori bibliotecilor din ultimul timp a devenit împrimutul cărților electronice. Există deja politici bine stabilite privind împrumutul lor. Unele biblioteci le împrumută pentru o perioadă de trei săptțmâni pentru a fi utilizate de pe cititoare electronice, gen Kindle, Nook, iPhone, iPad etc. Perioada de utilizare expiră odată cu expirarea termenului de împrumut, ca și în cazul cărților tradiționale. Cărțile electronice pot fi împrumutate în același timp de o singură persoană. Dar bibliotecarii trebuie să fie conștienți, că există probleme cu care noi încă urmează să ne ciocnim. Cărțile electronice nu vor fi nici o dată a bibliotecilor. Compania HarperCollins, unul dintre liderii mondiali ai industriei de editare, a anunțat, de exemplu, că o carte poate fi împrumutată numai de 26 de ori, după care va trebui cumpărată o nouă licență. Steve Coffman consideră, că după 50 de ani pe piața digitală, bibliotecile au ajuns exact acolo de unde au pornit. Ceea ce rămâne foarte clar sunt cărțile fizice, spațiile, și oamenii, care încă mai vin să le utilizeze. A descoperi cum să expoatăm aceste valori în mediul nou nu va fi ușor. Autorul se întreabă, dacă nu ar fi înțelept “să lăsăm în pace biblioteca electronică și să ne concentrăm asupra cărților și a spațiilor. S-ar putea ca acestea să definească biblioteca viitorului. Sau poate nu. Poate trebuie să jucăm roluri noi în lumea digitală sau roluri vechi, dar pe căi noi”. Tot mai mulți utilizatori din generația net afirmă, că folosind mai mult cititoarele de cărți electronice se conving mai mult de avantagele cărții în format tradițional. În articolul “E-book, grupuri vs Carte, cenaclu/ OPINIE” (http://social.moldova.org/news/ebook- grupuri-vs-carte-cenaclu-opinie-233647-rom.html) Alexandru Vakulovski aduce dovezi grele de ce nu crede în dispariția cărții în format tradițional. Să revenim la Stive Coffman și articolul său, care a făcut atâta vâlvă în comunitatea bibliotecară (despre care aminteam mai sus). La Conferinta Internet libarian 2012 cu genericul “Transformational
  23. 23. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 23 Power of Internet Librarians: Promise & Prospect”, care a avut loc între 22-24 octombrie 2012 in Monterey, California, acesta a revenit la ideile expuse în articol, fiind și mai convins de faptul că “unicul produs pe care s-a ținut, se ține și se va ține în viitor biblioteca este cartea tipărită”. Coffman sugerează bibliotecarilor să înceteze să risipească resursele și așa limitate pe zeci și chiar sute de inițiative și să se orienteze mai mult spre cartea tipărită. El consideră că imperiul Biblioteca încă poate fi transformat, dacă:  vom pune la baza misiunii bibliotecii promovarea cărții și a informației tipărite  ne vom axa pe formatul tipărit, cât acesta mai contează  vom folosi în avantajul nostru mediul hybrid pentru a susține și provova valorile existente  vom folosi tehnologiile pentru a furniza eficient serviciile și a reduce costurile de funcționare  ne vom pregăti să concurăm cu alți prestatori de servicii bibliotecare în domeniile, unde producția tipărită dispare. Dacă nu vom face noi acest lucru, consideră Coffman, se vor gasi alții să o facă în locul nostru.Tehnologiile își au rostul lor, dar nu pot fi un substituient al cărții și al lecturii. Și una și alta pot fi practicate cu succes, atât în spațiul virtual, cât și în spațiul fizic al bibliotecii. În lucrarea „Atlas of New Librarianship”, David Lankes sugerează o nouă misiune pentru bibliotecari - îmbunătățirea societății prin facilitarea creării cunoștințelor în cadrul comunității. Lankes vede remodelarea biblioteconomiei și a practicii bibliotecare, utilizând un concept fundamental, conform căruia cunoștințele se formează prin dialog și comunicare. În lumina celor expuse mai sus, prioritățile în activitaea bibliotecilor publice în anul 2013 trebuie să includă:  demonstrarea valorii bibliotecii  formarea parteneriatelor comunitare  concentarea eforturilor în vederea realizării cu succes a Proiectului pilot Novateca
  24. 24. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 24  pregatirea bibliotecilor in vederea extinderii Programului Novateca  integrarea bibliotecilor publice in SIBIMOL  acces la tehnologiile noi și Internet  asimilarea și utilizarea instrumentelor WEB 2.0  diversificarea serviciilor în conformitate cu necesitățile utilizatorilor  formarea profesională continuă: Dezvoltarea competențelor. Consolidarea rolului bibliotecarului de mentor, instructor, animator, facilitator, element de coeziune socială etc.  organizarea ediției a treia, anul 2013, a Festivalului Naţional a Cărţii şi Lecturii. Concursuri tradiționale etc  elaborarea programelor strategice. Lista poate continua, dar se va baza atât pe necesități, cât și pe posibilități. Este clar, că Anul Bibliologic 2013 se anunță a fi unul destul de interesant. Nu va fi ușor, probleme și obstacole sunt multe, însă după spusele lui John F.Kennedy „dacă găsești un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri”. Iar Albert Einstein susținea, că unicul lucru pe care trebuie să-l cunoști la sigur, este locul unde se află biblioteca. Aceasta trebuie să cunoască utilizatorii. Un drum care le poate fi de folos. Referințe bibliografice: 1. BOEKESTEIJN, E. et al. Transformational Power of Internet Librarians: Promise & Prospect. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil: http://www.infotoday.com/il2012/program.asp; http://conferences.infotoday.com/documents/158/1545_Pival.pdf. 2. SCHWARTZ, M. Napping in the Library—On Purpose. [Accesat 21.06.2013]. Disponibil. http://lj.libraryjournal.com/2012/10/library- services/napping-in-the-library-on-purpose. 3. 2010 top ten trends in academic libraries. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil: http://crln.acrl.org/content/71/6/286.short. 4. The trends of library development under multimedia and network environment. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil: http://www.seiofbluemountain.com/upload/product/200909/2008jyhy07 a3.pdf.
  25. 25. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 25 5. LANKES, D. Beyond the Bullet Points: It is Time to Stop Trying to Save Libraries. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil: http://quartz.syr.edu/blog/?p=1697. 6. Ghidul spațiilor pentru adolescenți. [Accesat 21.06.2013]. Disponibil: http://www.ala.org/yalsa/guidelines/teenspaces. 7. COFFMAN, S. The Decline and Fall of the Library Empaire. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil: http://www.infotoday.com/searcher/apr12/Coffman–The-Decline-and- Fall-of-the-Library-Empire.shtml publicat în aprilie 2012. 8. Biblioteca de Împrumut pentru Posesorii de Kindle. [Accesat 24.06.2013]. Disponibil: http://clubbib2.wordpress.com/2012/05/18/biblioteca-de-imprumut- pentru-posesorii-de-kindle. 9. E-book, grupuri vs Carte, cenaclu / OPINIE. [Accesat 20.06.2013]. Disponibil: http://social.moldova.org/news/ebook-grupuri-vs-carte- cenaclu-opinie-233647-rom.html. 10. Transforming the Library Empire - Posible? [Accesat 20.06.2013]. Disponibil: http://www.libconf.com/2012/10/24/transforming-the- library-empire-possible. 11. LANKES, D. Atlas of New Librarianship. [Accesat 20.06.2013]. Disponibil: http://mitpress.mit.edu/books/atlas-new-librarianship. PARCURSUL ANULUI EDITORIAL 2012: JALOANE STATISTICE ŞI LOGISTICE Valentina CHITOROAGĂ, Camera Naţională a Cărţii Abstract: Sunt reflectate date statistice ce reprezintă o imagine de ansamblu a producţiei editoriale din Republica Moldova în anul 2012. Într- un compartiment aparte sunt reflectate structurile editoriale moldoveneşti. Datele statistice, în baza cărora a fost realizată analiza, au fost preluate din rapoartele statistice naţionale ale Camerei Naţionale a Cărţi din Republica Moldova, instituţie fondată la 1 iunie 1957, care exercită funcţiile de agenţie bibliografică naţională, Centru de Depozit Legal, ISSN, Agenţie naţională ISBN, ISSN, ISMN. Cuvinte-cheie: producţie editorială, date statistice, editori, structuri editoriale, Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova.
