1. 2022-2023
CENTRUL NAȚIONAL DE
POLITICI
ȘI EVALUARE ÎN EDUCAȚIE
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC
REPERE
METODOLOGICE TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
LTS_REPERE_METOD
OLOGICE_DOMENIUL_ECONOMIC_2022_2023.docx
PENTRU CLASA a X-a

2. EXEMPLE ACTIVITĂȚI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
EXEMPLUL NR. 1
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
 Modulul 1: Etică şi comunicare profesională
Tema 1: Procesul comunicării
Tip de activitate: de laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.1. Enumerarea
elementelor
procesului
comunicării
1.1.2. Precizarea
obiectivelor şi
funcţiilor
comunicării
1.1.3. Descrierea
nivelurilor
comunicării
1.2.2. Evaluarea
obiectivelor şi funcţiilor
comunicării
1.2.3. Analizarea
nivelurilor comunicării
1.3.1. Manifestarea interesului cu
privire la nevoile interlocutorului
1.3.2. Adoptarea unui ton discret şi
politicos conştientizând impactul
vorbirii asupra altora
1.3.3. Conştientizarea nevoii de a
înţelege şi utiliza limbajul într-un mod
responsabil şi pozitiv social
1.3.4. Manifestarea capacităţii de
concentrare într-o situaţie de
comunicare dată
1.3.6. Argumentarea clară şi concisă a
propriilor puncte de vedere
manifestând dispoziţia spre un dialog
critic şi constructiv
1.3.7. Manifestarea unei atitudini
conciliante în procesul de comunicare
şi în primirea feed backului
1.3.17. Manifestarea unei atitudini
proactive în viaţa socială, personală ca
şi în timpul orelor de lucru
Activitate realizată prin metoda TEHNICA MOZAICULUI (JIGSAW PUZZLE)
Scurtă descriere a metodei:
 Metoda presupune împărțirea grupului de elevi în mai multe grupe de lucru,
coordonate de către profesor, iar participanții trebuie să se ajute unii pe alții să
învețe. Metoda poate fi folosită atunci când se citește un text sau când se realizează
un studiu de grup, în orice domeniu al curriculumului sau la orice grupă de vârstă.
Ca și alte activități de învățare prin cooperare, metoda Mozaic folosește grupuri
inițiale (grupurile „casă”) și grupuri de experți, care își însușesc cu ajutorul colegilor
conținutul corespunzător.

3. Obiective:
- Descrierea elementelor procesului de comunicare
- Precizarea obiectivelor şi funcţiilor comunicării
- Analizarea nivelurilor comunicării
- Manifestarea unei atitudini conciliante în procesul de comunicare şi în primirea
feed backului
Mod de organizare a activității/a clasei:
Acivitate pe grupe
Resurse materiale:
Internet, reviste de specialitate, foi de hârtie, foi de flipchart, markere
Durată: 50 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru:
 Profesorul stabileşte tema de studiu „Procesul comunicării” şi o împarte pe 4
subteme: Comunicarea şi principiile comunicării, Elementele procesului de
comunicare, Obiectivele şi funcţiile comunicării, Nivelurile comunicării.
 Profesorul organizează clasa în echipe de învăţare (grupuri de casă) cu componenţii
corespunzători numerelor subtemelor, respectiv 1,2,3,4.
 Fiecare elev citeşte independent subtema primită.
 Elevii cu numărul 1 vor primi o fișă care conține informații și sarcini de lucru legate
de comunicare şi principiile comunicării, cei cu numărul 2 vor primi o fișă care
conține informații și sarcini de lucru legate , elementele procesului de comunicare,
cei cu numărul 3 vor primi o fișă care conține informații și sarcini de lucru legate
obiectivele şi funcţiile comunicării, cei cu numărul 4 vor primi o fișă care conține
informații și sarcini de lucru legate de nivelurile comunicării.
 Se constituie grupurile de experţi, unde se reunesc toţi cei cu acelaşi număr, având
loc faza discuţiilor în grup şi construirea a cee ace trebuie predate în grupul casă.
 Fiecare elev-expert revine apoi în grupul inițial și prezintă celorlalți coechipieri
lucrurile învățate. Colegii pot adresa expertului întrebări pentru a-și clarifica
anumite lucruri. Expertul la rândul său adresează colegilor întrebări pentru a se
convinge că toți au înțeles conținutul nou. Obiectivul grupului este ca toți membrii
acestuia să învețe materialul prezentat și fiecare expert este responsabil de acest
lucru.
 Grupele prezintă rezultatele întregii clase.
 Pentru a se asigura că informația este transmisă corect și este înțeleasă de toată
lumea, profesorul monitorizează în permanență activitatea elevilor.
FIŞA 1
Comunicarea şi principiile comunicării
Dicţionarul explicativ al limbii române–DEX (Bucureşti, 1996) – înregistrează, la
articolul (a) comunica, următoarele sensuri: „a face cunoscut, a da de ştire, a informa, a
înştiinţa, a spune”, stabilind, aşadar, un proces şi o relaţie cognitivă.

