SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 12
Cultivarea arbustilor fructiferi
28 November 2008, actualizat la: 11:04 am | Publicat in: actualitate | Scris
de: redactie
Infiintarea plantatiilor de arbusti fructiferi trece prin urmatoarele faze
tehnologice:
Pregatirea terenului in vederea plantatiei
  amendarea terenurilor cu 4-6 tone amendamente (exceptie face cultura afinului);
  fertilizare cu 40-50 tone gunoi grajd + 150 kg/ha s.a. fosfor si 150 kg/ha s.a
     potasiu (exceptie face din nou afinul care se va fertiliza cu turba);
  combaterea daunatorilor din sol cu un insecticid granulat, aplicat inainte de
     desfundat;
  desfundarea terenului cu 3 luni inainte de plantare la 35 cm adancime;
  nivelarea terenului desfundat cu doua saptamani inainte de plantare;
  sapat gropi 30 cm x 30 cm x 30 cm.
Plantarea arbustilor fructiferi
  asigurarea materialului saditor cu 10 zile inainte de plantare;
  stratificarea materialului saditor in santuri fara stagnari de apa si udat;
  fertilizarea in groapa de plantare cu 5-10 kg gunoi;
  fasonarea, mocirlirea si plantarea toamna (intre 1 noiembrie si 1 decembrie) si
     primavara (intre 1 martie si 15 aprilie);
  udarea arbustilor cu 10 litri de apa /tufa (de 2-3 ori daca este nevoie)
  toamna se protejeaza arbustii cu diferite materiale;
  se executa aratura pe terenul batatorit intre randuri la 15-20 cm cu rasturnarea
     brazdelor pe randul de arbusti.
Distantele de plantare la hectar
  coacaz: 2,5 m intre randuri si 0,5 m pe rand;
  zmeur: 2,5 m intre randuri si 1,1-1,5 m pe rand;
  mur: 2,5 m intre randuri si 1m pe rand;
  afin: 2,5 m intre randuri si 1-1,2 m pe rand
Intretinerea si exploatarea plantatiilor
Fertilizarea plantatiilor tinere si pe rod
  an I -30 grame/tufa s.a. azot;
  an II – 50 grame/tufa s.a. azot;
  an III -75 grame/tufa s.a. azot;
  an IV-100 grame/tufa s.a. azot;
  gunoiul de grajd se aplica toamna o data la doi ani in functie de continutul in
     argila si de starea de aprovizionare a solului (minim 20 tone/ha si maxim 80 t/ha);
  ingrasamintele de azot se aplica 1/3 toamna, 1/3 primavara si 1/3 la inflorit (se va
     folosi ca ingrasamant nitrocalcar)
  ingrasamintele cu fosfor 70-100 kg/ha s.a. se aplica pe toata suprafata plantatiei;
  ingrasamintele cu poasiu 150 kg/ha s.a, se aplica toamna pe toata suprafata;
Lucrarile de intretinere si irigare a solului
  aratura de baza la 12-14 cm toamna inainte de caderea frunzelor;
  mobilizarea solului pe rand
  prasitul intre randuri de 4-5 ori pe ani
   prasitul tufelor pe rand pentru distrugerea buruienilor
 irigarea cu 300-400 mc/ha apa, in perioada mai – august (2-3 udari)
Lucrari de intretinere a arbustilor fructiferi
 taieri de formare a tufelor (martie-aprilie);
 taieri de intretinere si eliminarea drajonilor (noiembrie-martie);
 operatii in verde si eliminarea drajonilor (iunie-iulie)
Tratamente la arbusti fructiferi
 noiembrie- martie tratament contra daunatorilor cu DIBUTOX – 1%
 aprilie (decada 1): polisulfura de bariu1%
 aprilie (decada II): zeama bordeleza 0,5% si Sinoratox 0,1%
 aprilie (decada III): Metoben 0,07%
 mai (decada II): Metoben 0,05% + Captadin 0,12% + Zolone 0,2%
 mai (decada III):Metoben +DEF
 iunie (decada II): Metoben +Orafon 0,2%
 iunie (decada III): Metoben +Orafon 0,2%
 august (decada I); Tiuram 0,4% + Metobem + Carbetox 0,5%
 septembrie (decada I); Tiuram 0,4% + Metobem + Carbetox 0,5%
Principalele soiuri de arbusti fructiferi
 Coacaz negru: Black down; Bogatir; Costwold Cross; Record; Joseni 17; Tsema;
    Tenah;
 Coacaz rosu: Abundent; Rosu timpuriu; Margaritar;
 Zmeur: Cayuga; Rubin bulgaresc, Malling Exploit; Ruvi; Newburgh; Englezesc A-
    1; The Latham;
 Afine: Blueray; Ivanhoe; Coville; Herma; Weymouth;
 Mur fara ghimp: Thornfree; Evergreen; Darrow;
Recoltarea fructelor
 perioada de recoltare: la maturitatea de consum iar pentru sucuri la
    supracoacere;
 recoltarea in mai multe reprize: manual, in cosulete si ladite pentru export si
    consumul pietei si in butoaie pentru sucuri.




              Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi

Arbuştii fructiferi ca afinul, coacăzul, zmeurul sunt specii cu cerinţe
moderate faţă de factorii de mediu, de aceea se comportă bine în
România.
Aceşti arbuşti se înmulţesc uşor şi intră repede pe rod, iar fructele
obţinute au valoare nutritivă şi terapeutică ridicată.

Pentru înfiinţarea unei plantaţii de arbuşti fructiferi în condiţii
corespunzătoare fermierul trebuie să aibă cunoştinţe referitoare la:

Cerinţele faţă de factorii de mediu
Afinul, coacăzul, zmeurul au cerinţe moderate faţă de căldură, se dezvoltă
bine în zone colinare, cu un regim de precipitaţii mai mare de 600 mm
anual sau în condiţii de irigare, dar nu suportă stagnările de apă. Deşi
unele suportă semiumbra, se obţin fructe de calitate în condiţii bune de
lumină.

Afinul preferă o climă răcoroasă, umedă şi poate fi cultivat până la
altitudini de 600-800 m. Suportă temperaturi scăzute până la – 25°C în
perioada de iarnă. Afinul preferă soluri bine drenate, fără exces de
umiditate, cu reacţie acidă (pH 4,3-5,5). Reacţia solului este una dintre
însuşirile care limitează aria de răspândire a acestei culturi.

Această specie nu se va cultiva pe terenuri unde au fost aplicate
amendamente calcaroase în anii precedenţi dacă reacţia solului nu a
coborât sub 5,5. Dacă ph-ul este mai mare de 5,5, pentru scăderea
acestuia se va folosi turbă acidă aplicată în groapa de plantare. Preferă
soluri bogate în humus, evitându-se solurile sărace şi cele nisipoase.

