Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PROFESIONAL ŞI TEHNIC
CURRICULUM
PENTRU
CLASA A IX-A
CICLUL INFERIOR -LICEU TEHNOLOGIC
Profilul: Servicii
Domeniul pregătirii : Comerţ, Economic
2009
Pagina 1 din 43

GRUPUL DE AUTORI:
• Dinescu Mirela – Şcoala Superioară Comercială „ N. Kretzulescu” Bucureşti
• Georgescu Roxana – Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte
• Poştovei Cătălina – Colegiul Economic Buzău
• Tanislav Cristina - Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte
• Vasilescu Maria – Liceul Economic „Costin C. Kiriţescu”
• Cristina Parău- Gr. Şcolar Gr.Moisil Deva
CONSULTANŢI:
• Ciobanu Gabriela – Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
• Ştefănescu Mihaela - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
Pagina 2 din 43

I. NOTA DE PREZENTARE A CURRICULUMULUI
Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor rezultate ale învăţarii care
să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-
un mediu economic dinamic şi concurenţial.
Curriculum cuprinde modulele: „Patrimoniul unităţii”, „Organizarea unităţii economice”şi „Calitatea
produselor şi serviciilor”; module ce asigură pregătirea de bază pentru calificările de Nivel 2: „comerciant
vânzător” şi „recepţioner - distribuitor”. Curriculumul este fundamentat în conformitate cu planurile cadru
aprobate prin Ordinul nr.3309/ 02[1]. 03. 2009 şi a planurilor de învăţământ aprobate prin Ordinul
nr.3312/02[1]. 03. 2009.
Modulele de pregătire studiate în clasa a IX a urmăresc formarea la elevi a unor deprinderi legate de:
• Diferenţierea formelor evidenţei economice
• Identificarea etaloanelor de evidenţă
• Identificarea modului de organizare a contabilităţii
• Încadrarea elementelor patrimoniale pe structuri specifice
• Utilizarea tehnicilor de delimitare a elementelor patrimoniale pe structuri specifice
• Realizarea calculelor simple în vederea determinării rezultatului exerciţiului
• Identificarea echipamentelor fiscale, echipamentelor de birou şi programelor informatice utilizate în
activitatea practică
• Utilizarea casei de marcat
• Aplicarea modalităţilor de încasare şi plată
• Citirea şi întocmirea documentelor
• Completarea documentelor cu respectarea regulilor şi uzanţelor
• Identificarea tipologiei unităţilor economice după criterii stabilite
• Recunoaşterea poziţiei posturilor din structuri organizatorice diferite
• Identificarea spaţiilor la nivel de depozit
• Identificarea structurii spaţiului de contact cu clienţii
• Diferenţierea fluxurilor de circulaţie
• Identificarea structurii personalului în cadrul unei IMM
• Descrierea şi analiza profesiei în vederea dezvoltării carierei
• Exprimarea opţiunilor privind traseul profesional şi educaţional
• Identificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor personalului
• Clasificarea sortimentelor de mărfuri alimnetare şi nealimentare după criterii date
Pagina 3 din 43

• Încadrarea sortimentelor de mărfuri
• Calcularea valorii energetice
• Etichetarea mărfurilor alimentare/nealimentare
• Verificarea caracteristicilor organoleptice ale mărfurilor alimentare/nealimentare
• Identificarea defectelor mărfurilor alimentare/nealimentare
• Clasificare serviciilor după criterii date
• Prezentarea caracteristicilor serviciilor
Pe lângă acestea elevul dezvoltă şi deprinderi care derivă din agregarea abilităţilor cheie:
• Comunicare şi numeraţie
• Dezvoltarea personală în scopul obţinerii performanţei
• Asigurarea calităţii
Acestea se întrepătrund cu cele prezentate mai sus şi permit o mai bună evaluare a rezultatelor învăţarii cu
accent pe cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii.
Orele alocate pregătirii practice permit dezvoltarea şi exersarea deprinderilor ce derivă din cunoştinţele
prezentate în cadrul pregătirii teoretice.
Pentru asigurarea premiselor integrării profesionale a absolvenţilor pe piaţa muncii, cât şi pentru
formarea profesională continuă, este nevoie de flexibilitate şi adaptare la cerinţele agenţilor economici,
orientarea spre o piaţa a muncii aflată în continuă schimbare şi adaptare la cerinţele impuse de dezvoltarea
economică actuală.
Pagina 4 din 43

PLAN DE INVĂŢĂMÂNT
clasa a IX –a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul pregătirii de bază: COMERŢ,ECONOMIC
Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală
Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore
Modul I. Patrimoniul unităţii
Total ore/an: 108
din care: Laborator tehnologic -
Instruire practică -
Modul II. Organizarea unităţii economice
Total ore/an: 108
din care: Laborator tehnologic 36
Instruire practică 36
Modul III. Calitatea produselor şi serviciilor
Total ore/an: 108
din care: Laborator tehnologic 36
Instruire practică -
Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală
Modul IV: * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Total ore/an: 90
Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an
TOTAL GENERAL 414 ore/an
Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.
* Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu
avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Rezolvarea de
probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul de pregătire profesională.
Pagina 5 din 43

III. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
Nr.
crt.
Modulul Unitate de
competenţă
SPP din care
provin(calificarea)
Competenţe
cheie
1. Patrimoniul
unităţii
UC 16 – Patrimoniul
unităţii comerciale
UC9 – Operaţii
specifice casei de
marcat
lucrător în comerţ
UC1 – Comunicare şi
numeraţie
2. Organizarea
unităţii
economice
UC 14 – Organizarea
unităţii comerciale
lucrător în comerţ UC4 – Dezvoltare personală
în scopul obţinerii
performanţei
3. Calitatea
produselor şi
serviciilor
UC 17 – Analiza
ofertei de mărfuri
alimentare:
UC 18 – Analiza
ofertei de mărfuri
nealimentare:
comerciant
vânzător
UC4 – Asigurarea calităţii:
Pagina 6 din 43

IV. MODULE:
Patrimoniul unităţii
1. Notă introductivă
Modulul „Patrimoniul unităţii ” face parte din domeniul de pregătire „Economic” şi „Comerţ; se situează în
cadrul Curriculumului diferenţiat şi are alocate un număr de 3 ore/săptămână. Modulul „Patrimoniul unităţii”
se planifică pe parcursul săptămânii până la sfărşitul anului şcolar cu un număr egal de ore. Se recomandă
cumularea a 2 ore, din cele 3 alocate, pentru o mai bună sintetizare şi exersare a rezultatelor învăţării..
Modulul asigură pregătirea de bază pentru calificările de nivel 2: „Comerciant vânzător” şi „Recepţioner
distribuitor”.
2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul PATRIMONIUL
UNITĂŢII
Patrimoniul unităţii economice
Operaţii specifice casei de marcat
Comunicare şi numeraţie
3.Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului:
Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul Învăţării 1: Foloseşte vocabularul specific contabilităţii
Evidenţa economică
Definiţie, importanţă
Formele evidenţei economice şi
caracteristicile acestora
Etalonul de evidenţă
Identificarea formelor
evidenţei economice
Identificarea diferitelor
tipuri de etaloane şi
utilizarea acestora
Elevul este capabil să diferenţieze formele
evidentei economice prin studii de caz,
exerciţii practice
Elevul va demonstra că este capabil să
identifice etaloanele de evidenţă prin
exerciţii practice, studii de caz,
experimentare activă
Organizarea şi sfera de acţiune
a contabilităţii
Identificarea legislaţiei
specifice contabilităţii
Identificarea modalităţii de
organizare şi a sferei de
acţiune a contabilităţii
Elevul este capabil să prezinte modalităţile
de organizare a contabilităţii şi sfera de
acţiune a acesteia
identifice modul de organizare a contabilităţii
prin studii de caz, prezentări, experimentare
Pagina 7 din 43

activă.
utilizeze limbajul economic prin
argumentarea răspunsului, prin utilizarea de
idei clare, relevante, concise, adaptate
contextului - studii de caz, prezentări, hartă
conceptuală
Rezultatul învăţării 2: Determină bunurile economice, drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu
Patrimoniul – obiect al
contabilităţii
Gruparea elementelor
patrimoniale:
• Structuri patrimoniale de
activ
• Structuri patrimoniale de
pasiv
• Cheltuieli şi venituri
Particularizarea structurilor
patrimoniale la diferite tipuri
de întreprinderi
Recunoaşterea obiectului
de studiu al contabilităţii
Identificarea şi descrierea
elementelor patrimoniale
Participă la discuţii pe un
subiect simplu
Elaborează o prezentare
scurtă pe un subiect dat
Gruparea elementelor
patrimoniale în structuri de
activ şi pasiv
Clasificarea veniturilor şi
cheltuielilor după natura lor
Realizează calcule simple
Prelucrează grafic
rezultatele obţinute într-o
operaţie simplă
Elevul este capabil să încadreze elementele
patrimoniale pe structuri specifice
identifice elementele patrimoniale prin
explorarea unui subiect din mai multe
perspective, să participe la discuţii pe un
subiect simplu, să elaboreze o prezentare
utilizeze tehnicile de delimitare a elementelor
patrimoniale pe structuri distincte
realizeze calcule simple pentru determinarea
rezultatului exerciţiului
prelucreze grafic rezultatele obţinute pentru
exerciţiile financiare prin exerciţii practice.
Rezultatul Învăţării 3: Utilizează echipamentele, softurile şi documentele specifice
Echipamente şi softuri specifice
Echipamente fiscale (case de
marcat, sisteme POS, scanere
coduri de bare, maşini de
numărat bani, etc.)
Echipamente de birou
Programe informatice
Casa de marcat:
• Verificarea funcţionării
echipamentelor de casă.
• Pregătirea casei de marcat în
vederea funcţionării.
• Operatii efectuate prin casa
de marcat;
Identificarea şi utilizarea
echipamentelor
Asigurarea funcţionării
casei de marcat
Aplicarea modalităţilor de
încasare şi plată specifice
unităţii comerciale.
identifice echipamentele fiscale,
echipamentele de birou şi programele
informatice utilizate în activitatea practică în
condiţii de simulare şi/sau reale
Elevul demonstrează că este capabil să
asigure funcţionalitatea casei de marcat în
condiţii de simulare/sau reale
utilizeze casa de marcat în condiţii de
simulare şi/sau reale
participe la utilizarea echipamentelor fiscale
– studii de caz, simulări, jocuri de rol.
Elevul va demonstra că este capabil să aplice
modalităţile de încasări şi plăţi în condiţii de
simulare şi/sau reale
Pagina 8 din 43

