SlideShare a Scribd company logo
1 of 6
Download to read offline
Eseu: COMUNICAREA INTERCULTURALA
Comunicarea este baza unei societăți, este baza dialogului uman în orice condiție a
vieții. Comunicarea este o nevoie socială. Prin comunicare se realizează eficient toate
chestiunile unei persoane/ entitati. Comunicarea este o formă de comportament uman,
care apare din nevoia de a relaţiona și a interacţiona.Prin comunicare reușim să ne
înţelegem mai mult sau mai puţin eficient cu semenii. Actul comunicaţional poate
conduce la relaţii de armonie, colaborare sau, dimpotrivă, la dispute ori conflicte, atunci
când este denaturat A comunica eficient înseamnă:
• să convingem;
• să ne dezvolţăm gândirea, afectivitatea și personalitatea;
• să ne informăm inteligibil și să înţelegem corect semnificaţia mesajului;
A comunica eficient, putem explora si alte optiuni, care ne ajuta sa inţelegem asa
concepte ca:
• Ce tie nu-ti place altuia nu face.
• Cand primesti o palma, intoarce si celalalt obraz.
• Cel mai destept cedeaza!
• Vorba dulce mult aduce!
• Vorba buna mult aduna!
• Un om inteligent are argumente, nu se cearta, nu tipa si nu sare la bataie.
• Un om puternic isi intelege si controleaza emotiile, nu se lasa dominat de ele.
In comunicare eficienta putem folosi si Cuvinte magice care fac minuni:
Te rog frumos…
Fii amabil…
Mi-ar placea…
Ai putea te rog sa…
Avantajele aplicarii acestor proverbe:
• comunicarea devine eficienta
• suntem ascultati cu adevarat si cu atentie
• mesajul nostru este mai bine transmis
• putem chiar sa-i schimbam starea celuilalt, din negativa in pozitiva
• castigam respectul si admiratia interlocutorului
• dam dovada de calm, intelepciune, diplomatie, tact
• pe termen lung se consolideaza o relatie de calitate
• ne simtim mult mai bine si mai puternic pentru ca nu am cazut in capcana de a
raspunde cu rau.
Trăind într-o societate multinaţională, e important ca fiecare din noi să fim cointeresaţi
în a cunoaşte şi a descoperi noul (pe cel ce trăieşte lîngă noi – de a-i cunoaşte cultura,
obiceiurile, tradiţiile specifice culturii date, bucatele tradiţionale, portul naţional...).
Pentru a-l cunoaşte e nevoie de o comunicare eficientă între reprezentanţii diferitor
etnii. O comunicare eficientă ne ajută să inţelegem mai bine o persoană sau o situaţie şi
ne permite să rezolvam diferite probleme pe care le întîlnim. La prima vedere pare
simplu să comunici, majoritatea problemelor cu cei din jurul nostru pornesc de la
deficienţele de comunicare. De multe ori ignoram faptul ca oamenii ce apartin altor
culturi difera de noi prin religie, statut, luarea deciziilor, atitudinea fata de timp, limbaj
non-verbal.
Cultura influenteaza atat comunicarea verbala (prin intermediul limbii vorbite), cat si
comunicarea nonverbala. Ea determina anumite comportamente non-verbale care
reprezinta sau simbolizeaza ganduri, sentimente, stari specifice ale comunicatorului. La
nivel de individ si de subculturi (fac parte dintr-o cultura-mama) apar anumite diferente,
care determina tipuri de comportament ce sunt inradacinate in fiecare membru si pot
duce la perturbatii in comunicare, in special in domeniul afacerilor internationale. In
statele unde este dezvoltat contextul cultural ,comunicarea se realizeaza pe cale orala ,
avand la baza conduita morala, cultura generala acumulata, puterea de convingere ,mai
pe scurt , calitatea de om in ansamblu.. Conteaza insa si reputatia organizatiei in cadrul
comunitatii bazata pe modul in care ea face afaceri, crearea relatiei de comunicare
inainte de discutarea afacerilor, indeplinirea unor ritualuri legate de procesul de
cunoastere. Negociatorii, managerii, oamenii de afaceri din aceste tari vor dori sa
cunoasca modul de gandire al partenerilor de discutii si organizatia din care fac parte
acestia.O comunicare eficienta in domeniul managementului are la baza o perioada
indelungata si puterea de a astepta. Promisiunile facute se respecta nu atat de frica
legii, cat pentru pastrarea bunei reputatii personale, a familiei si a firmei.Comunicarea in
statele cu un context cultural mai putin dezvoltat este exact invers. Accentul se pune pe
comunicarea in scris, pe documentatia scrisa, pe discutarea amanuntita inca de la
inceput a tuturor aspectelor. Conteaza doar ceea ce se poate dovedi prin scris si prin
lege. Falimentul sau insuccesul nu sunt o rusine sau o intamplare si se acorda mai
multe sanse firmelor care incearca si nu reusesc.
Atunci cand contactam o persoana apartinand unei alte culturi si incercam sa
comunicam si sa negociem cu ea, apare ceva nou. Apare un taram de granita, numit
"cultura de schimb" (S.Prutianu,1998).
Cultura de schimb un ansamblu insuficient definit de reguli, conduite, obiceiuri, traditii,
cutume, tabu-uri si tendinte comportamentale specifice unei culturi, pe care nici una din
parti nu le va mai respecta cu exactitate.
De exemplu, daca cineva poarta negocieri si face afaceri cu un japonez, nu trebuie sa
devina japonez Totusi contractele pot fi mai fructuoase daca se aprecieza si respecta
cultura japoneza, insa nu trebuie sa se renunte la valorile esentiale ale culturii proprii, ci
sa caute cauta sa inteleaga si sa asimileze ceva din traditia culturala a partenerului.
Mesajul non-verbal este unul dintre cele mai puternice,dupa cuvantul scris si
oral,mesaje, deoarece poate fi subliminal si interperetativ.Semnificatia lui este diferita in
functie de cultura, zona geografica, statut social etc. De exemplu gestul de a da din cap
poate avea semnificatii contradictorii in tari si culturi diferite (in Bulgaria, de pilda, a da
din cap de sus in jos inseamna NU, iar a clatina din cap de la dreapta la stanga
inseamna DA, la turci, se semnalizeaza "NU" lasand capul pe spate, cu ochii inchisi.)