Coacăzul suportă geruri de -30°C în timpul iernii, dar nu suportă
temperaturi foarte ridicate, vara mai ales, dacă sunt asociate cu seceta.
Se dezvoltă bine pe soluri permeabile, fertile, suficient de umede, cu
reacţie uşor acidă (phH 5,0-6,5).

Zmeurul suportă bine gerurile din zona noastră, cu condiţia ca lemnul
tulpinilor anuale să fie bine copt la intrarea în iarnă. Dacă lemnul nu e
copt suficient, vârful lăstarilor îngheaţă. Această specie se cultivă pe
diferite tipuri de sol, dar nu suportă solurile grele, calcaroase şi reci. Se
dezvoltă bine la un pH de 5,6-6,8.

Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi necesită cheltuieli mari din
partea fermierilor, dar aceştia pot beneficia de sume nerambursabile din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrul
Măsurii
nr. 121 – „Modernizarea plantaţiilor agricole“.

Materialul săditor

Materialul săditor la majoritatea arbuştilor fructiferi se obţine prin
butăşire, marcotaj, drajonare, ceea ce înseamnă că sunt plante pe
rădăcini proprii. Se mai pot înmulţi şi prin altoire (afinul).

Plantaţiile de afin şi coacăz se înfiinţează în general prin folosirea butaşilor
înrădăcinaţi, iar cele de zmeur prin folosirea drajonilor. Drajonii trebuie să
aibă 60-80 cm lungime, diametrul la bază 10-12 mm şi un sistem
radicular bogat. Rădăcinile drajonilor de zmeur sunt subţiri şi se
deshidratează foarte repede.
Aprovizionarea cu material săditor se face din pepiniere autorizate care
pot certifica sănătatea plantelor şi autenticitatea soiurilor.

Unde şi cum plantăm arbuşti

Pregătirea terenului în vederea plantării

În vederea plantării se face pregătirea terenului printr-o arătură adâncă
de 40-50 cm şi încorporarea îngrăşămintelor organice şi chimice folosite
pentru fertilizarea de bază.
Pentru plantaţiile de coacăz şi zmeur, dacă pH-ul solulul este prea mic se
vor aplica amendamente cu calcar pentru corectarea acidităţii.

La solurile cu permeabilitate redusă se poate face o scarificare la 60-80
cm adâncime pentru a mări permeabilitatea acestora. Pentru pichetarea
terenului se vor stabili distanţele de plantare.

Afinul se poate planta la distanţe de 2,5-4,0 m între rânduri şi 1,2-2,5 m
între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului şi tehnologia de cultură
adoptată. Poate fi de exemplu o plantaţie în rânduri simple la distanţe de
3x1 m sau în benzi cu două rânduri plantate la distanţe de 3x1x1 m.

Coacăzul se poate planta astfel:
– în sistem clasic, unde plantele sunt conduse în formă de tufe, distanţele
de plantare sunt de
2,5-3,0 m între rânduri şi de
0,7-1,5 m pe rând;

   1. în sistem intensiv, cu distanţe de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m
      şi pe rând se va forma un gard fructifer;
   2. în sistem superintensiv pentru plantaţii unde se va face recoltarea
      mecanizată a fructelor, cu distanţe de plantare de 1,8/0,15 m. Aici
      plantele se conduc sub formă de cordon vertical, sunt foarte dese şi
      au o durată de exploatare de 3 ani, faţă de 10-12 ani în celelalte
      sisteme de cultură.

Pentru cultura zmeurului, cele mai bune rezultate se obţin pe terenurile în
pantă la plantarea în rânduri pe curbele de nivel, la distanţe de 2,5-3,0 m
între rânduri şi 0,50 m între plante pe rând. Pe direcţia rândului se va
forma un gard fructifer. În grădinile familiale, în condiţiile în care lucrările
nu se fac mecanizat, distanţele dintre rânduri pot fi mai mici.

Plantarea arbuştilor fructiferi

Epoca de plantare. Ca şi la pomii fructiferi, la arbuşti plantarea se poate
face toamna sau primăvara.
Pentru afin dau rezultate mai bune plantările de primăvară, în martie sau
aprilie, mai ales în zonele umede sau cu ierni geroase. Plantarea se face
toamna în zonele mai secetoase şi cu ierni mai blânde.

Zmeurul se plantează toamna înainte de venirea îngheţurilor sau
primăvara devreme. Dacă este secetă primăvara, plantele trebuie udate
de mai multe ori pentru a se asigura prinderea, sistemul radicular fiind
sensibil la lipsa apei.

Cele mai bune rezultate la plantarea coacăzului se obţin când lucrarea se
face toamna, pentru că în primăvară va porni în vegetaţie devreme şi în
timpul plantării se vor distruge o parte din muguri. Plantarea de primăvară
se poate face cu rezultate bune în zonele cu mai multe precipitaţii în
această perioadă.

Pregătirea materialului pentru plantare

În vederea plantării, materialul se fasonează şi se mocirleşte, fiind atenţi
ca plantarea să se facă înainte ca mocirla să se usuce pe rădăcini. Înainte
de plantare, butaşii de coacăz se fasonează, scurtându-se la 3-4 muguri.
Drajonii de zmeur trebuie să fie turgescenţi, cu mugurii viabili, neafectaţi
de ger. Fasonarea drajonilor de zmeur constă în îndepărtarea rădăcinilor
rănite sau uscate şi scurtarea tulpinilor la 20-25 cm. Butaşii înrădăcinaţi,
în vârstă de doi ani la afin, au tulpini de 30-45 cm şi un sistem radicular
care a păstrat o parte din pământul fixat pe rădăcini printr-o udare
abundentă înainte de scoaterea materialului de la stratificare.

Plantarea propriu-zisă

Plantarea afinului se face în gropi de 40x40x40 cm în care se
administrează turbă acidă care să asigure valoarea de pH
corespunzătoare. Pe solurile sărace se administrează gunoi de grajd.
Butaşii se plantează cu 4-5 cm mai adânc decât au fost în pepinieră. După
plantare se face o udare şi plantele se muşuroiesc cu pământ reavăn.

Pentru plantarea coacăzului se fac gropi de 30x30x30 cm sau se deschid
şanţuri în lungul rândului. Butaşii înrădăcinaţi se plantează cu 4-6 cm mai
adânc decât în pepinieră. Se aşază în groapă, se pune pământ, se
tasează, se udă şi se face un muşuroi până la mugurele terminal.

