Viață împărțită în două... Mihail URSUL, ex-președinte al Asocia\iei Surzilor din Republica Moldova (pagina 3, continuare în paginile 6 și 8)

1. Constantin BRANCU{I
Pag. 2, 3, 4 Pag. 2, 4, 5 Pag. 3, 6, 7, 8
Publicaie Periodic= Nr. 23 (23), 21 iulie 2017
Ziarul care st= de vorb= cu oamenii
Pe terenul
de fotbal -
din nou fetele
O afacere creat=
gospod=re[te
Cineva dintre copii au
mers a doua zi la bunicii
din sat s= le arate ce h=i-
nue frumoase au, dar s=
[i ]i bucure, pentru c=
asta ]i face pe ei s= nu se
mai ]ngrijeasc= de o hain=
pentru nepoi, dar s= aran-
jeze lucrurile ]n gospod=ria
lor, tot spre binele copiilor-
nepoi.
}ntre timp, m=micile
au anunat c= au procedat
la fel, au deschis gardero-
bele[i au selectat h=inuele
buni[oare care pot fi pur-
tate de ali copii [i s=-i bu-
cure pe acei copii at`ta
c`t le vor purta. Iar pentru
doamna din Italia au scris
acest mesaj scurt, dar
care conine cea mai su-
gestiv= form= de mulu-
mire.
"Doamn= Maria, bun=
ziua! Nu v= cunoa[tem [i
nici nu credem c= vreodat=
s= ne ]nt`lnim, cel puin
]ntr-un viitor apropiat, dar,
noi, mamele a c`torva co-
pii, Natalia [i Inga, vrem
s= aducemmulumiripentru
h=inuele primite. Azi copiii
no[tri au dorit s= probeze
hainele pentru a se putea
l=uda la prietenii din gr=-
dini=. Dumitru (cel mai
mic copil al Ing=i) ne-a zis
c= niciodat= nu a mai pur-
tat a[a dr=gue h=inue.
V= mulumim mult [i ceea
ce putem face pentru dvs,
e s= v= scriem la biseric=,
s= avei parte de mult= s=-
n=tate [i via= ]ndelungat=.
Mulumim mult!
Cu drag, Inga
(mama lui Dumitru, Chiril
[i Olga) [i Natalia (mama
Nadinei [i Ilinc=i)"
C`teva secvene de
bucurie pentru surioarele
Nadina [i Ilinca au fost
surprinse ]n clipele de
]nalt= revelaie.
}ntre timp, vedei reac-
ia doamnei Maria, cred
c= avem stabilit= o punte
durabil=. Dar mai bine ci-
tii, mesajul doamnei este
cea maiconcludent= expre-
sie a generozit=ii umane:
"Buna ziua Doamnelor,
tuturor m=micilor [i copiilor!
}mi permit s= v= zic c=
Gestul iniiat de o doamn= moldoveanc= stabilit=
]n Italia, care a lansat o aciune de caritate prin inter-
mediul publicaiei noastre, a trezit deja un lan de re-
acie pozitiv= invers=. Pachetele cu h=inue, de cum
au ajuns la destinatari, asa cum ne-au relatat m=mici-
le, au fost deliciul serii pentru fetie, care au transfor-
mat bucuria lor ]n superbe spectacole de mod=. Ba
mai mult, ]nsu[i copiii au fost iniiatorii s= mulumeasc=
doamnei necunoscute, pentru c=, precum ziceau, a[a
multe h=inue, cu diferite culori, nu au mai avut
vreodat=.
Dar din dar
se face rai
La tab=ra
"Nistru" -
recreere,
socializare,
emoii pozitive
Cini[euenii [i oaspeii lor
s-au delectat cu muzic= clasic=
„Oamenii nu ][i
mai dau seama
de bucuria de a
tr=i, pentru c=
nici nu mai [tiu
s= priveasc=
minunile
naturii.“
Violeta PISTRUI
Adriano Marian este
directorul [i dirijorul Or-
chestrei de muzic= clasic=
de tineret din Republica
Moldova - Moldovan Natio-
nal Youth Orchestra, care
]n perioada 13-23 iulie, ]n
componena unei echipe
de 15 persoane, realizeaz=
expediia naional= de
muzic= clasic= din cadrul
Proiectului "La La Play".
Proiectul "La La Play",
conceput de Adriano Mari-
an, al=turi de Adrian Iano-
vici [i Eugen |ar=lung=,
este integrat ]n ediia a 7-
ea a concertelor de var=
Moldovan National Youth
Orchestra, urm`nd ca
p`n= la finele lunii august
s= fie realizate 20 de eve-
nimente ]n Republica Mol-
dova, Rom`nia [i Germa-
nia. Iar ]n cadrul primei
expediii naionale de mu-
zic= clasic=, realizat= de
9 muzicieni [i 5 jurnali[ti,
ce vor traversa un traseu
cu o lungime total= de
1600 km, sunt preconizate
12 concerte, ]n format
open air, ]n localit=i ale
=rii, unde nu a fost inter-
pretat= muzic= clasic= nici
o dat=. Printre acestea e
[i satul Cini[eui, care es-
te a cincea locaie pe har-
ta concertistic=.
Tinerii muzicieni [i-au
propus s= reflecteze prin
muzic= clasic= a[a subiec-
te sociale, precum: turism
nevalorificat, probleme ale
persoanelor cu necesit=i
speciale, promovarea ]n-
crederii populaiei de pe
cele dou= maluri ale Nist-
rului, excelen= ]n educarea
tinerelor talente, comunitate
g=g=uz=, comunitate rrom=,
comunitateucrainean=,tole-
ran= fa= de persoanele ]n
detenie, potenial vitivinicol
naional. Prezena lor la
Cini[eui abordeaz= proble-
ma [i ofer= susinere comu-
nit=ii ucrainene.
Turneul ]n cauz= mai
marcheaz= [i centenarul
compozitorului Dinu Lipatti,
unul dintre cei mai mari
piani[ti din toate vremurile.
Concertele open air
acoper= o gam= variat= de
genuri ale muzicii clasice
din perioada baroc=, a cla-
sicismului vienez sau perioa-
da contemporan= - at`t
creaii ale compozitorilor
renumii: Beethoven, Mo-
zart, Bach [i alii, precum
[i creaii proprii, semnate
de membrul echipei, pia-
nistul [i compozitorul Ma-
rian Ungur.
Dar s= revenim la eve-
nimentul produs nemijlocit
]n satul Cini[eui. Din dis-
cuia cu dna primar, Ma-
riana Corcevoi, am aflat
c= Adriano Marian are
multe rude ]n aceast= lo-
calitate, printre care [i
vreo 4 mo[i fo[ti [i actuali
fotbali[ti. Astfel, programul
zilei de luni a coninut
dou= evolu=ri: a muzicieni-
lor [i a fotbali[tilor cini[eu-
eni. Mai]nt`i afostdisputat
meciul amical ]ntre fotba-
li[tii echipei "Fachel" din
Cini[eui (seniori [i juniori),
a c`te25 deminute repriza.
Suporterii i-au susinut ]n
egal= m=sur= pe toi fot-
bali[tii din teren, toi erau
de-ai lor. Scorul final ]nre-
gistrat a fost 6 la 2, pentru
juniori.
Mai apoi, cei prezeni
s-au delectat cu muzic=
clasic=. Opt instrumenti[ti,
iar Lia Rusu - [i vocalist=
Sf`r[it ]n pag. 2
Sf`r[it ]n pag. 2
Via=
]mp=rit=
]n dou=…
De[i era zi de luni, 17 iulie, pe sta-
dionul satului Cini[eui se adunaser=
mult= lume - nu doar localnici, dar [i
oaspei muli[ori. Cel care i-a adunat pe
cini[eueni, de la mic la mare, poart=
numele Adriano Marian, care-[i are
r=d=cinile acolo - localitatea vizat= e
ba[tina maic=-sii. Organizatorii au invitat
publicul la concert, dar pe stadion erau
v=zute [i persoane ]n uniforme de
fotbali[ti, despre care v= voi povesti mai
t`rziu.
Gheorghe {OVA
C=l=torie
impresionant=
Scrisoare de mulumire
Evenimentul a adunat pe stadionul din satul Cini[eui public cu diferite v`rste,
statut social, preferine etc
}n debutul concertului au vorbit gazdele [i invitaii,
apreciind iniiativa "La La Play"
Ilincua din Rezina (3 ani), bucuroas= [i mulumit=
de darurile primite de la tanti Maria din Italia
Tinerii
antreprenori
sunt invitai s=
acceseze fonduri
Pelerinaj
pe biciclete
Castraveii,
beneficii
pentru
s=n=tate

2. Nr. 23 (23), 21 iulie 20172
Dar din dar
se face rai
}nceput ]n pag. 1
sunt foarte fericit= c= h=inuele au ajuns [i sunt pe
m=sura copiilor.
{i mai sunt fericit= s= v=d z`mbetele at`t de dulci
a frumoaselor zeie, care sper s= poarte h=inuele cu
drag. De acum ]nainte suntem o familie [i, ca ]n orice
familie, ne ajut=m la greu [i ne bucur=m c`nd este bine,
de aia v= zic c= aceasta este doar ]nceputul. V= voi ajuta
[i ]n continuare, asta a fost doar o "gustare" pentru a
]ncerca cum vor ajunge la destinaie.
Doresc s= v=
zic c= avei ni[te
fetie frumoase, de
mai mare dragul
s= le prive[ti. S=
v= fie s=n=toase,
cum cred, c= [i
b=ieii sunt la fel
de frumo[i [i inge-
nio[i, pentru c= la
noi ]n Moldova co-
pii ur`i nu exist=.
}n ceea ce pri-
ve[te dac= ne vom
cunoa[te sau nu,
a[ zice c= e posibil
s= ne ]nt`lnim [i s=
ne cunoa[tem c`t
mai cur`nd po-
sibil. Dac= nu
acum, poate v= or-
ganizez pentru
anul viitor la toate
m=micile cu copii
o vacan= ]n Italia,
din p=cate anul
acesta am luat deja
ali copii cu m=mici
[i nu reu[esc ]ntre
munca mea [i vacane. Dar promisiunea r=m`ne valid=.
H=inue am s= mai trimit [i de toamn=, [i de iarn= ca
s= nu ducei greut=i [i lips= m=car din aceste motive.
}mbr=i[=ri pentru copii din partea mea, c`nd se
r=ce[te, le trimitem [i ducliuri, acum e cam periculos.
V= mulumesc pentru fotografii, mi-a f=cut mare pl=-
cere s= v= v=d. V= urez succese, s= fii tari [i s=n=toase
]mpreun= cu copiii, v= sunt mereu al=turi cu mare drag".
Trebuie s= mai spunem c= actele de binefacere nu
au hotare. Astfel, tot prin intermediul nostru, vor benefi-
ca de pachete cu h=inue mai muli copii din satele Dob-
ru[a, Zahorna [i Rece[ti (raionul {old=ne[ti). Aceste ca-
douri vor ajunge la destinatari pe parcursul s=pt=m`nii,
ele fiind deja ]n posesia redaciei [i p=str`ndu-le cu
drag p`n= va fi organizat= transportarea lor ]n localit=-
ile respective.
}n imagine: [i surioara Ilincuei, Nadina (5 ani),
[i-a adunat ]ntr-un sac bucuriile venite tocmai din Italia
Cini[euenii [i oaspeii lor
s-au delectat cu muzic= clasic=
}nceput ]n pag. 1
extraordinar=, au ]nc`ntat
publicul cu valsuri, tangouri,
balade, inclusiv din filme
]ndr=gite. Iar la acordurile
valsului lui Eugeniu Doga
din filmul "Ginga[a [i tandra
mea fiar=", c`teva specta-
toare s-au av`ntat ]n dans.
Majoritatea dintre cei
prezeni a fost pentru prima
dat= la un concert de muzi-
c= clasic=. {i a ascultat pi-
esele cu pl=cere [i mult in-
teres. Dna Angela Racu,
[eful SecieiCultur=,prezen-
t= la manifestare, a menio-
nat ]n cuv`ntul de salut:
"Se spune c= pe timpuri
muzica clasic= era ascultat=
doar de regi", ]ndemn`nd
asistena s= savureze magia
acestor sunete [i s= se sim-
t= ]mp=rai. {i dl Arcadie
Mu[inschi, vicepre[edinte
al raionului Rezina, i-a ]n-
demnat pe toi cei prezeni
la spectacol s= asculte [i
s= aprecieze acest gen de
muzic=,cu adev=rat singurul
gen cult din istoria muzicii.
Au vorbit [i ali invitai, evi-
deniind valoarea, profunzi-
mea[i magiamuziciiclasice.