Documente de evidenţă
Noţiune, importanţă
Structură
Clasificare
Intocmire, verificare, corectare
Circuit, păstrare şi arhivare
Completarea documentelor
pentru principalele activităţi
Clasificarea documentelor
după diferite criterii
Citeşte şi utilizează
documente simple
Identificarea modalităţilor
de întocmire, verificare,
corectare
Identificarea circuitului
documentelor, păstrarea şi
arhivarea lor
Întocmirea documentelor
specifice pe diferite tipuri
de activităţi
Elaborează o prezentare
Aplicarea tehnicilor de
evidenţă operativă
clasifice documentele de evidenţă
citească şi să întocmească documentele
identifice elementele documentelor cu
ajutorul exerciţiilor practice, a studiilor de
caz.
completeze documente cu respectarea
regulilor şi uzanţelor- exerciţii practice,
studii de caz, proiecte.
elaboreze o sinteză a documentelor utilizate
în funcţie de operaţiile economico-financiare
şi cu respectarea criteriilor – mini proiect,
exerciţii practice, hartă conceptuală.
4. Conţinutul formării
I. Momente în „devenirea” contabilităţii
II. Cadrul general de reglementare a contabilităţii
II.1. Evidenta economică
II.1.1. Definiţie, importanţă
II.1.2. Etalonul de evidenţă
II.1.3. Evidenţa economică – forme, caracteristici
II.2. Organizarea şi sfera de acţiune a contabilităţii
II.2.1. Utilizatorii informaţiei contabile
II.2.2. Contabilitatea – particularităţi, funcţii, sfera de acţiune
III. Obiectul contabilităţii
III.1. Patrimoniu – obiect al contabilităţii
III.1.1. Definire, trăsături
III.1.2. Ecuaţiile de echilibru ale patrimoniului
III.1.3. Rezultatele financiare
III.2. Structuri patrimoniale de activ
III.3. Structuri patrimoniale de pasiv
III.4. Cheltuieli şi venituri
Pagina 9 din 43

III.5. Elemente extrapatrimoniale
III.6. Particularizarea structurilor patrimoniale la diferite tipuri de întreprinderi
IV. Echipamente, softuri şi documente
IV.1. Echipamente specifice şi programe informatice
IV.1.1. Echipamente fiscale
IV.1.2. Echipamente de birou
IV.1.3. Programe informatice
IV.1.4. Verificarea, pregătirea şi utilizarea casei de marcat
IV.1.5. Operaţii specifice casei de marcat
IV.2. Documente de evidenţă
IV.2.1. Definiţie, importanţă, structură
IV.2.2. Clasificarea documentelor de evidenţă
IV.2.3. Întocmirea, verificarea, corectarea, circuitul, păstrarea şi arhivarea documentelor
IV.2.4. Completarea documentelor pentru principalele evenimente şi tranzacţii
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în ordinea prezentată în tabelul de corelare, însă profesorul are
libertatea de a alege ordinea de parcurgere în funcţie de particularităţile colectivului de elevi.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Mijloacele de învăţămant şi materialele nu pot înlocui niciodată actul de predare – învăţare, iar folosirea
lor prezintă avantaje şi dezavantaje ce trebuie conştientizate de fiecare cadru didactic.
Se pot utiliza :
Mijloace de învăţământ ce cuprind mesaj didactic, specifice pentru modulul ”Patrimoniul unităţii”
• Dicţionar legislativ
• Dicţionar economic
• Legea contabilităţii
• Reglementări privind documentele de evidenţă
• Modele de documente/formulare contabile
• Planul de conturi
• Scheme structurale sau funcţionale despre întreprinderi cu diferite obiecte de activitate
Mijloace de învăţământ care favorizează transmiterea de informaţii didactice :
• Calculatoare
• Echipamente fiscale
• Simulatoare didactice
Pagina 10 din 43

• Programe specifice – soft contabilitate, soft gestiunea stocurilor
• Chestionare, fişe de lucru, portofolii
ATENŢIE! Mijloacele de învăţământ se dovedesc a fi utile în măsura în care sunt integrate organic în contextul
lecţiilor şi li se imprimă o finalitate pedagogică.
Selectarea mijloacelor de învăţământ adecvate activităţii didactice desfăşurată cu o clasă de elevi,
anumite particularităţi de vârstă şi individuale, şi în conformitate cu obiectivele educaţionale prestabilite,
presupune găsirea răspunsurilor la următoarele întrebări:
-“La ce tip de învăţare recurg elevii în condiţiile utilizării unui anumit mijloc de
învăţământ ?”,
- “Care este raportul optim care ar trebui să se stabilească între concret şi abstract în
procesul perceperii, înţelegerii şi asimilării noului ?”,
- “Care este aportul schematizării în procesul învăţării ?”,
- “Cum influenţează semnele, simbolurile şi imaginile procesele memoriei, fixarea,
stocarea şi actualizarea / mobilizarea informaţiilor ?”.
6. Sugestii metodologice:
Curriculumul „Patrimoniul unitatii” urmăreşte ca prin rezultatele învăţării să se contribuie la formarea
profesională a elevilor, oferind posibilitatea ca după parcurgea acestuia să utilizeze vocabularul economic
specific, să analizeze informaţiile din documentele de evidenta, să identifice şi să grupeze elementele
patrimoniale după criterii date.
Rezultatele învăţării vor demonstra formarea abilităţilor de comunicare profesională în relaţiile cu
clienţii sau cu furnizorii de bunuri, lucrări sau servicii, în funcţie de obiectul de activitate al firmei în care îşi
desfăşoară activitatea, de comunicare în limba străină pentru a putea intra în relaţie cu parteneri externi; de
utilizare a calculatorului în vederea gestionarii stocurilor; de rezolvare a unor probleme referitoare la
înregistrarea operatiilor economice şi financiare în documente; de utilizare a limbajului economic specific
contabilităţii.
Inventar metodologic interactiv (fără a fi exhaustiv):
Prelegerea
Cu puţină „sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat
pe achiziţiile elevului.
Brainstorming sau asaltul de idei - formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată, după
principiul „cantitatea generează calitatea”.
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat - Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja
despre o anumită temă (exemplu: tipuri de întreprinderi după obiectul de activitate) şi apoi se formulează
întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie (identificarea ponderii elementelor patrimoniale, în
funcţie de obiectul de activitate al întreprinderii).
Pagina 11 din 43

Jurnalul cu dublă intrare - cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă.
Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii) – texte economice de
specialitate. Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice se folosesc ca bază de
plecare pentru lectura unui text economic.
Discuţia - schimb organizat de informaţii şi idei - facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere
diferite, conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple, exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de
respectare a regulilor de dialog.
Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă
profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.
Mozaicul
Exemplu de activitate de învăţare
Modulul: Patrimoniul unitatii
Subiectul : Structuri patrimoniale
• Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.
• Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz
următoarele – structuri de activ, structuri de pasiv, cheltuieli si venituri).
• Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toşi elevii care au grupa numărul 1
formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3...,
• Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este
cazul sunt ajutaţi de profesor.
• După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor.
Le prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.
• Profesorul monitorizează activitatea elevilor.
CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Exemplu de activitate de învăţare:
Modulul: Patrimoniul unitatii
Tema: documentele de evidenta
• Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.
• Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.
• Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu
verbe:
1. Simbol 1- DESCRIE
2. Simbol 2- COMPARĂ
3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ
4. Simbol 4- ASOCIAZĂ
Pagina 12 din 43