Drajonii de zmeur se plantează în gropi de 40x40x40 cm sau în şanţuri de
30/30 cm, se udă, se muşuroiesc până la 15-18 cm şi se scurtează
tulpinile la nivelul muşuroiului.
Cum poti obtine 8.000 de euro pe an din cultivarea
arbustilor fructiferi?

1
2
3
4
5

(0 votes, average 0 out of 5)
churry-burry news - news
Miercuri, 03 Noiembrie 2010 10:57
Cultivarea de arbusti fructiferi este una dintre putinele afaceri la cheie care au ramas
inca practic neexploatate in Romania. Cererea este cat se poate de mare, mai ales in
mediul urban, iar concurenta practic nu exista!




Usor de cultivat, fructele de padure continua sa fie o delicatesa si unele dintre
acestea sunt considerate adevarate panacee. De fapt, aici este intreaga oportunitate
a acestei afaceri la cheie.
Argumente in favoarea unei afaceri la cheie cu catina, capsuni, coacaze:


1. Sunt fructe care se obtin rapid, fara bataie de cap. Catina, catina alba, capsuni,
coacaze, mure sunt fructe cautate pe piata, usor de distribuit la un pret avantajos.


2. Investitia intiala este nesemnificativa: Desigur depinde de cat teren dispuneti, de
ce tip de arbusti doriti sa cultivati si de la ce nivel doriti sa demarati afacerea. Dar,
spre exemplu, daca doriti sa porniti afacerea ca o activitate de weekend, cu 150 de
euro va puteti asigura o cultura de 450 de arbusti fructiferi.


3. Este o activitate simpla si placuta.


4. Fructele “de padure” - catina, catina alba, capsuni, coacaze - sunt foarte cautate si
se vand destul de scump.


5. Concurenta nu exista. Catina, catina alba, zmeura, capsuni sau coacaze
proaspete sa gasesc cu greu in piete si supermarket-uri si de cele mai multe ori
pretul lor este foarte mare din cauza importului din alte tari.


Cine sunt clientii dvs?


Iata contextul in care veti activa demarand o astfel de afacere la cheie si elementele
care o fac sa fie extrem de atractiva in Romania de astazi:


-Consumatori directi (care vin in piete)
-Engrosistii locali sau vanzatori de fructe cu amanuntul
-Cofetarii-patiserii
-Supermarket-uri
-Restaurante din zona dvs.
-Prin colaborari cu producatorii de iaurturi, sucuri de fructe, dulceturi, siropuri
-Catre producatorii de produse cosmetice naturale sau de tip plafar.
Profitul unei afaceri cu catina, capsuni, coacaze


Profitul apare inca din primul an. Puteti vinde fructele tot timpul anului. Din mai pana
in octombrie fructe proaspete iar in perioada de iarna preparate sau semipreparate.
Ganditi-va numai la preturile acestor fructe in supermarket-uri si chiar pe piata. 2.5
€/kg de zmeura sau afine*; 1 €/kg de capsuni, 1 € kg de catina. Pentru 1 Kg de
coacaz negru obtineti 1.5€ iar de pe un hectar puteti recolta 4-5 tone de coacaze.
Sa presupunem, pentru primul an, o productie de doar 4 tone de fructe la hectar x
2€/Kg de fruct (pret mediu) = 8000 € pe hectar cultivat. Scadeti investitia initiala de
150 de euro si ramaneti cu un profit de 7850 de euro. Muncind doar in week-end.


*Preturile sunt pentru fructele proaspete, neprelucrate. Sucurile sau dulceturile le
puteti vinde mult mai scump.


O afacere finantata prin fonduri structurale


Puteti infiinta o plantatie de arbusti fructiferi cu bani de la UE. Prin Masura 121 –
Modernizarea exploatatilor agricole – primiti finantare in proportie de de 50% – 75%
(in perioada 2007 – 2009), respectiv 40% – 65% (in perioada 2010 – 2013) din
valoarea eligibila a proiectului.


Fondurile reprezenta cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia
privata.


Solicitanti:
persoane fizice autorizate – PFA;
asociatii familiale autorizate – AF;
societati comerciale;
Cooperative agricole;
Grupuri de producatori.


Cheltuieli eligibile (vizate de aceasta afacere):
- achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat,
masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software
specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul
justificativ;
- infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;


Cum sa valorificati totul de la catina, catina alba, capsuni (arbusti fructiferi)


Ganditi-va la tufele de catina, coacaze, zmeura sau mure de pe marginea drumurilor
de munte culese si comercializate la un pret 3 - 4 lei/paharel. Cati bani ati putea
obtine daca ati cultiva doar zmeura si mure in propria curte… Iar daca mai plantati 2-
3 arbusti de catina, 5-6 afini si cateva capsuni profitul este garantat.


Fructele „de padure“ sunt foarte cautate si aproape lipsesc cu desavarsire de pe
piata.


In conditiile climaterice din Romania se pot planta fara probleme 11 specii de arbusti
fructiferi: capsun, zmeur, mur, coacaz, agris, afin, smochin, catina, soc, corn,
trandafir de dulceata. Aceste specii cresc spontan si au o productie mare de fructe.
Sunt usor de cultivat, ca o profitabila activitate de weekend.


Buget initial


Depinde de cat teren dispuneti. Cu cat aveti mai mult teren, cu atat mai multi arbusti
puteti planta. Depinde, apoi de specia sau speciile de arbusti pentru care optati,
pentru ca preturile acestora difera.


De exemplu, cu 150 de euro puteti planta 350 de capsuni, 50 de zmeuri si 50 de
arbusti de coacaz (negru sau rosu) sau 50 de muri fara spini. Practic, cu 150 de euro
va asigurati o cultura de 450 de arbusti fructiferi.


Avantaje ale acestei afaceri


1. Investitia initiala a acestei afaceri la cheie este nesemnificativa.
2. Este o activitate simpla si placuta.
3. Afacerea la cheie cu arbusti (capsuni, coacaze, catina, catina alba etc.) este
profitabila. Fructele „de padure“ sunt foarte cautate si se vand destul de bine.
4. Nu necesita mult timp. Weekendurile sunt suficiente.
5. Concurenta practic 0! Fructele proaspete (capsuni, coacaze, catina, catina alba
etc.) sa gasesc cu greu in piete si supermarketuri. Iar atunci cand se gasesc nu sunt
de cea mai buna calitate.
6. Arbustii fructiferi (capsuni, catina, catina alba etc.) se adapteaza foarte bine la
conditiile climaterice din Romania iar plantarea lor nu presupune metode speciale.
7. Profitul apare inca din primul an si se mareste pe masura ce productia de fructe
creste.
8. Puteti vinde fructele tot timpul anului. Din mai pana in octombrie fructe proaspete
iar in perioada de iarna sub forma de preparate sau semipreparate.
9. Cererea de fructe „de padure“ (capsuni, zmeura, catina, catina alba etc.) este
foarte mare. Mai ales in mediul urban.
10. Catina, catina alba, capsuni, coacaze sunt fructe foarte cautate in afara.
Producatorii din Romania exporta deja fructe de padure catre: Olanda, Franta,
Belgia, Germania, Austria, Spania, Italia.
11. Le puteti valorifica in diferite forme: proaspete, gemuri, compoturi, dulceturi,
sucuri naturale. Puteti valorifica si pui de arbusti. De la o planta-mama de zmeur
puteti lua 30-50 de pui.
Tags:
Afacere Arbusti Fructiferi
Arbusti Fructiferi
Cultivare Arbusti Fructiferi
Cultivare Catina
Cultivare Coacaze
Cultivare Zmeura