I-am ]ntrebat [i pe c`iva
dintre cei care au r=mas
p`n= la ultimele acorduri
ale concertului dac= le-a
pl=cut [i, spre bucuria mea,
}n cadrul evenimentului produs la Cini[eui pe 17 iulie curent au evoluat [i fotbali[tii
echipei locale "Fachel" ]ntr-un meci amical
au r=spuns c= "...foarte...",
eu, simind cu adev=rat c=
acele persoane tr=iesc clipe
]n=l=toare.
M= al=tur [i eu acelor
care le-au mulumit organi-
zatorilor, gazdelor, muzicie-
nilor [i personal dlui Adriano
Marian, care au inclus satul
Cini[eui ]n traseul primei
expediiinaionalede muzic=
clasic=, oferindu-ne ocazia
s= ascult=m pe viu compo-
ziii profunde, dureros de
umane, ce exprim= o palet=
larg= de sentimente - dra-
goste, tristee, depresie,
veselie, melancolie etc. {i
v= ]ndemn, stimai cititori,
s= deschidei [i dumnea-
voastr= inimile [i sufletele
c=tre acest t=r`m magic al
muzicii.
Marian Ungur, compozitor [i pianist ]n echipa
de instrumenti[ti, pe rol de prezentator
Lia Rusu, violonist= [i vocalist=, a ]nc`ntat publicul,
interpret`nd mai multe piese
Master-class pentru micii melomani din satul Cini[eui,
oferit de c=tre pianistul Marian Ungur
}ntreprinderea Munici-
pal= "SCL" Rezina a iniiat
din aceast= prim=var= o
afacere cu legume ]n solar.
Oarecumnestandard= deci-
zie a administraiei acestei
unit=i de prestare de ser-
vicii, dar, din start, vom
spune c= intenia [i iniiativa
gospod=reasc= lansat= [i
dezvoltat= aici ][i merit= nu
doar aprecierea, dar [i un
model de preluat [i de rea-
lizat ]n diferite sectoare
economice, particulare sau
chiar agricole.
Pentru ]nceput s-a de-
pus un demers c=tre consi-
liul or=[enesc, care le-a re-
zervat un teren ]n zona in-
dustrial=, care nu era folosit
eficient [i, putem spune,
chiar f=r= atitudine. P`n=
au fostprocesate documen-
tele de contractare a tere-
nului ]n arend=, schimbarea
destinaiei terenului, timpul
oricum s-a mai scurs, astfel
c= s-a reu[it construcia
doar a 4 solarii. Pe restul
terenului s-au plantat legu-
me sau au fost sem=nate
alte culturi leguminoase.
}ntre timp, a fost selectat
un personal care ]ngrijesc
at`t de culturile din solarii,
dar [i din c`mpul deschis.
Cele 8 persoane se descur-
c= cu volumul de lucr=ri de
]ngrijire a plantaiilor, astfel
]nc`t la moment ]n solarii
deja decurge perioada de
recoltare a castraveilor,
ro[iilor [i ardeilor gra[i.
C`nd vii pe terenul cu
solarii sau c`mpul deschise
cu legume, deja nu mai in-
tereseaz= investiia f=cut=,
pentru c= roada de castra-
vei, ro[ii [i ardei este indi-
catorul c= o afacere f=cute
cu chibzuin= [i gospod=-
re[te poate s= aduc= c`[-
tiguri bune.
Serele au avantajul nu
pentru faptul c= se obin
recolte bune pe suprafee
mici, ci pentru c= plantele
sunt protejate, iar dac= se
respect= agrotehnologia,
dac= se mizeaz= pe calita-
tea seminelor, rezultatul
poate fi evident.
Alegerea acestei modali-
t=i de producere a legume-
lor ine [i de faptul c= pen-
tru a crea acest sector au
fost nevoie de investiii mini-
me. Evident, ele au fost ne-
cesare, f=r= investiii nu
era posibil= o asemenea
afacere, care ulterior pot
aduce beneficii ]ntreprinde-
rii, instituiilor din ora[, dar
[i locuitorilor. Spun aceste
lucruri, deoarece producia
livrat= de c=tre ]ntreprin-
dere la diferite puncte de
comercializare din ora[ are
un aspect competitiv [i
uneori ai impresia c= sunt
parte din loturile de legume
str=ine. Nu este cazul, m-
am convins f=c`nd o vizit=
]n fapt de sear=, c`nd aici
am mai g=sit doar c`iva
lucr=tori care s-au reinut
pentru a finaliza lucrarea
aflat= ]n derulare [i pentru
care nu mai era nevoie s=
o finalizeze ]n ziua urm=toa-
re (]n imagine).
"Oricine poate s= fac=
vizite la gospod=ria de sere
s= urm=reasc= cum este
organizat procesul de lucru.
Acum suntem ]n perioada
O afacere creat= gospod=re[te
Gheorghe {OVA
Sf`r[it ]n pag. 4
}n Enciclopedia "Simbolurile naionale ale Republicii
Moldova sunt incluse doar 3 steme ce vizeaz= raionul
Rezina. Numai satul S`rcova, ora[ul Rezina [i raionul
Rezina ][i au propria Stem=, care mai pot fi studiate la
Cabinetul de Heraldic= al Aparatului Pre[edintelui Re-
publicii Moldova, ]n cl=direa Ministeului Agriculturii, bi-
roul 601.
A[a cum avea s= ne declare domnul Silviu Tabac, is-
toric specializat ]n heraldic= din Republica Moldova,
doctor ]n istorie, vicepre[edinte al Comisiei Naionale de
Heraldic= a Republicii Moldova, autorit=ile locale nu se
gr=besc s=[i creeze propria simbolic= a localit=ilor lo-
cale.
Pentru crearea stemelor noi, autorit=ile trebuie s=
completeze un chestionar special [i apoi s= apeleze la
un heraldist [i un pictor profesionist, care au experien=
de lucru cu Comisia Naional= de Heraldic=.
Solicit`nd consultan= de la la speciali[ti competeni
]n instituirea ]nsemnelor locale, precum este stema
(gherbul), acestea vor ]ntruni [i elemente ale unor sim-
boluri naionale complementare, cum ar fi: Florile naio-
nale (busuiocul, roza (floarea de m=ce[)); Copacii na-
ionali (stejarul, cire[ul amar, nucul); Planta naional=
(via-de-vie); Emblema animalier= naional= (bourul,
oaia); Pasarea naional= (cocost`rcul); R`urile naionale
(Nistrul [i Prutul); S=rb=torile Naionale (M=ri[orul,
Hora, Pa[tele Blajinilor);Monumentulnaional (Monumentul
lui {tefan cel Mare).
Pentru conformitate, pentru a v= informa de la ce
anume s= pornii ]n identificarea simbolurilor ce v= re-
prezinta localitatea, apelai la numerele de telefon:
(022) 78-56-00; mobil - 069378619.
Doar trei steme
]n raionul nostru
Gheorghe {OVA

3. 3Nr. 23 (23), 21 iulie 2017
Pe parcursul seminarului
au fost parcurse, pas cu
pas, fiecare din aceste
componente, la detaliile [i
forma ]n care orice aplicant
ar putea s= profite de sus-
inere. }n linii generale, ele
urmeaz= s= ]mbun=t=easc=
capacitatea de adaptare a
agricultorilor la schimb=rile
climatice,sporirea accesului
tinerilor antreprenori din
mediul rural la credite, prin
oferirea unor produse finan-
ciare adecvate [i credibile,
de a majora investiiile [i a
]mbun=t=i accesul tinerilor
la pia=.
Trebuie s= spunem din
start c= pot accesa fonduri
din acest program tinerii
antreprenori care ][i gestio-
neaz= propria afacere care
au v`rsta cuprins= ]ntre
18-35 de ani pentru b=rbai
[i 18-40 de ani pentru fe-
mei. Sumele pe care le pot
accesa ca credite sau cu
statut de grant variaz= de
la caz la caz, de aceea
antreprenorilor lis-a sugerat
s= analizeze iniial toate
aspectele afacerii lor, iar
detaliile se vor studia pe
cazurile separate [i ]n de-
penden= de necesit=ile
aplicantului.
Componenta I a Progra-
mului IFAD VI: Reziliena
schimb=rilor climatice [i
dezvoltarea lanului valoric
include acordarea de gran-
turi pentru investiiile care
vor spori capacit=ie ]ntrep-
rinderilor agricole la schim-
b=rile climatice, dar [i
pentru dezvoltarea lanurilor
valorice ]n apicultur=, legu-
micultur=, producerea stru-
gurilor de mas=.
Componenta II. Finanare
rural= incluziv= [i dezvolta-
rea capacit=ilor ofer= cre-
dite pentru finanarea ]n-
treprinderilor mici [i mijlocii,
granturi pentru tinerii antre-
prenori, ]mprumuturi pentru
micro-antreprenori, membrii
Asociaiilor de Economii [i
}mprumut. Sunt finanate
afacerile agricole [i neagri-
cole.
Componenta III: Dezvol-
tarea infrastructurii econo-
mice pentru rezilen= rural=
[i cre[tere const= ]n ]mbu-
n=t=irea condiiilor pentru
dezoltarea ]ntreprinderilor
agricole, generarea investi-
iilor [i majorarea veniturilor
din activitatea economic=
din spaiul rural prin dezvol-
tarea infrastructurii publice
rurale cu caracter econo-
mic.
Tinerii antreprenori au
fost sf=tuii ca s= solicite
suport Programului IFAD VI
]n scopul de a primi consul-
tan= [i suport la lansarea
[i dezvoltarea afacerii, facili-
tarea accesului la surse fi-
nanciare, creditarea ]n con-
diii avantajoase, oferirea
granturilor competitive, dar
[i consultan= [i asisten=
pentru implementarea siste-
melor de management a
calit=ii, certificare a produ-
selor agricole, promovarea
inovaiilor tehnologice, susi-
nerea investiiilor.
}n cadrul seminarului au
fost oferite r=spunsuri
exhaustive, fiind apreciate
de cei prezeni ca fiind uti-
le [i necesare.
Tinerii antreprenori sunt
invitai s= acceseze fonduri
Programul Rural de Rezilien= Economico-Climatic=
Incluziv= (IFAD VI) a fost prezentat ]n cadrul unui semi-
nar informativ la Incubatorul de Afaceri din Rezina, la
care au participat peste 30 de antreprenori din locali-
t=ile rurale [i din centrul raional (]n imagine). Con-
sultantul de la o firm= de consulting a prezentat celor
prezeni componentele programului, de care sunt
interesai cu toii pentru ca antreprenorii s=-[i sporeasc=
veniturile, dar [i s= se consolideze pe piaa de afaceri.
Gheorghe {OVA
Pelerinaj
pe biciclete
La data de 16 iulie, ]n satul S=m=[cani, raionul {ol-
d=ne[ti, s-a desf=[urat o activitate, ]n care au fost
]ncadrai at`t tineri, c`t [i cei mai ]n v`rst= locuitori.
Toi ]mpreun= au f=cut o c=l=torie, deplas`ndu-se cu
bicicletele pe o distan= de 27 km spre M=nastirea Do-
bru[a (vezi imaginile). Evenimentul a fost organizat de
c=tre parohul bisericii din localitate, Arhimandritul
Mihail Fagurel, care astfel [i-a pus drept scop promo-
varea modului s=n=tos de via= [i utilizarea transportului
ecologic.
Copil=ria mi-am petre-
cut-o ]n satul natal. Nimic
deosebit pentru un copil de
la ar=, n=scut ]n primul
deceniu de dup= r=zboi,
urmele c=ruia se ]nt`lneau
destul de des - cartu[e,
grenade [i chiar obuze,
deoarece pe teritoriul satului
s-au dat lupte cr`ncene,
iar ecoul lor s-a r=sp`ndit
p`n= ]n anii '80.
}n anul 1957 am fost
]nmatriculat ]n clasa I a
[colii medii din localitate.
Ca [i toi copiii de la ar=,
aveam obligaiunile mele -
s= ]ngrijesc vaca [i s= fiu
"d=dac=" pentru surorile [i
fraii mai mici.
Nimic nu prevestea vreo
schimbare. La v`rsta de 11
ani eram plin de visuri. La
ce m= puteam a[tepta?
Dar ceea ce urma s= se
]nt`mple ]n viaa mea de
copil, a fost greu de accep-
tat...
}n prim=vara anului 1961
am absolvit clasa a IV-a. }n
vacana mare, aveam ]n
grij= vitele, dar nu uitam de
joac=, pescuit [i c=ri de
lectur=. Ziua de 2 iunie ]ns=
mi-a marcat viaa pentru
totdeauna. Acea zi ]ncepuse
ca de obicei. Am dus vaca
la p=scut, la pr`nz am
adus-o acas=, ca mama s=
o mulg=.