  26. 26. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 26 Camera Naţională a Cărţii (CNC) îndeplineşte funcţia de centru statistic naţional privind producţia editorială din Republica Moldova. Statistica CNC redă o imagine obiectivă a ceea ce se întâmplă în industria de carte, indicatorii prezentând torentul de publicaţii în funcţie de diverse criterii. Prezenta analiză se fundamenetază pe rapoartele statistice naţionale ale CNC, ca unitate de înregistrare fiind considerată fiecare carte, broşură, volum, fiecare număr de revistă, ziar etc. În general, situaţia din RM corespunde tendinţelor globale de dezvoltare a industriei editoriale, indiferent de factorii demografici şi sociali. În anul 2012 în Republica Moldova existau circa 278 de editori, incluzând autori-editori şi firme de toate mărimile şi formă de proprietate. Numărul de titluri carte editate, conform datelor Camerei Naţionale a Cărţii, constitie 2724 în termeni globali, ceea ce presupune o creştere cu 10,28 % faţă de anul precedent. Cuantumul producţiei editoriale în anul 2012 este reprezentativ în comparaţie cu ultimii cinci ani. În creştere în ultimii cinci ani, producţia editorială se poziţionează într-un fel constant, după cum reiese de mai jos: Tabel nr. 1 Cărţi şi broşuri editate în RM în anii 2008-2012 Editarea cărţilor şi broşurilor 2008 2009 2010 2011 2012 Total 2711 2246 2366 2470 2724 dintre care în limbile: română 1928 1429 1499 1730 1875 rusă 418 381 411 319 383 alte limbi 504 436 456 421 466 Pentru a permite compararea şi construirea de ierarhii, datele au fost ponderate prin raportare la numărul de locuitori. Graficul de mai jos reprezintă numărul de titluri de carte per 1000 de locuitori, anii 2008-2012
  27. 27. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 27 Activitatea structurilor editoriale (grupate conform tipurilor de proprietate) pentru anul 2012 este prezentată prin următorii indicatori statistici: Tabel nr. 2 Nr Editori Nr de cărţi şi broşuri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar imprimate (mii ex.) 1. Edituri de stat: 117 1 032,4 105 044,8 Cartea Moldovei 5 3,0 371,0 Lumina 44 76,9 7 402,2 Statistica 2 0,4 58,5 Ştiinţa 57 926,9 96 500,3 Universul 9 25,2 712,8 2. Editori/Instituţii superioare de învăţământ de stat 482 63,2 7 388,0 AAP (Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele RM) 3 0,4 63,0 Academia "Ştefan cel Mare" 6 0,8 80,8 Academia Militară "Alexandru cel Bun" 1 0,1 4,0 AMTAP (Academia de Teatru, Muzică şi Arte Plastice) 6 0,4 6,3 ASEM 53 8,0 2 007,0 UASM 21 3,1 273,6 UPS "Ion Creangă" 10 0,7 29,4 US Bălţi (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi) 18 1,1 170,2 US Cahul (Universitatea de Stat 18 2,6 120,3 2008 2009 2010 Număr titluri carte / 1000 locuitori 0,76 0,63 0,66 Total titluri 2711 2246 2366 0 1000 2000 3000
  28. 28. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 28 Nr Editori Nr de cărţi şi broşuri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar imprimate (mii ex.) "B. P. Hasdeu" din Cahul) US Comrat 7 0,5 37,7 US Tiraspol (sediul la Chişinău) 24 3,4 282,8 US Tiraspol (Transnistria) 2 0,5 70,0 USEFS (Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport) 19 2,0 238,5 USM 135 18,6 2 117,5 USMF 79 9,5 936,7 UTM 80 11,5 950,2 3. Editori/Instituţii superioare de învăţământ private 105 12,0 1 194,0 ATIC (Academia de Transporturi, Informatică şi Comunicaţii) 5 1,0 151,0 IRIM (Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova) 3 0,4 45,5 UCCM (Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova) 52 1,5 146,4 ULIM 32 7,7 695,5 Universitatea "Perspectiva-Int" 1 0,2 49,0 Universitatea Slavonă 12 1,2 106,6 4. Editori privaţi 1151 1 846,1 144 655,4 A.V.i.T. Publ 2 7,5 11,3 Abeceluş 1 3,0 58,6 Acadian Art 1 0,2 1,0 Adiabata 1 2,0 21,5 Adevărul Media 1 - - Adriga-Vis 1 0,2 12,0 Alina Scorohodova 4 0,4 21,0 Almor Plus 1 0,5 54,0 Ancestrala 4 3,5 159,0 Angelus 1 - 9,0 Arc 55 224,3 26 520,6 Arva Color 5 3,9 107,2 Atelier 1 0,2 2,2 Balacron 5 1,3 94,0 Baştina-Radog 6 3,9 332,0 Biblion 26 146,0 3 141,1
  29. 29. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 29 Nr Editori Nr de cărţi şi broşuri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar imprimate (mii ex.) Biotehdesign 19 1,7 107,4 Bons Offices 38 59,0 3 501,7 Cadran 8 4,0 247,8 Camno-Grup 2 10,0 297,0 Cartdidact 23 62,6 6 230,6 Cartea Juridică 7 2,7 144,1 Cartier 51 109,0 10 917,4 Centrografic 1 0,3 7,0 Cetatea de Sus 24 24,8 1 747,0 Chişinău-Prim 1 0,1 14,0 Civitas 14 31,2 1 057,5 Clipa 2 0,6 1,4 Continental Grup 6 2,4 342,0 Contrast Design 3 - 179,0 Copitec-Plus 1 0,1 3,0 Cronoprint 1 0,1 12,0 Cu drag SC 16 4,3 625,1 Cuşnir & Co 3 8,5 2 651,0 Cuvântul-ABC 12 19,9 932,2 Depol Promo 1 0,5 11,0 Design, Arhitectură şi Stil 1 1,0 19,0 Didactica Pro 1 1,2 27,9 Eco-Tiras 2 0,6 110,0 Edit Prest 1 - - Elan INC 7 1,5 189,2 Elan Poligraf 1 0,2 3,0 Elena-VI 1 - - Epigraf 27 85,1 4 399,0 Ericon 6 16,9 274,1 Farmec-Lux 23 17,2 1 048,7 Foxtrot 14 12,3 752,0 Fundaţia "Draghiştea" 9 4,0 735,0 Gazeta PP 1 5,0 83,7 Garomond-Studio 9 1,0 68,5 Garuda-Art 1 0,5 1,8 Grafema Libris 4 0,9 120,0 Grafic Design 2 0,8 121,0 Guguţă 2 5,0 83,9
  30. 30. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 30 Nr Editori Nr de cărţi şi broşuri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar imprimate (mii ex.) Gunivas 12 4,8 376,5 HM Design 1 0,5 36,0 Imona Grup 1 0,2 24,0 Imprint Plus 4 1,3 97,0 Imprint Star 2 1,2 461,0 Ingeocad 4 11,0 381,3 Integritas 5 11,0 263,4 Interprint 9 14,0 747,6 Învăţătorul Modern 3 0,3 8,9 Inversia-Dub 2 0,4 49,0 Iulian (Edit-Prest) 15 11,1 356,3 Labirint-Cutasevici 20 4,7 310,0 Lavilat-Info 44 9,5 617,1 Lexon-Prim 4 0,9 51,2 Libresco 3 15,0 209,0 Lider Agro 2 3,0 384,0 Litera AVN 45 312,5 33 042,9 Lyceum 65 123,0 5 793,2 Magna-Princeps 5 3,0 696,0 Maxtipar 3 0,3 16,0 Mesagerul 2 1,3 64,3 MS Logo 2 0,7 95,4 Notograf Prim 32 8,7 978,0 OMCT 9 5,6 143,0 Policolor 1 0,2 5,0 Poligraf Design 15 8,9 137,0 Poligrafist 7 1,5 363,7 Pontos 105 63,2 3 325,5 Preprintiva 1 0,5 2,3 Primex Com 4 0,6 14,0 Print-Caro 23 14,3 518,6 Proart 3 2,5 123,9 Pro-Edit 12 3,5 37,0 Profesional Service 13 2,7 319,0 Promarcos Edit 1 0,3 70,0 Prometeu 4 2,6 108,8 Promo-Lex 1 0,2 4,3 Prut Internaţional 78 61,2 4 650,0