4. Etimologic, termenul provine din limba latină, unde “communis” înseamnă “a fi în
relație cu, a pune de acord”.
Majoritatea vorbitorilor când spun comunicare se gândesc la “a aduce la cunoştinţă”,
“a da de ştire” sau “a informa”.
Comunicarea este procesul de transmitere și recepție de simboluri care au atașate
înțelesuri, este fenomenul care permite crearea de legături între oameni, între instituții și
între instituții și oameni.
Comunicarea presupune prezența a cel puțin doi interlocutori.
Sarcină de lucru:
Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi principiul comunicării:
a) Produce un anumit efect asupra receptorului, declanşându-se un
mecanism ce nu mai poate fi dat înapoi. Principiul comunicării este:
b) Omul, comunică în fiecare moment cu întreg trecutul sau şi cu toate
experienţele acumulate. Principiul comunicării este:
c) Partenerii au putere diferită, statut social sau ierarhic diferit.

5. Principiul comunicării este:
d) Oamenii sunt diferiţi, percep diferit realitatea şi au interese diferite.
Principiul comunicării este:
e) Conform acestui principiu tot omul comunică prin comportament,
mimică, gesturi. Principiul comunicării este:
FIŞA 2
Elementele procesului de comunicare
Comunicarea înţeleasă ca proces are la baza patru componente fundamentale: emiţătorul,
canalul, informaţia şi receptorul. Pentru reuşita unei bune comunicări la aceste elemente
de bază trebuie să adăugăm: feed-back-ul, codificarea/decodificarea, mesajul, barierele
(zgomote, perturbaţii), contextul comunicării.
Emiţătorul sau emitentul este o persoană, un grup sau o instituţie care formulează un
mesaj şi îl transmite printr-un canal receptorului.
Mesajul (conţinutul actului de comunicare) reprezintă mulțimea informaţiilor obiective,
judecăţilor de valoare care privesc informaţiile şi judecăţilor de valoare şi trăirilor personale
în afara acestor informaţii.
Codul este format din sistemul de semne sau semnale convenţionale care serveşte la
transmiterea unui mesaj, respectiv a unei comunicări. codul este un sistem de reguli după
care semnele se organizează pentru a produce înţelesuri şi, totodată, un sistem de înţelesuri
comun membrilor unei culturi sau subculturi. Codul fixează regulile şi normele unirii şi
aranjării semnelor
Codificarea reprezintă procesul de convertire a ideii într-o formă simbolică ce se poate
apoi expedia. Se poate exprima prin cuvinte rostite, imagini sau gesturi ce pot fi înţelese
atât de emiţător, cât şi de receptor;
Decodificarea reprezintă operaţiunea corespunzătoare codării la nivelul receptorului,
care trebuie sa descifreze sensul mesajului primit. Condiţia unei decodări corecte este ca
receptorul să posede codul adecvat, adică acel sistem de semne, reguli, date cu
semnificaţie.
Canalul de comunicare (traseul) este acea componentă a procesului de comunicare care
reprezintă calea de difuzare a mesajului.
Răspunsul este maniera în care se reacţionează la mesaj, atitudinea receptorului faţă
de acesta. El poate să nu aibă nici o reacţie din diverse motive, poate să aibă o reacţie de
respingere sau poate avea mai multe răspunsuri;

6. Reacţia inversă (feedbackul) este partea răspunsului dat de receptor emiţătorului
prin diverse mijloace, direct sau indirect; Feedback-ul poate fi pozitiv (mulțumiri,
aprecieri, felicitări de câte ori este cazul pentru că nu costă dar poate aduce beneficii mari)
și negativ (trebuie argumentat și însoțit de sugestii concrete). Feedback-ul aduce
emiţătorului informaţii despre mesaj, în felul acesta el poate verifica dacă mesajul a fost
primit şi înţeles corect.
Perturbaţiile (zgomotul de fond) reprezintă bruiajul ce apare pe canalul de
comunicare sau decodificarea incorectă, prin care este primit un mesaj diferit faţă de cel
transmis.
Receptorul (destinatarul) este cel ce primeşte mesajul este auditorul format din
persoanele ce recepţionează mesajul – manageri sau executanţi;
Contextul reprezintă cadrul (oral, scris, vizual etc.) în care se produce comunicarea.
Orice comunicare are loc într-un anume mediu. Fiecare context impune anumite norme de
comportament şi de comunicare.
Mijlocul de transmitere este suportul mesajului, prin care urmează să fie difuzat.
În general, canalele de comunicare prin care mesajul trece de la emiţător la receptor sunt
considerate vehiculele comunicării. Exemple de mijloace de transmitere: telefonul, telexul,
telefaxul, poşta electronica, documente scrise, scrisori, discuţii directe, poşta voice, tabele
de afişaj electronic, televiziunea cu circuit închis, panourile cu afişaj electronic, radiourile
interne, instalaţiile pentru teleconferinţe etc.;
Sarcină de lucru:
Carmen Ion a primit un mail de la firma Orange România, furnizoare de servicii de telefonie
fixă şi mobilă, prin care este informată că a fost emisă factura seria FLS22 și numărul
42545975 în valoare de 59.88 lei, din data de 06.07.2022 cu scadență la 31.07.2022.
Pentru a evita perceperea unor penalităţi de întârziere la plată, va rugăm să achitaţi
contravaloarea serviciilor în termenul scadent.
Identificaţi elementele comunicării.
Elementele comunicării Identificare
Emiţător
Mesaj
Cod
Canal
Receptor
Context
Răspuns
FIŞA 3
Obiectivele şi funcţiile comunicării
Obiectivele comunicării
Scopul comunicării umane este acela de a-l face pe interlocutor să simtă, să
gândească sau să se comporte într-un fel anume.