Tat=l meu lucra c=rua[
[i unul din caii pe care ]i
]ngrijea atunci era bolnav,
avea despicat pieptul. }n
acea zi fatal=, tata mi-a zis
s=-l duc la p=scut, pe ma-
lul Nistrului. De fapt, eu
des c=l=ream [i nu mi s-a
p=rut nimic neobi[nuit. Bu-
curos, m-am gr=bit s= ]nca-
lec. Am tras calul la scaunul
de l`ng= gard, am ]nc=le-
cat, ]ns= calul a ]nceput s=
salte, ]ncerc`nd s= m=
arunce.
Am strigat... Ultimul mo-
ment, care mi-a r=mas ]n
memorie, a fost tata care
ie[ise din curte [i dou=
prietene de-ale mamei care
veneau pe hudi=...
Mi-am revenit abia peste
c`teva zile, ]n spital. Totul
]n jur era alb [i domnea o
lini[te absolut=...
Am v=zut-o pe mama la
capul meu [i pe doamna
doctor, ]n halat alb. Pe
buze vedeam c= discut=
ceva ]ntre ele, dar nu au-
zeam nici un sunet. Mama
m-a ]ntrebat ceva, dar nu
am ]neles-o [i am rugat-o
s= vorbeasc= mai tare.
Atunci [i-au dat seama, c=
eu mi-am pierdut auzul...
Nimeni ]ns= nu putea
spune: temporar ori pentru
totdeauna! S= stau pe pi-
cioare nu puteam, suferisem
o contuzie puternic=, iar pe
partea st`nga a capului se
mai vedeau urmele loviturii
de copit=. Starea mi se ag-
ravase [i am fost transferat
la spitalul raional din Dub=-
sari, unde am stat mai mult
de dou= luni. Auzul nu mi
s-a restabilit, mergeam cu
greu,nu-miputeam menine
echilibrul. De [coal= am
fost nevoit s= uit. Doream
s= ]nv=, dar ]ntre colegi
devenisem o "cioar= alb="
[i aceast= situaie ]mi creea
disconfort. Mi-era jen=, c=
nu aud [i am ]nceput s=
evit oamenii, colegii, prie-
tenii...
}n plus, nu toi se purtau
corectcu mine,m= umileau,
m= ]njoseau, de aceea am
decis s= renunla ]nv==tur=.
Am devenit retras, aproape
c= nu comunicam, doar cu
rudele, ]n scris, ca s= fiu
]neles. Despre citirea de
pe buze nu aveam idee.
}mi era foarte greu. }ntr-un
cuv`nt, etapa vieii mele ]n
lumea celor ce aud luase
sf`r[it...
}n iarna anului 1962, ]n
familia noastr= a revenit
din Kazahstan veri[orul ma-
mei, Afanasie. El a trimis o
scrisoare la Ministerul Edu-
caiei ]n care a descris si-
tuaia mea, iar ]n vara ace-
luia[i an am primit reparti-
zare la {coala special=
pentru copiii surdomui din
satul Cini[eui, raionul
Rezina. Intr`nd pe porile
[colii, am p=[it, de fapt,
spre un viitor, despre care
nici nu b=nuiam.
{coala din Cini[eui ne-
a ]nt`lnit, pe mine [i pe
mama mea, ]n persoana
vicedirectorului Nicolai Ale-
xeevici Cravcenco, al=turi
de un grup mare de copii,
care gesticulau activ din
m`ini. Nu mai v=zusem a[a
ceva [i m-am speriat
Oameni, locuri, destine...
Via= ]mp=rit= ]n dou=…
Mihail URSUL,
ex-pre[edinte
al Asociaiei Surzilor
din Republica Moldova
Decizia autorit=ilor de a transmite bunurile unei
[coli speciale din satul Cini[eui a trezit oarecum zona
discuiilor despre cheltuieli, ]ntreinere, economie,
paza imobilului. Aceste lu=ri de atitudine erau necesare,
pentru c= se schimb= lumea, se schimb= situaiile,
urmeaz= s= ne canaliz=m eforturile c=tre unele schim-
b=ri structurale, care dor [i care, pentru unii sunt mult
mai profunde. Ziarului "Farul Nistrean" i-a parvenit
aceast= descriere de la un fost discipol al acestei
instituii, care ne vorbe[te despre trecut, oameni care
au f=urit oameni [i care au pl=m=dit suflete. E o lectur=
special= a unei suferine de la un om, care, a tr=it
mereu o altfel de via=, generat= de o deficien= cu
care [i-a dep=nat destinul, dar pentru care [coala din
Cini[eui r=m`ne ca un altar...
Continuare ]n pag. 6
Iniial, cicli[tii s-au adunat ]n curtea bisericii, unde
au ascultat un tedeum de s=n=tate, dup= care s-au
deplasat ]n centrul satului, unde au fost ]nt`mpinai de
dna primar Lilia Gavrilan, ]nsoit= de c`teva persoane
mai ]n v`rst= [i asistenta medical=, dna Angela Muntean,
care i-a ]nsoit ulterior pe parcursul c=l=toriei.
}n cuv`ntul adresat celor prezeni, dna primar s-a
declarat nespus de bucuroas= c= [i ]n satul S=m=[cani
se promoveaz= modul de via= s=n=tos. Mai mult - este
foarte frumos c= [i tineretul a urmat ]ndemnul preotului
din sat [i a venit ]n num=r considerabil la activitate.
"Sunt ferm convins= c=, [i pe viitor, preotul nostru va
mai organiza [i desf=[ura astfel de activit=i frumoase
[i utile pentru oamenii comunit=ii", a mai spus dna Gav-
rilan ]n debutul evenimentului.
Pelerinii au fost servii cu ]ngheat=, apoi au pornit
la drum. Dup= ce au parcurs 8 km din traseu, au f=cut
un popas ]n satul Chipe[ca, fiind ]nt`mpinai de cicli[tii
din satul R=spopeni [i, ]mpreun=, au mers spre m=n=s-
tire. Ajun[i ]n curtea l=ca[ului sf`nt, au f=cut un popas
de 30 de minute, [i-au potolit setea cu ap= rece [i s-
au ]nchinat cre[tine[te la cele sfinte.
La biserica din satul Dobru[a, dna Rita Cozma, pro-
fesoar= de religie la [coala din localitate, le-a povestit
oaspeilor despre edificarea bisericii, la care a ad=ugat
[i cr`mpeie din istoria satului. Oaspeii au r=mas foarte
impresionai de istoria bisericii, intemperiile pe care le-
a suportat [i c=rora a supravieuit... Deoarece biserica
se afl= ]n reparaie, d`n[ii nu au avut posibilitatea s-o
viziteze.
Satisf=cui de c=l=toria, care le-a oferit at`tea clipe
de revelaie, participanii au pornit ]nspre cas=. }n sat,
la S=m=[cani, ]i a[teptau dulciurile [i apa r=coritoare,
pe care le-au servit cu mult= pl=cere, dar [i recuno[tina
preotului Mihail, care le-a mulumit pentru participare [i
atitudine cre[tineasc= fa= de activitatea pe care a
iniiat-o.
Urm=toarea c=l=torie a s=m=[c=nenilor la locurile, ce
p=streaz= monumente de cult [i arhitectur=, se va des-
f=[ura ]n a doua jum=tate a lunii august curent, av`nd
drept destinaie M=n=stirea "Sf`ntul Dumitru" din satul
Pripiceni-Curchi, raionul Rezina.
Aculina POPA

4. Nr. 23 (23), 21 iulie 20174
Viceministra Educaiei,
doamna Lilia Pogol[a, a
organizat ]n ziua de mari,
18 iulie 2017, o ]nt`lnire de
lucru cu managerii [i direc-
torii de instituii de ]nv==-
m`nt din raionul Rezina.
}nt`lnirea a avut loc ]n sala
de [edine a Consiliului ra-
ional [i din start s-a vrut o
discuie direct= [i sincer=
cu cei prezeni, fapt ce a
reu[it m=car [i din conside-
rentulc=doamna viceminist-
r= a propus s= fie un dia-
log, cu ]ntreb=ri [i r=spun-
suri (]n imagini). Se preco-
nizeaz= ca astfel de ]nt`lniri
s= se produc= lunar, chiar
dac= orice manager de
instituie poate s= solicite
audiene personale la minis-
ter conform agendei.
Tonul acestei discuii a
fost dat de doamna Lilia
Lazari, [efa Direciei }nv==-
m`nt, Tineret, Sport, care
a f=cut o prezentare suc-
cint= a procesului de opti-
mizare a instituiilor de ]n-
v==m`nt,acestea ]ncerc`n-
du-se a se face mai puin
dureros. A[a cum era de
a[teptat, din discuii s-au
f=cut exprimate p=rerea
general= de a p=stra ]n
toate localit=ile [coala pri-
mar=, iar mai departe, unele
instituii vor fi transformate
]n filiale pentru a putea
p=stra edificiile deja repa-
rate [i amenajate, dar, cel
mai important, s= fie p=strat
colectivul de pedagogi.
Discuiile s-au axat pe
un [irde subiectede interes,
ce in de dezvoltarea siste-
mului educaional, proble-
mele ce persist=, soluiile
ce se vor propuse pentru a
dep=[i o situaie sau alta.
}n aceast= ordine de idei,
asistena a fost anunat=
despre repartizarea a 6
microbuze oferite cu gene-
rozitate de Guvernul Rom`-
niei, care vor ajunge la
destinaie la sf`r[itul lunii
august, ]n preajma ]ncepu-
tului de an [colar. Asistena
a fost anunat= c= Guvernul
Rom`niei acord= Republicii
Moldova 96 de microbuze.
Din solicitarea de 10 mic-
robuze, parvenit= de la
raionul Rezina, au fost ac-
ceptate 6, care vor deservi
copiii din 9 [coli. }n perioada
de p`n= la ]nceput de an
[colar urmeaz= s= fie iden-
tificai [i angajai cu acte ]n
regul= persoanele care vor
deservi cursele, cu drept
de a transporta copii.
}n continuares-a discutat
despre atragerea tinerilor
speciali[ti ]n instituiile edu-
caionale din localit=ile rura-
le, salarizare, dar, cel mai
important, s-a pus accent
pe actul calit=ii procesului
educaional. Nu mai puin
importante au fost discuiile
despre recalificarea profe-
sorilor dup= specialit=i, ca-
re, se consider= a fi una
sistemic=, dar care pot s=
aib= o finalitate mult a[tep-
tat=. Ce se poate ]ntreprin-
de pentru a atrage tinerii
speciali[ti ]n localit=ile
noastre? Oferta de 30 000
de lei este tentant=, dar nu
}nt`lniri lunare cu
managerii din ]nv==m`nt
P=s=rile, aduse de la o cresc=torie din Ungaria, vor
fi eliberate, ]n c`teva s=pt=m`ni, la Glodeni. Autorit=ile
vor astfel s= sporeasc= num=rul lor, pentru c= din
toamn= ]ncepe sezonul de v`n=toare. V`n=torii din nor-
dul =rii vor avea ce ochi la toamn=. Fazanii care au
fost inui timp de dou= luni la o cresc=torie din Ungaria
au fost adu[i ]n Moldova. "Ele cresc la fel ca p=s=rile
obi[nuite, cum ar fi g=ina domestic=. Reproducerea e
]n felul urm=tor: 4-5 femele la un singur mascul. }n hra-
na lor sunt incluse mai multe produse: gr`u, macuc -
cam tot ce e necesar pentru un fazan", susin specia-
li[tii.
Deja de cinci ani p=durile din ara noastr= sunt
populate cu fazani. Anul trecut p=s=rile au fost aduse
din Rom`nia.
Speciali[tii mai spun c= ace[tia sunt s=n=to[i [i se
vor adapta u[or condiiilor naturale de la noi. "Fazanii
vor fi ]ntreinui o s=pt=m`n=-dou= p`n= la acomodare,
pe urm= li se vor da drumul ]n natur=."
Sezonul de v`n=toare la fazani ]ncepe pe ]nt`i oc-
tombrie [i dureaz= 6 luni. V`n=torii sper= c= ]n toamn=,
p=s=rile care au fost puse ]n libertate vor avea circa
500 de pui.
Un nou proiect de asisten= din partea UE pentru
dezvoltarea afacerilor din Moldova urmeaz= a fi imple-
mentat. Recent a fost lansat un program care va permi-
te B=ncii Europene de Investiii s= susin= ]ntreprinderile
mici [i mijlocii din ara noastr=. Acestea vor primi ajutor
financiar, tehnic [i de consultan=. Cel mai important
instrument al proiectului este faptul c= ]ntreprinz=torii
ar urma s= beneficieze de credite bancare mai avanta-
joase.