Plantarea arbustilor fructiferi




                  (Coacaz, zmeur si mur)
Plantarea coacăzului
Epoca de plantare

         Toamna după căderea frunzelor, în octombrie -
         noiembrie;
         Primăvara înainte de pornirea în vegetaţie, după
         dezgheţul solului.
         Terenul folosit la înfiinţarea plantaţiei trebuie să fie
         fără exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavăn,
cu fertilitate ridicată.
Distante de plantare

        Pentru plantaţiile comerciale unde lucrările de
        întreţinere se execută mecanizat, distanţa între
        rânduri poate fi de 2,8-3 m, iar între plante pe rând
        de 1-1,2 m.
        Pentru plantaţiile cu suprafeţe mici, din incinta
        locuinţelor sau instituţiilor, distanţele pot fi de minim
        1,2 m între rânduri şi 0,8 m între plante pe rând.
Plantarea

       Plantarea se face în gropi sau rigole. Gropile se
       realizează manual, după pichetarea terenului, sau
       mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm.
       Deschiderea rigolelor se realizează cu un plug
       special la adâncimea de 32-35 cm. înainte de
       plantarea materialului săditor se execută o fertilizare
       la groapă sau pe rigolă folosind 5-6 kg gunoi de grajd
       bine fermentat, 30-40g superfosfat, 20-25g sulfat de
       potasiu şi 15-20g azotat de amoniu.
       Materialul săditor ce urmează a fi plantat se
       fasonează astfel: se îndepărtează prin tăiere
       rădăcinile vătămate sau rupte, se scurtează butaşul
       la 3-4 muguri lungime, după care se mocirleşte într-
       un amestec consistent compus din pământ galben,
       bălegar proaspăt de bovină şi apă.
       Butaşii astfel pregătiţi se aşează în gropi sau rigole
       cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se
       adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei,
       după care se execută o copcă în care se toarnă 5-8
       1 de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un
       muşuroi până la mugurele terminal. Partea care se
       află deasupra solului şi care se muşuroieşte, trebuie
       să aibă 2-3 muguri pe lungimea butaşului.
Plantarea zmeurului
Epoca de plantare

        Toamna după căderea frunzelor;
        Primăvara după dezgheţ, înainte de pornirea în
        vegetaţie.
        Cultura se pretează la orice tip de sol, dar recolte
        maxime se obţin pe soluri fertile, calde şi reavene.
Plantarea

         Plantarea se face în gropi cu dimensiunile de
         40/40/40 cm sau dacă solul nu este arat de 60/60/40
         cm, şi în şanţuri executate cu plugul la 30/32 cm
         adâncime.
         Distanţa pe rând între plante este de 40-50 cm, iar
         între rânduri, în funcţie de sistemul de conducere:
              o cultura în benzi cu spalieri - 2,5-3 m;
              o cultura sub formă de gard fructifer - 2,5-3 m;
              o cultura sub formă de evantai - 1,5-2,5 m, iar
                  distanţa pe rând 1-l,2 m;
o cultura pe araci -1,2 m.
Tehnica plantării este asemănătoare cu cea a coacăzului.
Plantarea murului
Epoca de plantare

        Primăvara după ce a trecut pericolul de îngheţ,
        datorită sensibilităţii acestei specii la temperaturile
        scăzute.
Plantarea

        Plantarea se face în gropi de 40/40/40 cm sau de
        60/60/40 cm, dacă terenul este nearat.
        Pregătirea materialului şi tehnica de plantare este
        similară cu cea a coacăzului şi zmeurului.
        Distanţele de plantare sunt de 2,5 - 3 m între rânduri
        şi de 1,5-2 m între plante pe rând, aceasta fiind
        diferită în funcţie de modul de execuţie al lucrărilor
        de întreţinere a culturii (manual sau mecanizat) şi de
        sistemul de conducere a ramurilor.

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Lucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsunLucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsunGherghescu Gabriel
 
Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
 Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
Cultura-rosiilor-in-sere-si-solariiGherghescu Gabriel
 
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaTehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaGherghescu Gabriel
 
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
Tehnologii de  plantare pomi fructiferiTehnologii de  plantare pomi fructiferi
Tehnologii de plantare pomi fructiferiGherghescu Gabriel
 
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde  din seminte ierbicide si alte infoCeapa verde  din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte infoGherghescu Gabriel
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Paunita Boanca
 
Floarea soarelui
Floarea soareluiFloarea soarelui
Floarea soareluitalida_26
 
6 protectia plantelor
6 protectia plantelor6 protectia plantelor
6 protectia plantelortarzan1a
 
1 sugestii pentru amenajarea gradinii
1 sugestii pentru amenajarea gradinii1 sugestii pentru amenajarea gradinii
1 sugestii pentru amenajarea gradiniitarzan1a
 
Tehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a muruluiTehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a muruluiAdrian Balanici
 
Cirja.georgiana combatere eco la varza
Cirja.georgiana   combatere eco la varzaCirja.georgiana   combatere eco la varza
Cirja.georgiana combatere eco la varzaCirja Georgiana
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiGherghescu Gabriel
 
Cultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solariiCultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solariiGherghescu Gabriel
 
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferiProducerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferiGherghescu Gabriel
 

La actualidad más candente (20)

Lucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsunLucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsun
 
Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
 Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
Cultura-rosiilor-in-sere-si-solarii
 
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaTehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
 
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
Tehnologii de  plantare pomi fructiferiTehnologii de  plantare pomi fructiferi
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
 
Porumbul
Porumbul Porumbul
Porumbul
 
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde  din seminte ierbicide si alte infoCeapa verde  din seminte ierbicide si alte info
Ceapa verde din seminte ierbicide si alte info
 
Cultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solariiCultura legumelor in solarii
Cultura legumelor in solarii
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
 