Cele mai obisnuite mesaje non-verbale sunt gestica si mimica. In acest sens gasim
numeroase exemple in toate culturile de pe glob
Bratul drept incordat, cu pumnul inchis, strangand cu cealalta mana incheietura
antebratului, constituie o insulta sexuala, la noi. Acelasi gest, in Austria, in Tunisia si in
tarile scandinave, indica forta masculina, adica este un fel de a omagia si nu are nimic
obscen.
Relatia femeie-barbat, una dintre cele mai controversate relatii ale omenirii, inca din
epoca lui Homo Sapiens. Femeia avea un statut bine definit in societatea preistorica,
era inferioara barbatului, menirea ei fiind, in principal de a perpertua specia. Evolutia
omenirii a dus la schimbarea relatiei femeie-barbat. Desi in secolul XXI se vorbaste de
egaliatea intre sexe, in unele culturi mai exista aceasta diferenta intre femeie si barbat.
Spre exemplu, intraditia musulmana,sa priveste o femeie in ochi e o jignire, in tarile
occidnetale, in timpul unei conversații dacă nu privește interlocutorul in ochi, denota
timiditate sau plictiseala. A deschide usa pentru a lasa sa treaca o femeie cu rang
ierarhic inalt, inainte de intrarea intr-o sedinta de consiliu de administratie, poate fi
considerat un gest ofensator, in mediile de afaceri occidentale.
Comunicarea se poate distorsiona prin incredere/neincredere , asociate virstei, studiilor,
califiarii, sexului, statutului social. Din aceste puncte de vedere, problemele care se
ridica privesc gradul de importanta pe care il au factorii subiectivi in comunicarea
interculturala. Intr-un dialog cu un musulman fundamentalist, de pilda, nu se va putea
trece usor peste argumentele de ordin religios. A le aduce in discutie, poate fi o
greseala care sa duca la un conflict. Tot in tarile islamice, atunci cand mergi la
cumparaturi intr-un bazar sau piata, nu este politicos daca nu negociezi. Daca oferi
pretul cerut initial esti considerat un om fara putere de convingere.
In cultura asiatica , in scrierea nu poate avea decat caracter oficial. Este, intotdeauna,
de foarte mare importanta si luata foarte in serios. Americanii sunt mult mai
neconventionali, din acest punct de vedere. Europenii, la fel. Exista corespondenta de
afaceri purtata formal, cu respectarea unor canoane precise, dar exista si o
corespondenta informala legata de afaceri.
Actele oficiale specifice popoarelor latine accentueaza stilul politicos si raman la
nivelul unor concepte generale, imprecise. Documentele germane, de exemplu, sunt
concise, sobre si cu un grad ridicat de detaliere. In Japonia , scrierile de acest gen
trebuie realizate cu mult tact si multa strictete, iar acodarile onorurilor se fac cu mult
fast.
In tarile germanice se tine mult la titlul de "Doctor". Acolo emblema de onoare este
rangul si numele.In Nordul Americii se foloseste o singura semnatura in timp ce in
Europa doua.
Mediul politic si religios. Acest aspect ridica numeroase intrebari: anumite grupuri,
separate pe criterii politice sau religioase, pot sau nu sa lucreze impreuna? Care sunt
zilele de sarbatoare in care nu se fac afaceri in tara sa? Aceste intrebari privesc toate
culturile. In Spania, spre exemplu, de Paste, de sarbatorile nationale (Santa Lucia) sau
alte sarbatori religioasenu se fac afaceri decat, ca exceptie, in micul comert stradal. La
fel se intampla si in alte tari Europene sau din America Latina unde religia fundamentala
este catolicismul. De sarbatoarea Sabatului, in cultul mozaic, sau cea a Ramadanului,
in lumea islamica toate restaurantele se inchid.
Respectul, la fel ca si in exemplele de mai sus, depinde de aria culturala. Poate fi
indicat prin daruri, prin tacere, prin respectarea distantei, a orelor de rugaciune sau
siesta, prin gesturi specifice, prin contact vizual, prin postura, etc. Cum se respecta
varsta in Turcia? Dca vrei sa-i arati unui om mai invarsta respectul, fie ca esti femeie
sau barbat, ii saruti mana si o duci la frunte. In cultura occidentala femeile nu saruta
mana barbatilor, doar in cazul in care acestia fac parte din ierarhia religioasa
Prejudecatile. Acest punct de vedere, se refera la ce suntem nevoiti sa facem
pentru a modifica si corecta parerile pe care alte popoare si culturi si le-au format, in
mod eronat. In tarile occidentale, romanii sunt vazuti ca fiind nu tocmai loiali si harnici
din fire. Aceasta prejudecata s-a format citind ziarele si observand tiganii romani care
au migrat in aceste tari si supravietuiesc din cersit si talharii.
Romanii, percep poporul american ca fiind bautor, fumator, jucator der jocuri de noroc..
In realitate, nu este deloc asa, americani sunt ofensati de fumul de tigara, familisti si au
un procent din populatie a alcoolicilor mai scazut decat in tarile europene.
Timpul si spatiul.
Comunicam prin intermediul limbajului, cu ajutorul mainilor, al expresiilor faciale,
al privirii dar comunicam si prin modul in care folosim un anumit spatiu. De exemplu,
oamenii politici care tin un discurs apropiati spatial de auditoriu, cu privirea indreptata
spre ceo carora li se adreseaa obtin un alt efect decat cei care, sa spunem, se plaseaza
la o distanta apreciabila fata de ei, mentin ptivirea in pamant, stau cu mainile in buzunar
cand isi rostec discursul.
Referitor la spatialitate, ne priveste, in special, distanta fizica care trebuie
respectata intre partenerii ce apartin unor culturi diferite. Popoarele arabice pot negocia
mult mai bine daca se afla mai aproape unii de altii, spre deosebire de americani, care
necesita un spatiu personal mare.
„Comunicarea este o dimensiune centrală a vieţii noastre
culturale; fără ea, orice tip de cultură moare. În consecinţă, studiul
comunicării presupune studiul culturii în care este integrată”.
John Fiske
Eseu Comunicarea Interculturala