Programul a fost lansat graie unei colabor=ri dintre
Banca European= de Investiii [i Comisia European= [i
va ajuta ]ntreprinz=torii s= acceseze finanare european=
prin b=ncile intermediare din Moldova. Proiectul va
permite b=ncilor din ara noastr= s=-[i asume mai multe
riscuri ]n finanarea ]ntreprinderilor mici [i mijlocii, ast-
fel ]nc`t s= fie dezvoltate mai multe afaceri ]n acest
sector. De asemenea, b=ncile ar urma s= ofere ]ntrep-
rinderilor condiii mai bune de finanare, ]n special cre-
dite mai ieftine [i pe termen mai lung.
Iniiatorii spun c= scopul principal al proiectului este
crearea locurilor de munc=, cre[terea economic=, spo-
rirea competitivit=ii, dar [i accesul pe piaa european=.
Totu[i, [eful Delegaiei UE ]n Republica Moldova spune
c= exist= un principiu foarte important care trebuie s=
domine mediul de afaceri - cel al supremaiei legii.
Un alt element important al programului este faptul
c= IMM-urile vor avea parte nu doar de finanare mai
accesibil=, ci [i de sprijin la etapa dezvolt=rii planului
de afaceri. Pentru mai multe informaii despre noul
program accesaiplatforma online EU4Business Moldova.
F=r= politic=
Prin p=durile =rii, mai
muli fazani vor zbura,
]n cur`nd, nestingherii
Gheorghe {OVA
relevant= ]n condiiile ]n
care tinerii speciali[ti nici
nu se prezint= la locul de
munc=. Domnul Arcadie
Mu[inschi, vicepre[edintele
raionului Rezina, a relevat
faptul c= ]n centrul raional
o soluie efectiv= va surveni
]n perioada urm=toare, de-
oarece ace[ti tineri specia-
li[ti vor putea beneficia de
locuine sociale. Pentru in-
stituiile de ]nv==m`nt din
sate ar fi binevenite poate
c= procurarea de case,
r=scump=rarea unor case
de c=tre autoritatea public=
local=, repararea acestora,
astfel ca oferta propus= s=
fie c`t mai atractiv= [i de
nerefuzat.
A[a cum a afirmat doam-
na viceministruLilia Pogol[a,
multe dintre ]ntreb=rile evo-
cate ]n cadrul ]nt`lnirii, dar
[i ]n timpul unor audiene
particulare, sunt de compe-
tena diferitor factori de
decizie ministeriali [i guver-
namentali, unele din ele au
nevoie de o mai mare ana-
liz= pentru luarea de deci-
zie, pentru altele, soluii
sunt mai u[or de adminis-
trat. Oricum, ca rezultat al
acestei ]ntrevedericu mana-
gerii instituiilor educative
din raion, va face un raport
[i va informa colegii din al-
te ministere pentru luarea
la control a unor semnale
sau situaii improprii.
E de remarcat faptul c=
doamna viceministr= Lilia
Pogol[a a insistat s= discute
cu administraia {colii pro-
fesionale din Rezina, accep-
t`nd cu pl=cere invitaia
doamnei Aliona Albu, direc-
toare, s= fac= o vizit= ]n
atelierele practice de instrui-
re.
de recoltare, dar, ]n gene-
ral, aici s-a ]nceput munca
nu cu construcia de sere,
ci cu perfectarea documen-
taiei. Noi am contractat cu
prim=ria luarea ]n arend= a
terenului, am construit o
f`nt`n= de aprovizionare
cu ap=, am instalat apomet-
ru. Cel mai important e
faptul c= au fost luate pro-
be [i date la analiz=, unde
am primit certificarea de
calitate a produselor. Deci,
noi comercializ=m legume
ecologice, fapt ce ne face
deosebii pe pia=", ne co-
munic= managerul}M "SCL"
Rezina, domnul Ion Balan.
Aici se aplic= agrotehno-
logia dup= metoda Dr. Mitt-
leider, preluat= de la un alt
legumicultor din raion, fami-
lia Lotca din Cini[eui, care,
periodic, la solicitare, vine
[i le acord= consultane
practice, sfaturi. Buna iniia-
tiv= ar urma s= aib= dezvol-
tare [i extindere, deoarece
]n acest an s-a cam ]nt`rziat
cu perfectarea documente-
lor, dar deja se fac planifi-
c=ri pentru anul urm=tor.
Gr=diniele din ora[ sunt
asigurate cu producie de
calitate provenit= din terenul
[i serele ]ntreprinderii. Am
fost asigurat c= preurile
de comercializare sunt des-
tul de atractive, chiar mai
reduse dec`t la ali comer-
ciani din pia=. Pe alocuri,
lumea mai e ne]ncrez=toare
fa= de ro[ii, deoarece au
un aspect vizual destul de
s=n=toase [i frumoase. Dar
tocmai acest fapt ar trebui
s=-i bucure at`t pe produ-
c=torul de legume, dar [i
pe cump=r=tor.
A[a cum o afacere inedi-
t= [i chiar nespecific= unei
]ntreprinderi precum este
}M "SCL" Rezina ar trezi
umbre de ]ntrebare, aici s-
a inut cont de aspectul
statutar al ]ntreprinderii, s-
au f=cut redact=rile necesa-
re ]n actele constitutive. {i
asta pentru a exclude orice
gen de abord=ri de suspi-
ciune de provenien= a afa-
cerii, cine ar fi fondatorii,
cine beneficiaz= de roadele
acestui sector de producie.
Controale inopinate la su-
gestia unor persoane ori-
c`nd pot avea loc. Ajun[i la
faa locului, oricine ]ns= se
va bucura de aceast= inves-
tiie. Iar senzaia general=
ar fi: dac= se vrea s= se
fac= lucruri bune, se pot
face. E [i exemplul relatat
mai sus, care e o dovad=
c= la Rezina au avut o
abordare inspirat= [i eco-
nomic justificat=.
O afacere creat= gospod=re[te
}nceput ]n pag. 2
Noi oportunit=i
pentru IMM-uri
M=suri suplimentare
pentru ocuparea
forei de munc=
}n cadrul unei recente [edine, Cabinetul de mini[tri
a aprobat Planul naional de aciuni pe anul 2017 pentru
implementarea Strategiei naionale privind ocuparea
forei de munc= 2017-2021. Documentul prevede o
serie de m=suri pentru sporirea nivelului de ocupare
a forei de munc=, transmite MOLDPRES cit`nd
Direcia comunicare [i protocol a Guvernului.
Aciunile sunt focusate pe realizarea celor patru
obiective ale Strategiei naionale de ocupare a forei
de munc=: crearea oportunit=ilor de angajare formal=,
non-discriminatorie [i productiv=, dezvoltarea capitalului
uman pentru [anse sporite de angajare, o mai bun= gu-
vernare a pieei muncii, valorificarea potenialului mig-
raiei pentru o dezvoltare durabil=.
}n particular, este urm=rit= dezvoltarea sectorului
]ntreprinderilor mici [i mijlocii, extinderea reelei de
parcuri industriale [i a celei de zone economice libere,
astfel ]nc`t acesta s= ofere mai multe locuri de munc=,
]n special ]n zonele rurale. }n ceea ce prive[te consoli-
darea leg=turii dintre piaa muncii [i sistemul de for-
mare profesional= din Republica Moldova, vor fi pro-
movate parteneriate active "[coal=-]ntreprindere", vor
fi dezvoltate servicii de ghidare ]n carier= [i susinute
activit=ile de voluntariat.
De asemenea, vor fi fortificate capacit=ile autorit=ilor
de profil, inclusiv cele de cercetare [i prognozare pe
piaa muncii, dar [i realizate campanii de informare
privind efectele muncii nedeclarate.
Referitor la migraia forei de munc=, va fi consoli-
dat cadrul instituional [i legislativ necesar gestion=rii
acestui fenomen [i vor fi diversificate oportunit=ile de
angajare legal= a lucr=torilor str=ini.
Surs=: news.yam.md

5. 5Nr. 23 (23), 21 iulie 2017
Pagina Consiliului raional Rezina
Responsabil de pagin= - Aculina POPA,
specialist ]n relaii cu publicul, mass-media
[i promovarea turismului la Consiliul raional
La tab=ra "Nistru" - recreere,
socializare, emoii pozitive
Tab=ra de odihn= "Nist-
ru", la fel, este situat= ]ntr-
un loc pitoresc. Dispune de
4 blocuri locative, bloc ali-
mentar, bazin cu dimensiu-
nile 20X10m, izvor, f`nt`n=,
sunt comodit=i pentru sc=l-
dat. Condiiile sunt bune,
iar ]ntr-unul dintre blocuri,
care acum un an a suportat
o reparaie capital= - chiar
foarte bune (]n imagine).
Aici od=ile sunt de dou=
persoane, fiecare odaie
dispune de bloc sanitar.
Costul pentru un bilet con-
stituie 400 de lei, iar pentru
doritorii de a fi cazai ]n
blocul recent renovat - 1000
de lei.
"De fapt, a concretizat
directorul taberei, dl Sergiu
Racu, preul unui bilet de
odihn= e de 1500 de lei,
precum [i ]n alte tabere
din ar=, dar diferena,
pentru copiii din raionul
Rezina, este achitat= de
Consiliul raional, str=inii
achit= costul integral. Unele
Tot ]n lumea pove[tilor, a poeziilor,
a concursurilor p=[e[te [i fiecare copil,
care vine s= se odihneasc= timp de 10
zile la tab=ra "Nistru" din Saharna. }n
categorii de copii rezineni
se odihnesc gratis."
Capacitatea total= a
taberei e de 280 de locuri,
inclusiv, ]n blocul renovat
pot fi plasate 42 de per-
soane. }n turul I ]n tab=ra
de odihn= din Saharna [i-
au ]ntremat puterile 266 de
copii, acum, ]n turul II, se
odihnesc 272. E preconizat
[i turul III.
Doritorii pot procura bi-
lete de odihn= la Direcia
}nv==m`nt, Tineret [i Sport
Rezina. Majoritatea copiilor
ce s-au odihnit [i se odih-
nescsunt din raionul Rezina,
sunt [i din alte raioane, chi-
ar [i din alte =ri - din Ro-
m`nia. V`rsta - cuprins=
]ntre 8 [i 18 ani.
I-am solicitat dlui Sergiu
Racu [i alte detalii, referi-
toare la activitatea taberei
"Nistru"."Instituia activeaz=
]n regim normal graie str=-
duinelor fiec=rui membru
al colectivului. Cadrele di-
dactice, ]n proporie de
85%, sunt din domeniul pe-
dagogiei, celelalte - studeni
din alte domenii.
Speciali[ti din medicin=
avem angajai, la fel, potrivit
prevederilor Regulamentu-
lui, d`n[ii ]i ]nsoesc pe
copii [i ]n timpul excursiilor.
Poliistul e prezent ]n
teritoriu pe timp de noapte.
Spre regret, statele de
personal tehnic sunt incom-
plete, minus 8, pe motivul
salariului mic.
Copiii sunt alimentai de
5 ori pe zi. Meniul conine
carne, lactate, fructe... Fie-
care zi de aflare ]n tab=r=
cuprinde un program vast
de activit=iinteresante, pro-
puse de organizatori. Sunt
]ntreprinse excursii cu va-
porul pe r`ul Nistru, la M=-
n=stirea rupestr= de la |`-
pova (vezi imaginile). Ajun[i
aici, copiii pot afla [i vedea
cu ochii proprii multe lucruri
interesante din defileul de
la |`pova, care este un
monument al naturii, prote-
jat de stat. Se afl= pe malul
dreptal Nistrului,]ntre satele
Horodi[te [i |`pova. Partea
de baz= este alc=tuit= din
terasele str=vechiale Nistru-
lui [i albia p`r=ia[ului |`po-
va, care formeaz= ]n cursul
s=u un canion cu ad`ncimea
de 150-200 m.
Copiii mai pot vedea [i
cum, pe marginile ]nalte
ale st`ncilor, s-au p=strat
ruinele unei cet=i din p=-
m`nt a geto-dacilor (secole-
le IV-III ]. e. n.). }n urma
s=p=turilor arheologice au
fost g=site fragmente de
amfore [i de ceramic= de
cas=, bijuterii, iar sub o
plac= cu [apte g=uri [i un
zid de piatr=, conform le-
gendei, se odihnesc r=m=-
[iele lume[ti ale c`nt=re-
ului Orfeu din mitologia
greac=.
}i fascineaz= pe copii [i
st`nca pitoreasc= de 100
de metri ]n=lime, care
ad=poste[te m=n=stirea ru-
pestr=. Aici, conform legen-
dei, {tefan cel Mare s-o fi
cununat cu una dintre soiile
sale. Chiliile subterane, ca
[i ]ns=[i m=n=stirea, au
fost s=pate ]n st`nc= [i au
3 nivele... Din cele relatate,
cred, devine foarte clar
faptul c=, afl`ndu-se ]n
tab=ra de odihn= "Nistru",
copiii au destule oportunit=i
pentru a-[i fortifica [i cu-
no[tinele ]n materie de is-
torie a plaiului natal, de
flor= [i faun=, pe care re-
giunea noastr= le are foarte
bogate, ]n special ]n cele
dou= rezervaii naturale -
Saharna [i |`pova...