Floarea soarelui
Floarea soareluiFloarea soarelui
Floarea soarelui
 
6 protectia plantelor
6 protectia plantelor6 protectia plantelor
6 protectia plantelor
 
1 sugestii pentru amenajarea gradinii
1 sugestii pentru amenajarea gradinii1 sugestii pentru amenajarea gradinii
1 sugestii pentru amenajarea gradinii
 
Tehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a muruluiTehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a murului
 
Cirja.georgiana combatere eco la varza
Cirja.georgiana   combatere eco la varzaCirja.georgiana   combatere eco la varza
Cirja.georgiana combatere eco la varza
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Agricultura
AgriculturaAgricultura
Agricultura
 
Cultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solariiCultura rosiilor in sere si solarii
Cultura rosiilor in sere si solarii
 
Calendarul legumicultorului
Calendarul legumicultoruluiCalendarul legumicultorului
Calendarul legumicultorului
 
Semanatul si repicatul
Semanatul si repicatulSemanatul si repicatul
Semanatul si repicatul
 
Ardei gres
Ardei gresArdei gres
Ardei gres
 
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferiProducerea materialului saditor  din seminte la pomii fructiferi
Producerea materialului saditor din seminte la pomii fructiferi
 

Similar a Cultivarea arbustilor fructiferi

Similar a Cultivarea arbustilor fructiferi (20)

Mihai
MihaiMihai
Mihai
 
Ardei gras cultura
Ardei gras culturaArdei gras cultura
Ardei gras cultura
 
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicoleCultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
Cultivare infiintarea si intretinerea plantatiilor pomicole
 
Tehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiuluiTehnologia culturii ardeiului
Tehnologia culturii ardeiului
 
Fasolea
FasoleaFasolea
Fasolea
 
Tehnologia culturii usturoiului
Tehnologia culturii usturoiuluiTehnologia culturii usturoiului
Tehnologia culturii usturoiului
 
126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf
 
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solariiInfiintarea culturilor de verdeturi in solarii
Infiintarea culturilor de verdeturi in solarii
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Ceapa verde
Ceapa verdeCeapa verde
Ceapa verde
 
Particularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomateParticularitati cultivare tomate
Particularitati cultivare tomate
 
Rosii
RosiiRosii
Rosii
 
Graul
GraulGraul
Graul
 
Cultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelorCultura hidroponica a legumelor
Cultura hidroponica a legumelor
 
Legumu cum infiintam culturile
Legumu  cum infiintam culturileLegumu  cum infiintam culturile
Legumu cum infiintam culturile
 
Cartoful
CartofulCartoful
Cartoful
 
Evaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soiaEvaluarea formarii-recoltei soia
Evaluarea formarii-recoltei soia
 
Alunul
AlunulAlunul
Alunul
 
Alunul
AlunulAlunul
Alunul
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 

Más de Gherghescu Gabriel

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

Más de Gherghescu Gabriel (20)

Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Cultivarea arbustilor fructiferi