More Related Content

What's hot

Ce stim despre comunicare
Ce stim despre comunicareCe stim despre comunicare
Ce stim despre comunicareTundeLaudat
 
Peda - comunicarea umana si comunicarea didactica
Peda - comunicarea umana si comunicarea didacticaPeda - comunicarea umana si comunicarea didactica
Peda - comunicarea umana si comunicarea didacticaIonela Ama
 
3 rezolvarea+conflictelor
3 rezolvarea+conflictelor3 rezolvarea+conflictelor
3 rezolvarea+conflictelorbmihaela69
 
Inteligenta Emotionala
Inteligenta EmotionalaInteligenta Emotionala
Inteligenta Emotionalamasalmagro
 
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.pptssuser45866c
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLauraHoreanu1
 
Violenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolarViolenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolarRodica B
 
Prezentare comunicare
Prezentare comunicarePrezentare comunicare
Prezentare comunicareasociatiaCRI
 
7. barierele comunicării
7. barierele comunicării7. barierele comunicării
7. barierele comunicăriistepan elena
 
Obiectivele si functiile comunicarii
Obiectivele si functiile comunicariiObiectivele si functiile comunicarii
Obiectivele si functiile comunicariiRodica B
 
Managementul proiectelor educationale
Managementul proiectelor educationaleManagementul proiectelor educationale
Managementul proiectelor educationaleNEGRILAANGELICA
 
Tipuri De Conflicte Ioana
Tipuri De Conflicte IoanaTipuri De Conflicte Ioana
Tipuri De Conflicte Ioanawethc
 

What's hot (20)

Comunicarea nonverbala
Comunicarea nonverbalaComunicarea nonverbala
Comunicarea nonverbala
 
Ce stim despre comunicare
Ce stim despre comunicareCe stim despre comunicare
Ce stim despre comunicare
 
Comunicarea non verbală
Comunicarea non verbalăComunicarea non verbală
Comunicarea non verbală
 
Peda - comunicarea umana si comunicarea didactica
Peda - comunicarea umana si comunicarea didacticaPeda - comunicarea umana si comunicarea didactica
Peda - comunicarea umana si comunicarea didactica
 