  31. 31. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 31 Nr Editori Nr de cărţi şi broşuri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar imprimate (mii ex.) Ruxanda(Valmas-Terra) 1 0,2 2,0 Şagius-Grafic 1 5,0 350,0 Serebia SRL 5 8,5 739,0 Silvius Libris (Sica&V) 31 56,5 1 084,4 Somersbi 1 0,1 1,0 Softartstudio 2 0,2 17,7 Stratum Plus PP 7 2,4 655,0 Tehnica-Info 12 3,8 347,0 Teo-Educaţional 8 12,5 499,0 Tocono 1 - - Totex-Lux 3 0,6 51,0 ULYSSE 3 0,5 12,6 Urma Ta 5 16,0 203,8 Valinex SA 17 4,2 286,5 Vast-M 1 0,2 45,0 Vector V-N 14 84,6 15 322,3 Vega 2 35,1 1 004,0 Victoria Gomon 2 4,5 1 402,0 Vizual Design 3 0,1 69,0 Zuev Invest 10 13,0 74,4 5. Instituţii cu drept de editare 229 197,8 11 680,2 AGEPI 4 10,4 54,8 Analytique Moldpresa PP 1 6,0 11,2 BNRM (Biblioteca Naţională a Republicii Moldova) 13 1,7 237,0 Camera Naţională a Cărţii 20 0,2 119,9 IDIS "Viitorul" 3 0,6 42,2 IEFS (Inst. de Economie, Finanţe şi Statistică) 15 2,0 351,7 Institutul Naţional al Femeilor din Moldova "Egalitate" 2 4,0 153,9 Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice 2 0,2 17,0 Institutul pentru Democraţie 2 3,5 297,6 Liga Biblică din Moldova 7 23,0 117,5 Mediul Ambiant PP 1 1,0 17,7 Moldpres 5 0,6 259,0 Moldpresa 8 36,0 348,0
  32. 32. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 32 Nr Editori Nr de cărţi şi broşuri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar imprimate (mii ex.) Societatea Biblică Interconfesională din RM 4 14,3 1 611,0 Alte instituţii cu drept de editare 142 94,3 8 041,7 6. Cărţi, apărute fără indicarea editorului 618 388,8 28 426,4 7. Cărţi apărute cu indicarea tipografiei în calitate de editor 22 8,2 807,3 TOTAL 2724 3 548,5 299 196,1 Cota editurilor de stat (presupunând departamentele) în perioada de referinţă a reprezentat aproximativ 40-50 % din numărul de titluri al producţiei de carte şi mai mult de 40% din tirajul total. Odată cu creşterea numărului editorilor se observă concentrarea editării cărţilor în câteva structuri mari, care determină principalele linii directorii în sistemul editorial. Astfel, circa 70% din producţia editorială revine celor mai principale edituri. Relierăm şi o concentrare teritorială notabilă: Chişinăul, în rolul de centru al industriei editoriale, reprezintă 80,0 %, din totalul înregistrat al publicaţiilor scoase editate. O prezenţă vizibilă privind numărul de titluri scoase sunt centrele editoriale universitare. Evoluţia producţiei editoriale naţionale în anul 2012 în funcţie de conţinutul şi limba publicaţiilor este reflectată în tabelul ce urmează. Tabel nr. 3 Numărul cărţilor şi broşurilor (unităţi de tipar) Tiraj, mii ex. Tot al româ nă rus ă alt e Total româ nă rusă alte Total 272 4 1875 38 3 46 6 3548 ,5 2669, 4 620, 5 258, 6
  33. 33. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 33 Numărul cărţilor şi broşurilor (unităţi de tipar) Tiraj, mii ex. Din care: Literatură politică şi social economică 495 319 77 99 425, 1 334,0 58,7 32,4 Ştiinţe naturale 92 39 16 37 35,1 20,9 8,9 5,3 Bibliotecono mie 23 14 1 8 2,3 1,5 0,5 0,3 Bibliografie 37 23 - 14 2,3 1,3 - 1,0 Literatură tehnică 45 24 6 15 31,4 15,0 10,0 6,4 Literatură agricolă 50 24 12 14 21,1 8,5 11,2 1,4 Literatură medicală şi sportivă 106 71 7 28 63,0 53,3 4,6 5,1 Ştiinţe filologice şi artă 130 53 21 56 110, 5 53,0 34,9 22,6 Învăţământ, cultură 110 0 806 14 6 14 8 2244 ,1 1687, 2 389, 7 167, 2 Literatură artistică (beletristică) 352 257 71 24 170, 5 148,2 15,2 7,1 Literatură pentru copii 277 239 25 13 441, 6 346,0 86,5 9,1 Literatură cu caracter 17 6 1 10 1,5 0,5 0,3 0,7
  34. 34. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 34 Numărul cărţilor şi broşurilor (unităţi de tipar) Tiraj, mii ex. universal Tabel nr. 4 Producţia editorială în anul 2012 în funcţie de destinaţia specifică Numărul cărţilor şi broşurilor (unităţi de tipar) Tiraj, mii ex. Tot al român ă rus ă alt e Total român ă rusă alte Total 272 4 1875 383 46 6 3548, 5 2669, 4 620, 5 258, 6 Din care: Ediţii ştiinţifice 415 194 69 15 2 251,0 189,0 31,0 31,0 Ediţii ştiinţifico- populare 353 235 52 66 179,2 119,1 29,5 30,6 Ediţii oficiale 72 53 16 3 42,7 27,2 3,5 12,0 Ediţii normative de producere 20 10 4 6 5,6 3,7 0,4 1,5 Manuale şi lucrări metodice 913 698 120 95 1887, 3 1458, 9 320, 7 107, 7 Ediţii literar- artistice 393 275 72 46 218,7 153,5 48,7 16,5 Ediţii 275 239 23 13 496,7 408,7 78,9 9,1
  35. 35. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 35 pentru copii şi adolescenţ i Ediţii religioase 46 32 11 3 67,3 32,5 33,2 1,6 Ediţii informativ e şi de reclamă 154 87 - 67 228,4 203,2 - 25,2 Enciclope dii, îndreptare, îndrumare 83 52 16 15 171,6 73,6 74,6 23,4 În 2012, cartea proiectată pentru dezvoltarea culturii lecturii, a fost cartea ştiinţifică, ştiinţifico-populară, cognitivă, metodică, informativă, normativă de producţie, precum şi literatura oficială, având un număr mai mult de jumătate din numărul total de apariţii, atât a titlurilor cât şi a tirajului. Literatura politică şi socio-economică constituie mai mult de un sfert din toate titlurile pe an. Aproape în acelaşi număr a fost editată literatura ştiinţifică, tehnică, agricolă, medicală. În proporţie relativ mai mică este literatura privind cultura, mass-media, filologia şi arta. În prezent, în Republica Moldova sunt peste treizeci de instituţii de învăţământ superior, fapt ce generează necesitatea acută de carte didactică, în special de manuale, dar şi de carte ştiinţifică, dat fiind apariţia unor direcţii noi de cercetare. Manualele şi literatura de specialitate în prezent sunt în centrul atenţiei celor mai importante edituri din Republica Moldova. Menţionăm o creştere a numărului de titluri din domeniile respective, fiind scoase 1218 titluri din totalul anului 2012, constituind corespunzător 44,5%. Numărul de titluri de literatură artistică a crescut faţă de anul precedent – de la 285 (anul 2011) titluri la 352 (anul 2012). Indicatorii
  36. 36. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 36 cărţii pentru copii de asemenea au crescut uşor: de la 217 titluri în anul 2011 la 277 titluri în anul 2012. În anul 2012 în Republica Moldova s-au editat cărţi în 12 limbi, inclusiv în limbile minorităţilor naţionale de pe teritoriul RM. Tabelul ce urmează reliefează cuntumul cărţilor şi broşurilor editate în cele mai răspândite limbi străine,inclusiv în limbile minorităţilor naţionale Tabel nr. 5 Cărţi şi broşuri în limba: Titluri Tiraj (mii ex.) Coli de tipar română 1875 2 772,2 267 317,7 română-rusă 124 64,6 3 763,6 bulgară 4 2,4 5,3 engleză 71 47,6 267,6 franceză 23 75,0 622,5 găgăuză 6 6,2 24,0 germană 5 1,1 - greacă 1 0,1 7,0 italiană 4 0,4 22,6 latină 3 0,5 46,4 rusă 383 562,0 21 642,4 ucraineană 7 2,8 6,5 texte multilingve 219 69,4 5 470,5 TOTAL 2724 3 548,5 299 196,1 Conchidem, că în funcţie de criteriul de limbă cel mai mare număr de titluri a fost editat în limba română, urmând cele în limbile rusă, engleză, franceză etc.