A[ vrea s= menionez
neap=rat [i faptul, a mai
ad=ugat dl director foarte
emoionat, c= copiii no[tri
sunt foarte talentai, entu-
ziasmai: posed= cuno[tine
[i capacit=i largi, danseaz=,
c`nt= [i ]n limbi str=ine...
Cea mai mare problem=
sunt vizitele p=rinilor, care
le aduc copiilor produse
delicioase, ]n aparen=, [i
foarte periculoase - torte,
rulade etc, ceea ce nu se
permite."
Copiii povestesc c= le
place foarte mult ]n tab=r=,
mai cu seam= plimb=rile
pe r`ul Nistru, dar [i parti-
cip=rile la diferite programe
interactive, jocuri distractive
[i competiii sportive, care
sunt organizate de educa-
tori. De aceea, an de an tot
mai muli copii solicit= s=
vin= la odihn= anume la ta-
b=ra "Nistru".
La finele discuiei, dl
Sergiu Racu a spus c= la
]ncheierea turuluiIII intenio-
neaz= s= organizeze Gala
celor mai buni copii ai se-
zonului estival ]n tab=r=,
manifestare, ]n cadrul c=reia
vor fi invitai copiii din toate
tururile, care s-au evideniat
prin diferite evolu=ri. Cu
siguran= va fi o serat=
impresionant=, de neuitat,
dar [i o experien= inedit=,
ce va merita s= fie preluat=.
Ca rezultat al disput=rii meciurilor, au fost ]nre-
gistrate urm=toarele rezultate:
- Lalova 4-2 Pripiceni;
- Cuiz=uca 1-1 Cog`lniceni;
- Lalova 2-0 Cuiz=uca;
- Pripiceni 1-1 Cog`lniceni;
- Lalova 3-0 Cog`lniceni;
- Cuiz=uca 0-1 Pripiceni.
Pe terenul
de fotbal -
din nou fetele
Pe 12 iulie curent, satul Lalova a g=zduit un turneu
la fotbal ]n cadrul Festivalului Grassroots. De aceast=
dat= pe rol de concurente s-au produs 32 de fete,
amatoare de fotbal (n=scute ]n anii 2003-2004), venite
din patru localit=i ale raionului Rezina - Lalova, Pripi-
ceni, Cog`lniceni [i Cuiz=uca.
Respectiv, ]nving=toare au devenit fetele din echi-
pa satului Lalova, urmate de cele din Pripiceni (locul
II), Cog`lniceni (locul III) [i Cuiz=uca (locul IV). Puncte-
le acumulate de fiecare echip= au fost 9, 4, 2 [i 1,
respectiv.
Le mulumim fetelor pentru spectacolul fotbalistic,
pe care ni l-au prezentat, dorindu-le succese ]n con-
tinuare ]n competiii de diferit nivel.
Odihna de var= a copiilor
num=rul precedent am afirmat faptul cu
referire la copiii ce se odihnesc ]n tab=ra
din Ign=ei. }n raionul Rezina avem doar
dou= tabere de odihn= pentru copii.
Violeta PISTRUI
Vasile GOBJIL+, pre[edintele
Asociaiei de Fotbal a raionului Rezina

6. Nr. 23 (23), 21 iulie 20176
mimico-gestual [i am ]n-
v=at limba rus=.
{coala internat din Cini-
[eui a l=sat ]n memoria
mea amintiri frumoase [i
eu ]i mulumesc soartei, c=
am ]nt`lnit oameni cu suflet
mare: domnul Cravcenco,
doamna Pilipenco, domnul
Cuzecichin, doamna Mura,
care s-au implicat ]n forma-
rea mea ca om ]ntr-o peri-
oad= destul de dificil=, anii
adolescenei [i care m-au
susinut moral ]nc= mult
timp dup= aceea.
}n1965 amfostrepartizat
la Asociaia Surzilor la Chi[i-
n=u. Prima ]ncercare de
angajare ]n c`mpul muncii
]n capital=, lao ]ntreprindere
ce aparinea Asociaiei, a
suferit e[ec, deoarece nu
aveam ]nc= 16 ani [i nu de-
ineam pa[aport. Atunci mi
s-a recomandat s= m= an-
gajez la o ]ntreprindere
specializat= din or. Dub=-
sari.
Dup= sfatul p=rinilor,
amacceptat.Astfel,]n toam-
na aceluia[i an am fost an-
gajat ca ucenic la cusutul
hainelor speciale. Ucenicia
a durat 8 luni, dup= care
rul superior, domnul Mihail
Ivanenco, a insistat s= mi
se permit= s= susin exame-
nele, dar cu o condiie: da-
c= nu voi reu[i, m= ]ntorc
la munc=. Spre uimirea tu-
turor, am izbutit [i tot anul
]nt`i am fost cel mai bun la
]nv==tur=. Domnul Ivanen-
co [i-a asumat responsabili-
tatea s= m= ajute [i mai
mult pe parcursul vacanei
de var=, ca s= susin [i exa-
menele de 10 clase - extern.
Datorit= dumnealui [i direc-
torului [colii serale, domnul
Semion {apiro, am obinut
atestatul de absolvire a
[colii medii, iar ]n 1972 - [i
Tehnicumul tehnologic, cu
diplom= ro[ie, specialitatea
tehnician-tehnolog la cusu-
tul hainelor.
Dup= absolvire am fost
repartizat la }ntreprinderea
de producere a ]nc=l=min-
tei ]n calitate de maistru.
Aici am muncit pe parcursul
a 7 ani.
}n 1974, ASRM a organi-
zat un grup de studeni
pentru a studia la Institutul
Politehnic din Chi[in=u, Fa-
cultatea de Economie. Din
nou, nelini[titul M. Ivanenco
rinderii nou create "Silans-
}S". }n perioada 2000-2009
am deinut funcia de pre[e-
dinte al Asociaiei Surzilor
din RM. Acum sunt pensio-
nar. Uneori m= g`ndesc:
oare asta-i viaa mea? A
fost oare posibil, ca un
simplu b=ieel de la ar= s=
parcurg= toate treptele [i
s= ajung= conduc=tor al
uneia dintre cele mai puter-
nice [i cu autoritate organi-
zaii ob[te[ti din ar=?! Mult
timp Asociaia Surzilor a
fost organizaie de stat.
Deseori aici se adresau
dup= ajutor persoane cu
deficiene de auz, printre
care am fost [i eu. {i p`n=
]n prezent sunt persoane
cu dizabilit=i, care sunt
ajutate de Asociaia Surzilor.
Eu am avut mare noroc c=
]n viaa mea am ]nt`lnit
persoane, care au influenat
mult dezvoltarea mea ca
personalitate. }n acest sens,
trebuie s= amintesc aici [i
despre activit=ile ob[te[ti
]n cadrul Asociaiei Surzilor,
despre viaa cultural=, care
prin anii '60-'70 ai secolului
trecuta cunoscuto perioad=
de ]nflorire. Participarea la
Muli se ]ntreab=: oare
ce activitate are sau cu ce
se ocup= preotul ]n sf`ntul
altar ]n timpul slujbelor bi-
serice[ti? Pentru a ]nelege
ce se ]nt`mpl=, v= dezv=lui
lucrarea tainei. Vreau s=
fac iar=[i o deschidere, ]n
care voi l=muri despre eta-
pele principale din cadrul
slujbei Sfintei Liturghii.
Prima etap= se nume[te
Proscomedia, de la cuv`ntul
grecesc "a aduce, a pune
]nainte, a oferi, a face
dar".
Din materia p`inii [i a
vinului se preg=tesc daru-
rile de jertf=. Dar mai ]nt`i
de toate, voi spune cum se
]ncepe Proscomedia.
}n faa Sf`ntului altar
preotul, cu anumite rug=ciu-
ni, se ]nchin= lui Dumnezeu,
zic`nd: "Doamne, trimite
m`na din ]n=limea Sf`ntu-
lui T=u l=ca[, [i m= ]nt=re[te
spre slujba ce-mi este pus=
]nainte, ca neos`ndit s=
stau ]naintea Sf`ntului t=u
jertfelnic, s=v`r[ind jertfa
cea f=r= de s`nge, c= a Ta
este puterea [i slava ]n
vecii vecilor. Amin!"
Apoi,dup= ce se ]nchin=,
intr= ]n Sf`ntul altar, rostind
rug=ciunea "Intra-voi ]n Ca-
sa Ta, ]nchina-m=-voi ]n bi-
serica Ta cea sf`nt=, ]ntru
frica Ta,Doamne,pov=uie[-
te-m= ]ntru dreptatea Ta..."
Se ]nchin= cu trei metanii
]naintea Sfintei Mese (Pres-
tol), dup= care urmeaz= s=
se ]mbrace ]n toate ve[min-
tele, spun`nd rug=ciuni la
fiecare parte a ve[mintelor.
De exemplu, c`nd se ]mbra-
c= ]n c=ma[a alb=, lung=
p`n= la p=m`nt, care sim-
bolizeaz= lumina ve[niciei
[i sfineniei, cur=enia m=re-
iei [i str=lucirii dumne-
zeie[ti, cum spun P=rinii
Bisericii, arat= neprih=nirea
[i slava lui Iisus Hristos [i
nevinov=ia sfinilor ]ngeri.
}n timpul c`nd se ]mbrac=,
zice rug=ciunea: "Bucura-
se-va sufletul meu ]ntru
Domnul c= m-a ]mbr=cat
]n ve[m`ntul m`ntuirii, cu
haina veseliei m-a ]mpodo-
bit, ca unui mire mi-a pus
cununi [i ca pe o mireas=
m-a ]mpodobit cu podoa-
b=".
Apoi a[eaz= epitrahilul
(ve[m`ntul din fa= care se
]ntinde p`n= jos), f=r= el nu
se s=v`r[e[te nici o slujb=.
Aceasta]nseamn=jugulpas-
toral al slujitorului fa= de
popor. Se zice rug=ciunea
"Binecuv`ntat este Dumne-
zeu, cel ce vars= harul s=u
peste preoii s=i..." {i a[a
la toate p=rile ve[minte-
lor.
Fiind ]mbr=cat]n ve[min-
te, preotul se spal= pe
m`ini, spun`nd aceast= ru-
g=ciune: "Sp=la-voi ]ntre
cei nevinovai m`inile mele
[i voi ]nconjura altarul T=u,
Doamne, ca s= aud glasul
laudei Tale [i s= spun toate
minunile Tale. Doamne, iu-
bit-am marea cuviin= a ca-
sei Tale [i locul s=l=[luirii
Tale, s= nu pierzi cu cei ne-
credincio[i sufletul meu...
}n biserici Te voi binecuv`n-
ta, Doamne."
Cu frica de Dumnezeu,
cu mare responsabilitate,
preotul se apropie de jert-
felnic, care este a[ezat ]n
partea st`ng= a altarului.
Se ]nchin= de trei ori, zi-
c`nd: "Dumnezeule, cur=-
e[te-m= pe mine, p=c=to-
sul". {i ]ncepe Proscome-
dia.
Pe jertfelnic se afl= anu-
mite atribute, cu care se
preg=tesc Sfintele Daruri.
V= aduc la cuno[tin= numi-
rea [i simbolismul lor.
1. Discosul - este rotund
[i pe el este imprimat=
icoana Na[terii Domnului,
de aceea simbolizeaz= pe[-
tera cu ieslea din Betleem,
]n care s-a n=scut Hristos,
sau morm`ntul Domnului ]n
care a stat trei zile.
2. Sf`ntul potir (paharul),
din care se ]mp=rt=[esc
credincio[ii, simbolizeaz=
coasta M`ntuitorului, din
care a curs s`nge [i ap=.
Mai aminte[te de paharul
de la Cina de tain=, din
care s-au ]mp=rt=[it ucenicii
Domnului.
3. Stelua ]n form= de
cruce, care se pune pe
disc, poart= simbolul stelei
de la Betleem, care a fost
urm=rit= de magii de la
r=s=rit.
4. Linguria, prin care
primim Sf`nta }mp=rt=[anie,
aminte[te de cle[tele cu
c=rbunele de foc ]n m`na
}ngerului luiDumnezeu, care
s-a pogor`t din Cer [i s-a
atins de buzele Proorocului
Isaia, zic`nd rug=ciunea:
"{i iat= s-a atins de buzele
tale [i va [terge toate p=ca-
tele tale [i f=r=delegile tale
va cur=a". (Isaia, 6, 7)
5. Sulia mare [i cea mi-
c= (anumite cuite ]n form=
de sulie). Sulia mare este
cea cu care se taie sau se
junghie Agneul (prescura
din care se scoate Sf`ntul
Agne, care se preface ]n
trupul Domnului ]n timpul
Sfintei Liturghii). Sulia mic=
cu care se ]mpunge ]n par-
tea dreapt= sub inscripia
Iisus de pe prescur=, amin-
te[te de sulia osta[ului ro-
man, pe nume Corneliu,
care a ]mpuns ]n coasta
M`ntuitorului[i a curs s`nge
[i ap=.