Comunicarea.ppt
Comunicarea.pptComunicarea.ppt
Comunicarea.ppt
 
3 rezolvarea+conflictelor
3 rezolvarea+conflictelor3 rezolvarea+conflictelor
3 rezolvarea+conflictelor
 
1. schema comunicarii
1. schema comunicarii1. schema comunicarii
1. schema comunicarii
 
Inteligenta Emotionala
Inteligenta EmotionalaInteligenta Emotionala
Inteligenta Emotionala
 
Lectie comunicarea
Lectie comunicareaLectie comunicarea
Lectie comunicarea
 
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
4. Evaluarea. Verificarea și aprecierea rezultatelor.ppt
 
Comunicarea organizationala
Comunicarea organizationalaComunicarea organizationala
Comunicarea organizationala
 
Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre toleranta
 
Tipuri de comunicare
Tipuri de comunicareTipuri de comunicare
Tipuri de comunicare
 
Violenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolarViolenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolar
 
Prezentare comunicare
Prezentare comunicarePrezentare comunicare
Prezentare comunicare
 
7. barierele comunicării
7. barierele comunicării7. barierele comunicării
7. barierele comunicării
 
Obiectivele si functiile comunicarii
Obiectivele si functiile comunicariiObiectivele si functiile comunicarii
Obiectivele si functiile comunicarii
 
Parinte copil
Parinte copilParinte copil
Parinte copil
 
Managementul proiectelor educationale
Managementul proiectelor educationaleManagementul proiectelor educationale
Managementul proiectelor educationale
 
Tipuri De Conflicte Ioana
Tipuri De Conflicte IoanaTipuri De Conflicte Ioana
Tipuri De Conflicte Ioana
 

Similar to Eseu Comunicarea Interculturala

Comunicarea eficienta - Cadru conceptual
Comunicarea eficienta - Cadru conceptualComunicarea eficienta - Cadru conceptual
Comunicarea eficienta - Cadru conceptualIoana Ghenciu
 
1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdf
1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdf1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdf
1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdfmariana93739
 
Tematica ects2011
Tematica ects2011Tematica ects2011
Tematica ects2011Teo Pauly
 
Dialog intercultural (1)
Dialog intercultural (1)Dialog intercultural (1)
Dialog intercultural (1)Alianta INFONET
 
Dialog intercultural in Republica Moldova
Dialog intercultural in Republica MoldovaDialog intercultural in Republica Moldova
Dialog intercultural in Republica MoldovaAlianta INFONET
 
Calea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina Cebanu
Calea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina CebanuCalea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina Cebanu
Calea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina CebanuAlianta INFONET
 
Negocierea in afaceri material curs profil industrie alimentara
Negocierea in afaceri material curs profil industrie alimentaraNegocierea in afaceri material curs profil industrie alimentara
Negocierea in afaceri material curs profil industrie alimentaraDaniela641259
 
Aspecte ale comunicarii in relatia de cuplu casatoria si divortul
Aspecte ale comunicarii in relatia de cuplu   casatoria si divortulAspecte ale comunicarii in relatia de cuplu   casatoria si divortul
Aspecte ale comunicarii in relatia de cuplu casatoria si divortulMiu Alexandru
 
Si pe noi nu ne intrebati al
Si pe noi nu ne intrebati  al Si pe noi nu ne intrebati  al
Si pe noi nu ne intrebati al RomanoButiQ
 
Impresii de la cursul Dialog Intercultural
Impresii de la cursul Dialog InterculturalImpresii de la cursul Dialog Intercultural
Impresii de la cursul Dialog InterculturalAlianta INFONET
 

Similar to Eseu Comunicarea Interculturala (20)

Dialog intercultural
Dialog interculturalDialog intercultural
Dialog intercultural
 
Comunicarea eficienta - Cadru conceptual
Comunicarea eficienta - Cadru conceptualComunicarea eficienta - Cadru conceptual
Comunicarea eficienta - Cadru conceptual
 
1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdf
1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdf1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdf
1-comunicareaeficienta-140526001359-phpapp01.pdf
 
Dialog intercultural
Dialog interculturalDialog intercultural
Dialog intercultural
 
Tematica ects2011
Tematica ects2011Tematica ects2011
Tematica ects2011
 
Dialog intercultural (1)
Dialog intercultural (1)Dialog intercultural (1)
Dialog intercultural (1)
 
Dialog intercultural in Republica Moldova
Dialog intercultural in Republica MoldovaDialog intercultural in Republica Moldova
Dialog intercultural in Republica Moldova
 
Tematica ects2011
Tematica ects2011Tematica ects2011
Tematica ects2011
 
Comunicare interculturala
Comunicare interculturalaComunicare interculturala
Comunicare interculturala
 
Calea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina Cebanu
Calea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina CebanuCalea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina Cebanu
Calea de la diversitate spre interculturalitate de Ecaterina Cebanu
 