  37. 37. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 37 Care sunt editorii cu cel mai mare număr de titluri de carte, editate în anul 2012? Răspunsul la întrebare este oferit prin intermediul tabelului de mai jos. Tabel nr. 6 Editori Cărţi şi broşuri (titluri) Tiraj total (mii ex.) Edituri de stat, Centre editorial- poligrafice ale Instituţiilor superioare de învăţământ de stat USM 135 18,6 UTM 80 11,5 USMF 79 9,5 Ştiinţa 57 926,9 ASEM 53 8,0 Subtotal 404 974,5 Editori particulari Pontos 105 63,2 Prut Internaţional 78 61,2 Lyceum 65 123,0 Arc 55 224,3 UCCM (Universitatea Cooperatist-Comercială) 52 1,5 Cartier 51 109,0 Subtotal 406 582,2 Total 810 1556,7 Luând în considerare numărul de titluri publicate în anul 2012, pe piaţa cărţii pe primele cinci locuri se plasează editorii: USM, Pontos, UTM, USMF, Prut Internaţional, care au publicat peste 50 titluri /an. Datele statistice relevă, că editorii din top au editat mai mult de un sfert (circa 29.74 %) din totalul titlurilor publicate şi 43.87 % din tirajul titlurilor apărute în anul 2012. Estimarea procentuală a editării cărţilor şi broşurilor în anii 2010-2011 Tabel nr. 7 Numărul de cărţi şi broşuri (unităţi titluri) 2011 2012 % schimbare
  38. 38. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 38 Total 2470 2724 10,28 Tiraj total ( mii ex.) 3 522,5 3 548,5 1,0 Indicatorii cantitativi ai editării cărţilor şi broşurilor în anul 2012 sunt în creştere faţă de anul 2011, referindu-ne atât la numărul de titluri, cât şi cel al tirajului. E de remarcat echilibrul, balanţa repertoriului cărţii naţionale în anul 2012, o creştere constantă a publicaţiilor de importanţă culturală, ştiinţifică şi socială. Un tablou real al editării revistelor şi buletinelor este oglindit în tabelul ce urmează. Tabel nr. 8 Publicaţii periodice continue Total titluri (unităţi ediţii) Total numere Tirajul mediu, mii ex. Tirajul anual, mii ex. Total titluri (unităţi ediţii) 232 1 836 427,0 2927,0 din care în limba: română 199 887 181,0 1573,0 rusă 36 515 77,0 778,0 româno-rusă 51 234 135,0 434,0 engleză 6 17 1,0 4,0 mixte 40 183 34,0 138,0 din ele: 1. Reviste 186 928 366,0 1958,0 din care în limba: română 73 359 133,0 859,0 rusă 32 212 71,0 564,0 româno-rusă 43 185 130,0 400,0 engleză 5 15 1,0 3,0 multilingve 33 157 32,0 132,0 2. Buletine 46 908 61,0 969,0 din care în limba: română 26 528 48,0 714,0 rusă 4 303 6,0 214,0 româno-rusă 8 49 5,0 34,0 engleză 1 3 1,0 multilingve 7 26 2,0 6,0 Tabel nr. 9
  39. 39. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 39 Editarea ziarelor în anul 2012 Ziare Total titluri (unităţi ediţii) Total numer e Tirajul mediu, mii ex. Tirajul anual, mii ex. Coli de tipar imprimate, mii Total titluri (unităţi ediţii) 166 6315 929,0 39 920,0 166 105,0 din care în limba: română 78 2 770 355,0 13 836,0 48 614,0 rusă 59 2 771 378,0 17 552,0 89 397,0 găgăuză 2 18 6,0 54,0 54,0 româno-rusă 24 727 186,0 8 443,0 2 7 9 9 1 , 0 ucraineană 1 6 2,0 12,0 2 4 , 0 multilingve 2 23 23,0 23,0 2 5 , 0 Din numărul total – ziare cotidiene 5 675 13,0 2928,0 1 1 0 0 4 , 0 Tabel nr. 10 Alte tipuri de publicaţii în anul 2012 (în comparaţie cu anul 2011) Gen Titluri Numere
  40. 40. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 40 documente 2012 2011 Rata creşterii, % 2012 2011 Rata creşterii, % Teze 220 175 25,71% 220 175 25,71% Ediţii în foi 90 80 12,50% 90 80 12,50% Resurse electronice 105 44 138,64% 105 44 138,64% Hărţi 1 4 -75,00% 1 4 -75,00% Publicaţii artă 44 176 -75,00% 44 176 -75,00% Analiza efectuată ne permite să conchidem că activitatea editorilor naţionali are un caracter dinamic. Necătând la condiţiile nefavorabile, industria editorială şi-a demonstrat viabilitatea, fiind supusă proceselor de transformare şi adaptare, iar prin creşterea numărului de titluri şi a tirajului se poate constata şi o creştere a vânzărilor pe piaţa de carte. Referinţe bibliografice: 1. Apariţii editoriale, 2012: raport statistic anual. Camera Naţională a Cărţii. Chişinău, 2013. 175 p. 2. Valorificări profesionale la maxim. Raport de activitate a Camerei Naţionale a Cărţii, 2012. Chişinău, 2013. 150 p. PARTENERIATUL CU INSTITUŢIILE DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE – PRIORITATE STRATEGICĂ A BIBLIOTECII ÎN ASIGURAREA INFORMAŢIONALĂ A CERCETĂRII ÎN DOMENIUL AGRICOL Viorica LUPU, Vera SOBEŢCHI, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agrare de Stat din Moldova Abstract: Articolul oglindeşte direcţiile prioritare de dezvoltare şi consolidare a parteneriatelor Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a UASM cu instituţiile de cercetări ştiinţifice agricole, care sunt elemente cheie ale sistemului „cercetare-dezvoltare” agroalimentar şi fac parte din reţeaua informaţională agricolă din RM. Cuvinte-cheie: parteneriate, cercetări ştiinţifice agricole, resurse informaţionale agricole.