6. Acoper=mintele, care
sunt cusute din materie
Sf`nta Liturghie -
cea mai mare
minune (2)
"Sp=la-voi ]ntre cei nevinovai m`inile mele, [i voi
]nconjura altarul t=u, Doamne, ca s= aud glasul laudei
tale [i s= spun toate minunile tale. Doamne, iubit-am
marea cuviin= a casei Tale [i locul s=l=[luirii Tale, s=
nu pierzi cu cei necredincio[i sufletul meu... }n biserici
te voi binecuv`nta, Doamne."
Serghei BOTNARI,
parohul Bisericii
"Adormirea
Maicii Domnului"
din satul Pripiceni-R=ze[i
Sf`r[it ]n pag. 8
grozav. Mama ]ns= m-a
lini[tit [i Nicolai Alexeevici
ne-a condus ]n auditoriu,
unde mi-a pus c`teva ]ntre-
b=ri ]n scris, la care eu r=s-
pundeam cu voce. }n cele
din urm= a decis s= verifice
cuno[tinele mele la mate-
matic=. Eu am rezolvat
problema ]n c`teva minute,
dup= care d`nsul mi-a spus
c= nu am ce face ]n [coala
din Cini[eui - aici era nu-
mai clasa a VI-a, iar cuno[-
tinele mele cu mult dep=-
[eau acest nivel. Mama a
insistat s= r=m`n, totu[i.
A[a a ]nceput a doua
etap= a vieii mele - etapa
din lumea t=cerii...
{coala era situat= la
marginea satului, pe un te-
ritoriu imens [i pitoresc.
Cl=dirile vechi ad=posteau
s=lile de clas=, dormitoarele,
osp=t=ria, baia, atelierul
de t`mpl=rie, ferma de ie-
puri, c`teva grajduri [i oco-
lul pentru vite. }n mare par-
te, [coala era asigurat= cu
legume, cartofi, parial cu
carne, iar fructele erau
procurate cu banii c`[tigai
de elevi la culesul roadei
din colhozurile din apro-
piere.
}n general, copiii erau
atra[i la multe lucr=ri agrico-
le, servicii la buc=t=rie [i
cur=enie ]n club, pe teri-
toriu.
Colectivul pedagogic nu
era numeros [i, dup= p=re-
rea mea, studii speciale
aveau doar directorul [i
c`iva pedagogi. Educatorii
se schimbau foarte des [i,
de regul=, nu cuno[teau
dactilul, cu at`t mai mult
limbajul mimico-gestual,
spre deosebire de peda-
gogi, dar [i ace[tia ]l pose-
dau destul de primitiv. Lim-
bajul mimico-gestual nu era
interzis, dar nici nu se dez-
volta ]n special. De aceea,
copiii foloseau un limbaj al
lor, adesea inventat, dar
destul de expresiv. {i eu
am fost nevoit s= m= adap-
tez, deoarece alternativ=
nu aveam.
Primii mei "]nv==tori"
au fost colegii de clas=,
care-mi explicau semnele
celor mai necesare cuvinte
- [coal=, dormitor, club,
osp=t=rie, munc=, jocuri,
sport etc. Pedagogii, edu-
catorii [i copiii nu erau nu-
mii pe nume, ci fiecare
avea o porecl= identic= cu
numele persoanei, prin care
se caracteriza persoana da-
t=. Erau interzise poreclele
jignitoare. Ajutorul din par-
tea colegilor, curiozitatea
copil=reasc= [i dorina mea
de a cunoa[te mai multe au
dat rezultate ]mbucur=toa-
re.Peste 2-3luni]nelegeam
destul de bine semnele ce-
le mai necesare [ile puteam
explica [i altora. Cu timpul
]ns= am trecut la limbajul
mimico-gestual [i acest fapt
a avut urm=ri negative.
Medicul-surdolog a obser-
vat c= eu vorbesc mai mult
prin semne [i m-a avertizat
c=-mi pot pierde vorbirea,
dac= voi t=cea.
Trei ani la [coala din
Cini[eui au trecut repede.
Nu pot spune c= nivelul
meu de cuno[tine a crescut
cu mult: nivelul de 8 clase
din [coala special= era
echivalent cu nivelul clasei
a IV-a al [colii generale. {i
totu[i,aici am]nsu[it limbajul
Via= ]mp=rit= ]n dou=…
Continuare.
}nceput ]n pag. 3
mi s-a acordat categoria a
II-a de cus=tor, iar peste un
timp am fost transferat ca
ajutor de croitor, ceea ce-
mi pl=cea mai mult.
}n paralel, frecventam
[coala seral=. }n [coala
normal= era o clas= pentru
surzi, unde ]nv=au elevi
din clasele a II-a, a IV-a, a
VI-ea [i a IX-a.
Eram vreo 12 tineri [i un
singur pedagog. Atitudinea
mea fa= de un astfel de
mod de educaie a r=mas
pentru totdeauna negativ=.
}n 1968, Oficiul Central
al Asociaiei Surzilor a hot=-
r`t s= formeze un grup de
persoane cu deficiene de
auz pentru a studia la Cole-
giul Tehnologic. }n grup
erau 14 persoane, printre
care [i eu cu ale mele 10
clase. A fost organizat un
curs de preg=tire pentru
noi toi. Eu am susinut exa-
menele la matematic= [i
limba rus= pe note de "4",
de[i p`n= atunci algebr= [i
geometrie nu ]nv=asem.
Am fost ]nmatriculat, dar
dup= primul an de studiu
s-a constatat c= nu aveam
atestat de absolvire a [colii
medii incomplete. Mai t`rziu
am aflat c= ]n procesul for-
m=rii grupului, aceast=
problem= fusese pus= ]n
discuie nu o dat=. Instructo-
a insistat s= fiu inclus ]n
grup, de data aceasta ]ns=
nu a mai mers, deoarece
p`n= la absolvire ]mi mai
r=m`neau 6-7 luni, dup=
care urma practica. Candi-
datura mea a fost respins=.
Iar eu peste un an am susi-
nut examenele de admitere
la Institutul Politehnic. De
fapt, doar unul singur -
"Istoria URSS", deoarece
aveam diplom=cu meniune.
}n a[a mod am devenit pri-
mul student neauzitor la o
instituie de ]nv==m`nt su-
perior din Moldova. Cinci
ani am studiat economia la
secia f=r= frecven=, iar
dup= absolvire, am fost
transferat la uzina "Kultpri-
bor" ]n calitate de inginer-
economist. }n 1979 am de-
venit vicedirector, peste doi
ani - inginer economist su-
perior, apoi iar=[i vicedi-
rector, iar ]n perioada 1992-
1994 - director al acestei
]ntreprinderi, redenumit=
"Creion". A fost o perioad=
destul de grea, nu numai
pentru mine, ci pentru ]n-
treaga republic= - perioada
destr=m=rii URSS.
}n 1990 am candidat ]n
Sovietul Suprem al RM,
]naintat de colectivul uzinei
"Creion".}n 1997,]n rezulta-
tul reorganiz=rii uzinei, am
fost numit director al ]ntrep-
viaa cultural= a Asociaiei
mi-a permis s=-mi ]mbog=-
esc vocabularul,iar contac-
tele cu persoanele cu ex-
perien=, printre care dna
T. Televco, m-au ]nv=at s=
folosesc sinonimele cuvinte-
lor. Aceast= metod= acum
e binecunoscut= de arti[tii
amatori, pe atunci ]ns= era
ceva nou. Ulterior, ]n anii
1984-88, fiind vicedirector
al uzinei "Creion", aveam
]n obligaiunile de serviciu
dezvoltarea educaional=,
cultural= [i sportiv= a per-
soanelor cu deficiene de
auz. Au fost ani frumo[i,
tr=ii din plin.
Activit=ile desf=[urate
]mpreun= cu arti[tii amatori
au fost pentru mine nu o
obligaiune, ci o etap= de
dezvoltare. Muli ani la r`nd
nu puteam vorbi cu voce [i
paralel s= folosesc limbajul
mimico-gestual. Neuitatul
domnul Mihail Ivanenco m=
sf=tuia: "Dac= vrei s= atragi
atenia auditoriului, vorbe[te
cu voce [i paralel "tradu"
prin semne". Aceast= meto-
d= le atrage atenia persoa-
nelor auzitoare prezente ]n
sal= fa= de cei neauzitori.
Este greu, dar nu imposi-
bil.
Ce-i drept, metoda e
Sf`r[it ]n pag. 8
Mihail Ursul (primul din dreapta) ]n cadrul recepiei unei delegaii de peste hotare

7. 7Nr. 23 (23), 21 iulie 2017
Iat= principalele
motive pentru a consu-
ma castravei c`t mai
des:
Conin minerale
eseniale
Castraveii conin
cantit=i mari de pota-
siu, magneziu [i siliciu,
minerale indispensa-
bile corpului.
Susin eliminarea toxinelor
Castraveii conin mult=
ap=, a[a c= ajut= la elimina-
rea toxinelor din corp.
Lupt= ]mpotriva
diabetului, coboar=
colesterolul [i regleaz=
tensiunea arterial=
Fibrele solubile, magne-
ziul [i potasiul regleaz= efi-
cient tensiunea arterial=.
Sucul de castravei este
bogat ]ntr-un hormon nece-
sar produciei pancreatice
de insulin=.
Conin vitamine eseniale
Abund= ]n vitaminele A,
B [i C, care ]nt=resc siste-
mul imunitar [i energizeaz=
corpul.
Hidrateaz= organismul
Un castravete proasp=t
conine ap= ]n proporie de
90%, a[a c= este un foarte
bun aliment hidratant, [i un
bun emolient pentru piele.
Previn apariia cancerului
Castraveii conin trei
lignani preio[i, care previn
apariia cancerului mamar,
ovarian, uterin [i de pros-
tat=.
Sprijin=
s=n=tatea articulaiilor
Siliciul din componena
castraveilor ]nt=re[te articu-
laiile [i esuturile conjuncti-
ve. }n combinaie cu mor-
covi, castraveii sprijin= tra-
tamentul artritei [i al gutei
prin reducerea acidului uric.
Sprijin=
s=n=tatea rinichilor
Reduc cantitatea de acid
uric din organism, sprijinind
astfel s=n=tatea rinichilor.
Sprijin= digestia [i susin
procesul de sl=bire
Coninutul mare de ap=
[i cantitatea neglijabil= de
calorii sunt o combinaie
excelent= pentru curele de
sl=bire. }n plus, castraveii
conin multe fibre solubile,
ajut`nd astfel digestia [i
prevenind constipaia.
Sprijin= s=n=tatea
Crocani, suculeni [i r=coritori, castraveii sunt
exceleni pe timp de canicul=, dar cucurbitaceele ofer=
[i beneficii terapeutice multiple.
Castraveii abund= ]n nutrieni, ap= [i electrolii, dar
conin foarte puine calorii. Sunt disponibili ]n piee [i
hipermarketuri pe toat= perioada anului, [i sunt un ali-
ment deosebit de s=n=tos.
gingiilor [i ]mprosp=teaz=
respiraia
Fitochimicalele din cas-
travei vindec= inflamaiile
gingivale, neutralizeaz=
bacteriile din gur= [i ]mpros-
p=teaz= respiraia.
}nt=resc p=rul [i unghiile
Siliciul [i sulful ]nt=resc
[i accelereaz= ritmul de
cre[tere a unghiilor [i a p=-
rului.
Gr=besc vindecarea
arsurilor solare
Consumul de castravei
regleaz= aciditatea pielii,
iar aplicaiile externe vinde-
c= arsurile solare.
Alung= mahmureala
Cantit=ile mari de vita-
mine din complexul B, de
zah=r [i de electrolii vinde-
c= rapid durerile de cap [i
mahmureala.
Reduc vizibilitatea
cearc=nelor
Propriet=ile antiinfla-
matoare puternice ale cas-
traveilor ajut= la estompa-
rea cearc=nelor.
Iat= o reet= delicioas=
pe baz= de castravei care
reine toi nutrienii eseniali,
are foarte puine calorii,
fiind foarte bun= ]n perioa-
dele ]n care vrei s= sl=bii,
dar [i pentru zilele toride!