Dialog
DialogDialog
Dialog
 
Negocierea in afaceri material curs profil industrie alimentara
Negocierea in afaceri material curs profil industrie alimentaraNegocierea in afaceri material curs profil industrie alimentara
Negocierea in afaceri material curs profil industrie alimentara
 
Toleranta(2)
Toleranta(2)Toleranta(2)
Toleranta(2)
 
Toleranta(4)
Toleranta(4)Toleranta(4)
Toleranta(4)
 
Aspecte ale comunicarii in relatia de cuplu casatoria si divortul
Aspecte ale comunicarii in relatia de cuplu   casatoria si divortulAspecte ale comunicarii in relatia de cuplu   casatoria si divortul
Aspecte ale comunicarii in relatia de cuplu casatoria si divortul
 
Toleranța
ToleranțaToleranța
Toleranța
 
Si pe noi nu ne intrebati al
Si pe noi nu ne intrebati  al Si pe noi nu ne intrebati  al
Si pe noi nu ne intrebati al
 
Toleranu021 ba(1)
Toleranu021 ba(1)Toleranu021 ba(1)
Toleranu021 ba(1)
 
Comunicarea
ComunicareaComunicarea
Comunicarea
 
Impresii de la cursul Dialog Intercultural
Impresii de la cursul Dialog InterculturalImpresii de la cursul Dialog Intercultural
Impresii de la cursul Dialog Intercultural
 

More from Alianta INFONET

Buletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdf
Buletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdfBuletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdf
Buletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdfAlianta INFONET
 
MONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdf
MONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdfMONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdf
MONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdfAlianta INFONET
 
Buletin informativ Nr 1 (33) 2022
Buletin informativ Nr 1 (33) 2022Buletin informativ Nr 1 (33) 2022
Buletin informativ Nr 1 (33) 2022Alianta INFONET
 
Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...
Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...
Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...Alianta INFONET
 
Стандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слуха
Стандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слухаСтандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слуха
Стандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слухаAlianta INFONET
 
Buletin informativ nr 4 (32) 2021
Buletin informativ nr 4 (32) 2021Buletin informativ nr 4 (32) 2021
Buletin informativ nr 4 (32) 2021Alianta INFONET
 
Buletin informativ nr 3 (31) 2021
Buletin informativ nr 3 (31) 2021Buletin informativ nr 3 (31) 2021
Buletin informativ nr 3 (31) 2021Alianta INFONET
 
Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală
Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală
Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală Alianta INFONET
 
Buletin informativ nr. 2 (30) 2021
Buletin informativ nr. 2 (30) 2021Buletin informativ nr. 2 (30) 2021
Buletin informativ nr. 2 (30) 2021Alianta INFONET
 
Dezbateri publice 6 7 iulie 2021
Dezbateri publice 6 7 iulie 2021Dezbateri publice 6 7 iulie 2021
Dezbateri publice 6 7 iulie 2021Alianta INFONET
 
Demers ASP & MJ din 01.07.2021
Demers ASP & MJ din 01.07.2021Demers ASP & MJ din 01.07.2021
Demers ASP & MJ din 01.07.2021Alianta INFONET
 
Accesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturi
Accesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturiAccesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturi
Accesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturiAlianta INFONET
 
Buletin informativ nr. 1 (29) 2021
Buletin informativ nr. 1 (29) 2021Buletin informativ nr. 1 (29) 2021
Buletin informativ nr. 1 (29) 2021Alianta INFONET
 
Auditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votare
Auditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votareAuditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votare
Auditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votareAlianta INFONET
 
Buletin informativ nr 7 (28) 2020
Buletin informativ nr 7 (28) 2020Buletin informativ nr 7 (28) 2020
Buletin informativ nr 7 (28) 2020Alianta INFONET
 
Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020
Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020
Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020Alianta INFONET
 
Buletin informativ nr.5 (26) 2020
Buletin informativ nr.5 (26) 2020Buletin informativ nr.5 (26) 2020
Buletin informativ nr.5 (26) 2020Alianta INFONET
 
Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...
Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...
Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...Alianta INFONET
 
Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”
Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”
Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”Alianta INFONET
 
Buletin informativ nr.4 (25) 2020
Buletin informativ nr.4 (25) 2020Buletin informativ nr.4 (25) 2020
Buletin informativ nr.4 (25) 2020Alianta INFONET
 

More from Alianta INFONET (20)

Buletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdf
Buletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdfBuletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdf
Buletin informativ Nr.1 (34) 2023.pdf
 
MONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdf
MONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdfMONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdf
MONITORUL DE BALATINA_nr.1_2023.pdf
 
Buletin informativ Nr 1 (33) 2022
Buletin informativ Nr 1 (33) 2022Buletin informativ Nr 1 (33) 2022
Buletin informativ Nr 1 (33) 2022
 
Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...
Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...
Accessibility across borders. Standards of information accessibility for peop...
 
Стандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слуха
Стандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слухаСтандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слуха
Стандарты доступности информации для людей с нарушениями зрения и слуха
 
Buletin informativ nr 4 (32) 2021
Buletin informativ nr 4 (32) 2021Buletin informativ nr 4 (32) 2021
Buletin informativ nr 4 (32) 2021
 
Buletin informativ nr 3 (31) 2021
Buletin informativ nr 3 (31) 2021Buletin informativ nr 3 (31) 2021
Buletin informativ nr 3 (31) 2021
 
Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală
Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală
Sondaj on line - Accesibilitatea infrastructurală
 
Buletin informativ nr. 2 (30) 2021
Buletin informativ nr. 2 (30) 2021Buletin informativ nr. 2 (30) 2021
Buletin informativ nr. 2 (30) 2021
 
Dezbateri publice 6 7 iulie 2021
Dezbateri publice 6 7 iulie 2021Dezbateri publice 6 7 iulie 2021
Dezbateri publice 6 7 iulie 2021
 
Demers ASP & MJ din 01.07.2021
Demers ASP & MJ din 01.07.2021Demers ASP & MJ din 01.07.2021
Demers ASP & MJ din 01.07.2021
 
Accesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturi
Accesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturiAccesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturi
Accesibilitatea infrastructurală – precondiție pentru realizarea altor drepturi
 
Buletin informativ nr. 1 (29) 2021
Buletin informativ nr. 1 (29) 2021Buletin informativ nr. 1 (29) 2021
Buletin informativ nr. 1 (29) 2021
 
Auditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votare
Auditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votareAuditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votare
Auditul conditiilor de accesibilitate a 197 sectii de votare
 
Buletin informativ nr 7 (28) 2020
Buletin informativ nr 7 (28) 2020Buletin informativ nr 7 (28) 2020
Buletin informativ nr 7 (28) 2020
 
Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020
Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020
Buletin Informativ nr. 6 (27) 2020
 
Buletin informativ nr.5 (26) 2020
Buletin informativ nr.5 (26) 2020Buletin informativ nr.5 (26) 2020
Buletin informativ nr.5 (26) 2020
 
Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...
Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...
Analiza condițiilor de accesibilitate a Sectoarelor de Politie din Republica ...
 
Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”
Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”
Sondaj on-line „Acces Egal pentru Toți în incinta Sectoarelor de Poliție”
 
Buletin informativ nr.4 (25) 2020
Buletin informativ nr.4 (25) 2020Buletin informativ nr.4 (25) 2020
Buletin informativ nr.4 (25) 2020
 