  41. 41. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 41 Construită ca sistem deschis, biblioteca se află în relaţii directe, continue şi pe multiple direcţii cu mediul exterior şi, inerent, cu comunitatea în cadrul căreia funcţionează. În acest context, biblioteca trebuie să posede un caracter dinamic şi flexibil, desfăşurându-şi activitatea sub acţiunea influenţelor din exterior, adaptându-se permanent la evoluţia macrosistemului din care face parte, dar şi să manifeste un caracter activ, influenţând mediul prin produsele, serviciile informaţionale şi potenţialul său inovaţional. În condiţiile schimbărilor actuale ce au loc într-un ritm alert, la nivelul sistemului social global se operează modificări substanţiale. Reformări evidente se atestă, în special, în subsistemul educaţional şi de cercetare, ce constituie factorii de influenţă determinanţi pentru dezvoltarea actuală şi de perspectivă a bibliotecilor ştiinţifice. În ultimii ani, în toate domeniile ştiinţei creşte cu intensitate sporită cantitatea informaţiilor potenţial relevante, fapt ce indică o abordare inovatoare a managementului sistemului de comunicare a informaţiei în mediul ştiinţific (3). În acest sens, politica de stat la nivel de ţară atribuie un rol apreciabil bibliotecilor ştiinţifice, care în interpretarea „Codului cu privire la ştiinţă şi inovare” contribuie la formarea mediului favorabil diseminării şi valorificării informaţiilor ştiinţifico- tehnologice în ştiinţă, învăţământ şi producţie, fiind parte integrantă a sistemului informaţional naţional şi instituţii de importanţă strategică în societatea informaţională, prin asigurarea accesului la informaţii (1). Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă, având statut de bibliotecă universitară, specializată de rang republican, tinde să-şi asume o nouă perspectivă asupra funcţionării şi evoluţiei sale, orientându-şi eforturile în vederea dezvoltării şi consolidării parteneriatelor sale cu instituţiile de cercetări ştiinţifice agricole, care sunt elemente cheie ale sistemului „cercetare-dezvoltare” agroalimentar şi fac parte din reţeaua informaţională agricolă din RM. Coordonatele în care se situează parteneriatul BRŞA cu instituţiile în cauză vizează următoarele obiective :
  42. 42. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 42  integrarea resurselor informaţionale naţionale agricole în spaţiul informaţional mondial  valorificarea rezultatelor ştiinţifice prin elaborarea şi editarea în comun a lucrărilor bibliografice  disponibilizarea informaţiilor ştiinţifice în comunitatea agricolă  dezvoltarea resurselor informaţionale prin schimb şi donaţii de documente. În vederea creşterii vizibilităţii la nivel mondial, în comun cu instituţiile de cercetări ştiinţifice agricole pe parcursul mai multor ani se realizează în mod sistematic integrarea resurselor informaţionale naţionale agricole în spaţiul informaţional mondial. Din anul 2004 BRŞA deţine funcţia de Centru Naţional AGRIS-Moldova în Sistemul Internaţional de Informare în domeniul Tehnologiilor şi Ştiinţelor Agrare – AGRIS, având ca responsabilitate colectarea, evaluarea şi prelucrarea ştiinţifică a documentelor de profil agrar editate pe teritoriul RM şi transmiterea informaţiilor respective către FAO pentru a fi integrate în spaţiul informaţional mondial. În atingerea acestui obiectiv BRŞA cooperează cu instituţiile de cercetări ştiinţifice prin:  studierea producţiei editoriale a instituţiilor, evaluarea şi selectarea publicaţiilor ştiinţifice  promovarea criteriilor de includere a publicaţiilor în baza de date AGRIS pentru ca lucrările ştiinţifice ale cercetătorilor, specialiştilor din instituţiile ştiinţifice din RM să atingă un nivel de compatibilitate şi competitivitate adecvat pentru integrarea lor în aria internaţională de cercetare  promovarea accesului deschis şi atragerea cercetătorilor în expunerea on-line a lucrărilor sale. Impactul acestei cooperări este crearea unui produs informaţional-bibliografic – baza de date AGRIS-Moldova care reflectă publicaţiile ştiinţifice de profil agricol editate pe teritoriul Republicii Moldova, participarea la crearea bazei de date internaţionale AGRIS şi creşterea vizibilităţii lucrărilor ştiinţifice agricole din ţară la nivel internaţional (2).
  43. 43. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 43 Cooperarea bibliotecii cu instituţiile de cercetări ştiinţifice pentru integrarea resurselor informaţionale naţionale agricole în spaţiul informaţional mondial îşi găseşte expresie şi în proiectul internaţional AgroWeb a Ţărilor Europei de Est şi Centrale, care are drept scop crearea site-urilor standard de navigare în resursele web naţionale şi internaţionale în domeniul agriculturii şi alimentaţiei în scopul extinderii accesului la informaţia agricolă. Ca rezultat al activităţii bibliotecii în această direcţie este crearea şi lansarea în 1999 a site-ului AgroWeb-Moldova. Pentru întreţinerea acestui portal BRŞA colaborează cu instituţiile de cercetări ştiinţifice în vederea acumulării informaţiilor privind activitatea, programele, proiectele de dezvoltare, evenimentele organizate de aceste instituţii şi plasarea acestor informaţii pe site-ul AgroWeb-Moldova. În ultimii ani, producţia bibliotecilor se caracterizează prin creşterea flexibilităţii ofertei informaţionale, diversificarea, specializarea şi complexitatea cererilor de informare şi, astfel, bibliotecile trebuie să se adapteze la sarcini de producţie diferite, atât din punctul de vedere al conţinutului, formei de prezentare a produsului, cât şi din punctul de vedere al cooperării pentru producerea lor. Astfel, o altă formă de cooperare a Bibliotecii cu instituţiile de cercetări ştiinţifice o constituie elaborarea şi editarea în comun a lucrărilor bibliografice. În colaborare cu Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” a fost editată lucrarea “Indexul bibliografic al lucrărilor colaboratorilor Institutului de Fitotehnie “Porumbeni”. În continuarea acestei experienţe, în anul curent se preconizează editarea unei lucrări bibliografice similare împreună cu Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Dimo”. Aducând în prim plan şi punând în valoare contribuţiile ştiinţifice ale exponenţilor ştiinţei şi practicii agricole naţionale, lucrările bibliografice se doresc a fi o preocupare permanentă, care ar contribui la valorificarea realizărilor teoretice si experimentale şi amplificarea procesului de extensiune ştiinţifică în domeniul agricol.
  44. 44. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 44 Pentru o bună disponibilizare în adresa instituţiilor ştiinţifice a informaţiilor deţinute în colecţiile şi bazele de date proprii şi a informaţiilor accesibile din torentul agricol mondial, BRŞA realizează diverse activităţi cu o largă deschidere către comunitatea agricolă. Activând în cadrul administrativ al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a RM cu funcţii de centru informaţional de rang republican în domeniul agriculturii, BRŞA desfăşoară unele activităţi în colaborare cu ministerul în susţinerea informaţională şi documentară a procesului de cercetare ştiinţifică şi a activităţilor practice în agricultură din întreaga ţară. O activitate definitorie în acest sens o reprezintă lansarea şi desfăşurarea programului „Acţiuni de informare extramuros”, conceput de către BRŞA pentru cercetătorii, specialiştii din cadrul instituţiilor de profil agricol din sfera ştiinţei şi inovării. Apreciind utilitatea şi complexitatea programului atât din punct de vedere conceptual, cât şi practic, ministerul de profil a fost determinat să aprobe implementarea acestuia în opt instituţii de subordonare departamentală: Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, Bălţi (ICPCC), Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Întreprinderea de Stat pentru Cercetare în Selecţia şi Hibridarea Suinelor „Moldsuinhibrid”, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară, Maximovca, Institutul de Tehnică Agricolă „Mecagro”, Filiala din Chişinău a Întreprinderii de Stat pentru Cercetare şi Producere a Resurselor Biologice Acvatice „Acvacultura-Moldova”, Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Dimo”. Având în obiectiv amplificarea asistenţei informaţionale şi documentare a comunităţii ştiinţifice agrare, programul are menirea de a sensibiliza membrii comunităţii privind rolul de bază al BRŞA în dezvoltarea şi valorificarea resurselor de informare şi documentare în domeniul agriculturii şi ştiinţelor adiacente, de a promova colecţiile, serviciile şi produsele bibliotecii şi de a satisface exigenţe informaţionale cât mai complexe.