Vei avea nevoie de:
- 5-6 castravei;
- o ceap=;
- o leg=tur= de m=rar;
- zeama de la o l=m`ie;
- o lingur= de ulei de
m=sline;
- sare [i piper dup=
gust.
Preparare:
Feliem castraveii, apoi
toc=m m=runt ceapa [i
m=rarul. Punem totul ]ntr-
un castron, asezon=m cu
sare [i pier, apoi ad=ug=m
uleiul [i zeama de l=m`ie.
Amestec=m bine ingre-
dientele [i ne bucur=m din
plin de efectele benefice!
Surs=: www.secretele.com
Castraveii,
beneficii
pentru s=n=tate
Licitaia va avea loc pe data de 25.07.2017, la ora
10.00, ]n incinta prim=riei or. Rezina (str. 27 August, 1,
bir. 316, tel.: (0254) 2-30-05, (0254) 2-24-44.
Persoanele fizice [i juridice din Republica Moldova,
str=ine, apatrizii, cel t`rziu cu o zi ]nainte de ]nceperea
licitaiei (24.07.2017), p`n= la 17.00, prezint= secretarului
comisiei de licitaie cererea [i documentele care certifi-
c= identitatea participantului, actele care confirm= achi-
tarea acontului ]n sum= de 10% din preul iniial [i taxa
de participare ]n m=rime de 1600 de lei (persoanele
fizice) [i 2000 de lei (persoanele juridice).
Primarul de Rezina, Simion TATAROV
Prim=ria Rezina anun= desf=[urarea licitaiei de v`nzare, locaiune a bunurilor imobile,
mobile proprietate public=:
Nr
d/o
Denumirea bunului,
destinaia
Suprafaa
(ha) Nr.cadastral Adresa po[tal=
Preul iniial
(lei)
Teren pentru construcii 0.1107 6701206.183 str. 27 August, 62/11 1429991.
Teren pentru construcii 0.0206 6701206.174 str. 27August, 62/1 266102.
Teren pentru construcii 0.01 6701206.181 str. 27 August, 62/12 129183.
Teren pentru construcii 0.0029 6701209.146 str. Trandafirilor, 4/G 37464.
Teren pentru construcii 0.0024 6701209.147 str. Trandafirilor, 4/12 31005.
Teren pentru construcii 0.0023 6701209.148 str. Trandafirilor, 4/11 29716.
Teren pentru construcii 0.0038 6701209.149 str. Trandaririlor, 4/A 49097.
Teren pentru construcii 0.0043 6701209.150 str. Trandafirilor, 4/B 55558.
Teren pentru construcii 0.0039 6701209.151 str. Trandafirilor, 4/C 50379.
Teren pentru construcii 0.0038 6701209.152 str. Trandafirilor, 4/D 490910.
Teren pentru construcii 0.0034 6701209.153 str. Trandafirilor, 4/E 439211.
Teren pentru construcii 0.0029 6701209.154 str. Trandafirilor, 4/F 374612.
Teren pentru construcii 0.72 6701206.008 str. 27 August, 64 120909413.
Teren pentru construcii 0.0074 6701215.040 s. Stohnaia, str. Nistrean= 955914.
Teren pentru construcii 0.0561 6701218.270 or. Rezina, str. Dosoftei, 33 7246815.
Teren pentru construcii 0.91 6701206.067 str. Dacia, 41/2 117550816.
Teren pentru construcii 0.1321 6701209.144 str. 27 August, 12/1 17064317.
Teren pentru construcii 0.1321 6701209.143 str. 27 August,12/2 17064318.
Teren pentru construcii 0.1321 6701209.141 str. 27 August,12/3 17064319.
Autocamion MMZ 4502 1455720.
Autocamion GAZ 5204 455721.
Autovehicol GAZ 31029 550022.
Autocamion UAZ 33033 907123.
2. La licitaie de v`nzare cu reducere a bunurilor mobile:
3. La licitaie de arend=, locaiune:
Teren agricol 0.9442 6701304.075 extravilanul ora[ului Rezina 183024.
Teren agricol 3.2825 6701305.208 extravilanul ora[ului Rezina 318025.
Teren agricol 3.2966 6701305.209 extravilanul ora[ului Rezina 319426.
Teren agricol 3.0244 6701103.079 extravilanul satului Ciorna 293027.
Teren agricol 1.4738 6701103.403 extravilanul satului Ciorna 142828.
Teren agricol 1.2057 6701103.402 extravilanul satului Ciorna 116829.
Teren agricol 0.7467 6701103.401 extravilanul satului Ciorna 144730.
Teren agricol 0.5672 6701103.404 extravilanul satului Ciorna 109931.
Teren agricol 8.2733 6701102.256 extravilanulsatului Bo[ernia 801632.
Teren agricol 5.016 6701101.200 extravilanulsatului Bo[ernia 486033.
Teren agricol 0.7767 6701102.249 extravilanulsatului Bo[ernia 150534.
Teren agricol 0.98 6701305.205 extravilanul ora[ului Rezina 158235.
Teren agricol 1.425 6701305.206 extravilanul ora[ului Rezina 115036.
Teren pentru construcii 0.0014 6701201.091 str. Valea Nistrului, 2/2 18137.
Teren pentru construcii 0.0014 6701201.093 str. Valea Nistrului, 2/3 18138.
Teren pentru construcii 0.0008 6701201.092 str. Valea Nistrului, 2/4 10339.
Teren pentru construcii 0.0024 6701210.128 str. Voluntarilor, 2 31040.
Teren pentru construcii 0.0012 6701210.148 str. Voluntarilor, 6 15541.
Teren pentru construcii 0.0013 6701210.013 str. Voluntarilor, 5A 16842.
Teren pentru construcii 0.0008 6701210.017 bd. {ciusev, 5/2 10443.
}nc=pere nelocativ= 2 m2 str. Dacia, 40 780.5744.
1. La licitaie cu strigare de v`nzare:
Atenie, licitaie!
Cu toii avem acas= luc-
ruri c=rora le putem da cu
u[urin= o nou= utilitate. Iat=
mai jos c`teva trucuri de
]ntrebuinare alternativ= a
obiectelor obi[nuite din gos-
pod=rie.
1. Blana animalelor de
companie poate fi cur=at=
u[or de pe covoare [i tapi-
erii cu ajutorul unei perechi
de m=nu[i de cauciuc ume-
zite. Ca s= aduni p=rul, es-
te suficient s= treci o dat=
cu m`na peste materialele
de cur=at.
2. Ca s= revigorezi culo-
rile lenjeriei, adaug= un
S=n=tate din farmacia Domnului
sfert sau o jum=tate de ca-
n= de zeam= de l=m`ie la
apa pentru sp=lare.
3. Mirosul borcanelor
poate fi ]nl=turat u[or prin
sp=larea lor cu ap= [i o lin-
guri= de mu[tar.
4. Folose[te orez ca s=
curei vazele pentru flori pe
interior. Toarn= ]n vas o lin-
gur= de orez, completeaz=
cu ap= cald= [i agit= bine
p`n= la cur=area complet=.
5. Folose[te ap= s=rat=
pentru sp=larea verdeurilor.
6.Ca s=degresezi m`ini-
le, spal=-te bine cu ap= cu
zah=r.
Sfaturi practice
}n ziua Sfinilor Apostoli
Petru [i Pavel, consiliul ve-
teranilor din Rezina a orga-
nizat un pelerinaj pentru 55
de veterani la M=n=stirea
C=priana, una dintre cele
mai vechi m=n=stiri din Re-
publica Moldova. Am parti-
cipat la serviciul divin de
s=rb=toare [i am r=mas
foarte impresionai de at-
mosfera de acolo, mai cu
seam= de vocile [i c`nt=rile
c`nt=reilor. Ascult`ndu-i,
aveam impresia c= suntem
]n Rai.
Calea spre m=n=stire
trece prin raioanele Rezina,
Orhei, Str=[eni. Am admirat
peisajele frumoase, dar [i
ne-au ]ntristat mult c`mpu-
rile nelucrate, livezile defri-
[ate, p=m`nturile ]mp=r=-
ginite.
A fost posibil= aceast=
c=l=torie graie dlui Vasile
Fedorenciuc,carene-aoferit
transport, dlui Simion Ta-
tarov [i dnei Galina Oncea,
care ne-au aprovizionat cu
ap= mineral= [i pl=cinele.
}n numele comitetului
organizatoric, dar [i al tutu-
ror celor ce au vizitat l=ca[ul
sf`nt ]n aceast= c=l=torie,
le mulumim acestor oameni
genero[i, ce n-au ezitat s=
ne ajute: Simion Tatarov,
Vasile Fedorenciuc [i Galina
Oncea, [i le dorim mult=
s=n=tate [i fericire.
Am fost tineri [i vioi,
|ara am ]nflorit noi.
Acuma b=tr`ni suntem,
Nepoi [i str=nepoi avem.
Zilele repede s-au dus,
Anii fulger=tor s-au scurs.
Fii m`ndru c= ai tr=it,
La b=tr`nee ai ajuns cinstit.
}n prezent toiagu-i ajut=
S= mergi pe c=rarea b=tut=.
Roag=-te lui Dumnezeu
S= fie ajutorul t=u.
C=l=torie impresionant=
Elena BORZIN,
ora[ul Rezina

8. Nr. 23 (23), 21 iulie 20178
or. Rezina: str. 27 August, 1 A.
Telefoane: 068111163, 069169451,
060142452.
e-mail:farul-nistrean@mail.ru;
popa.aculina@gmail.com, cifalesti@gmail.com,
violetapistrui@gmail.com
Redactor-[ef:
Gheorghe {OVA.
Echipa de creaie:
Aculina POPA,
Violeta PISTRUI
Fondator: PPI "Duminica".
Rechizitele bancare: BC "Moldova-Agroindbank" SA,
filiala Rezina
cod: AGRNMD2x777
IBAN: MD39AG000000022513052502
cod fiscal: 1016620007537
Adresa noastr=:
Indice de abonament: PM 21444.
Punctul de vedere al autorilor poate
s= nu coincid= cu opinia redaciei.
Tiparul executat la Tipografia
"Edit Tipar Grup". Com. 780.
Tirajul: 2020 de exemplare.
PP "Farul Nistrean"
apare s=pt=m`nal, vinerea.
La muli ani
cu s=n=tate [i noroc!
Cordiale felicit=ri dlui
viceprimar de Rezina,
Gheorghe G`ncu!
Cu prilejul acestei zile, marcat=
]n calendar, V= ur=m mult= putere [i
s=n=tate pentru a V= continua mandatul
cu aceea[i t=rie de caracter [i dorin=
de a schimba viaa oamenilor. Toate
succesele de p`n= acum s= fie un
imbold de a continua s= facei lucruri
frumoase, at`t ]n viaa Dumneavoastr=,
c`t [i ]n comunitatea ]n care suntei unul
dintre lideri. V= dorim bel[ug ]n cas=,
p`ine pe mas=, voie bun= [i optimism.
S= V= bucurai de fiecare zi tr=it=, c=ci
suntei printre cei care reprezint= imaginea
localit=ii [i doar conlucr`nd cu consilierii
or=[ene[ti [i concet=enii din Rezina vei
obine succese remarcabile. Munca pe
care o facei s= fie apreciat= dup= merit,
iar cele mai sublime vise s= devin= rea-
litate.
V= dorim mult= s=n=tate, putere de
munc= [i noi realiz=ri ]n plan profesional
]n folosul celor pe care-i reprezentai.
G`ndurile frumoase sunt ]nsoite de
urarea La muli ani [i la c`t mai multe
mandate!
Cu mult respect, angajaii prim=riei
Rezina [i consilierii or=[ene[ti
Distinse aprecieri
dlui Gheorghe G`ncu
cu ocazia zilei de na[tere!
S= avei parte de s=n=tate, noroc ]n
via=, iar activit=ile ]n care suntei ]n-
cadrat s= se bucure de succes [i de sus-
inerea rezinenilor! V= dorim succese ]n
continuare pentru ceea ce avei de g`nd
s= facei pentru ora[ul nostru. V= dorim
mult= armonie [i V= mulumim pentru
verticalitatea [i cumsec=denia de care
dai dovad=, ]ndeplinindu-v= funcia de
viceprimar al ora[ului Rezina. Munca
Dumneavoastr= s= V= fie r=spl=tit= de
locuitorii ora[ului prin recunoa[terea
meritelor pentru tot ceea ce facei pen-
tru a realiza schimbarea ]n bine a vieii
oamenilor, pentru comodit=ile create ]n
ora[.
V= dorim s= culegei c`t mai multe
roade din eforturile pe care le facei zi
de zi pentru ]ntreaga comunitate.
Cu ]nalte consideraiuni,
membrii OT PDM Rezina
Felicit=ri cu ocazia zilei
de na[tere dlui Vasile
Crangaci, angajat al SA
"RED-Nord", filiala Rezina!