5. Simbol 5- APLICĂ
6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ
Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primii o fişă conform simbolului
ales.
• După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele finale.
Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei
MODULUL: Patrimoniul unitatii
Tema: Structuri patrimoniale
• Elevii sunt împărţiţi în grupe
• Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, PATRIMONIU.
• Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriind ELEMENTELE PATRIMONIALE, delimitate pe
structuri, care fac parte din acea categorie.
• După ce au finalizat fişa elevii, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi prezintă întregii
clase, elementele patrimoniale, pe care a reuşit să le găsească.
Experienţa concretă
Experienţa poate fi reală
Exemplu: utilizarea CASEI DE MARCAT sau a unui program de gestiune a stocurilor la un agent economic
şi/sau în cabinetele de specialitate care sunt dotate cu echipamente fiscale şi de birou
Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”
Exemplu:
Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un angajat care
utilizează casa de marcat sau computerul pe care este instalat un program de gestiune a stocurilor.
Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi
construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.
Exemplu – Tema Structuri patrimoniale de activ
7. Sugestii cu privire la evaluare:
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală urmăreşte gradul de dobândire a
deprinderilor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se
dezvoltă aceste deprinderi conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor
de evaluare). Pe parcursul anului elevul este supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite,
iar rezultatul final al evaluării are în vedere progresul realizat de acesta. Criteriile de evaluare se regăsesc în
secţiunea „Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare”. Elevul poate fi integrat în evaluarea
activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării
notelor.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea deprinderilor şi criteriilor de evaluare specificate
în tabelul „Rezultatele învăţării şi criteriilor de evaluare”.
Pagina 13 din 43

Rezultatele învăţării specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest
lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
Elevii sunt evaluaţi numai în ceea ce priveşte criteriile de evaluare specificate în cadrul acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi/rezultat al învăţarii, acesta
are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţarii incluse în modul.
Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor învăţarii.
Sunt prezentate în continuare exemple şi repere generale de evaluare a rezultatelor învăţării. Fiecare
profesor poate alege şi aplica metodele specifice clasei/grupei, particularităţilor elevilor.
Pentru modulul ”Patrimoniul unităţii” se pot aplica ”metode tradiţionale” de evaluare, dar şi metode
alternative.
Planificarea evaluării lecţiei
– un model managerial –
Perioada de
timp implicată
Funcţia
pedagogică
specifică
Strategia de
evaluare
adoptată
Metodele de evaluare
folosite prioritar
Rezultatele şcolare
evaluate prioritar
Începutul lecţiei Diagnostică-
prognostică
Iniţială –
predictivă
Testul diagnostic,
interviul, chestionarul,
lucrările scrise, lucrările
practice
Cunoştinţe, capacităţi
dobândite anterior conform
scopului lecţiei, ca premisă
necesară pentru lecţia care
urmează să fie predată-
învăţată-evaluată
Perioada de
timp implicată
Funcţia
pedagogică
specifică
Strategia de
evaluare
adoptată
Metodele de evaluare
folosite prioritar
Rezultatele şcolare
evaluate prioritar
Pe tot parcursul
lecţiei
Formativă –
formatoare
Continuă –
formatoare
Testul de capacitate,
conversaţia, observaţia,
descoperirea, modelarea
Cunoştinţe – capacităţi
proiectate conform
obiectivelor concrete, la
nivel de produs şi de proces
La sfârşitul
lecţiei
Sumativă –
cumulativă
Finală –
de bilanţ
Testul de succes
educaţional,
explicaţia
demonstraţia
Cunoştinţe-capacităţi
învăţate, evaluate conform
obiectivelor concrete,
cumulate pe parcursul lecţiei
şi / sau unui “sistem de
lecţii”
Metodele tradiţionale – probele orale, probe scrise şi probe practice
Metode alternative - observarea sistematică a elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, auto-evaluarea.
Pagina 14 din 43

Observarea sistematică a elevilor: poate fi facută pentru a evalua performanţa ele elevilor dar mai ales pentru a
evalua comportamente afectiv-atitudinale; furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva
capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia;
Investigaţia reprezintă o metodă de lucru presupunând cautarea de informaţii pe o tema dată. Se caracterizează
prin aceea că poate fi o sarcină care este efectuată fie individual, fie în grup, iar ca timp de lucru, acesta se
limitează la ora de curs.
Exemplu:
Sarcina de lucru: Alcatuirea unei fişe cu elementele patrimoniale pe exemplul unui agent economic sau
alcătuirea unei fişe cu documentele specifice utilizate în activitata comercială.
Elevilor li se poate sau nu sugera o anumita ordine a informatiei care trebuie gasită sau nu, în funcţie de
nivelul de cunoştinte al clasei, de anul de studiu etc.
Grila de evaluare a profesorului ar putea fi:
item
grup
intelegere
a sarcinii
de lucru
calitatea informatiilor calitatea raportului creativitate cooperare
numar
surse
informatie
(in)completa
corelarea
surselor
organizare forma prezentare
Se mai pot adăuga aici, în funcţie de nevoile profesorului şi de nivelul clasei, nivelul de cunoştinte de
limbă folosite – vocabular economic, structura frazei şi coerenţa globală a textului raportului etc.
În general, se evaluează deprinderile elevilor, atitudinea lor faţă de sarcina în sine şi mai puţin nivelul de
cunoştinte atins. Raportul fiind prezentat de către un singur elev, de regulă cel mai bine pregătit care îşi asumă
rolul de lider, este dificil de finalizat o astfel de activitate cu o notare. Ea însă se poate constitui într-o etapă
premergatoare pentru atribuirea de note pentru nivelul de cunoştinţe al elevilor.
Proiectul - activitate mult mai amplă decât investigaţia şi presupune ca lucrul să se intindă pe parcursul
mai multor zile, cu/fară consultarea profesorului.
În timpul realizării proiectului se va evalua: corectitudine / acurateţe tehnică, a datelor, desenelor; utilizarea
corespunzatoare a materialelor şi echipamentului; organizarea ideilor şi materialelor într-un raport; calitatea
prezentării; rezultatele proiectului, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei.
Exemplul:
Clasa:
Daca vrem ca evaluarea să fie făcută cu cât mai multă acurateţe, tabelul poate lua în calcul şi realizarea
celorlalte obiective.
Pagina 15 din 43
Tema proiect Componenţa grup
Realizare Prezentare
•a
•b
•c

Pentru fiecare din itemi, rămâne la latitudinea profesorului de a găsi un sistem de notare.
Ex. medie : (10 p. realizare + 10 p. prezentare)/2
Tabelul de mai jos include o trecere în revistă a metodelor, scopurilor şi instrumentelor utilizate pentru
monitorizarea progresului.
Metoda de
evaluare
Scopul Momentul
utilizării
Instrumentul de evaluare
Observaţiile
informale şi fişele
de observaţie
Notiţele colectate prin
observare sprijină ajustările
procesului de predare şi
furnizează dovezile pentru
evaluarea finală.
Se utilizează pe întregul
parcurs al unităţii de
învăţare, atât în timpul
lucrului individual, cât şi în
grup.
Fişe colectate în dosare
individuale sau de grup
Liste de verificare care
ajută la focalizarea pe
comportamentele aşteptate
Pagina 16 din 43
Tema
pr
oie
ct
Elevi
g
r
u
p
realizare prezentare
org.inf.3p.
prez.gen.3p.
indicareasurselor1p.
acurateteainformatiei2p.
ilustrare(ex.,img)1p.
calit.cun.delimba3p.
usurintaexprimare2p.
spontaneitate1p.
metalimbaj/limbajspecific2p.
coerentaexprimarii2p
•
a
•
b
•
c

Jurnalele învăţării Cuprind raportări pe scurt, în
mod regulat într-o agendă a
proiectului, într-un jurnal sau
într-un scurt formular care
conţine întrebări structurate
Verificarea acestora se
realizează în timpul
verificărilor de progres, în
întâlnirile de proiect sau în
timpul conferinţelor.
Formulare
Fişe
Listele de verificare
- progres
Sunt necesare când proiectul
necesită din partea elevilor
îndeplinirea unor cerinţe
specifice secvenţiale sau după
un program.
Se utilizează în timpul
întâlnirilor echipei sau în
timpul conferinţelor. Elevii
le folosesc pentru
monitorizarea progresului şi
în timpul proiectării sau le
ajustează conform nevoilor
lor.
Liste de verificare
cuprinzând momentele
cheie, termenele şi stadiile
de elaborare
Rapoartele de
progres
Ajută elevii la documentarea
progresului sau pentru a
explica ceva nou legat de
înţelegerea lor. Raportul poate
fi un document de lucru, un
planificator sau un sumar al
datelor.
Se utilizează în timpul
stadiilor cheie din proiect,
cum ar fi atunci când se
alcătuieşte schiţa sau când se
ajunge la jumătate cu prima
formă de lucru..
Formulare
Fişe
Întâlnirile de proiect
şi conferinţele
Dau permisiunea de trecere a
unui elev la stadiul următor al
proiectului. Se utilizează pentru
verificarea progresului, pentru
menţinerea dedicaţiei în ceea
ce priveşte activitatea grupului
şi pentru planificarea
următorilor paşi.
Se utilizează pentru
informarea echipei şi în
cadrul întâlnirilor
individuale, pe parcursul
proiectului.
Agenda de lucru, obiective
şi formulare de proces.
Listă de verificare – observarea capacităţilor de gândire
Notaţi-vă când elevii demonstrează fiecare capacitate, fie în grup, fie în discuţii cu întreaga clasă (modificaţi
incluzând capacităţi alternative, care nu sunt prezente mai jos). Examinaţi această listă pentru a identifica acele
capacităţi care trebuie accentuate sau pentru a identifica elevii care au nevoie de mai multă instruire sau
încurajare.
Numele elevului
Evaluare
Generalizare
Pagina 17 din 43

