Otto si-a inceput viata profesionala in postul de comis-voiajor pentru o bacanie din
Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care abia apareau in
epoca respectiva - mai exact gazele si aburul. Cea mai mare noutate a vremii a
fost inventia lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un motor care ardea gaze naturale.
Acesta a fost atasat unei carute si, desi vehiculul se putea misca astfel "pe cont
propriu", motorul era extrem de zgomotos si ineficient. Otto s-a gandit ca ar putea
imbunatati situatia folosind un combustibil lichid si a inceput sa faca experimente
in acest sens. El a construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format un
parteneriat cu industriasul german Eugen Langen. Cunoscuta initial sub numele
de N.A. Otto & Cie, compania respectiva functioneaza si in prezent, sub numele de
Deutz AG. In urma unui accident fericit, Otto a ajuns sa recunoasca valoarea
compresiei mixturii de combustibil cu aer inainte de arderea combustibilului
respectiv. Astfel s-a nascut ideea ciclului in patru timpi - numit si astazi "Ciclul
Otto". Otto si-a petrecut urmatorii cinci ani punand la punct acest proiect, care i-a
adus in final medalia de aur pentru 'motorul cu gaz atmosferic' la Expozitia de la
Paris, din anul 1867.
Motorul este dispozitivul ce
transforma combustibil(prin
ardere,cedand caldura)in lucru
mecanic.
Componentele unui motor cu ardere
internă cu ciclu în patru timpi:(E)
Camă de acţionare a supapei de
evacuare, (I) Camă de acţionare a
supapei de admisie, (S) Bujie, (V)
Supape, (P) Piston, (R) Bielă, (C)
Arbore cotit, (W) Cămaşă de apă
pentru răcire.
În termodinamică, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus în 1820 de inginerul
francez Nicolas Léonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparării randamentului
termic al maşinilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o „maşină Carnot”
legată la două surse de căldură de temperaturi diferite („sursa caldă” şi „sursa
rece”). Foloseşte ca agent de lucru un gaz perfect prin transformările căruia se
obţine lucrul mecanic.
Ca orice ciclu termodinamic, şi ciclul Carnot poate fi parcurs în sens orar, fiind în
acest caz un ciclu motor, sau în sens antiorar (trigonometric), fiind în acest caz un
ciclu generator. În cele ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor.
Ca orice ciclu termodinamic, şi ciclul Carnot poate fi parcurs în sens orar, fiind în
acest caz un ciclu motor, sau în sens antiorar (trigonometric), fiind în acest caz un
ciclu generator. În cele ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor.
Este un ciclu în patru transformări: destindere izotermă, destindere adiabatică,
comprimare izotermă şi comprimare adiabatică
Timpul I – Admisia;
Timpul II – Compresia;
Timpul III – Detenta (arderea) şi destinderea
Timpul IV – Evacuarea
Un amestec de aer si de vapori de benzina sau de alti combustibili lichizi
explodeaza atunci cand vine in contact cu o flacara iar forta de expansiune a
gazelor formate prin ardere poate deveni forta motoare (lucru mecanic). Pe acest
principiu se bazeaza diverse tipuri de motoare cu explozie. Motoarele termice cu
piston,transforma energia chimica a combustibilului in energie mecanica si in
energie calorica disipativa,energia mecanica manifestandu-se sub forma miscarii
rectilinii si alternative a pistoanelor,care este modificata in miscare de rotatie a
arborelui cotit cu ajutorul mecanismului
biela-manivela.
In Timpul III (3->4)– Detenta (arderea) şi
destinderea (timpul motor):supapele sunt
inchise,bujia produe scanteia si amestecul
carburant arde=>caldura ,folosind primul
principiu al termodinamici,caldura este
transformata in lucru mecanic,provocand
coborarea pistonului;
Schimbul de enrgie, prin arderea unui
combustibil,din caldura in lucru mecanic sta la
baza functionari motorului termic.
Randamentul caracterizeaza eficienta cu care un motortermic transforma caldura
in lucru mecanic intr-un proces ciclic .El e definit ca raportul dintre”ceea ce se
obtine”(lucru mecanic util cedat exteriorului)si “ceea ce se consuma”(caldura
obtinuta,prin arderea unui combustibil).
Matemati se pote scrie = L/Q
In viata cotidiana motorul termic e folosit frecvent in mijloacele de transprt
(public sau privat) de exemplu: automobil ,vapor, tren, autobuz etc.