  • 1. Cultivarea arbustilor fructiferi 28 November 2008, actualizat la: 11:04 am | Publicat in: actualitate | Scris de: redactie Infiintarea plantatiilor de arbusti fructiferi trece prin urmatoarele faze tehnologice: Pregatirea terenului in vederea plantatiei  amendarea terenurilor cu 4-6 tone amendamente (exceptie face cultura afinului);  fertilizare cu 40-50 tone gunoi grajd + 150 kg/ha s.a. fosfor si 150 kg/ha s.a potasiu (exceptie face din nou afinul care se va fertiliza cu turba);  combaterea daunatorilor din sol cu un insecticid granulat, aplicat inainte de desfundat;  desfundarea terenului cu 3 luni inainte de plantare la 35 cm adancime;  nivelarea terenului desfundat cu doua saptamani inainte de plantare;  sapat gropi 30 cm x 30 cm x 30 cm. Plantarea arbustilor fructiferi  asigurarea materialului saditor cu 10 zile inainte de plantare;  stratificarea materialului saditor in santuri fara stagnari de apa si udat;  fertilizarea in groapa de plantare cu 5-10 kg gunoi;  fasonarea, mocirlirea si plantarea toamna (intre 1 noiembrie si 1 decembrie) si primavara (intre 1 martie si 15 aprilie);  udarea arbustilor cu 10 litri de apa /tufa (de 2-3 ori daca este nevoie)  toamna se protejeaza arbustii cu diferite materiale;  se executa aratura pe terenul batatorit intre randuri la 15-20 cm cu rasturnarea brazdelor pe randul de arbusti. Distantele de plantare la hectar  coacaz: 2,5 m intre randuri si 0,5 m pe rand;  zmeur: 2,5 m intre randuri si 1,1-1,5 m pe rand;  mur: 2,5 m intre randuri si 1m pe rand;  afin: 2,5 m intre randuri si 1-1,2 m pe rand Intretinerea si exploatarea plantatiilor Fertilizarea plantatiilor tinere si pe rod  an I -30 grame/tufa s.a. azot;  an II – 50 grame/tufa s.a. azot;  an III -75 grame/tufa s.a. azot;  an IV-100 grame/tufa s.a. azot;  gunoiul de grajd se aplica toamna o data la doi ani in functie de continutul in argila si de starea de aprovizionare a solului (minim 20 tone/ha si maxim 80 t/ha);  ingrasamintele de azot se aplica 1/3 toamna, 1/3 primavara si 1/3 la inflorit (se va folosi ca ingrasamant nitrocalcar)  ingrasamintele cu fosfor 70-100 kg/ha s.a. se aplica pe toata suprafata plantatiei;  ingrasamintele cu poasiu 150 kg/ha s.a, se aplica toamna pe toata suprafata; Lucrarile de intretinere si irigare a solului  aratura de baza la 12-14 cm toamna inainte de caderea frunzelor;  mobilizarea solului pe rand  prasitul intre randuri de 4-5 ori pe ani
  • 2. prasitul tufelor pe rand pentru distrugerea buruienilor  irigarea cu 300-400 mc/ha apa, in perioada mai – august (2-3 udari) Lucrari de intretinere a arbustilor fructiferi  taieri de formare a tufelor (martie-aprilie);  taieri de intretinere si eliminarea drajonilor (noiembrie-martie);  operatii in verde si eliminarea drajonilor (iunie-iulie) Tratamente la arbusti fructiferi  noiembrie- martie tratament contra daunatorilor cu DIBUTOX – 1%  aprilie (decada 1): polisulfura de bariu1%  aprilie (decada II): zeama bordeleza 0,5% si Sinoratox 0,1%  aprilie (decada III): Metoben 0,07%  mai (decada II): Metoben 0,05% + Captadin 0,12% + Zolone 0,2%  mai (decada III):Metoben +DEF  iunie (decada II): Metoben +Orafon 0,2%  iunie (decada III): Metoben +Orafon 0,2%  august (decada I); Tiuram 0,4% + Metobem + Carbetox 0,5%  septembrie (decada I); Tiuram 0,4% + Metobem + Carbetox 0,5% Principalele soiuri de arbusti fructiferi  Coacaz negru: Black down; Bogatir; Costwold Cross; Record; Joseni 17; Tsema; Tenah;  Coacaz rosu: Abundent; Rosu timpuriu; Margaritar;  Zmeur: Cayuga; Rubin bulgaresc, Malling Exploit; Ruvi; Newburgh; Englezesc A- 1; The Latham;  Afine: Blueray; Ivanhoe; Coville; Herma; Weymouth;  Mur fara ghimp: Thornfree; Evergreen; Darrow; Recoltarea fructelor  perioada de recoltare: la maturitatea de consum iar pentru sucuri la supracoacere;  recoltarea in mai multe reprize: manual, in cosulete si ladite pentru export si consumul pietei si in butoaie pentru sucuri. Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi Arbuştii fructiferi ca afinul, coacăzul, zmeurul sunt specii cu cerinţe moderate faţă de factorii de mediu, de aceea se comportă bine în România. Aceşti arbuşti se înmulţesc uşor şi intră repede pe rod, iar fructele obţinute au valoare nutritivă şi terapeutică ridicată. Pentru înfiinţarea unei plantaţii de arbuşti fructiferi în condiţii corespunzătoare fermierul trebuie să aibă cunoştinţe referitoare la: Cerinţele faţă de factorii de mediu
  • 3. Afinul, coacăzul, zmeurul au cerinţe moderate faţă de căldură, se dezvoltă bine în zone colinare, cu un regim de precipitaţii mai mare de 600 mm anual sau în condiţii de irigare, dar nu suportă stagnările de apă. Deşi unele suportă semiumbra, se obţin fructe de calitate în condiţii bune de lumină. Afinul preferă o climă răcoroasă, umedă şi poate fi cultivat până la altitudini de 600-800 m. Suportă temperaturi scăzute până la – 25°C în perioada de iarnă. Afinul preferă soluri bine drenate, fără exces de umiditate, cu reacţie acidă (pH 4,3-5,5). Reacţia solului este una dintre însuşirile care limitează aria de răspândire a acestei culturi. Această specie nu se va cultiva pe terenuri unde au fost aplicate amendamente calcaroase în anii precedenţi dacă reacţia solului nu a coborât sub 5,5. Dacă ph-ul este mai mare de 5,5, pentru scăderea acestuia se va folosi turbă acidă aplicată în groapa de plantare. Preferă soluri bogate în humus, evitându-se solurile sărace şi cele nisipoase. Coacăzul suportă geruri de -30°C în timpul iernii, dar nu suportă temperaturi foarte ridicate, vara mai ales, dacă sunt asociate cu seceta. Se dezvoltă bine pe soluri permeabile, fertile, suficient de umede, cu reacţie uşor acidă (phH 5,0-6,5). Zmeurul suportă bine gerurile din zona noastră, cu condiţia ca lemnul tulpinilor anuale să fie bine copt la intrarea în iarnă. Dacă lemnul nu e copt suficient, vârful lăstarilor îngheaţă. Această specie se cultivă pe diferite tipuri de sol, dar nu suportă solurile grele, calcaroase şi reci. Se dezvoltă bine la un pH de 5,6-6,8. Înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi necesită cheltuieli mari din partea fermierilor, dar aceştia pot beneficia de sume nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cadrul Măsurii nr. 121 – „Modernizarea plantaţiilor agricole“. Materialul săditor Materialul săditor la majoritatea arbuştilor fructiferi se obţine prin butăşire, marcotaj, drajonare, ceea ce înseamnă că sunt plante pe rădăcini proprii. Se mai pot înmulţi şi prin altoire (afinul). Plantaţiile de afin şi coacăz se înfiinţează în general prin folosirea butaşilor înrădăcinaţi, iar cele de zmeur prin folosirea drajonilor. Drajonii trebuie să aibă 60-80 cm lungime, diametrul la bază 10-12 mm şi un sistem radicular bogat. Rădăcinile drajonilor de zmeur sunt subţiri şi se deshidratează foarte repede.