Formulare de concluzii
Interpretare
Analiză
Elaborare
Abstractizare
Analiza perspectivelor
Luarea deciziilor
Rezolvarea problemelor
Notiţe
Jurnalele învăţării - pot conţine o explicaţie legată de o strategie de rezolvare a unei probleme, observarea,
colectarea datelor, întrebări despre o activitate desfăşurată, lista de materiale documentare studiate - articole,
temele pentru acasă, notiţe pentru aducere aminte sau orice altceva care este potrivit pentru a fi înregistrat.
Portofoliul - cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare, iar rezultatul final este o colecţie
eterogenă de documente care poate cuprinde: date despre programul elevului; temele pentru acasă; proiectele
realizate în decursulul unei perioade de timp (în general un semestru sau tot anul), precum şi o scurtă „istorie” a
acestora (data la care a fost dat în lucru, echipa de lucru cu atribuţiile fiecaruia, timpul de lucru eşalonat în zile,
bibliografie consultată, etc.); fişe de autoevaluare de tipul: ştiu să fac..., calităţi/defecte; tot ceea ce s-a lucrat la
clasă în decursul perioadei vizate, etc.
Autoevaluare;
Întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună:
• există şi un alt mod (metoda) de a rezolva această sarcină?
• am rezolvat sarcina suficient de bine?
• ce ar trebui să fac în pasul următor?
• ce produs care mă reprezintă ar trebui să-l pun în portofoliu?
Completarea la sfârsitul unei sarcini importante a unor propoziţii de genul (în cadrul unei fişe):
1. am învăţat ..
2. am fost surprins de faptul că ...
3. am descoperit că ...
4. am folosit metoda ... deoarece ...
5. în realizarea acestei sarcini am întampinat urmatoarele dificultăţi ...
Matrice de evaluare = proiectarea evaluării pe obiective (rezultate ale învăţării) în funcţie de instrumentele de
evaluare;
- centrată pe capacităţi (rezultate ale învăţării);
- centrată pe conţinuturi şi domenii de conţinut;
Unitate de învăţare: ....................................................................................................
Pagina 18 din 43

Instrumente de evaluare
Obiective (rezultate ale
învăţării) ale unităţii de
învăţare
Proba
scrisă
Proba
orală
Proba
practică
(proiect)
Tema de
lucru în
clasă
Tema
pentru
acasă
Observarea sistematică a
elevilor
1.
2.
Alte exemple pentru probe de evaluare
Evaluare formativă
”Tenis” - Grupaţi-vă pe perechi şi puneţi-vă pe rând întrebări din tema ”Evidenţa economică”.
Investigaţia - Documentaţi-vă şi scrieţi un eseu despre sfera de acţiune a contabilităţii
În perechi, interpretaţi pe rând rolul unui vânzător şi al unui client - acţiunea se referă la vânzarea-cumpărarea
de mărfuri şi înregistrarea vânzării în casa de marcat
Elaboraţi o hartă conceptuală în care să cuprindeţi toate elementele referitoare la casa de marcat. Comparaţi
răspunsul cu cel al colegului/colegei de bancă
Verificati modul de completare a documentelor prin comparare cu documente reale.
Evaluare sumativă
Desenaţi o hartă conceptuală care să rezume punctele cheie din capitolul ”Obiectul contabilităţii”
Experimentare activă - Stabiliţi care sunt etapele în utilizare casei de marcat, identificaţi documentele specifice
ale activităţii de vanzare, construiţi o situaţie – plan de acţiune; transpuneţi planul de acţiune prin utilizarea
casei de marcat
8.Bibliografie
BROOKSON, Stephan, Cum sa intelegem contabilitatea, Ed.RAO
CARAIANI Chirata, DUMIRANA Mihaela,Bazele contabilitatii Editia a III- a, Ed.Universitară
DOCUMENTE FINANCIAR-CONTABILE, Ed.Monitorul Oficial, 2009
Noile reglementari contabile armonizate cu directivele Europene, editia a IV-a., Ed.Best Publishing, 2009
Consilier – Contabilitate, Ed.Rentrop&traton, 2009
CERGHIT, Ioan, Sisteme de instruire alternative.şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Bucureşti,
Editura Aramis, 2002
CRISTEA, Gabriela C., Managementul lecţiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2003
CRISTEA, Sorin, Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, Grupul Editorial Litera. 2000
JINGA, Ioan; Negreţ, Ioan, Învăţarea eficientă, Bucureşti, Editura Editis, 1994
LISIEVICI, Petru, Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente, Bucureşti, Editura Aramis, 2002
MEYER Geniviève, De ce şi cum evaluăm, Iaşi, Editura Polirom
RADU Ion T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2000
VOGLER Jean (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, Iaşi, Editura Polirom, 2000
TRIBUNA ECONOMICĂ – colecţie 2007, 2008, 2009, Ed.PRESA
REVISTA FINANTE PUBLICE SI CONTABILITATE – colectie 2007, 2008, Ed.PRESA
Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
Pagina 19 din 43

Legea nr. 31/1990 - Legea societăţilor comerciale
Legea nr 82/1991 - Legea contabilităţii. Editia a IX-a. 2009, Ed.Best Publishing
Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, în vigoare
de la 1 ianuarie 2009
www.e-legis.ro
www.conta.ro
www.gestiunestocuri.ro
www.e-contabilitate.ro
www.programedecontabilitate.ro
http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects
Pagina 20 din 43

Organizarea unităţii economice
Modulul “Organizarea unităţii economice ” face parte din pregătirea de bază pentru calificările de nivel
2 “comerciant - vânzător ”şi „recepţioner distribuitor ”.
Modulul se studiază în clasa a IX-a, având alocate un număr total de 108 ore, din care: laborator
tehnologic 36, instruire practică 36.
Acest modul agregă: Unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie „Dezvoltare personală în scopul
obţinerii performanţei” cu următoarele competenţe individuale:
• Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei
• Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională, abilităţi care trebuie
dezvoltate şi evaluate în cadrul modulului Organizarea activităţii economice.
2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul
Organizarea activităţii economice
Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei
2. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului: Organizarea activităţii economice
Rezultatul Învăţării 1: Prezintă modul de organizare al unităţilor economice
Particularităţile activităţii
economice
• Delimitări terminologice :
întreprindere, societate, firmă,
unitate economică
• Identificarea tipologiilor unităţii
economice după următoarele
forme:
- forma de proprietate
- forma juridică
- modul de asociere,
- obiectul de activitate,
- structură operativă
• Particularităţile constituirii unei
unităţi economice din domeniul
Identificarea tipului unităţii
economice şi diferenţierea
acestora după criterii date
• Elevul va demonstra că este
capabil să identifice tipologia
unităţii economice după
următoarele forme:
- forma de proprietate
- forma juridică
- modul de asociere,
- specializare
- obiectul de activitate,
- structură operativă
prin studii de caz, prin activităţi
Pagina 21 din 43

distribuţiei cu amânuntul
• Recunoaşterea poziţiei proprii
în: structura organizatorică:
compartiment, birou, serviciu,
raion, secţie, atelier.
Recunoaşterea poziţiei proprii în
structura organizatorică
de simulare, prin proiecte etc.
capabil să recunoască poziţiile
posturilor din diferite
structuri organizatorice prin
studii de caz, problematizare,
proiecte
Rezultatul învăţării 2: Urmăreşte fluxurile de circulaţie în spaţiile unităţii economice
Fluxurile tehnologice în unităţile
economice
• Spaţiile la nivel de depozit :
- Spaţiul privind recepţia
mărfurilor, a materiilor
prime;
- Spaţiul privind depozitarea,
păstrarea, condiţionarea
ambalajelor şi a stocului de
marfă,
• Spaţiul de contact cu clienţii :
raioane, culoare de circulaţie,
spaţii de prezentare, spaţii de
aşteptare
• Diferenţierea fluxurilor de
circulaţie într-o unitate
economică: ale informaţiilor, ale
mărfurilor, ale personalului, ale
clienţilor
Identificarea spaţiilor la nivel de
depozit
Identificarea structurii spaţiului
de contact cu clienţii
Diferenţierea fluxurilor de
circulaţie într-o unitate
economică
capabil să identifice spaţiile la
nivelul unui depozit (privind
recepţia mărfurilor, a
materiilor prime; depozitare,
păstrare, condiţionarea
ambalajelor şi a stocului de
marfă) la diferiţi agenţi
economici cu domenii de
activitate diverse prin
activităţi de simulare,
problematizare, proiecte,
capabil să identifice structura
spaţiului de contact cu clienţii
(raioane, culoare de circulaţie,
spaţii de prezentare, spaţii de
aşteptare) la diferiţi agenţi
economici cu domenii de
activitate diverse prin
activităţi de simulare,
problematizare, proiecte, lecţii
vizită
capabil să diferenţieze
fluxurile de circulaţie într-o
Pagina 22 din 43