Eseu Comunicarea Interculturala

  • 1. Eseu: COMUNICAREA INTERCULTURALA Comunicarea este baza unei societăți, este baza dialogului uman în orice condiție a vieții. Comunicarea este o nevoie socială. Prin comunicare se realizează eficient toate chestiunile unei persoane/ entitati. Comunicarea este o formă de comportament uman, care apare din nevoia de a relaţiona și a interacţiona.Prin comunicare reușim să ne înţelegem mai mult sau mai puţin eficient cu semenii. Actul comunicaţional poate conduce la relaţii de armonie, colaborare sau, dimpotrivă, la dispute ori conflicte, atunci când este denaturat A comunica eficient înseamnă: • să convingem; • să ne dezvolţăm gândirea, afectivitatea și personalitatea; • să ne informăm inteligibil și să înţelegem corect semnificaţia mesajului; A comunica eficient, putem explora si alte optiuni, care ne ajuta sa inţelegem asa concepte ca: • Ce tie nu-ti place altuia nu face. • Cand primesti o palma, intoarce si celalalt obraz. • Cel mai destept cedeaza! • Vorba dulce mult aduce! • Vorba buna mult aduna! • Un om inteligent are argumente, nu se cearta, nu tipa si nu sare la bataie. • Un om puternic isi intelege si controleaza emotiile, nu se lasa dominat de ele. In comunicare eficienta putem folosi si Cuvinte magice care fac minuni: Te rog frumos… Fii amabil… Mi-ar placea… Ai putea te rog sa…
  • 2. Avantajele aplicarii acestor proverbe: • comunicarea devine eficienta • suntem ascultati cu adevarat si cu atentie • mesajul nostru este mai bine transmis • putem chiar sa-i schimbam starea celuilalt, din negativa in pozitiva • castigam respectul si admiratia interlocutorului • dam dovada de calm, intelepciune, diplomatie, tact • pe termen lung se consolideaza o relatie de calitate • ne simtim mult mai bine si mai puternic pentru ca nu am cazut in capcana de a raspunde cu rau. Trăind într-o societate multinaţională, e important ca fiecare din noi să fim cointeresaţi în a cunoaşte şi a descoperi noul (pe cel ce trăieşte lîngă noi – de a-i cunoaşte cultura, obiceiurile, tradiţiile specifice culturii date, bucatele tradiţionale, portul naţional...). Pentru a-l cunoaşte e nevoie de o comunicare eficientă între reprezentanţii diferitor etnii. O comunicare eficientă ne ajută să inţelegem mai bine o persoană sau o situaţie şi ne permite să rezolvam diferite probleme pe care le întîlnim. La prima vedere pare simplu să comunici, majoritatea problemelor cu cei din jurul nostru pornesc de la deficienţele de comunicare. De multe ori ignoram faptul ca oamenii ce apartin altor culturi difera de noi prin religie, statut, luarea deciziilor, atitudinea fata de timp, limbaj non-verbal. Cultura influenteaza atat comunicarea verbala (prin intermediul limbii vorbite), cat si comunicarea nonverbala. Ea determina anumite comportamente non-verbale care reprezinta sau simbolizeaza ganduri, sentimente, stari specifice ale comunicatorului. La nivel de individ si de subculturi (fac parte dintr-o cultura-mama) apar anumite diferente, care determina tipuri de comportament ce sunt inradacinate in fiecare membru si pot duce la perturbatii in comunicare, in special in domeniul afacerilor internationale. In statele unde este dezvoltat contextul cultural ,comunicarea se realizeaza pe cale orala , avand la baza conduita morala, cultura generala acumulata, puterea de convingere ,mai pe scurt , calitatea de om in ansamblu.. Conteaza insa si reputatia organizatiei in cadrul comunitatii bazata pe modul in care ea face afaceri, crearea relatiei de comunicare inainte de discutarea afacerilor, indeplinirea unor ritualuri legate de procesul de cunoastere. Negociatorii, managerii, oamenii de afaceri din aceste tari vor dori sa cunoasca modul de gandire al partenerilor de discutii si organizatia din care fac parte acestia.O comunicare eficienta in domeniul managementului are la baza o perioada indelungata si puterea de a astepta. Promisiunile facute se respecta nu atat de frica legii, cat pentru pastrarea bunei reputatii personale, a familiei si a firmei.Comunicarea in statele cu un context cultural mai putin dezvoltat este exact invers. Accentul se pune pe comunicarea in scris, pe documentatia scrisa, pe discutarea amanuntita inca de la inceput a tuturor aspectelor. Conteaza doar ceea ce se poate dovedi prin scris si prin
  • 3. lege. Falimentul sau insuccesul nu sunt o rusine sau o intamplare si se acorda mai multe sanse firmelor care incearca si nu reusesc. Atunci cand contactam o persoana apartinand unei alte culturi si incercam sa comunicam si sa negociem cu ea, apare ceva nou. Apare un taram de granita, numit "cultura de schimb" (S.Prutianu,1998). Cultura de schimb un ansamblu insuficient definit de reguli, conduite, obiceiuri, traditii, cutume, tabu-uri si tendinte comportamentale specifice unei culturi, pe care nici una din parti nu le va mai respecta cu exactitate. De exemplu, daca cineva poarta negocieri si face afaceri cu un japonez, nu trebuie sa devina japonez Totusi contractele pot fi mai fructuoase daca se aprecieza si respecta cultura japoneza, insa nu trebuie sa se renunte la valorile esentiale ale culturii proprii, ci sa caute cauta sa inteleaga si sa asimileze ceva din traditia culturala a partenerului. Mesajul non-verbal este unul dintre cele mai puternice,dupa cuvantul scris si oral,mesaje, deoarece poate fi subliminal si interperetativ.Semnificatia lui este diferita in functie de cultura, zona geografica, statut social etc. De exemplu gestul de a da din cap poate avea semnificatii contradictorii in tari si culturi diferite (in Bulgaria, de pilda, a da din cap de sus in jos inseamna NU, iar a clatina din cap de la dreapta la stanga inseamna DA, la turci, se semnalizeaza "NU" lasand capul pe spate, cu ochii