1. COMBATEREA SECETEI – OPTIMIZAREA PRODUCTIEI
AGRICOLE VEGETALE
Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Calarasi a organizat, vineri
8 iunie 2007, un simpozion cu tema “COMBATEREA SECETEI-
OPTIMIZAREA PRODUCTIEI AGRICOLE VEGETALE”.
Zona de sud-est a Romaniei este o zona foarte secetoasa si aici fermierii au
probleme mari in asigurarea culturilor cu apa, in ultimul timp si datorita
faptului ca sistemul de irigatii cu conducte ingropate nu mai functioneaza si
apa lipseste pe canalele de irigatii.
Tot mai multi producatori agricoli se orienteaza spre folosirea altor metode
de irigat, incercand sa adapteze culturi corespunzatoare acestor suprafete si
care sa le aduca si venituri satisfacatoare.
Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Calarasi, prin consultantii
agricoli, ingineri de specialitate, vine in sprijinul fermierilor punand la
dispozitia acestora informatiile necesare in a se adapta noilor conditii, prin
intermediul firmelor de specialitate in domeniul aprovizionarii plantelor cu
apa, si nu in ultimul rand si informatii legislative in domeniul irigatiilor.
Din acest motiv, am lansat invitatia firmei REVAHO AGRO
ROMANIA SRL, specializata in fabricarea conductelor de polietilena si care
asigura instalatii de irigat cu tambur, prin picurare, prin microaspersie, astfel
incat producatorul agricol sa poata alege varianta optima nevoilor si
conditiilor sale locale in obtinerea de productii ridicate la unitatea de
suprafata.
Firma sus mentionata a prezentat avantajele fiecarui sistem de irigare
in parte, la care se adauga si elaborarea proiectelor de catre firma atunci
cand fermierul opteaza pentru un anumit tip de sistem de irigare a culturilor.
De asemenea firma REVAGO AGRO ROMANIA SRL , pe langa asigurarea
instalatiilor de irigat se mai ocupa si cu distribuirea de seminte de legume
pentru cultura in spatii protejate, montarea de sere noi si second hand,
solarii(cu toate materialele auxiliare).
Participantii au fost in numar de 35 de persoane, interesate atat de asigurarea
sursei de apa folosita la irigat, de montarea diferitelor tipuri de instalatii
precum si folosirea diferitelor sisteme de irigare, pretul materialelor, durata
de functionare a instalatiilor, si nu in ultimul rand, montarea unei sere, a
unui solar, pentru a realiza o investitie in viitor care sa le asigure un venit
substantial.
ing. Danciulescu Tudor- director OJCA Calarasi
OFICIUL JUDETETAN DE CONSULTANTA AGRICOLA CALARASI PUNE LA
DISPOZITIA CELOR INTERESATI PROIECTE TIP PENTRU INFIINTAREA DE

2. FERME IN CONFORMITATE CU CERINTELE UNIUNII EUROPENE+ poza fl-
soarelui
1. Proiect tip pentru cresterea pasarilor- gaini outoare
2. Proiect tip pentru cresterea puilor de carne
3. Proiect tip ferma vegetala- 50 ha, zona de campie
4. Priect tip ferma vegetala- 50 ha, zona colinara
5. Proiect tip ferma ingrasat tineret ovin
6. Proiect tip cresterea si exploatarea caprinelor
7. Proiect tip ferma ingrasat taurine
8. Proiect tip crestere si ingrasare porci, ferma de reproductie
9. Proiect tip crestere si ingrasare porci, ferma in circuit inchis
10. Proiect tip ingrasatorie suine
11. Proiect tip cresterea prepelitelor
12. Proiect tip cultura cartofului
13. Proiect tip de infiintare in regim piscicol pentru 10 ha luciu de apa
14. Proiect tip infiintare plantatie vita de vie pe suprafata de 5 ha
15. Proiect tip infiintare stupina cu 50 de stupi
16. Proiect tip exploatatii piscicole- sturioni
17. Proiect tip crescatorie de melci
18. Proiect tip crescatorie iepuri de casa
19. Proiect tip pentru ferme de vaci de lapte( 20 si 50 de capete)
PRODUCATORII DE BIOCOMBUSTIBILI LA DATA DE 1 iunie 2007
In conformitate cu:
-Regulamentul Consiliului(CE) nr. 1782/2003 privind stabilirea normelor comune
pentru regimurile de sustinere directa in cadrul politicii agricole comune si
stabilirea altor regimuri de sustinere in favoarea agricultorilor, cu midificarile si
completarile ulterioare si:
-prevederile Ordonantei de urgenta nr. 125/2006 pentru aprobarea scemelor de
plati directe si plati nationale complementare, care se acorda in agricultura
incepand cu anul 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind
societatile agricole si alte forme de asocire in agricultura, se aplica scema de
plata pentru culturi energetice in cadrul scemelor de sprijin comunitar.
Beneficiarii acestei scheme de plata trebuie, printre alte conditii, sa prezinte la
sucursalele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura si contractele
incheiate cu producatorii de biocombustibili.