unitate economică: ale
mărfurilor, personalului,
clienţilor prin activităţi de
simulare, problematizare,
proiecte, lecţii vizită
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice
Atribuţiile şi responsabilităţile
personalului în cadrul unităţii
economice
• Structura personalului :
în funcţie de: sex, vârstă,
pregătire de specialitate,
vechime
• Descrierea capacităţilor de
muncă pentru descrierea profesiei:
fizice, psihice, intelectuale;
Recrutarea şi selecţia resurselor
umane; Perspectiva profesională şi
promovarea resurselor umane;
Evaluarea activităţii resurselor
umane;
• Atribuţiile şi responsabilităţile
personalului comercial: conform
Fişei postului, ROF
Identificarea structurii
personalului
Descrierea capacităţilor de
muncă pentru descrierea
profesiei
Analizează caracteristicile
personale şi factorii implicaţi în
dezvoltarea carierei
Exprimă opţiuni privind traseul
personal de educaţie şi formare
profesională
Identificarea atribuţiilor şi
responsabilităţilor personalului
capabil să identifice structura
personalului unui IMM,
capabil sa descrie diferite
profesii, să analizeze
caracteristicile personale şi
factorii implicaţi în
dezvoltarea carierei printr-un
raport dintre diferenţa dintre
aspiraţii, interese şi
posibilităţi şi dintre
competenţele personale şi
comanda socială pe piaţa
muncii prin activităţi de
simulare şi joc de rol
capabil să exprime opţiuni
privind traseul personal de
educaţie şi formare
profesională in cadrul unor
activităţi de simulare pe o
perioada de 1-5 ani
capabil să identifice
atribuţiilor şi
Pagina 23 din 43

responsabilităţilor
personalului din diferite
domenii de activitate prin
activităţi de simulare sau
proiect
1. Particularităţile activităţii economice
Delimitări terminologice : întreprindere, societate, firmă, unitate economică
Caracteristicile şi rolul unităţii economice în economia de piaţă
1.3.Tipologiile unităţii economice după următoarele forme:
- forma de proprietate;
- forma juridică ;
- modul de asociere;
- obiectul de activitate;
- structură operativă ;
1.4. Particularităţile constituirii unei unităţi economice din domeniul distribuţiei cu amânuntul:
- motivaţia înfiinţării unităţii economice;
- etapele înfiinţării unităţii economice;
- documentele înfiinţării unităţii economice;
1.5.Organizarea structurală a unităţii economice;
- elementele de bază ale structurii organizatorice (postul, funcţia, ponderea ierarhică,
compartimentul, relaţiile dintre compartimente sau posturi, niveluri ierarhice);
- tipuri de structuri organizatorice;
2. Fluxurile tehnologice în unităţile economice
2.1.Depozitul :
- Spaţiul privind recepţia mărfurilor, a materiilor prime;
- Spaţiul privind depozitarea, păstrarea, condiţionarea ambalajelor şi a stocului de marfă,
Spaţiului de contact cu clienţii : raioane, culoare de circulaţie, spaţii de prezentare, spaţii de aşteptare
Fluxurile de circulaţie într-o unitate economică: informaţiilor, mărfurilor, personalului, clienţilor
3. Atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice
3.1.Tipologia personalului la nivelul unei unităţi economice;
3.2.Descrierea capacităţilor de muncă pentru descrierea profesiei: fizice, psihice, intelectuale;
3.3.Recrutarea şi selecţia resurselor umane;
3.4.Perspectiva profesională şi promovarea resurselor umane;
3.5.Evaluarea activităţii resurselor umane;
3.6.Atribuţiile şi responsabilităţile personalului comercial: conform Fişei postului, ROF;
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pagina 24 din 43

Pentru desfăşurarea în condiţii optime a procesului de predare învăţare sunt necesare următoarele
resurse:
- computere,
- conexiune la internet
- flipchart,
Toate conţinuturile modulului „Organizarea activităţii economice” vor fi efectuate atât în orele de
pregătire teoretică şi practică de către profesorul de specialitate. În cadrul orelor de instruire practică vor fi
abordate următoarele conţinuturi: Organizarea structurală a unităţii economice şi Fluxurile tehnologice în
unităţile economice.
Trebuie făcută o corelarea riguroasă a rezultatelor învăţării cu criteriile de evaluare (vezi
punctul 3 al programei) astfel încât la sfârşitul procesului de învăţare elevul să poată dobândi
deprinderile necesare fiecărui rezultat al învăţării precizat în cadrul modulului.
Pentru atingerea rezultatelor învăţării lecţiile se desfăşoară atât în sala de clasă, cât şi în laborator cu
profesorul de specialitate dar şi la agenţii economici de profil prin lecţiile vizită la orele de instruire practică.
Ordinea logică de parcurgere a conţinutului este cea de la punctul 4 „Conţinutul formării” al acestui
document.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea rezultatelor învăţării la probleme
reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Repartizarea
numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al elevilor şi de
complexitatea conţinutului.
Se recomandă folosirea cât mai intensă a învăţării centrate pe elev. În cadrul acesteia elevii vor lucra
atât individual dar mai ales în grupuri pentru a explora diverse probleme (de exemplu: exploatarea diverselor
surse interne informative ale agentului economic, caracterizarea poziţiei unei unităţi economice pe piaţă,
prezentarea diferitelor tipologii de unităţi economice, identificarea informaţiilor utile în studiul diferitelor
structuri organizatorice, descrierea unei diferitelor fluxuri existente la nivelul unei unităţi economice, etc.),
constituind persoane care folosesc în mod activ cunoştinţele şi nu receptori pasivi de cunoştinţe.
Actul de învăţare presupune în acest context înlocuirea prelegerilor cu un stil de învăţare activ-
participativ, funcţie de ritmul propriu al elevului şi/sau situaţii de cooperare în grup dar şi de stilul de învăţare al
elevului.
Ca metode de învăţare se recomandă: prezentările pentru colegi, brainstormingul, proiecte, analiza
SWOT, munca în grup, vizite, jocuri de rol, studii de caz şi scenarii reale, discuţii, portofolii.
Trebuie avut în vedere faptul că scopul procesului de instruire este dezvoltarea rezultatelor învăţării
cuprinse în programa modulului. Conţinuturile sunt suportul pentru realizarea acestui deziderat.
În proiectarea activităţilor de învăţare trebuie avute în vedere cerinţele educaţionale speciale ale
elevilor. Formularea de obiective de învăţare diferenţiate va da profesorului o imagine clară asupra a ceea
trebuie să fie capabili să realizeze toţi elevii, a ceea ce ar trebui să fie capabili să realizeze cei mai mulţi dintre ei
şi a ceea ce numai unii vor fi capabili să realizeze. Luând în considerare obiectivele de învăţare diferenţiate şi
Pagina 25 din 43

datele despre elevi (ritm de învăţare, stiluri de învăţare, tipuri de inteligenţe, dificultăţi în învăţare), profesorul
va putea adapta parcursul formării elevilor.
Alături de rezultatele învăţării precizate în conţinutul modulului, pot fi dezvoltate şi alte rezultate ale
învăţării din categoria celor pentru abilităţile cheie prin activităţile de învatare propuse de profesor.
Pe parcursul modulului, evaluarea continuă va viza atât atingerea deprinderilor tehice cât şi a
deprinderilor dezvoltate prin unitatea de abilitate cheie „Dezvoltare personală în scopul obţinerii
performanţei”. Aceasta trebuie dezvoltată prin conţinuturile „Descrierea capacităţilor de muncă pentru
descrierea profesiei: fizice, psihice, intelectuale”.
Profesorul are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot
utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol,
exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul, etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
• sunt concentrate pe elev şi pe activitate;
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
• încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
• determină un parteneriat profesor – elev;
• au un puternic accent formativ, nu informativ;
• presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
• adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Activităţile didactice vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare, caracteristic, toţi elevii să
dobândească abilitatăţile necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării – învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupe de
elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi
(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă
pentru învăţare eficientă).
Exemple de metode de predare şi învăţare adecvate modulului :
Metodă : Învăţarea prin descoperire
Rezultatul învăţării 1: Prezintă modul de organizare al unităţilor economice
Deprindere : Identificarea tipului unităţii economice şi diferenţierea acestora după criterii date
Pe baza aceste metode elevii pot identifica diferite unităţi economice completând următoare fişă de
observaţie
Denumire
firmă
forma de
proprietate
forma
juridică
modul de
asociere
obiectul
de
activitate
structură
operativă
Pagina 26 din 43

Indiferent de felul ei – inductivă, deductivă şi analogică - metoda are următoarele etape:
a) confruntarea cu o situaţie problemă, etapă în care se realizează declanşarea dorinţei lor de căutare şi
explorare;
b) realizarea actului descoperirii, care presupune structurarea şi interpretarea datelor, utilizarea operaţiilor
gândirii şi evidenţierea noului;
c) verbalizarea generalizărilor şi formularea concluziilor;
d) exersarea în ceea ce s-a descoperit, etapă care constă în aplicarea celor descoperite în noi contexte
situaţionale.
Metodă : Analiza SWOT
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii economice
Deprindere: Identificarea atribuţiilor şi responsabilităţilor personalului
Cu ajutorul unei analize SWOT elevii îşi pot identifica punctele tari şi slabe pentru exercitarea unei profesii,
conform unei fişe a postului.
Întrebări orientative pentru identificarea răspunsurilor la factorii interni şi externi:
Factori
interni
PUNCTE TARI • Care sunt avantajele ?
• Ce este mai bine realizat decât în cazul....?
• Ce capacităţi sau abilităţi dezvoltă?
PUNCTE SLABE • Ce ar putea fi îmbunătăţit?
• Ce nu faci bine?
• Ce văd cei din jur ca fiind puncte slabe?
• Ce ar trebui să eviţi din experienţa trecută?
Factori externi
OPORTUNITAŢI • Care sunt condiţiile favorabile desfăşurării
proiectului, strategiei...etc.?
• Care este avantajul concurenţial?
AMENINŢĂRI
• Care sunt obstacolele în realizarea ..
• Care sunt schimbările globale care pot afecta..?
• În ce mod te poate afecta negativ activitatea?
Unul dintre cei mai importanţi factori care contribuie la încrederea publicului în sistemul de învăţământ
este calitatea evaluării. Procesul de evaluare trebui să fie atât riguros, cât şi corect. Pentru a trezi încredere,
evaluarea trebuie să fie: validă, credibilă, practică, corectă şi utilă. Indiferent că este aplicată prin intermediul
examenelor scrise, întrebărilor orale, testelor practice, testelor online pe calculator, sau al oricăror altor
mijloace, principiile rămân aceleaşi.
Evaluarea diagnostică este utilizată pentru identificarea nevoilor, abilităţilor, intereselor, preferinţelor
şi a achiziţiilor anterioare ale elevului, astfel încât să se poată lua deciziile corespunzătoare şi asigura sprijin
Pagina 27 din 43