  45. 45. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 45 Riguros ajustat profilului profesional al instituţiilor vizate şi întrunind un spectru larg de activităţi, programul a antrenat diverse categorii de cercetători real interesaţi de o informare complexă pentru efectuarea eficientă a cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative, prioritare pentru economia naţională. Programul acoperă aspecte legate de regăsirea pertinentă a informaţiilor în domeniile de interes ale cercetătorilor atât la nivel naţional, în baza resurselor informaţionale ale BRŞA, cât şi la nivel internaţional, oferind facilităţi complexe de acces la cele mai recente realizări ale ştiinţei şi tehnologiei agrare mondiale prin bazele de date bibliografice şi textuale AGRIS, AGORA, FAOSTAT şi utilizând sistemul de împrumut internaţional prin intermediul Reţelei Internaţionale de Biblioteci Agricole AGLINET. Exploatând posibilităţile oferite, utilizatorii programului au beneficiat eficient de activităţi cu caracter predominant practic, cum ar fi: reguli şi exemple de întocmire a referinţelor bibliografice, modalităţi de căutare în bazele de date internaţionale pe diferite criterii. Impactul acţiunilor de informare atât în plan individual, cât şi instituţional este evident şi se manifestă prin: examinarea oportunităţilor şi stabilirea unor acorduri privind editarea în comun a lucrărilor bibliografice, amplificarea schimbului de publicaţii, înregistrarea unui număr impunător de beneficiari ai sistemului de difuzare selectivă a informaţiei, majorarea volumului cercetărilor bibliografice tematice solicitate, intensificarea utilizării Sistemului Internaţional AGLINET etc. Programul acţiunilor de informare extramuros nu este stabilit pe o perioadă de timp concretă, ci se doreşte a fi de durată, fiind aprofundat şi îmbunătăţit permanent în funcţie de direcţiile de cercetare şi exigenţele informaţionale ale cercetătorilor. Având un impact pozitiv în cadrul instituţiilor de cercetări ştiinţifice, programul pretinde a fi dezvoltat, adaptat şi aplicat şi în cadrul colegiilor de profil agrar.
  46. 46. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 46 O formă eficientă de parteneriat a bibliotecii cu instituţiile de cercetări ştiinţifice reprezintă acordurile de împrumut interbibliotecar, care presupun împrumutul de publicaţii de la o bibliotecă la alta. Partenerii de împrumut interbibliotecar sunt furnizori (dau cu împrumut publicaţii), dar şi beneficiari (împrumută publicaţii inexistente în colecţiile sale de la alte biblioteci). Din anul 2001 această formă de parteneriat s-a extins datorită aderării BRŞA la Reţeaua Internaţională de Biblioteci Agricole - AGLINET, reţea constituită din 55 de biblioteci şi centre de informare agricole din 50 de ţări ale lumii, ce colaborează în vederea schimbului de informaţii prin intermediul împrumutului interbibliotecar. Cercetătorii instituţiilor ştiinţifice au posibilitatea să solicite prin intermediul BRŞA publicaţii existente în colecţiile bibliotecilor agricole din întreaga lume, astfel obţinând publicaţii din colecţiile bibliotecilor din Rusia, Belarus, Ţările Baltice, Belgia, Suedia, Norvegia, Germania, Polonia, Slovacia, SUA, Canada, Australia, Egipt, Noua Zelandă ş.a. La rândul ei, BRŞA pentru a-şi onora obligaţiunea de a pune la dispoziţia celorlalte ţări membre AGLINET gratis şi operativ publicaţiile naţionale în domeniul agriculturii lipsă în colecţiile sale, apelează la colecţiile bibliotecilor instituţiilor de cercetări ştiinţifice. Menţionăm că, parteneriatul în vederea realizării împrumutului interbibliotecar contribuie la acoperirea golurilor informaţionale din colecţia bibliotecii şi disponibilizarea documentelor pentru utilizator. O formă de parteneriat practicată de BRŞA cu instituţiile de cercetări ştiinţifice este şi organizarea expoziţiilor. Expoziţiile sunt vernisate în spaţiile instituţiilor de cercetări ştiinţifice pe o perioadă determinată de timp. De obicei, sunt organizate expoziţii tematice având ca generic tendinţe, probleme şi subiecte de actualitate din ştiinţa şi practica agricolă. La iniţiativa unor instituţii de cercetări ştiinţifice au fost organizate expoziţii a documentelor editate de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură – FAO a ONU. Procesul de disponibilizare a informaţiei în comunitatea ştiinţifică s-a amplificat prin asistenţa personalizată a cercetătorilor prin sistemul de Difuzare Selectivă a Informaţiei. Ca beneficiari ai
  47. 47. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 47 acestui serviciu au fost înregistraţi 56 cercetători, cărora li se oferă sistematic informaţii bibliografice privind documentele apărute la tema de cercetare. Funcţionarea eficientă a acestui serviciu este determinată de comunicarea directă cu cercetătorii, fapt ce contribuie la acoperirea informaţională pertinentă a temelor de cercetare, respectiv - la performanţa procesului individual şi instituţional de cercetare. În situaţia actuală, când instituţiile ştiinţifice sunt impuse să accepte condiţii de autofinanţare, devine şi mai important parteneriatul bibliotecilor pentru dezvoltarea colecţiilor prin achiziţii partajate, proiecte comune, schimb şi donaţii de documente. Relaţiile de schimb şi donaţii de documente ale bibliotecii cu instituţiile de cercetări ştiinţifice s-au conturat încă cu ani în urmă, consolidându-se ca o acţiune acceptată prin tradiţie. Deşi nu reprezintă o convenţie oficializată şi nu se realizează într-un flux continuu şi activ, ambele părţi primesc la schimb în mod garantat publicaţiile ştiinţifice instituţionale, în dependenţă de frecvenţa şi volumul editorial acceptat la nivel de instituţie. Ca obiect de bază al schimbului de documente cu bibliotecile partenere serveşte revista UASM „Ştiinţa Agricolă”, partenerilor de schimb fiindu-le expediate sistematic fasciculele revistei, de la fondare până în prezent. Deşi în aceste relaţii nu se atestă o reciprocitate din punct de vedere economic, ambele părţi implicate au de câştigat. Acest parteneriat are un impact benefic şi asupra dezvoltării colecţiilor BRŞA, care beneficiază de publicaţiile jubiliare şi lucrările instituţiilor ştiinţifice realizate în cadrul programelor de cercetare de nivel instituţional. În adresa bibliotecii, în mod sistematic sunt transmise în schimb sau cu titlu gratuit lucrările Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Institutului de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „N. Dimo”, Institutului de Tehnică Agricolă „Mecagro”, care reprezintă documente pertinente pentru comunitatea agrară din ţară. Relaţiile de colaborare ale BRŞA cu instituţiile de cercetări ştiinţifice se bazează pe elementul esenţial al activităţii de parteneriat,
  48. 48. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 48 pe comunicare, care se realizează la diferite nivele: administrativ, în direct cu cercetătorii, prin e-mail, feedback etc. Biblioteca aspiră către un parteneriat continuu, asumându-şi rolul de mediator permanent între publicul utilizator de informaţie din domeniul agricol şi resursele informaţionale. Pentru a realiza un parteneriat fiabil, cu o cooperare productivă, trebuie să se întreprindă o schimbare de valori, comportamente, atitudini la nivelul tuturor factorilor implicaţi. Parteneriatul „instituţie de cercetări ştiinţifice – bibliotecă” implică avantaje reale pentru realizarea eficientă a proiectelor de cercetare şi trebuie să devină o prioritate a strategiilor orientate spre dezvoltarea cercetărilor în domeniul ştiinţelor agricole. Referinţe bibliografice: 1. Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova (nr. 259-XV din 15.07.2004). In: Monitorul Oficial al Republicii Modlova. 2004, nr. 125-129, pp. 12-71. 2. Madan, Ecaterina, Lupu, Viorica. Reflectarea documentelor de profil agrar în baza de date AGRIS: aspecte tehnologice. In: Dezvoltarea durabilă a României şi Republicii Moldova în context european şi mondial. Secţiunea Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova: a IV-a conf. şt. intern., Chişinău, 21-23 sept. 2006. Chişinău, 2006, pp. 60-62. 3. Neubauer, Wolfram. Viitorul bibliotecilor ştiinţifice. In: BiblioRev. 2009, nr. 16. [Accesat 05.02.2013]. Disponibil: http://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva/nr16/ biblio1.html. ISSN 1584-1995.