Ziua de na[tere ]ncununeaz= o peri-
oad= de ]ncerc=ri, c=ut=ri, realiz=ri, o
perioad= pres=rat= [i de bucuria ]mplini-
rilor, dar [i de fr=m`nt=ri sau anxiet=i.
Pe parcursul acestor ani, cu toii ]m-
preun= [i fiecare ]n parte, am demonstrat
c= ne cunoa[tem [i obligaiunile, [i res-
ponsabilit=ile: ne-am implicat ]n lucruri
majore, am uitat de fric= ]n clipele ]n
care urma s= intervenim ]n munca ce o
depunem, atunci c`nd a trebuit s=-i
ajut=m pe cei ce duceau lips= de ener-
gie electric=.
Faptele bune, grija pentru oameni,
curajul [i profesionismul au subliniat
partea frumoas= a activit=ii dumitale,
fapt ce se resimte ]nm=nuncheat ]n
acest buchet de cuvinte de ]nalt= apre-
ciere [i meritocraie. S= ne tr=ii muli ani
frumo[i, cu s=n=tate [i bucurii!
Din partea administraiei [i comitetului
sindical ale SA "RED-Nord", filiala
Rezina, Iurie URECHI
Cel mai frumos buchet
de trandafiri pentru
dl Igor Dominte, directorul
IP Gimnaziul Horodi[te!
Fie ca ]n aceast=
zi ]n sufletul Dumnea-
voastr= s= se trezeas-
c= o dorin= arz=toare
de a tr=i frumos, de
a crea lucruri deose-
bite [i de a realiza
cele mai t=inuite vi-
suri. Fie ca soarele
s= V= ofere c=ldur=
[i lumin=, ploaia cura-
t= - lini[te sufleteasc=,z`mbetul oamenilor
s= V= inspire ]ncredere ]n sine.
Visele de azi s= devin= realitate. Ori-
ce c=dere s= fie o motivaie de a V= ridi-
ca [i a face un pas tot mai sigur ]nainte,
iar fericirea [i s=n=tatea s= V= ]nsoeasc=
mereu. La muli ani fericii plini de s=-
n=tate!
Cu ]nalte aprecieri [i consideraiune,
colectivul Gimnaziului Horodi[te
Felicit=ri cordiale pentru
dna Natalia La[co
[i dl Oleg Popovici,
angajai ai }M "SCL" Rezina!
Vreau s= v= adresez cuvinte de felici-
tare [i mulumire pentru munca imens=
pe care o depunei, pentru d=ruire [i
mult= r=bdare. Aceste calit=i inspir= un
sim deosebit de responsabilitate din
partea voastr=, iar noi, colegii vo[tri,
suntem mereu convin[i c= vei reaciona
]ntotdeauna la orice chemare venit= s=
dezvolte activitatea ]ntreprinderii. Implica-
rea [i devotamentul nu au bariere, de
aceea, realiz=rile voastre sunt [i ale
noastre, problemele ce le avem, ]ncerc=m
s= le soluion=m ]mpreun=. De aceea, v=
dorim multe bucurii, realiz=ri mari, s= v=
ocoleasc= problemele la anul [i la muli
ani!
}n numele administraiei }M "SCL"
Rezina, managerul-[ef Ion BALAN
Sf`nta Liturghie -
cea mai mare minune (2)
}nceput ]n pag. 6
util= ]n cuv`nt=ri scurte, discuii. }n alte
situaii e necesar= prezena interpretului.
}n genere, folosirea limbajului mimico-
gestual de c=tre copiii surzi este binevenit=.
Am observat c= majoritatea copiilor surzi
ai c=ror p=rini sunt surzi [i folosesc lim-
bajul semnelor sunt mai dezvoltai dec`t
cei din familii de auzitori. Cu timpul nivelul
de dezvoltare al acestor copii se egaleaz=.
Limbajul mimico-gestual ]n gr=dinie [i
[coli este absolut necesar, dup= p=rerea
mea.
Este o gre[eal= s=-i lipsim pe copii de
limba lor "matern=", acest fapt nu va da
niciodat= rezultate bune ]n educaie.
Toat= viaa am fost adeptul unui limbaj
mimico-gestual corect, f=r= schimonosirea
semnelor [i f=r= vulgaritate. Semnele tre-
buie s= redea ]ntocmai sensul cuv`ntului
[i mai puin s= se foloseasc= dactilul. Ges-
ticularea haotic=, semnele vulgare atrag
atenia altor persoane, care cred c= acest
"limbaj" nu are dreptul la existen=. Din
p=cate, de aceast= p=rere sunt muli pe-
dagogi [i chiar colaboratori ai Ministerului
Educaiei.
Persoanele auzitoare consider= c=
gesticularea distrage atenia copiilor. Iat=
un exemplu din viaa personal=. Dup= ce
am fost ]nmatriculat la Institutul Politehnic,
am rugat s= mi se acorde un interpret
pentru traducere. A fost delegat= V. Po-
pescu, o domni[oar= t`n=r=, de v`rsta
mea. Eu am ocupat un loc la un col de
mas=, dra Popescu s-a a[ezat vis-a-vis.
A ]nceput lecia de geografie economic=.
Interpreta traducea, iar eu ascultam. Pro-
fesorul deseori privea ]n direcia noastr=
[i ]n scurt timp i-a f=cut observaie tradu-
c=torului, "s= nu fluture cu m`necile", la
care ea a r=spuns, c= nu "flutur=", ci tra-
duce tema pentru un student surd.
Aproape 50 de persoane [i-au ]ntors
cu privirea spre mine din curiozitate. Pe
feele lor se citea indiferen= [i chiar dis-
pre. }n pauz= am fost ]nconjurat de co-
legi [i luat la ]ntreb=ri. Atitudinea lor ]ns=
s-a schimbat dup= prima sesiune, c`nd
am susinut examenele cu brio. Eu nu
aveam o voce clar=, de pe buze citeam
slab, dar puteam r=spunde bine ]n scris.
{efa grupei, [tiind acest lucru, ]i prevenea
pe profesori, de aceea la examene ]ntre-
b=rile mi se adresau ]n scris.
Cinci ani au trecut repede, toate exa-
menele le-am susinut cu succes. Este
gre[it= p=rerea c= limbajul semnelor rei-
ne dezvoltarea vorbirii - viaa demonstreaz=
contrariul: limbajul semnelor ajut= la dez-
voltarea vorbirii [i, ]n general, a persona-
lit=ii copilului surd.
}n prezent, societatea noastr= apeleaz=
tot mai mult la practica occidental= pri-
vind incluziunea persoanelor cu dizabilit=i
auditive ]n [colile generale [i ]nchiderea
[colilor speciale sub pretextul a[a-zisei
"optimiz=ri". }n [colile generale nu avem
profesioni[ti ]n domeniul pedagogiei spe-
ciale, care ar lucra cu aceast= categorie
de copii. De aceea, f=r= o educaie la ni-
vel occidental, cu speciali[ti bine preg=tii,
[colile speciale nu au alternativ=!
Nostalgie dup= vremurile trecute? O
avem cu toii! Pentru mine nostalgia este
legat= de perioada pe c`nd Asociaia
avea posibilit=i s= rezolve multe probleme
sociale ale surzilor. Nostalgie ]n plan per-
sonal, vei spune? Eu sunt realist [i ]ne-
leg, c= anii tinereii nu se vor mai ]ntoar-
ce.
Am parcurs un drum lung, am tr=it din
plin diverse evenimente, cele mai impor-
tante dintre care au avut loc ]n etapa a
doua a "vieii mele f=r= de auz"...
Nu am dreptul s= fiu nemulumit de
soart=. Poate nu ]ntotdeauna procedam
corect, dar m-am str=duit s= fac lucruri
bune, frumoase... Aprecierea ]ns= o las
pe seama celor din comunitatea surzilor,
ultimul cuv`nt le aparine...
Sf`r[it. }nceput ]n pag. 3, 6
Via= ]mp=rit= ]n dou=…
anumit= cu cruciulie pe ele, se a[eaz=
deasupra darurilor, adic= pe Sf`ntul
potir [i pe disc. Ele amintesc de scute-
cele cu care a fost ]nvelit Pruncul Iisus
[i giulgiurile ]n care a fost ]nf=[urat tru-
pul mort, cobor`t de pe cruce, al M`n-
tuitorului nostru.
Atunci c`nd toate atributele meniona-
te mai sus sunt puse ]n folosin=, la fel
se ]nal= anumite rug=ciuni speciale, ce
in de evenimentele Na[terii, R=stignirii,
Morii [i }nvierii Domnului nostru Iisus
Hristos.
Am g=sit, dragii mei, de cuviin= c=
trebuie s= cunoa[tei despre slujirea
Proscomediei cu tot ce am redat mai sus
[i s= [tii c= preoii la aceast= etap=
foarte important= ][i dau bine seama ce
r=spundere au [i cu ce au de-aface. Pe
unii de preoi i-am auzit c= dac= ar fi s=
fie preot din nou, ar refuza. Nu din cauza
c= vor s= se lepede, dar din simplul
motiv - "frica", care te cuprinde ]n ace-
ast= aciune. Pentru c= ceea ce se ]n-
t`mpl= la Proscomedie, adic= prima
etap= a slujbei, de care vom vorbi mai
departe ]n cur`nd, este foarte ]nfrico[=tor.
}n acest moment ]nelegi c= chiar dac=
e[ti at`t de nevrednic, at`t de p=c=tos,
trebuie s= junghii, s= tai, s= ]mpungi,
ceea ce s-a [i ]nt`mplat la patimile
Domnului Iisus. Vreai s= te opre[ti, dar
nu poi, pentru c= ]mi pare c= Hristos m=
roag= s-o fac, iubiii mei.
Despre Proscomedie, cum [i pentru
ce se s=v`r[e[te, voi vorbi ]n urm=torul
articol.
Vreau s= ]nchei cu o minune dumne-
zeiasc=, care s-a petrecut ]n timpul Pros-
comediei cu Sf`ntul Teodosie din Argos:
"Acest sf`nt a slujit o singur= dat= ]n
viaa lui. }n prima zi s-a f=cut diacon, ]n
a doua s-a f=cut preot, iar ]n a treia zi
a slujit prima Liturghie. C`nd a ajuns la
momentul ]mpungerii Sf`ntului Agne cu
sulia (copia), s-a v=zut pe sine ca sol-
datul roman, ]mpung`nd cu sulia ascuit=
Trupul lui Hristos, [i ]ndat= a ie[it din
coast= s`nge [i ap=. Cine [tie cu c`t=
spaim= [i cutremur a turnat ]n continuare
vin [i ap= ]n Sf`ntul Potir! L-a cuprins a[a
o groaz= dumnezeiasc=, ]nc`t dup= ce
a ]ncheiat Sf`nta Liturghie, n-a mai slujit
niciodat=".
"Am ]neles cum prin aceast= ]nchi-
puire [i istorisire a Sfintei Proscomedii
vedem pe ]nsu[i Iisus [i ]ntreaga Biseric=
a Lui" (Sf`ntul Simion Tesalonicul).
}n leg=tur= cu reconstrucia liniilor electrice (demontarea liniei
vechi [i montarea liniei noi), va fi ]ntrerupt= furnizarea energiei
electrice:
24-27.07.2017: satele Otac, Lipceni (parial).
Pentru informaie suplimentar=, apelai la urm=toarele numere de
telefon: (0231) 5-32-06, (0231) 2-42-01, (0231) 2-40-19.
Conducerea SA "RED-Nord" roag= consumatorii s= accepte scu-
zele pentru incomodit=ile create.
}ntreruperiprogramatedeSA"RED-Nord"
pentru24-28.07.2017,Rezina
Colegii [i prietenii din cadrul Palatului raional de Cultur= transmit sincere condo-
leane [i un g`nd de ]ncurajare dlui Ion Stavinschi, conduc=torul Fanfarei "Plai Nis-
trean", membrilor familiei, ]n momente de grea suferin= sufleteasc=, cauzat= de
trecerea la cele ve[nice a mamei Ana. Acestea sunt momentele, ]n care ne d=m
seama de adev=ratele ]ncerc=ri ale vieii, atunci c`nd avem nevoie mai mult ca
oric`nd de susinerea [i ]ncurajarea celor apropiai [i celor ce ne ]nconjoar=.
Dumnezeu s-o odihneasc= ]n pace pe r=posata Ana, fie-i =r`na u[oar=.
Colectivul {colii primare Ghiduleni depl`nge trecerea ]n nefiin= a fostei ]nv=-
=toare Crang= Eva Ion [i exprim= sincere [i profunde condoleane rudelor [i prie-
tenilor ]ndoliai.
Dumnezeu s-o ierte pe r=posat=, s=-i fie =r`na u[oar=, ve[nic= [i luminoas=
amintirea.