3. In conformitate cu prevederile HG 1861/2006, producatorii de
biocombustibil trebuie sa detina autorizatie de antrepozit fiscal de
productie produse energetice.
(Biroul de presa al MADR)
Pagina de legislatie
OG 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale
directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul
2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile
agricole si alte forme de asociere in agricultura
Art. 1
Prezenta ordonan ă de urgen ă reglementează aprobarea schemelor de plă i
directe şi plă i na ionale directe complementare, care se acordă în agricultură
începând cu anul 2007.
Art. 2
Schemele de plă i directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme
de sus inere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:
a)Schema de plată unică pe suprafa ă (SAPS);
b)plă i na ionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal;
c)plă i na ionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic;
d)Schema de plată pentru culturi energetice;
e)Schema de plată separată pentru zahăr.
Art. 3
(1)În sensul prezentei ordonan e de urgen ă, următorii termeni se definesc astfel:
a)cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafa ă - solicitarea scrisă pe
care fermierul o depune la Agen ia de Plă i şi Interven ie pentru Agricultură
pentru accesarea plă ii directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafa ă
(SAPS) şi/sau a plă ilor na ionale directe complementare (PNDC) din sectorul
vegetal, a plă ilor pentru culturi energetice, a plă ilor separate pentru zahăr şi
pentru plă ile acordate prin măsurile de sprijin al zonelor defavorizate cu
handicap natural - zona montană;
b)cererea de plată pentru schemele de sprijin din sectorul zootehnic - solicitarea
scrisă pe care fermierul o depune la Agen ia de Plă i şi Interven ie pentru
Agricultură pentru accesarea plă ilor na ionale directe complementare (PNDC)
din sectorul zootehnic;
c)exploata ie agricolă - ansamblul unită ilor de produc ie administrate de fermieri
şi situate pe teritoriul României;
d)bune condi ii agricole şi de mediu - condi iile pe care trebuie să le respecte
fermierul pentru a beneficia de plă i directe în cadrul SAPS şi PNDC din sectorul
vegetal, plă i pentru culturi energetice şi de plă i separate pentru zahăr;

4. e)bloc fizic - o suprafa ă continuă de teren mărginită de limite naturale sau
artificiale permanente, utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mul i fermieri,
care poate include una sau mai multe parcele agricole;
f)parcelă agricolă - acea suprafa ă continuă de teren care este utilizată de un
singur fermier, situată în acelaşi bloc fizic cu o singură categorie de folosin ă, ce
poate fi constituită din una sau mai multe parcele cadastrale;
g)Sistemul de identificare a parcelelor agricole - componentă a Sistemului
integrat de administrare şi control cuprinzând aplica ii informatice constituite pe
baza ortofotoplanurilor, hăr ilor, documentelor cadastrale sau a altor referin e
cartografice. Tehnicile utilizate se bazează pe un sistem de informa ii geografice
computerizat care asigură identificarea unică a fiecărui bloc fizic, cuprinzând de
preferin ă ortoimagini aeriene sau satelitare, cu norme omogene care să
garanteze o precizie cel pu in egală celei cartografice la scara 1:10.000 şi să
permită identificarea în cadrul blocurilor fizice a parcelelor agricole din cererile de
sprijin. Suprafe ele înscrise în Sistemul de identificare a parcelelor agricole
constituie referin a pentru procesul de control şi efectuarea plă ilor;
h)Registrul fermierilor - element component al Sistemului integrat de
administrare şi control, realizat şi administrat de Agen ia de Plă i şi Interven ie
pentru Agricultură în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin
la data aderării României la Uniunea Europeană;
i)plata directă - plata efectuată direct fermierului în cadrul schemelor de plă i
aprobate prin prezenta ordonan ă de urgen ă.
(2)În cazul plă ilor directe din sectorul vegetal, valoarea sprijinului este stabilită
pe hectar, iar în cazul plă ilor directe complementare din sectorul zootehnic,
valoarea sprijinului este stabilită pe cap de animal.
Pentru detalii suplimentare puteti consulta Monitorul Oficial nr. 1043 din 29
decembrie 2006.
HOTARAREA de GUVERN nr. 338/11.04.2007
- modifica alin. (1) al art. 5 din H G 852/2006 cu privire la metodologia
de acordare a cotei individuale de lapte, precum si modul de alocare si
reconstituire a rezervei nationale de lapte:
“Producatorii care vand direct lapte si produse lactate consumatorilor, carora
DACL le acorda cota individuala pentru vanzari directe, trebuie sa tina evidenta
efectivului vacilor de lapte si a producatorilor intr- un document denumit
CAIETUL FERMIERULUI, al carui model este elaborate de DACL si aprobat prin
ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale”.
LEGEA nr. 112/27.04.2007- pentru modificarea si completarea Legii 312/2003
privind producerea si valorificarea legumelor de camp.
- reglementeaza politica agricola in domeniul legumiculturii, privind
producera si valorificarea legumelor.
DE RETINUT
Art 1, alin. 4- autorizarea producerii de rasaduri se va asigura prin control
la locul de cultivare, luindu-se in considerare toate elementele tehnologice
ale culturii.
Art. 9, alin. 1- legumele, pepenii si ciupercile cultivate, destinate
comercializarii in vedera consumului uman in stare proaspata, se clasifica
in conformitate cu standardele de comercializare, care au caracter
obligatoriu in toate etapele comercializarii pe filiera de produs.