  • 4. Aprovizionarea cu material săditor se face din pepiniere autorizate care pot certifica sănătatea plantelor şi autenticitatea soiurilor. Unde şi cum plantăm arbuşti Pregătirea terenului în vederea plantării În vederea plantării se face pregătirea terenului printr-o arătură adâncă de 40-50 cm şi încorporarea îngrăşămintelor organice şi chimice folosite pentru fertilizarea de bază. Pentru plantaţiile de coacăz şi zmeur, dacă pH-ul solulul este prea mic se vor aplica amendamente cu calcar pentru corectarea acidităţii. La solurile cu permeabilitate redusă se poate face o scarificare la 60-80 cm adâncime pentru a mări permeabilitatea acestora. Pentru pichetarea terenului se vor stabili distanţele de plantare. Afinul se poate planta la distanţe de 2,5-4,0 m între rânduri şi 1,2-2,5 m între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului şi tehnologia de cultură adoptată. Poate fi de exemplu o plantaţie în rânduri simple la distanţe de 3x1 m sau în benzi cu două rânduri plantate la distanţe de 3x1x1 m. Coacăzul se poate planta astfel: – în sistem clasic, unde plantele sunt conduse în formă de tufe, distanţele de plantare sunt de 2,5-3,0 m între rânduri şi de 0,7-1,5 m pe rând; 1. în sistem intensiv, cu distanţe de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m şi pe rând se va forma un gard fructifer; 2. în sistem superintensiv pentru plantaţii unde se va face recoltarea mecanizată a fructelor, cu distanţe de plantare de 1,8/0,15 m. Aici plantele se conduc sub formă de cordon vertical, sunt foarte dese şi au o durată de exploatare de 3 ani, faţă de 10-12 ani în celelalte sisteme de cultură. Pentru cultura zmeurului, cele mai bune rezultate se obţin pe terenurile în pantă la plantarea în rânduri pe curbele de nivel, la distanţe de 2,5-3,0 m între rânduri şi 0,50 m între plante pe rând. Pe direcţia rândului se va forma un gard fructifer. În grădinile familiale, în condiţiile în care lucrările nu se fac mecanizat, distanţele dintre rânduri pot fi mai mici. Plantarea arbuştilor fructiferi Epoca de plantare. Ca şi la pomii fructiferi, la arbuşti plantarea se poate face toamna sau primăvara.
  • 5. Pentru afin dau rezultate mai bune plantările de primăvară, în martie sau aprilie, mai ales în zonele umede sau cu ierni geroase. Plantarea se face toamna în zonele mai secetoase şi cu ierni mai blânde. Zmeurul se plantează toamna înainte de venirea îngheţurilor sau primăvara devreme. Dacă este secetă primăvara, plantele trebuie udate de mai multe ori pentru a se asigura prinderea, sistemul radicular fiind sensibil la lipsa apei. Cele mai bune rezultate la plantarea coacăzului se obţin când lucrarea se face toamna, pentru că în primăvară va porni în vegetaţie devreme şi în timpul plantării se vor distruge o parte din muguri. Plantarea de primăvară se poate face cu rezultate bune în zonele cu mai multe precipitaţii în această perioadă. Pregătirea materialului pentru plantare În vederea plantării, materialul se fasonează şi se mocirleşte, fiind atenţi ca plantarea să se facă înainte ca mocirla să se usuce pe rădăcini. Înainte de plantare, butaşii de coacăz se fasonează, scurtându-se la 3-4 muguri. Drajonii de zmeur trebuie să fie turgescenţi, cu mugurii viabili, neafectaţi de ger. Fasonarea drajonilor de zmeur constă în îndepărtarea rădăcinilor rănite sau uscate şi scurtarea tulpinilor la 20-25 cm. Butaşii înrădăcinaţi, în vârstă de doi ani la afin, au tulpini de 30-45 cm şi un sistem radicular care a păstrat o parte din pământul fixat pe rădăcini printr-o udare abundentă înainte de scoaterea materialului de la stratificare. Plantarea propriu-zisă Plantarea afinului se face în gropi de 40x40x40 cm în care se administrează turbă acidă care să asigure valoarea de pH corespunzătoare. Pe solurile sărace se administrează gunoi de grajd. Butaşii se plantează cu 4-5 cm mai adânc decât au fost în pepinieră. După plantare se face o udare şi plantele se muşuroiesc cu pământ reavăn. Pentru plantarea coacăzului se fac gropi de 30x30x30 cm sau se deschid şanţuri în lungul rândului. Butaşii înrădăcinaţi se plantează cu 4-6 cm mai adânc decât în pepinieră. Se aşază în groapă, se pune pământ, se tasează, se udă şi se face un muşuroi până la mugurele terminal. Drajonii de zmeur se plantează în gropi de 40x40x40 cm sau în şanţuri de 30/30 cm, se udă, se muşuroiesc până la 15-18 cm şi se scurtează tulpinile la nivelul muşuroiului.
  • 6. Cum poti obtine 8.000 de euro pe an din cultivarea arbustilor fructiferi? 1 2 3 4 5 (0 votes, average 0 out of 5) churry-burry news - news Miercuri, 03 Noiembrie 2010 10:57 Cultivarea de arbusti fructiferi este una dintre putinele afaceri la cheie care au ramas inca practic neexploatate in Romania. Cererea este cat se poate de mare, mai ales in mediul urban, iar concurenta practic nu exista! Usor de cultivat, fructele de padure continua sa fie o delicatesa si unele dintre acestea sunt considerate adevarate panacee. De fapt, aici este intreaga oportunitate a acestei afaceri la cheie.
  • 7. Argumente in favoarea unei afaceri la cheie cu catina, capsuni, coacaze: 1. Sunt fructe care se obtin rapid, fara bataie de cap. Catina, catina alba, capsuni, coacaze, mure sunt fructe cautate pe piata, usor de distribuit la un pret avantajos. 2. Investitia intiala este nesemnificativa: Desigur depinde de cat teren dispuneti, de ce tip de arbusti doriti sa cultivati si de la ce nivel doriti sa demarati afacerea. Dar, spre exemplu, daca doriti sa porniti afacerea ca o activitate de weekend, cu 150 de euro va puteti asigura o cultura de 450 de arbusti fructiferi. 3. Este o activitate simpla si placuta. 4. Fructele “de padure” - catina, catina alba, capsuni, coacaze - sunt foarte cautate si se vand destul de scump. 5. Concurenta nu exista. Catina, catina alba, zmeura, capsuni sau coacaze proaspete sa gasesc cu greu in piete si supermarket-uri si de cele mai multe ori pretul lor este foarte mare din cauza importului din alte tari. Cine sunt clientii dvs? Iata contextul in care veti activa demarand o astfel de afacere la cheie si elementele care o fac sa fie extrem de atractiva in Romania de astazi: -Consumatori directi (care vin in piete) -Engrosistii locali sau vanzatori de fructe cu amanuntul -Cofetarii-patiserii -Supermarket-uri -Restaurante din zona dvs. -Prin colaborari cu producatorii de iaurturi, sucuri de fructe, dulceturi, siropuri -Catre producatorii de produse cosmetice naturale sau de tip plafar.