  49. 49. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 49 PARTENERIAT INSTITUŢIONAL INFO-DOCUMENTAR – DUPLEX SUCCES Natalia GHIMPU, Liuba CIOBANU, Biblioteca Ovidius, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Chişinău Abstract:Materialul reflectă experienţa şi realizările bibliotecii publice în dezvolatrea parteneriatelor profesionale, unul de succes fiind realizat în colaborare cu Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. Cuvinte cheie:parteneriate profesionale, proiecte de parteneriat, parteneriat extrainstituţional. În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române termenului Parteneri îi găsim următoarea explicaţie - persoană/organizaţie, care formează împreună un cuplu, un grup, o societate, o asociație etc. , considerată în raport cu celelalte persoane/organizaţii din cuplu, grup etc. sau persoana/organizaţie, care participă la o acțiune comună, luată în raport cu alta (sau cu altele), sau coechipier. Termenul Parteneriat are şi el următoarea explicaţie (în aceeaşi sursă) - sistem în care se asociază doi sau mai mulți parteneri sociali, economici etc. Partneneriatul presupune o relaţie de acelaşi nivel, de lungă durată, actorii implicaţii fiind la fel de valoroşi, cu drepturi egale, fiecare oferind şi primind în acelaşi timp. Pentru activitatea de parteneriat sunt importanţi anumiţi vectori de existenţă/colaborare, precum ar fi: resurse umane (competente şi deschidere spre colaborare); resurse materiale (activitatea de parteneriat are nevoie de resurse financiare suficiente pentru a asigura comunicarea prin telefon, internet, cheltuielile de transport etc.); condiţii specifice (implicarea unor experţi sau persoane competente); durata (stabilirea unei perioade de timp); comunicare (schimb de
  50. 50. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 50 informaţii, date, aprecieri, impulsionarea activităţii); spiritualitate (schimb de simboluri) şi solidaritate (implicare pentru binele comun). Misiunea parteneriatului este de a contribui la dezvoltarea durabilă pe plan social şi cultural, cu un dialog continuu care este în concordanţă cu priorităţile şi planul de acţiuni a instituţuulor implicate. Conceptul de parteneriat exprimă o modalitate de cooperare a instituţiilor pentru furnizarea unor servicii publice de calitate. Activităţile fiecărui partener se bazează pe programe individuale de parteneriat, care sunt elaborate într-un program comun. Domeniile de cooperare acoperă un spectru larg de posibilităţi, controlul/gestionarea diverselor teme de interes comun, precum ar fi: sistemele informaţionale şi de comunicaţii, managementul crizelor, planificarea, organizarea şi gestionarea programelor cultural-didactice, logistica de consum; activităţi de instrucţie colaterale etc. Biblioteca “Ovidius”, Filiala Bibliotecii Municipale “B.P. Haseu”, s-a implicat într-un nou proiect de parteneriat cu Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM) pentru promovarea documentelor/valorilor didactico-culturale din Republica Moldova. Convenţia de Parteneriat (nr.29) între ULIM, reprezentată prin Andrei Galben, rector, care activează în baza statutului ULIM, şi Biblioteca “Ovidius”, prevede reperele teoretice şi practice ale implementării parteneriatului. Relaţiile dintre Părţi sunt guvernate de principiul echităţii, bunei voinţe şi a dezvoltatării relaţiilor de colaborare durabilă. ULIM-ul, fiind o instituţie cu diverse structuri (Facultăţi, Catedre, Institute de Cercetare, Departamente etc.), este orientată pentru o colaborare deschisă şi echitabilă, respectând toate elementele esenţiale ale activităţii de parteneriat: comunicarea, solidaritatea pentru promovarea reciprocă, cooperarea, acceptarea diferenţelor, tolerarea opţiunilor diferite, scopuri definite şi clare, condiţii specifice, durata, simbolurile (sigla, brand, mascotă) etc. Printre aceste structuri specificăm Facultatea de Litere (dr. Ludmila Hometkovski, deacn, Ghenadie Rвbacov, şef Caterdă Filologie Romanică “Petru Roşca”, dr. Inga Stoianov, şef Caterdă Filologie Germanică, Tatiana Corai, şef Catedră Jurnalism și Comunicare
  51. 51. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 51 publică). Este semnificativ aportul lui Kim Won Sim, şef Catedră Limbi Asiatice (Orientale). De asemenea au fost stabilit relaţii de parteneriat cu Facultatea Psihologie şi Asistenţă Socială, reprezentată prin dr. Svetlana Rusnac, decan, şi Facultatea de Informatica si Inginerie (decan – dr. Iu. Dubcoveţchi) Relaţiile de colaborare sunt dezvoltate şi cu Institutul Confucius, ULIM, reprezentat de către Yang Tongjun, director. Facultatea de Litere. În rezultatul parteneriatului a fost inaugurat Clubul „Café littéraire”, coordonat de Ghenadie Râbacov, şef Catedră Filologie Romanică “Petru Roşca”. Scopul Clubului este de a selecta şi a promova tineri de creaţie şi tineri traducători. Activitatea Clubului a debutat în luna februarie 2012, de Ziua Internațională a Limbii Materne. Dezbaterile au dat start diverselor idei de conceptualizare tematică a şedinţelor Clubului, în incinta Bibliotecii „Ovidius”, ca motivare a atragerii tinerelor talente şi a noilor membri. O altă şedinţă a Clubului a fost prilejuită de Ziua Internaţională a Francofoniei şi Ziua Mondială a Poeziei. Moderatorul şi Organizatorul Clubului „Café littéraire”, Ghenadie Râbacov, a prezentat o comunicare cu titlul Creaţie şi simulacru în traducerea poetică, urmată de dezbateri constructive la tema „Poetica traducerii şi traducerea poetică”. Printre prezenţii la această întrunite au fost studenţi talentaţi, de la Facultatea Filologie Franceză a Facultății de Litere ULIM, studenţi ai Facultăţilor de Jurnalism şi Ştiinţe Economice de la Universitatea de Stat din Moldova, liceeni, bibliotecari etc. Au fost recitate poezii din creaţii propriii, au fost prezentate şi traduceri bilingve de poeme şi poezii realizate de ei (în limbile română şi franceză). Teatrul – catalizator al vieţii culturale – a fost următoarea temă, propusă şi discutată la şedinţa clubului. Ghenadie Râbacov a impresionat publicul prezent cu discuţiile şi problemele teatrului, despre stilul prezent, rolul actorilor în teatru, importanţa decorului, atmosfera, dialogurile bine gândite, cu un anumit lexic teatral specific etc. Teatrul este poezia sufletului, cu cuvinte sau chiar fără cuvinte, folosindu-se de mimică şi dans.