5. Se excepteaza de la prevederile art. 9, alin 1, produsele care:
a) sunt expediate de catre producatori la centrele de sortare,
calibrare, ambalare din zona de productie.
b) Sunt vandute de producatori in zona de producere, in pietele
traditionale, in pietele organizate in anumite zile, in acest scop.
Art. 9(1)- Legumele proaspete, pepenii si ciupercile destinate consumului
uman se comercializeaza in spatii special amenajate, insotite de facturi pe
care se inscriu de catre emitent calitatea si conformitatea cu standardele
de comercializare.
Facturile pot fi emise de catre comerciant sau de producator, in
cazul in care acesta face livrarea directa catre beneficiar.
Art. 9(2)- Micii producatori, persoane fizice, care comercializeaza in
conditiile legii legume in pietele stradale sau traditionale se excepteaza de
la prevederile art. 9(1), alin. 2, avand obligatia dovedirii calitatii de
producator si a prezentarii produselor in conditii de calitate si igiena.
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, partea I si se abroga Legea nr. 469/2003 privind
producerea si valorificarea legumelor, florilor si plantelor ornamentale de
sera, publicata in M O al Romaniei, partea I, nr. 819/19.11.2003.
LEGEA 60/22 MARTIE 2007
- Modifica si completeaza Legea pomiculturii nr. 348/2003.
De retinut:
- Organul de specialitate al administratiei piblice centrale in domenii care
elaboreaza strategia de dezvoltare a pomiculturii este Ministerul
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
- Plantatiile de pomi fructiferi, arbusti fructiferi si capsuni se realizeaza
cu precadere in zonele consacrate, pe terenuri cu conditii ecologice
favorabile fiecarei specii, denumite areale pomicole.
- Pomii si arbustii fructiferi situati in curti, gradini, pasuni, fanete,
aliniamente si ale caror produse nu fac obiectul comercializarii pe piata
fac parte din categoria pomi razleti si nu se evidentiaza in cadastrul
pomicol.
- Infiintarea plantatiilor de pomi razleti, arbusti fructiferi si capsuni se
face in zone consacrate, alegerea speciilor si soiurilor este optiunea
libera a oricarui proprietar sau detinator de teren, la recomandarea
specialistilor autorizati in acest scop, conform prevederilor legale.
- Plantarea pomilor fructiferi din categoria pomi razleti in gradini si curti,
precum si in terenuri din extravilan se face respectandu- se distanta
fata de limita proprietatii vecinilor astfel: a) la 2 m de razor sau gard
pomi cu talie mica
b) la cel putin 3 m de razor sau gard, pomi cu talie mare.
REZULTATE ALE ACTIVITATII OJCA IN JUDET
CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA

6. In judetul Calarasi a fost implementat proiectul pilot “Controlul POLUARII IN
AGRICULTURA” finantat de Banca Mondiala, Guvernul Romaniei, Consiliul
Judetan Calarasi si consiliile locale ale comunelor Alexandru Odobescu,
Ciocanesti, Cuza- Voda, Gradistea, Independenta, Valcelele si Vlad Tepes din
judetul Calarasi.
Implementarea proiectului a inceput in anul 2002 si s-a derulat pe
parcursul a circa 5 ani, data planificata pentru inchiderea proiectului fiind 30 iunie
2007.
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a organizat o ultima intalnire cu
beneficiarii proiectului si institutiile care au avut un rol activ in implementarea
acestuia.
Intalnirea a avut scop de a trece in revista realizarile proiectului, lectiiile
invatate in urma implementarii si de a da posibilitatea tuturor celor implicati de a -
si exprima parerea privind realizarea obiectivului general al proiectului de
reducere a poluarii cu nitrati a resurselor de sol si apa, prin cresterea
semnificativa a utilizarii practicilor agricole ecologice.
Din cuvantul participantilor a reiesit ca acest proiect a reusit sa creasca
semnificativ gradul de utilizare a practicilor agricole prietenoase mediului si
reducerea deversarii de ingrasaminte si alti poluanti agricoli in fluviul Dunarea,
printr- un sistem integrat de management al solului si apei.
Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Calarasi si-a adus contributia la
executia proiectului prin:
- distribuirea in teritoriul judetului Calarasi, prin centrele locale de
consultanta agricola, a celor doua brosuri editate cu privire la
Bunele Practici Agricole.
- au fost popularizate prin ziarul propriu “Jurnalul Agricol de
Calarasi” prevederile actiunilor intreprinse prin proiect.
- consultanta agricola a organizat vizite la platformele de gunoi
amenajate in comune si la platformele din gospodariile populatiei.
- au fost publicate articole privind controlul poluarii in agricultura in
ziarele locale- Observator, Pamantul si Jurnalul de Calarasi.
- echipe mixte OJCA si DADR s-au deplasat in cele sapte comune
unde au fost prezentate Bunele Practici Agricole si importanta
plantarii de arbori si arbusti in perdele forestier e de protectie.
Concluzia participantilor la intalnire a fost ca proiectul pilot si-a atins
scopul, fiind propuneri de extindere a acestuia in toate localitatile din
judetul Calarasi.
ing. Gabriel Marinescu, OJCA Calarasi
ALTERNATIVE LA COMBUSTIBILII CONVENTIONALI- BIOCOMBUSTIBILII
Aceasta tematica a fost dezvoltata in cadrul unei mese rotunde, parte
componenta a proiectului Uniunii Europene” AGRIFORENERGY- Promovarea
utilizarii biomasei din sectorul agroforestier pentru obtinerea de energie termica,
electrica si carburanti.

7. Actiunea a avut loc la ICECHIM Bucuresti in data de 15 iunie 2007, mediata de
profesor doctor docent ing. Iosif Tripsa, coordonatorul proiectului.
Participanti la masa rotunda au fost cercetatori in domeniu, consultanti agricoli,
reprezentanti ai companiilor de transport auto.
Au facut expuneri parteneri ai proiectului:
- Christian Metschina- Camera de Agricultura si silvicultura a regiunii Styria,
Austria, despre implicarea fermierilor din Austria in piata de bioenergie.
- Doctor Valter Francescato, Italia- despre utilizarea uleiului vegetal crud ca
biocombustibil.
- Doctor inginer Viorel Zichil- despre obtinerea biodieselului la SC. Ulerom
SA. Vaslui.
- Medic Liviu Titus Pasca, reprezentant al unei companii de taximetrie,
utilizator de biodiesel.
- Dr. Ing. Sergiu Baloiu, SC. Master SA. Bucuresti- despre utilizarea
uleiurilor vegetale drept combustibil ecologic pentru motoarele diesel.
Ce sunt de fapt biocombustibilii ?
- sunt combustibili obtinuti din culturi oleaginoase(soia, floarea- soarelui,
rapita) din care se obtin uleiuri vegetale, din culturi cerealiere(porumb,
grau, orz), precum si cele de sfecla de zahar, sorg dulce si cartofi sunt
cele mai importante pentru obtinerea de biodiesel si bioetanol.
Bioetanolul poate fi incorporat in benzina in procent de 5%, fara modificari ale
motorului. Bioetanolul, de asemenea, se amesteca cu motorina utilizand un
aditiv de stabilizare pentru motoarele diesel.
Biodieselul este un ester metilic de calitatea motorinei produs din ulei vegetal,
ulei animal sau uleiuri si grasimi reciclate. Aceste uleiuri in amestec cu
metanol rezulta un ester si glicerina. Acest amestec este utilizat ca
biocombustibil pentru motoarele diesel.
Ceortan Nicolae,
consilier OJCA Calarasi
CAPSUNI IN LOC DE LEGUME ?
Comuna Radovanu din judetul Calarasi este o comuna de agricultori cu
“dragoste de pamant” si cu traditie in cultura legumelor. Numai ca in ultimul timp,
pretul legumelor a facut ca radovenenii sa se orienteze spre cultura capsunului
care le-a adus mereu un profit rezonabil.
Daca la inceput exploatatiile erau de pana la 0,5 ha, la ora actuala exista
capsunarii de 4 ha si unde se aplica tehnologii de ultima ora ceea ce a facut si in
anul acesta, un an deosebit de capricios, sa se obtina productii cuprinse intre 8-
12 tone/ha.
Desfacerea productiei nu este o problema, se face pe piata libera din Bucuresti,
Oltenita, Constanta. Lumea deja ii cunoaste pe radoveneni pentru ca marfa lor
este de cea mai buna calitate. Doar asa au reusit sa-si “cucereasca” clientii.
Fiind cunoscuti pe piata, au multe solicitari de acasa, secretul lor fiind
produse de calitate la un pret accesibil. Pentru capsunarii din Radovanu, un
centru de colectare si prelucrare a produselor ar fi binevenit pentru ca nu ar mai
pierde timpul cu distribuirea marfii si ar fi mai concentrati asupra productiei.