  • 8. Profitul unei afaceri cu catina, capsuni, coacaze Profitul apare inca din primul an. Puteti vinde fructele tot timpul anului. Din mai pana in octombrie fructe proaspete iar in perioada de iarna preparate sau semipreparate. Ganditi-va numai la preturile acestor fructe in supermarket-uri si chiar pe piata. 2.5 €/kg de zmeura sau afine*; 1 €/kg de capsuni, 1 € kg de catina. Pentru 1 Kg de coacaz negru obtineti 1.5€ iar de pe un hectar puteti recolta 4-5 tone de coacaze. Sa presupunem, pentru primul an, o productie de doar 4 tone de fructe la hectar x 2€/Kg de fruct (pret mediu) = 8000 € pe hectar cultivat. Scadeti investitia initiala de 150 de euro si ramaneti cu un profit de 7850 de euro. Muncind doar in week-end. *Preturile sunt pentru fructele proaspete, neprelucrate. Sucurile sau dulceturile le puteti vinde mult mai scump. O afacere finantata prin fonduri structurale Puteti infiinta o plantatie de arbusti fructiferi cu bani de la UE. Prin Masura 121 – Modernizarea exploatatilor agricole – primiti finantare in proportie de de 50% – 75% (in perioada 2007 – 2009), respectiv 40% – 65% (in perioada 2010 – 2013) din valoarea eligibila a proiectului. Fondurile reprezenta cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata. Solicitanti: persoane fizice autorizate – PFA; asociatii familiale autorizate – AF; societati comerciale; Cooperative agricole; Grupuri de producatori. Cheltuieli eligibile (vizate de aceasta afacere):
  • 9. - achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; - infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni; Cum sa valorificati totul de la catina, catina alba, capsuni (arbusti fructiferi) Ganditi-va la tufele de catina, coacaze, zmeura sau mure de pe marginea drumurilor de munte culese si comercializate la un pret 3 - 4 lei/paharel. Cati bani ati putea obtine daca ati cultiva doar zmeura si mure in propria curte… Iar daca mai plantati 2- 3 arbusti de catina, 5-6 afini si cateva capsuni profitul este garantat. Fructele „de padure“ sunt foarte cautate si aproape lipsesc cu desavarsire de pe piata. In conditiile climaterice din Romania se pot planta fara probleme 11 specii de arbusti fructiferi: capsun, zmeur, mur, coacaz, agris, afin, smochin, catina, soc, corn, trandafir de dulceata. Aceste specii cresc spontan si au o productie mare de fructe. Sunt usor de cultivat, ca o profitabila activitate de weekend. Buget initial Depinde de cat teren dispuneti. Cu cat aveti mai mult teren, cu atat mai multi arbusti puteti planta. Depinde, apoi de specia sau speciile de arbusti pentru care optati, pentru ca preturile acestora difera. De exemplu, cu 150 de euro puteti planta 350 de capsuni, 50 de zmeuri si 50 de arbusti de coacaz (negru sau rosu) sau 50 de muri fara spini. Practic, cu 150 de euro va asigurati o cultura de 450 de arbusti fructiferi. Avantaje ale acestei afaceri 1. Investitia initiala a acestei afaceri la cheie este nesemnificativa. 2. Este o activitate simpla si placuta.
  • 10. 3. Afacerea la cheie cu arbusti (capsuni, coacaze, catina, catina alba etc.) este profitabila. Fructele „de padure“ sunt foarte cautate si se vand destul de bine. 4. Nu necesita mult timp. Weekendurile sunt suficiente. 5. Concurenta practic 0! Fructele proaspete (capsuni, coacaze, catina, catina alba etc.) sa gasesc cu greu in piete si supermarketuri. Iar atunci cand se gasesc nu sunt de cea mai buna calitate. 6. Arbustii fructiferi (capsuni, catina, catina alba etc.) se adapteaza foarte bine la conditiile climaterice din Romania iar plantarea lor nu presupune metode speciale. 7. Profitul apare inca din primul an si se mareste pe masura ce productia de fructe creste. 8. Puteti vinde fructele tot timpul anului. Din mai pana in octombrie fructe proaspete iar in perioada de iarna sub forma de preparate sau semipreparate. 9. Cererea de fructe „de padure“ (capsuni, zmeura, catina, catina alba etc.) este foarte mare. Mai ales in mediul urban. 10. Catina, catina alba, capsuni, coacaze sunt fructe foarte cautate in afara. Producatorii din Romania exporta deja fructe de padure catre: Olanda, Franta, Belgia, Germania, Austria, Spania, Italia. 11. Le puteti valorifica in diferite forme: proaspete, gemuri, compoturi, dulceturi, sucuri naturale. Puteti valorifica si pui de arbusti. De la o planta-mama de zmeur puteti lua 30-50 de pui. Tags: Afacere Arbusti Fructiferi Arbusti Fructiferi Cultivare Arbusti Fructiferi Cultivare Catina Cultivare Coacaze Cultivare Zmeura Plantarea arbustilor fructiferi (Coacaz, zmeur si mur) Plantarea coacăzului Epoca de plantare Toamna după căderea frunzelor, în octombrie - noiembrie; Primăvara înainte de pornirea în vegetaţie, după dezgheţul solului. Terenul folosit la înfiinţarea plantaţiei trebuie să fie fără exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavăn,
  • 11. cu fertilitate ridicată. Distante de plantare Pentru plantaţiile comerciale unde lucrările de întreţinere se execută mecanizat, distanţa între rânduri poate fi de 2,8-3 m, iar între plante pe rând de 1-1,2 m. Pentru plantaţiile cu suprafeţe mici, din incinta locuinţelor sau instituţiilor, distanţele pot fi de minim 1,2 m între rânduri şi 0,8 m între plante pe rând. Plantarea Plantarea se face în gropi sau rigole. Gropile se realizează manual, după pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se realizează cu un plug special la adâncimea de 32-35 cm. înainte de plantarea materialului săditor se execută o fertilizare la groapă sau pe rigolă folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40g superfosfat, 20-25g sulfat de potasiu şi 15-20g azotat de amoniu. Materialul săditor ce urmează a fi plantat se fasonează astfel: se îndepărtează prin tăiere rădăcinile vătămate sau rupte, se scurtează butaşul la 3-4 muguri lungime, după care se mocirleşte într- un amestec consistent compus din pământ galben, bălegar proaspăt de bovină şi apă. Butaşii astfel pregătiţi se aşează în gropi sau rigole cu rădăcinile răsfirate şi cu vârful către pichet. Se adaugă pământ şi se tasează bine în jurul plantei, după care se execută o copcă în care se toarnă 5-8 1 de apă. După infiltrarea apei în sol, se execută un muşuroi până la mugurele terminal. Partea care se află deasupra solului şi care se muşuroieşte, trebuie să aibă 2-3 muguri pe lungimea butaşului. Plantarea zmeurului Epoca de plantare Toamna după căderea frunzelor; Primăvara după dezgheţ, înainte de pornirea în vegetaţie. Cultura se pretează la orice tip de sol, dar recolte maxime se obţin pe soluri fertile, calde şi reavene. Plantarea Plantarea se face în gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dacă solul nu este arat de 60/60/40 cm, şi în şanţuri executate cu plugul la 30/32 cm adâncime. Distanţa pe rând între plante este de 40-50 cm, iar între rânduri, în funcţie de sistemul de conducere: o cultura în benzi cu spalieri - 2,5-3 m; o cultura sub formă de gard fructifer - 2,5-3 m; o cultura sub formă de evantai - 1,5-2,5 m, iar distanţa pe rând 1-l,2 m;
  • 12. o cultura pe araci -1,2 m. Tehnica plantării este asemănătoare cu cea a coacăzului. Plantarea murului Epoca de plantare Primăvara după ce a trecut pericolul de îngheţ, datorită sensibilităţii acestei specii la temperaturile scăzute. Plantarea Plantarea se face în gropi de 40/40/40 cm sau de 60/60/40 cm, dacă terenul este nearat. Pregătirea materialului şi tehnica de plantare este similară cu cea a coacăzului şi zmeurului. Distanţele de plantare sunt de 2,5 - 3 m între rânduri şi de 1,5-2 m între plante pe rând, aceasta fiind diferită în funcţie de modul de execuţie al lucrărilor de întreţinere a culturii (manual sau mecanizat) şi de sistemul de conducere a ramurilor.