individual, dacă este necesar. Pentru modulul „Organizarea activităţii economice” evaluarea diagnostic este
necesară pentru a identifica acumulările cu care elevii vin din şcoala generală sau din viata reală. Evaluarea
formativă se desfăşoară în mediul de învăţare şi oferă informaţii privind progresele elevului. Permite
evaluatorilor şi elevilor să identifice şi să încerce să ţină cont de orice aspecte care ar putea afecta
procesul de învăţare. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să fie sensibilă şi constructivă, pentru că orice
evaluare are un impact emoţional. Profesorii trebuie să fie conştienţi de impactul pe care comentariile,
notele şi calificativele îl pot avea asupra încrederii în sine şi entuziasmului elevilor şi ar trebui să fie cât
mai constructivi cu putinţă în feedback-ul pe care îl oferă. Comentariile care se concentrează asupra
activităţii mai curând decât asupra persoanei sunt mai constructive atât pentru învăţare, cât şi pentru
motivaţie. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să ţină cont de importanţa motivării elevului. Evaluarea care
încurajează învăţarea stimulează motivarea, evidenţiind progresele şi realizările, nu eşecurile. Este puţin
probabil ca o comparaţie cu alţii care au avut mai mult succes să îi motiveze pe elevi, mai curând îi face
să simtă că „nu sunt buni. Evaluarea pentru învăţare ar trebui să promoveze angajamentul faţă de
obiectivele învăţării şi o înţelegere comună a criteriilor conform cărora sunt evaluaţi.
Evaluarea sumativă a modulului se poate realiza pe baza unui plan :
a. Planul ar trebui să includă cel puţin un instrument de evaluare prin care se evaluează abilităţile
cognitive şi/sau practice, precum şi competenţa elevilor. Poate fi o temă de lucru care se
desfăşoară pe mai multe săptămâni. Aceasta va constitui cel puţin 60% din notele pentru acel
modul. De exemplu realizarea unui proiect cu tema „ Prezentarea fluxurilor tehnologice din
unitatea economic X”
b. Pot exista mai multe evaluări care contează în vederea evaluării sumative.
c. Nota finală va reprezenta totalul ponderat al evaluărilor.
d. Nu este necesară o examinare scrisă la finalul modulului, cu excepţia cazului în care
curriculumul modulului o menţionează în mod specific ca fiind obligatorie, ex. „Tipologiile
unităţii economice după următoarele forme”.
e. Acest plan le oferă profesorului şi elevilor o indicaţie privind încadrarea în timp implicată de
modulul respectiv.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţării incluse în modul. Pentru
a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării. Activităţile supuse
evaluării sunt deprinderile obţinute în urma rezultatelelor învăţării.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe un rezultat de învăţare
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii
economice.
Abilitatea cheie : Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei
Deprinderi
Precizări privind conţinuturile supuse
evaluării
Evaluare
a Descrierea capacităţilor de muncă
pentru descrierea profesiei 4. Descrierea capacităţilor de muncă pentru Evaluare prin
Pagina 28 din 43

descrierea profesiei: fizice, psihice,
intelectuale;
5. Recrutarea şi selecţia resurselor umane;
6. Perspectiva profesională şi promovarea
resurselor umane;
7. Evaluarea activităţii resurselor umane;
simularea unui
interviu pe piaţa
muncii
b
Analizează caracteristicile
personale şi factorii implicaţi în
c
Exprimă opţiuni privind traseul
personal de educaţie şi formare
profesională
Activitate. SC „X „ SA doreşte recrutarea unui personal calificat în unul din departamentele societăţii.
Pe baza „chestionarului de interviu” candidaţii aveau următoarele sarcini:
Descrieţi capacităţilor de muncă pentru profesiei voastră
Analizaţi caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei
Exprimaţi opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională pe o perioada de 5 ani
Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare
Grila de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Rezultatul învăţării 3: Prezintă atribuţiile şi responsabilităţile personalului în cadrul unităţii
economice.
Abilitatea cheie : Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei
Nr.
crt.
Cerinţe
Rezultatul
evaluării
Data
a. Descrierea capacităţilor de muncă pentru descrierea profesiei Da sau (√)
Nu sau (X)
b. Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în
Da sau (√)
Nu sau (X)
c. Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare
profesională
Da sau (√)
Nu sau (X)
Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.
Pagina 29 din 43

Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev.
• Rezultatul învăţării se consideră atins dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
 certificarea acestui rezultat al învăţării se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completată de profesor pe parcursul
probei
Sugestii privind dovezile evaluării:
• Fişa de observare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi
condiţiilor de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a
evaluării
• Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
8. Bibliografia
 Boc, C (coordonator) , Economia Întreprinderii, Editura ASE, 1997
 Deaconu, A Economia Întreprinderii , Editura Didactica si Pedagogică , Bucureşti 1998
 Patriche D. Tratat de economia comerţului, Editura Eficient , Bucureşti , 1998
 Stanciulescu G (coordonator), Managementul Organizaţiei, Editura Economică , Bucureşti 1998
Pagina 30 din 43

Calitatea produselor şi serviciilor
Modulul „CALITATEA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR” face parte din domeniul de pregătire „Economic”
şi „Comerţ”; se situează în cadrul Curriculumului diferenţiat şi are alocate un număr 108 ore pe an din care 36
ore de laborator tehnologic. Modulul „Calitatea produselor şi serviciilor” se planifică pe parcursul săptămânii
până la sfărşitul anului şcolar cu un număr egal de ore: 2 ore teorie şi 1 oră laborator tehnologic. Se recomandă
cumularea celor 2 ore pentru o mai bună sintetizare şi exersare a rezultatelor învăţării.
2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul
Calitatea produselor şi serviciilor:
Analiza ofertei de mărfuri alimentare
Analiza ofertei de mărfuri nealimentare
Asigurarea calităţii
8. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:
Denumirea Modulului: Studiul calitatii produselor si serviciilor
Rezultatul Învăţării 1: Prezintă grupele de mărfuri alimentare
Grupele de mărfuri
alimentare:
Definirea termenilor – marfă,
produs, serviciu, proprietăţi,
calitate, caracteristici de
calitate, sortiment, grupă,
subgrupă, articol
Clasificarea sortimentului de
mărfuri alimentare:
• produse din cereale şi
derivate
• legume, fructe şi
produse industrializate
• carne şi produse din
carne
• produse zaharoase
• peşte şi produse din
peşte
• produse gustative
• laptele şi produsele din
lapte
Clasifică sortimentul de mărfuri
alimentare
Încadrează sortimentul de mărfuri
alimentare conform clasificării
merceologice
Elevul va demonstra că este
capabil să definească termenii
studiaţi în contexte diferite prin
problematizare, studii de caz, etc.
capabil să clasifice sortimentul de
mărfuri alimentare după criterii
date prin simulare,
problematizare, studii de caz.
capabil să încadreze sortimentul
de mărfuri alimentare conform
clasificării merceologice prin
probe practice dar şi simulare,
problematizare, studii de caz.
Pagina 31 din 43

• grăsimi alimentare
Clasificarea merceologică a
sortimentului de mărfuri
alimentare
Valoarea alimentară a
mărfurilor:
Definire: proteine, lipide,
glucide
• energetică
• psiho-senzorială
Analizează valoarea alimentară Elevul va demonstra că este
componentelor valorii energetice
folosind elementele de informare
de pe ambalaje, conţinutul în
substanţe nutritive la 100g produs
prin probe practice dar şi
simulare/problematizare/studii de
caz.
capabil să calculeze valoarea
energetică folosind elementele de
informare de pe ambalaje,
conţinutul în substanţe nutritive la
100g produs prin probe
practice/simulare.
Marcarea – etichetarea
mărfurilor:
• elemente de
identificare
• elemente de informare
• elemente de etichetare
specifice pe grupe de
mărfuri
Verifică elementele de
marcare-etichetare
capabil să identifice elementele
de informare şi identificare
specifice etichetării mărfurilor
alimentare/nelimentare prin
simulare, utilizarea etichetelor de
mărfuri, studii de caz.
Rezultatul învăţării 2: Descrie caracteristicile de calitate ale grupelor de mărfuri alimentare
Caracteristicile organoleptice
ale mărfurilor alimentare:
• aspect
• culoare
• miros
• consistenţă
• gust
Identifică caracteristicile
organoleptice ale grupelor de
mărfurilor alimentare
Utilizează normele de calitate în
activitatea curentă
Relatează cerinţele de calitate
impuse de normative pentru propriul
loc de muncă
caracteristicile organoleptice ale
mărfurilor alimentare pentru
sortimente date prin probe
practice, simulare, problematizare.
capabil să verifice caracteristicile
Pagina 32 din 43