8. Printre capsunarii performanti se numara Dvid Alexandru, Gagelea
Marian, David Iulian, Blegu Mihai, Oprea Marian, Grigore Ion.
In prezent cultivatorii de capsuni din Radovanu urmeaza cursurile de pregatire
profesionala, organizate de CJCA Calarasi, unde invata sa caute, sa gaseasca si
sa aplice cele mai eficiente masuri tehnologice in scopul cresterii productiei si
profitului.
Turcareasa Georgeta,
consilier CLCA Radovanu

9. SI LA CALARASI- VIITORI POMICULTORI
In cadrul cursurilor de calificare in diverse meserii: agricultor,
crescator de animale, legumicultor, floricultor, apicultor, pomicultor,
consultanta agricola calaraseana, sin nu numai, asigura calificarea
producatorilor agricoli in urma carora acestia vor primi certificate cu
recunoastere nationala care le va da dreptul sa se angajeze si sa conduca o
exploatatie agricola, sa beneficieze de subventii in agricultura si de finantari
prin programe europene de dezvoltare rurala.
Aceste cursuri, pe langa cunostintele de specialitate pe care cursantii le
acumuleaza, au rolul de a asigura si transferal de tehnologie din cercetare in
productia agricola.
Oficiul Judetean de Consultanta agricola Calarasi a avut un invitat de
seama in persoana domnului Stanica Florin, profesor doctor la catedra de
Pomicultura din cadrul facultatii de Horticultura- USAMV Bucuresti.
Au fost prezentate tehnologii moderne de cultura a pomilor si arbustilor
fructiferi:- noutati privind infiintarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi
- alegerea terenului pentru noua plantatie functie de
vocationalitatea acestuia.
- alegerea sortimentului de soiuri si portaltoi in corelatie cu
tendintele actuale de pe piata de fructe.
- calitatea si autenticitatea materialului saditor pomicol-
normative europene.
- alegerea formelor de coroana in plantatii.
La acestea s-au adaugat informatii referitoare la reglementarile Uniunii
Europene in pomicultura, procesarea si marketingul fructelor- aici s-a
discutat despre trasabilitatea produselor agricole(traseul pe care il parcurge
produsul agricol din plantatie pana ajunge pe masa consumatorului).
Intrebarile puse de pomicultori au fost diverse: de la cum recunoastem
un material saditor de calitate atunci cand il cumparam, dimensiunile optime
ale unei exploatatii pomicole pentru a putea fi eficienta atunci cand
producem sa vindem, alegerea speciilor, a formelor de coroana, plantarea
pomilor, pana la tehnici de altoit si metode de altoit- motivul? Multi
pomicultori au deja o livada acasa, vor sa stie care este eficienta unei
plantatii(functie de suprafata, specii, tehnologii)pentru a putea iesi pe piata
cu fructe care sa fie apreciate de consumatori si bine vandute.
Expunerea cunostintelor la sala s-a prelungit cu o demonstratie
practica in teren in localitatea Jegalia, la plantatia domnului Constantin
Valeriu, proprietarul unei livezi de 1000 pomi din diverse specii:meri, caisi.
Cei 40 de producatori agricoli, pomicultori si viitori pomicultori, au asistat
la prezentarea tehnicilor de taiere prin folosirea foarfecilor specializate si a

10. metodelor de altoit: in ochi dormind, copulatie perfectionata, precum si
materialele folosite la legarea altoiului.
La cererea cursantilor, vom mai organiza astfel de intalniri cu aplicatii
practice, care sa duca la imbogatirea cunostintelor acestora in a deveni viitori
fermieri.
Daniela Micut- Istrate,
OJCA Calarasi