ICT & Physics teacher en Colegiul National "Horea, Closca si Crisan" Alba Iulia
25 de Jun de 2015•0 recomendaciones•685 vistas
1 de 8
Universul in care traim
25 de Jun de 2015•0 recomendaciones•685 vistas
Descargar para leer sin conexión
Denunciar
Educación
eleva Dumitru Denisa-XE
Prezentare multimedia realizata in cadrul Concursului Stiintific National de Astronomie- editia 2015 "Nicolaus Copernic"
Colegiul National "Horea, Closca si Crisan " Alba Iulia, Jud. Alb
1. Dumitru Denisa
Clasa a X-a E
Filologie Bilingv Englezǎ
Colegiul National “HCC” Alba Iulia
2. Universul este tot ceea ce în mod fizic există, întreaga lume care ne
înconjoară, este în permanentă mişcare şi transformare, nemărginit
spaţial şi temporal şi cuprinde toate forţele, toate legile fizicii şi
constantele acesteia care le guvernează, precum şi din toate materiile şi
alte forme de radiaţii şi energie.
Universul mai este denumit şi Cosmos (din grecescul Kosmos=lume,
univers ordonat), originea şi evoluţia sa constituind obiectul de studiu
al Cosmologiei.
Astronomii au calculat că universul s-a format cu 13.7 miliarde de ani
în urmă. Teoria Big Bang-ului explică în mare parte formarea
universului, pe care o aseamănă cu o explozie de proporții. Din
momentul formării universului a avut loc o expansiune a acestuia care
are loc și astăzi.
Ce este universul?
Cum s-a format el?
3. Astronomii au realizat cea mai precisă măsurare reuşită până în
prezent a temperaturii Universului şi au constatat că acesta s-a răcit,
faţă de momentul în care avea doar jumătate din vârsta actuală, într-
un mod care corespunde pe deplin cu modelul prezis de teoria Big
Bang-ului.
Astronomii au studiat gazul dintr-o anumită galaxie aflată la 7,2
miliarde de ani-lumină, localizată pe baza valorii unei caracteristici
denumite deplasarea spre roşu. (Deplasarea spre roşu se defineşte ca
fiind o creştere a lungimii de undă a radiaţiei electromagnetice
receptată de un detector în comparaţie cu lungimea de undă emisă de
sursă. Este folosită pentru a determina mişcarea relativă faţă de
Pământ a obiectelor astronomice îndepărtate.)
Universul se răceşte întocmai în
modul prezis de teoria Big Bang
4.
Singurul lucru care menţine temperatura acestui gaz este radiaţia cosmică
de fond - radiaţia reziduală, rămasă în urma Big Bang-ului.
Din fericire, în spatele acestei galaxii se află o altă galaxie foarte
puternică, un quasar (un nucleu galactic care emite cantităţi foarte mari
de energie), numit PKS 1830-211.
Undele radio provenite de la
quasar trec prin gazul galaxiei
din faţa lui, iar moleculele de
gaz absorb o parte din energia
undelor adio. Acest fenomen
determină o „amprentă”
distinctă a undelor radio.
Pe baza acestei amprente,
astronomii au calculat
temperatura gazului, găsind o
valoare de 5.08 Kelvin (-
267.92 grade Celsius) - extrem
de rece, totuşi mai caldă decât
Universul de azi, a cărui
temperatură este de 2.73
Kelvin (-270.27 grade Celsius).
5.
În conformitate cu teoria Big
Bang, temperatura radiaţiei
cosmice de fond scade constant
pe măsură ce Universul se
extinde. Exact acest lucru a fost
constatat de astronomi prin
măsurptorile efectuate.
„Universul de acum câteva
miliarde de ani era cu câteva
grade mai cald decât este acum,
exact aşa cum prezice teoria Big
Bang-ului”, a concluzionat
conducătorul echipei de
cercetători, dr. Sebastien Muller
de la Observatorul Spaţial
Onsala al Universităţii de
Tehnologie Chalmers din Suedia.
6. Astronautii NASA de la bordul navei spatial Discovery au spus
despre mirosul spatiului cosmic, considerat ultima frontier, ca
este puternic, metalic si unic.
"Exista acolo sus un miros cu adevarat unic, pe care noi il numim
"mirosul spatiului". Nu am avut inca ocazia sa ies in spatiu, dar
atunci cand ceilalti baieti se intorc la bord, se simte un miros cu
adevarat puternic si metalic", a declarat ingineriul si astronautul
NASA Gregory Chamitoff, unul dintre cei 13 astronauti care se
afla in prezent la bordul SSI si al aeronoavei Discovery, andocate
la aceasta. Astronautii prezenti la Statia Spatiala Internationala
au performat recent o a treia si ultima iesire in spatiu, in urma
careia au instalat echipamente noi la bordul platformei orbitale.
Cum miroase cosmosul?
7.
Planetele Sistemului Solar
Planetele Jupiter si Saturn emit
radiatii radio, undele radio, emise de
Jupiter sunt asa puternice incat pot fi
receptionate pe pamant cu
radiotelescoape. Cele patru planete de
langa Soare: Mercur, Venus, Pamant
si Marte se numesc planete terestriale,
ele par sa contina fier si roci. Planetele
terestriale si Pluto sunt cele mai mici
planete. Pamantul are un satelit,
Marte are doi si Pluto are unul.
Mercur si Venus nu au sateliti.
Planetele sunt cele mai mari obiecte exceptand Soarele. Spre deosebire
de Soare, planetele nu produc energia lor proprie, in schimb planetele
reflecta caldura si lumina vizibila produsa de Soare.
8.
Distantele dintre planete se masoara in unitati astronomice.
Cele mai mari planete, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt numite
planete gigant. In comparatie cu planetele terestriale ele contin fier
usor si roci. Fiecare din planetele gigant au cateva sateliti. De
asemenea ele au inele in jurul lor. Doar inelul luminos al planetei
Saturn poate fi usor vazut cu un telescop mic. Toate planetele sunt
inconjurate de variate tipuri de gaze. Gazele care inconjoara o planeta
se numesc atmosfera. Pamantul este singura planeta care are destul
oxigen in jurul sau si destula apa pe suprafata sa pentru a mentine
viata. Clasificarea planetelor.