inchisi.) Cele mai obisnuite mesaje non-verbale sunt gestica si mimica. In acest sens gasim numeroase exemple in toate culturile de pe glob Bratul drept incordat, cu pumnul inchis, strangand cu cealalta mana incheietura antebratului, constituie o insulta sexuala, la noi. Acelasi gest, in Austria, in Tunisia si in tarile scandinave, indica forta masculina, adica este un fel de a omagia si nu are nimic obscen. Relatia femeie-barbat, una dintre cele mai controversate relatii ale omenirii, inca din epoca lui Homo Sapiens. Femeia avea un statut bine definit in societatea preistorica, era inferioara barbatului, menirea ei fiind, in principal de a perpertua specia. Evolutia omenirii a dus la schimbarea relatiei femeie-barbat. Desi in secolul XXI se vorbaste de egaliatea intre sexe, in unele culturi mai exista aceasta diferenta intre femeie si barbat. Spre exemplu, intraditia musulmana,sa priveste o femeie in ochi e o jignire, in tarile occidnetale, in timpul unei conversații dacă nu privește interlocutorul in ochi, denota
  • 4. timiditate sau plictiseala. A deschide usa pentru a lasa sa treaca o femeie cu rang ierarhic inalt, inainte de intrarea intr-o sedinta de consiliu de administratie, poate fi considerat un gest ofensator, in mediile de afaceri occidentale. Comunicarea se poate distorsiona prin incredere/neincredere , asociate virstei, studiilor, califiarii, sexului, statutului social. Din aceste puncte de vedere, problemele care se ridica privesc gradul de importanta pe care il au factorii subiectivi in comunicarea interculturala. Intr-un dialog cu un musulman fundamentalist, de pilda, nu se va putea trece usor peste argumentele de ordin religios. A le aduce in discutie, poate fi o greseala care sa duca la un conflict. Tot in tarile islamice, atunci cand mergi la cumparaturi intr-un bazar sau piata, nu este politicos daca nu negociezi. Daca oferi pretul cerut initial esti considerat un om fara putere de convingere. In cultura asiatica , in scrierea nu poate avea decat caracter oficial. Este, intotdeauna, de foarte mare importanta si luata foarte in serios. Americanii sunt mult mai neconventionali, din acest punct de vedere. Europenii, la fel. Exista corespondenta de afaceri purtata formal, cu respectarea unor canoane precise, dar exista si o corespondenta informala legata de afaceri. Actele oficiale specifice popoarelor latine accentueaza stilul politicos si raman la nivelul unor concepte generale, imprecise. Documentele germane, de exemplu, sunt concise, sobre si cu un grad ridicat de detaliere. In Japonia , scrierile de acest gen trebuie realizate cu mult tact si multa strictete, iar acodarile onorurilor se fac cu mult fast. In tarile germanice se tine mult la titlul de "Doctor". Acolo emblema de onoare este rangul si numele.In Nordul Americii se foloseste o singura semnatura in timp ce in Europa doua. Mediul politic si religios. Acest aspect ridica numeroase intrebari: anumite grupuri, separate pe criterii politice sau religioase, pot sau nu sa lucreze impreuna? Care sunt zilele de sarbatoare in care nu se fac afaceri in tara sa? Aceste intrebari privesc toate culturile. In Spania, spre exemplu, de Paste, de sarbatorile nationale (Santa Lucia) sau alte sarbatori religioasenu se fac afaceri decat, ca exceptie, in micul comert stradal. La fel se intampla si in alte tari Europene sau din America Latina unde religia fundamentala este catolicismul. De sarbatoarea Sabatului, in cultul mozaic, sau cea a Ramadanului, in lumea islamica toate restaurantele se inchid.
  • 5. Respectul, la fel ca si in exemplele de mai sus, depinde de aria culturala. Poate fi indicat prin daruri, prin tacere, prin respectarea distantei, a orelor de rugaciune sau siesta, prin gesturi specifice, prin contact vizual, prin postura, etc. Cum se respecta varsta in Turcia? Dca vrei sa-i arati unui om mai invarsta respectul, fie ca esti femeie sau barbat, ii saruti mana si o duci la frunte. In cultura occidentala femeile nu saruta mana barbatilor, doar in cazul in care acestia fac parte din ierarhia religioasa Prejudecatile. Acest punct de vedere, se refera la ce suntem nevoiti sa facem pentru a modifica si corecta parerile pe care alte popoare si culturi si le-au format, in mod eronat. In tarile occidentale, romanii sunt vazuti ca fiind nu tocmai loiali si harnici din fire. Aceasta prejudecata s-a format citind ziarele si observand tiganii romani care au migrat in aceste tari si supravietuiesc din cersit si talharii. Romanii, percep poporul american ca fiind bautor, fumator, jucator der jocuri de noroc.. In realitate, nu este deloc asa, americani sunt ofensati de fumul de tigara, familisti si au un procent din populatie a alcoolicilor mai scazut decat in tarile europene. Timpul si spatiul. Comunicam prin intermediul limbajului, cu ajutorul mainilor, al expresiilor faciale, al privirii dar comunicam si prin modul in care folosim un anumit spatiu. De exemplu, oamenii politici care tin un discurs apropiati spatial de auditoriu, cu privirea indreptata spre ceo carora li se adreseaa obtin un alt efect decat cei care, sa spunem, se plaseaza la o distanta apreciabila fata de ei, mentin ptivirea in pamant, stau cu mainile in buzunar cand isi rostec discursul. Referitor la spatialitate, ne priveste, in special, distanta fizica care trebuie respectata intre partenerii ce apartin unor culturi diferite. Popoarele arabice pot negocia mult mai bine daca se afla mai aproape unii de altii, spre deosebire de americani, care necesita un spatiu personal mare. „Comunicarea este o dimensiune centrală a vieţii noastre culturale; fără ea, orice tip de cultură moare. În consecinţă, studiul comunicării presupune studiul culturii în care este integrată”. John Fiske