• grad de prospeţime
• grad de maturitate
Verifică organoleptic produsele
alimentare în conformitate cu
documentaţia de specialitate
Identifică normele de calitate
specifice domeniului propriu de
activitate
organoleptice ale produselor
alimentare pentru sortimente date
prin probe practice, simulare,
studii de caz.
capabil să identifice normele de
calitate specifice domeniului de
pragătire prin simulare.
Rezultatul invatarii 3: Caracterizează grupele de mărfuri nealimentare
Grupe de mărfuri
nealimentare - clasificare:
• destinaţie
• frecvenţa cererii
• complexe de nevoi
Clasifică grupele de
mărfuri nealimentare
capabil să clasifice sortimentul de
mărfuri nealimentare ţinând cont
de criteriile date (destinaţie,
frecvenţa cererii, complexe de
nevoi) prin simulare,
problematizare, etc.
Încadrare:
• familii
• grupe
• subgrupe
• articole
• sorturi
Grupe de mărfuri:
• textile-încălţăminte
• metalo-chimice
• cosmetice
• sticlă şi ceramică
• lemn
• tehnico-sanitare
• materiale de
construcţii
• electrotehnice şi
electronice
• autoturisme
• birotică şi papetărie
• sport-voiaj – turism
• bijuterii şi gablonturi
Încadrează produse nealimentare
utilizând clasificarea merceologică
Caracterizează grupele de mărfuri
nealimentare
capabil să încadreze un produs
nealimentar conform clasificării
merceologice prin probe
practice/simulare.
capabil să caracterizeze grupele de
mărfuri nealimentare prin
simulare, problematizare, studii de
caz.
Pagina 33 din 43

Rezultatul învăţării 4: Respectarea condiţiilor de calitate pe grupe de produse nealimentare/
Caracteristicile de calitate pe
grupe de mărfuri
nealimentare
• organoleptice
• tehnico – funcţionale
specifice grupei de
mărfuri
Verifică caracteristicie de
calitate pe grupe de mărfuri
nealimentare
Enumeră metodele standardizate de
asigurare a calităţii
capabil să verifice caracteristicile
de calitate pe grupe de mărfuri
nealimentare prin probe practice,
simulare.
Defectele mărfurilor
nealimentare:
• datorate
producătorului
• comerciantului
• transportatorului
Identifică defectele mărfurilor
nealimentare
Descrie procedurile specifice
metodelor standardizate de
asugurarea calităţii
Identifică condiţiile de
marcare, ambalare, transport,
păstrate, depozitare
Aplică metode standardizate de
asigurarea calităţii
capabil să identificarea defectele
mărfurilor nealimentare pe grupe
de produse prin probe practice,
simulare, problematizare.
capabil să identifice defectele
mărfurilor nealimentare pe grupe
de produse prin probe practice,
simulare, studii de caz.
Rezultatul învăţării 5: Caracterizarea serviciilor
Serviciile
• Definire
• Clasificare (scop, mod
de obţinere, ISO 9004-
2:1994)
• Carcateristici
calitative:
 forma nematerială
 nestocabilitatea
 intangibilitatea
 coincidenţa în timp şi
spaţiu a producţiei şi
consumului
 eterogenitatea
Clasifică serviciile după criterii date
Caracterizează caracteristicile
cantitative ale serviciilor
capabil să clasifice serviciile după
criterii date prin simulare, studii
de caz.
capabil să prezinte caracteristicile
cantitative ale serviciilor prin
exemplificare, simulare,
problematizare.
I. Grupele de mărfuri alimentare
I.1. Definirea termenilor – marfă, produs, serviciu, proprietăţi, calitate, caracteristici de calitate, sortiment,
grupă, subgrupă, articol
Clasificarea sortimentului de mărfuri alimentare:
Pagina 34 din 43

• produse din cereale şi derivate
• legume, fructe şi produse industrializate
• carne şi produse din carne
• produse zaharoase
• peşte şi produse din peşte
• produse gustative
• laptele şi produsele din lapte
• grăsimi alimentare.
Clasificarea merceologică a sortimentului de mărfuri alimentare
I.2. Valoarea alimentară a mărfurilor (LT)
Definire: proteine, lipide, glucide
Valoarea:
• energetică
• psiho-senzorială
I.3. Marcarea – etichetarea mărfurilor alimentare (LT):
• elemente de identificare
Elemente de etichetare specifice pe grupe de mărfuri alimentare
I.4. Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare (LT):
• aspect
• culoare
• miros
• consistenţă
• gust
• grad de prospeţime
• grad de maturitate
II.Grupe de mărfuri nealimentare
II.1. Clasificare:
• destinaţie
• frecvenţa cererii
• complexe de nevoi
II.2. Încadrare:
• familii
• grupe
• subgrupe
• articole
Pagina 35 din 43

• sorturi
II.3. Grupe de mărfuri:
• textile-încălţăminte
• metalo-chimice
• cosmetice
• sticlă şi ceramică
• lemn
• tehnico-sanitare
• materiale de construcţii
• electrotehnice şi electronice
• autoturisme
• birotică şi papetărie
• sport-voiaj – turism
• bijuterii şi gablonturi
II.4. Caracteristicile de calitate pe grupe de mărfuri nealimentare (LT):
• organoleptice
• tehnico – funcţionale specifice grupei de mărfuri
II.5. Marcarea – etichetarea mărfurilor alimentare (LT):
• elemente de identificare
Elemente de etichetare specifice pe grupe de mărfuri nealimentare
II.6. Defectele mărfurilor nealimentare (LT):
• datorate producătorului
• comerciantului
• transportatorului
III.Serviciile
III.1. Definire
III.2. Clasificare (scop, mod de obţinere, ISO 9004-2:1994)
III.3. Carcateristici calitative:
 forma nematerială
 nestocabilitatea
 intangibilitatea
 coincidenţa în timp şi spaţiu a producţiei şi consumului
 eterogenitatea
Pagina 36 din 43

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului – echipamente, instrumente de lucru,
documente:
• instrumente de lucru:
 balanţă
 cântar
 metru
 termometru
• ambalaje de mărfuri alimentare şi nealimentare
• mostre de mărfuri alimentare şi nealimentare
• documente:
 etichete pentru mărfuri alimentare
 etichete pentru mărfuri nealimentare
Conţinuturile modulului „Calitatea produselor şi serviciilor” sunt abordate în ordinea în care sunt
prezentate în secţiunea „Conţinutul formării”.
Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă. Se pot
utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea, problematizarea, jocul de rol,
exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează critica, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Aceste metode se caracterizează prin faptul că:
• sunt centrate pe elev şi pe activitate;
• pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;
• încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;
• determină un parteneriat profesor - elev;
• au un puternic accent formativ, nu informativ;
• presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
• adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.
Sunt promovate situaţiile din viaţa reală şi se urmăreşte aplicarea cunoştinţelor la probleme reale,
pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se
permite să aplice propriul mod de înţelegere a conţinutului, prin descoperire, conversaţie şi realizarea de
materiale cum ar fi: proiecte, scheme, portofolii.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de învăţare al
elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se promovează metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează
participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.
Pagina 37 din 43

Exemple:
Eseul de 5 minute - modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă
profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.
Pentru identifica modul în care elevii au reţinut diferenţa dintre elementele de informare şi identificare putem
cere acestora ca în timp de 5 minute să prezinte aceste elemente diferenţiate pe tipuri.
Mozaicul
Modulul: Calitatea produselor şi serviciilor
Subiectul : Defectele mărfurilor nealimentare
• Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru.
• Fiecare primeşte un număr 1; 2; 3; şi câte o fişă de lucru individuală (fiecare fişă conţine după caz
următoarele –produs/marfă, defecte posibile, identificare, cauze).
• Elevii se regrupează după numărul pe care l-au primit, de exemplu toşi elevii care au grupa numărul 1
formează o grupă, toţi elevii care au numărul 2..., toţi elevii care au numărul 3...,
• Astfel grupaţi ei lucrează în grupul lor, se consultă acolo unde nu ştiu sau au nelămuriri, dacă este cazul
sunt ajutaţi de profesor.
• După ce au finalizat fişa de lucru, elevii se regrupează ca la început şi devin EXPERŢI în grupul lor. Le
prezintă şi colegilor conţinutul fişei, le dau lămuririle necesare acolo unde este cazul.
• Profesorul monitorizează activitatea elevilor.
CUBUL - explorarea unui subiect din mai multe perspective.
Exemplu de activitate de învăţare:
Modulul: Calitatea produselor şi serviciilor
Tema: Caracteristicile de calitate pe grupe de mărfuri nealimentare
• Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe.
• Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales anumite simboluri.
• Profesorul le prezintă elevilor un cub care are desenat pe fiecare latură unul din simboluri, asociate cu
verbe:
1. Simbol 1- DESCRIE
2. Simbol 2- COMPARĂ
3. Simbol 3- ANALIZEAZĂ
4. Simbol 4- ASOCIAZĂ
5. Simbol 5- APLICĂ
6. Simbol 6 - ARGUMENTEAZĂ
Toate aceste operaţiuni elevii le vor face pe fişe, fiecare echipă va primii o fişă conform simbolului
ales.
• După ce elevii vor lucra pe echipe aceste fişe, un reprezentant va prezenta colegilor rezultatele finale.
Harta minţii - metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei
Pagina 38 din 43