  52. 52. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 52 În acest an concursul naţional-literar ,,La izvoarele înţelepciunii'' a fost dedicat vieţii şi activităţii scriitorului francez Jules Verne, considerat şi părintele science-fiction. Câştigătorii primei etape, împreună cu bibliotecarii din şcoli, au fost invitaţii la biblioteca ,,Ovidius'', care în colaborare cu Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport (DGETS, mun. Chişinău) mai mulţi ani la rând organizează, conferințe literare cu genericul ,,Scriitorul ne adună''. Conferinţa Literară de la Biblioteca ,,Ovidius'' cu genericul Jules Verne - vizionarul lumii de vis, a fost organizată în parteneriat cu Catedra Filologie Romanică ”Petru Roşca”, ULIM, în calitate de vorbitori fiind invitaţi Ghenadie Râbacov, şef catedră şi Lilia Strugari, lector superior. Prin intermediul comunicării cu tema Jules Verne, scriitorul care a fascinat o lume întreagă, Gh. Râbacov a readus publicul în spaţiul cultural francez al secolului XIX, reflectând etapele de formare a cunoscutului scriitor şi cele mai reprezentative opere verniene: Copii căpitanului Grant, Castelul din Carpaţi, Capitan la 15 ani. Comunicarea L. Strugari a fot axată pe romanele: Cinci săptămâni în balon și Insula misterioasă, însoțite de aprecieri ale cititorilor ce au citit aceste celebre opere, îndrumând pe cei prezenţii să intervină cu propriile comentarii la opera scriitorului. Menţionăm şi ale forme, servicii, care au fost funcţionale în cadrul parteneriatului: elaborarea şi difuzarea listelor bibliografice de documente pe domenii, reînnoite în permanenţă şi prezente în colecţiile Bibliotecii „Ovidius”, însoţite de reviste bibliografice şi consultări tematice (pentru facultăţile Litere, Psihologie şi Asistenţă Socială, Informatică şi Inginerie). Institutul Confucius din cadrul ULIM. Biblioteca „Ovidius” a încheiat un Acord de Colaborare cu Institutul Confucius, urmărind scopul de a familiariza cetăţenii (copii şi maturi) din Republica Moldova cu istoria, programele de învăţare a limbii chineze, tradiţiile şi obiceiurile poporului chinez. În rezultatul colaborării a avut loc întâlnirea beneficiarilor cu colectivul Institutului şi cu directorul acestuia Yang Tongjun, care personal a vizitat Biblioteca „Ovidius”. O reuniune deosebită, organizată în colaborare - master-class în
  53. 53. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 53 prezentarea decupării unor simboluri naţionale chinezeşti din hârtie. În tradiţia poporului chinezesc decuparea unor simboluri specifice din hârtie este o modalitate ce semnifică anumite stări sufleteşti din viaţa fiecărei familii ori persoane. Pentru femeile din China este obligatoriu să cunoască arta decupării din hârtie, aceste deprinderi fiind aplicate pentru ornarea locuinţei. De asemenea a fost organizat un master-class priivnd caligrafia corectă a ieroglifelor chinezeşti. Arta scrierii ieroglifelor, precum şi unele etape în dezvoltarea acestei măiestrii au fost prezentate de către directorul Institutului Confucius. Directorul Institutului Confusius, Yang Tongjun, a donat un set de carte pentru Biblioteca Publică „Ovidius” în sprijinul studierii limbii şi a cunoaşterii culturii şi a civilizaţiei chineze. Considerăm deosebit de eficiente aceste relaţii de parteneriat, contribuind la o cunoaştere mai bună între Republica Moldova şi Republica Populară Chineză. „Muncă în echipă”, „relaţionare” şi „colaborare” sunt noţiuni cu impact în viaţa organizaţională contemporană a bibliotecii, care este un partener activ, responsabil în rândul instituţiilor ce intermediază accesul liber al cetăţenilor la informaţie, educaţie şi cultură. Colaborarea cu instituțiile de învățământ şi alte instituții de profil este unul din principalele obiective. Scopul principal al acestui parteneriat este de a îmbunătăţi activitatea de cercetare şi comunicare, pentru ambii parteneri, şi facilitarea accesului la patrimoniul documentar şi informaţional pentru valorificarea culturii/ştiinţei naţionale şi internaţionale, extinderea cadrului juridic al cooperării, precum şi realizarea unor co-producţii cultural/documentare. Parteneriatul extrainstituţional, fiind în esenţă un duplex, are la bază următoarele obiective:  oferirea diverselor produse şi servicii pentru satisfacerea necesităţilor ştiinţifice/culturale (manuale, ghiduri, liste bibliografice, baze de date etc.)  conservarea, protejarea, transmiterea, promovarea şi punerea în valoare a culturii/ştiinţei  educaţia permanentă şi formarea profesională continuă
  54. 54. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 54  diversificarea accesului la informație, cultură şi coeziune socială (baze de date instiruţionale, bloguri, site-uri etc)  lărgirea gradului de acces şi de participare la viaţa ştiinţifică şi culturală  activitate de marketing (prezenţa informaţiei despre parteneri pe blogul altei instituţii în scop de promovare).  selectarea informaţiei necesare altei instituţii  promovarea resurselor umane  extinderea promovării activităţilor şi resurselor ambilor parteneri. Parteneriatele (prietenie şi cooperare) sunt un concept-cheie în programul de dezvoltare al bibliotecii, fiind o necesitate impusă de mediile exterioare şi interioare, de transformările economice, culturale şi sociale. Referinţe bibliografice 1. Convenţie – Cadru de Parteneriat între Biblioteca „Ovidius”, filiala Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” şi Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. Chişinău, 2013. 7 p. 2. Institutul Confucius din Cadrul ULIM: plan de activitate pentru anul 2013. Chişinău: ULIM, 2013. 6 p.
  55. 55. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 55 3. Planul de activitate a Facultăţii de Litere, anul 2012-2013. Univ. Liberă Intern. din Moldova. Chiţinău, 2013. 27 p 4. Planul de activitate a Filialei „Ovidius” pe anul 2013. Chişinău., 2013. – 56 p. INDUSTRIA INFORMĂRII Tatiana OPRESCU. Biblioteca Universităţii din Piteşti, România Abstract: The mediation between the suppliers of information services and the consumers of information represents one of the key functions of the information management services. This mediation implies both the appraisal of information service suppliers area and of available alternatives, and also the continual evaluation of the changes related to information demands within the framework of the infodocumentary structures. Being aware of the great interest related to this process, the librarians could become the effective partners of service suppliers as they are able to provide the necessary feedback in order to participate in the process of developing new products, a process still in progress. Therefore, the present study can be considered as an attempt at providing a general overview on the key structure and players involved in the information industry. Key-words: information services, consumers of information, information service suppliers, infodocumentary structures, information industry Cuvinte cheie: servicii de informare, consumatori de informaţii, furnizori de servicii informaţionale, structuri infodocumentare, industria informării Obiectivul acestei incursiuni este obţinerea unei imagini generale asupra cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru influenţarea furnizorilor de servicii şi a editorilor în industria informării.
  56. 56. SYMPOSIA INVESTIGATIO BIBLIOTHECA 56 Un bun punct de plecare este de a înţelege de ce este importantă influenţarea acestei industrii a informării. Mai mult chiar decât în alte profesii, bibliotecarii şi profesioniştii în informare lucrează cu furnizorii de servicii aproape zilnic. Selectarea şi achiziţia surselor de conţinut, fie electronice sau tipărite, este un proces continuu, de aceea trebuie selectate şi susţinute atât instrumentele, cât şi tehnologiile gestionării şi distribuirii informaţiei. Succesul acestei activităţi depinde de profesionalismul, adică de eficienţa cu care această atribuţie este îndeplinită. În acelaşi timp, procesul de lucru şi de "gestionare" a furnizorilor externi de servicii contribuie la dezvoltarea abilităţilor valoroase pentru cariera profesională şi, drept urmare, la transferul pe posturi de conducere (de management). În limbaj economic, bibliotecarii se află la jumătatea lanţului, între furnizorii serviciilor de informare şi consumatorii finali ai informaţiei: Furnizorii de servicii – Bibliotecarii – Beneficiarii. Acţionând ca un punct de conexiune cheie, bibliotecarii construiesc relaţii în ambele sensuri, înţelegând nevoile beneficiarilor şi corelând aceste nevoi cu serviciile disponibile. Ei ″traduc″ aceste nevoi în cerinţe ce sunt comunicate furnizorilor de informaţie, dar şi explică beneficiarilor modul şi momentul în care o anumită gamă de soluţii poate fi folosită. Deoarece, de regulă, beneficiarii nu au nici timpul şi nici cunoştinţele necesare pentru a alege şi achiziţiona resursele de informare adecvate, bibliotecarii devin esenţiali pentru beneficiari, ei selectând cel mai potrivit context şi cea mai bună informaţie şi oferind, astfel, sprijin şi consultanţă beneficiarilor. O altă valenţă la fel de importantă a acestei relaţii este faptul că bibliotecarii pot spori calitatea acestor servicii, prin comunicarea unui feedback furnizorilor de servicii, informaţie care poate contribui substanţial la îmbunătăţirea serviciilor disponibile. În acest context, interacţiunea cu furnizorii de servicii devine un parteneriat în care ambele entităţi manifestă dorinţa de a colabora, de a oferi cele mai bune soluţii posibile pentru un anumit mediu de utilizatori şi de a construi relaţii pe termen lung.

×