MODULUL: Calitatea produselor şi serviciilor
Tema: Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare
• Elevii sunt împărţiţi în grupe
• Fiecare echipă primeşte câte o fişă, care are scris în centrul ei, într-un oval, Caracteristici organoleptice
• Fiecare echipă primeşte un produs alimentar
• Elevii trasează pe fişă săgeţi din acel oval, scriindcaracteristicile organoleptice ale mărfurilor
alimentare.
• După ce au finalizat fişa elevii, cei care au fost desemnaţi raportori, vin la tabla şi prezintă întregii clase,
caracteristicile organoleptice, pe care a reuşit să le găsească.
Experienţa concretă
Experienţa poate fi reală
Exemplu: utilizarea balanţei/cântarului pentru determinarea greutăţii unui produs.
Ca alternativă, de obicei mai puţin eficientă, este ”experienţa-substitut”
Exemplu:
Observarea unei persoane cu experienţă (în direct sau într-o înregistrare) – elevii observă un angajat care
utilizează balanţa/cântarul pentru determinarea greutăţii produsului.
Cine ştie câştigă – joc de întrebări şi răspunsuri, orchestrat de obicei ca o competiţie între grupuri; grupurile îşi
construiesc seturi de întrebări pentru celelalte grupuri, pe o temă dată cu modele de răspuns.
Exemplu – Tema Clasificarea mărfurilor nealimentare
Se pun întrebări legate de:
• clasificarea mărfurilor nealimentare după destinaţie
• clasificarea mărfurilor nealimentare după frecvenţa cererii
• clasificarea mărfurilor nealimentare după nevoi
Elevul/grupa cu cele mai multe răspunsuri corecte câştigă.
Avantajele învăţării centrate pe elev:
 creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa procesul de
învăţare;
 eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordări folosesc
învăţarea activă;
 memorare mai bună, elevii îşi amintesc mai uşor ce au învăţat, deoarece a stăpâni materia
înseamnă a o înţelege;
 posibilitate mai mare de includere – poate fi adoptată în funcţie de potenţialul fiecărui elev,
ţinând cont de faptul că fiecare elev are o capacitate de a învăţa diferită.
Activităţile la lecţii sunt variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să
dobândească deprinderile necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării-învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe grupuri de
elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi
Pagina 39 din 43

(verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă
pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală urmăreşte gradul de dobândire a
deprinderilor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se
dezvoltă aceste deprinderi conform criteriilor de evaluare stabilite (Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor
de evaluare). Pe parcursul anului elevul este supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în momente diferite,
iar rezultatul final al evaluării are în vedere progresul realizat de acesta. Criteriile de evaluare se regăsesc în
secţiunea „Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare”. Elevul poate fi integrat în evaluarea
activităţilor sale, consolidând astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării
notelor.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea deprinderilor şi criteriilor de evaluare specificate
în tabelul „Rezultatele învăţării şi criteriilor de evaluare”.
Rezultatele învăţării specifice unui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest
lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
Elevii sunt evaluaţi numai în ceea ce priveşte criteriile de evaluare specificate în cadrul acestui modul.
În situaţia în care elevul nu reuşeşte să demonstreze însuşirea unei deprinderi/rezultat al învăţarii, acesta
are posibilitatea de a participa la o nouă evaluare, după o perioadă de pregătire.
Metode de evaluare propuse:
Investigaţia reprezintă un instrument în cadrul căruia elevii pot aplica în mod creator cunoştinţele şi
experienţele de învăţare pe care le-au dobândit în instruirile anterioare, putându-se realiza pe o temă propusă de
profesor sau de elevii înşişi, în cazul în care aceştia nutresc anumite interese faţă de diversele aspecte ale
realităţii.
Tema: Valoarea alimentară a mărfurilor alimentare
Cu ajutorul cunoştinţelor anterioare, elevii pot defini elemente ca: proteine, glucide, lipide, bazându-se pe
cunoştinţele pe care le au de la biologie.
Proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care poate furniza informaţii mai bogate în
legătură cu competenţele elevilor şi, în general, cu progresele pe care ei le-au făcut de-a lungul unei perioade
mai îndelungate de timp.
Temele pentru care se realizează proiectele pot fi oferite de către profesor, dar, în anumite cazuri, ele
pot fi propuse şi de către elevii care elaborează aceste proiecte. În cazul proiectului trebuie avuţi în vedere o
serie de determinanţi, precum: vârsta elevilor, motivaţia acestora pentru un anumit domeniu de cunoaştere,
varietatea experienţelor de învăţare pe care elevii le-au acumulat în timp, rezistenţa acestora la efort etc.
Tema: Caracteristicile serviciilor
Proiectul cuprinde informaţii legate de:
• clasificarea serviciilor
• exemplificarea serviciilor pe tipuri determinate
• caracteristicile de calitate ale serviciilor pe tipuri determinate
Pagina 40 din 43

Portofoliul cuprinde un ansamblu de documente elaborate de către elev, produse ale acestuia:
probleme, eseuri, contribuţii mai mult sau mai puţin reuşite.
Tema: Grupele de mărfuri alimentare
Pe parcursul primului semestru elevul demonstrează că este capabil să recunoaşcă grupele de mărfuri
elimentare întocmind un portofoli personal care să cuprindă:
• Definirea mărfurilor alimentare
• Criteriile de clasificare ale mărfurilor alimentare
• Clasificarea merceologică a mărfurilor alimentare
• Valoarea alimentară a mărfurilor alimentare
• Marcarea mărfurilor alimentare
• Caracteristicile organoleptice ale mărfurilor alimentare
Nu trebuie să lipsească exemplificările pe sortimente diferite de mărfuri alimentare.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate rezultatele învăţarii incluse în modul. Pentru a
veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării unui rezultat al
învăţarii. Activităţile supuse evaluării sunt deprinderile şi criteriile de evaluare ale rezultatelor învăţarii.
Exemplificarea unui pachet de evaluare al unui rezultat al învăţarii:
1.
2. REZULTATE ALE
ÎNVĂŢĂRII
3. Criteriile de realizare exprimate
prin deprinderi
4. Probe de evaluare
1 Încadrează un produs
nealimentar la alegere conform
criteriilor de clasificare stabilite
• Identificarea criteriilor de
clasificare a mărfurilor
nealimentare:
• Destinaţie
• Frecvenţa cererii
• Complexe de nevoi
• Clasificarea merceologică
Probe /orale
• Identificarea produsului
nealimentar ce urmează a fi
încadrat conform criteriilor de
clasificare
Probe practice/orale
• Încadrarea produsului conform
criteriilor de clasificare a
mărfurilor nealimentare
Probe
practice/scrise/orale
• Încadrarea produsului
nealimentar conform clasificării
merceologice
Activitate. Încadraţi un produs nealimentar la alegere conform criteriilor de clasificare studiate parcurgând
următoarele activităţi
Pagina 41 din 43

Sarcini de lucru:
1. Prezentaţi criteriile de clasificare a mărfurilor nealimentare
2. Alegeţi produsul nealimentar ce urmează a fi încadrat conform criteriilor de clasificare identificate (inclusiv
clasificarea merceologică)
3. Încadraţi o produsul nealimentar conform criteriilor de clasificare identificate
Profesorul va evalua elevul pe baza unei grile de evaluare.
Grila de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Nr.
crt.
Cerinţe
Rezultatul
evaluării
Data
a. Criteriile de clasificare a mărfurilor nealimentare:
• Destinaţie
• Frecvenţa cererii
• Complexe de nevoi
• Clasificarea merceologică
Da sau (√)
Nu sau (X)
b. Identificarea produsului Da sau (√)
Nu sau (X)
c. Încadrarea produsului conform criteriilor de clasificare stabilite Da sau (√)
Nu sau (X)
Profesorul va urmări modul de lucru al elevului.
Evaluatorul va bifa fiecare sarcina îndeplinita corect de către elev.
• Rezultatul învăţării este validat dacă elevul îndeplineşte sarcina o singura dată.
• Certificarea rezultatului învăţării se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. Sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
 certificarea acestui rezultat al învăţării se realizează în urma evaluării formative.
 înregistrarea performantei se realizează printr-o fişă de observare completată de profesor pe parcursul
probei de evaluare.
Sugestii privind dovezile evaluării:
• Fişa de observare se elaborează conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de
aplicabilitate, şi se utilizează pentru evaluarea prin probe practice ( dovadă a evaluării)
Pagina 42 din 43

• Pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
• Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovadă a evaluării rezultatelor învăţării.
8. Bibliografia:
Prof.univ.dr. Dumitru DIMA Prof.univ.dr. Ion DIACONESCU Prof.univ.dr. Rodica PAMFILIE Conf.univ.dr.
Roxana PROCOPIE Lect.univ.dr. Magdalena BOBE Lect.univ.dr. Carmen PĂUNESCU Lect.univ.dr. Dorin
POPESCU Asist.univ.drd. Lelia CHIRU - Fundamentele Ştiinţei mărfurilor alimentare
Prof.univ.dr. Ileana RADUCANU; Conf.univ.dr. Roxana PROCOPIE – Merceologie
Conf.univ.dr.Roxana SARBU - Merceologie
Pagina 43 din 43

Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_

Similar to Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_ (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (7)

Crr comert cls._ix_liceu_tehnologic_2_