7. 1.receptarea corectă a mesajului
2. înţelegerea corectă a mesajului
3. acceptarea mesajului
4. provocarea unei reacţii, o schimbare de
comportament sau atitudine
Atunci când nu am atins aceste obiective, înseamnă că procesul de comunicare nu a
fost realizat.
Comunicarea organizează enunţul în forme diferite, ceea ce duce la existenţa unor
diferite tipuri de mesaj, care presupun mai multe funcţii ale limbajului.
Obiectivele comunicării
1. Obiectivele organizaționale 2. Obiectivele individuale
trebuie să fie formulate cât mai clar
și precis, comunicate cu eficacitate,
astfel încât să se implice toți membrii
organizației.
fiecare individ are propriile sale
dorințe, aspirații: dezvoltare profesională,
poziție socială, situație materială,
recunoaștere a valorii.
Funcțiile comunicării
Funcţiile comunicării – după lingvistul Roman Jakobson sunt centrate pe cele şase
elemente ale comunicării – emițător, context (referent), mesaj, canal, cod, receptor,
fiecare generând câte o funcție:
Elementele
procesului de
comunicare
Funcția Descrierea funcţiei
EMIȚĂTOR Funcția
emotivă
(expresivă)
 constă în evidenţierea stărilor afective sau reacţiilor
sufleteşti ale emiţătorului la contactul cu o anumită
realitate.
 se manifestă mai ales prin interjecţii emoţionale ("vai!",
"uf!", "of!", "ah!", "ura!", "valeu!", "aoleu!" etc!), mijloace
stilistice sau propoziţii exclamative
 se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei întâia (eu, noi),
a interjecţiilor;
CONTEXT
Funcţia referenţială
MESAJ
funcţia poetică
EMIŢĂTOR
Funcţia emotivă
RECEPTOR
Funcţia conativă
CANAL
Funcţia fatică
COD
Funcţia metalingvistică

8. CONTEXT Funcția
referențială
(denotativă,
informativă)
 contextul (situaţia) în care are loc transmiterea mesajului
 se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei a treia şi a
prenumelui neutru (de exemplu: un speaker anunţă prin porta
voce că „în intervalul orar 18-20 este reducere de 20% la
carne și produsele din carne”).
MESAJ Funcția
poetică
(estetică sau
literară)
 desemnează plăcerea aproape fizică provocată de articularea
sunetelor mesajului, de construcţia mesajului, prin arta
locutorului (încântarea produsă de construcţia mesajului);
CANAL Funcția
fatică (de
contact)
 stabilește, menţine sau întrerupe contactul fizic şi psihic cu
receptorul;
 se recunoaşte după întrebuinţarea cuvintelor goale sau
golite de sens (bine, da!, ah!), a repetiţiilor;
 exemple: „alo, înţelegi, mă auzi, salutul, gesturile, mișcări
ale capului etc), multe formule de politeţe.
COD Funcția
metalingvisti
că
 prin ea se verifică dacă destinatarul utilizează acelaşi lexic,
aceeaşi „gramatică”, acelaşi cod;
 permite definirea sensului termenilor pe care receptorul nu-
i cunoaşte;
 utilizarea explicaţiilor a gesturilor sau a tonului indică
receptorului sensul în care trebuie decodificat mesajul.
 explicaţiile pot privi argourile, (in)corectitudinea unei forme
gramaticale, decodificarea unui alt cod ş.a.: Nu se spune „ei
este, ei face", ci „ei sunt, ei fac"; „marfă" înseamnă „obiect
de contrabandă, foarte bun, de calitate
superioară.”;emoticonul înseamnă zâmbet.
RECEPTOR Funcția
conativă
(persuasivă
sau retorică)
 are ca scop de a atrage direct atenţia receptorului, care
trebuie să se simtă atras (interesat) de mesaj;
 se recunoaşte după utilizarea persoanei a doua (tu, voi), a
vocativului, imperativului şi a interogaţiilor; exemple:
„Cumpărați legume și fructe în intervalul orar 18-20 și
beneficiați de o reducere de 25% din valoarea acestora”
Sarcină de lucru:
Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi funcţia comunicării, corespunzătoare
fiecărei descrieri:
FIŞA 4
?
?
?
?
?
•se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei întâia (eu, noi), a interjecţiilor;
•se recunoaşte după întrebuinţarea persoanei a treia şi a prenumelui neutru
•se recunoaşte după utilizarea persoanei a doua (tu, voi), a vocativului, imperativului şi a interogaţiilor;
se recunoaşte după întrebuinţarea cuvintelor goale sau golite de sens (bine, da!, ah!), a repetiţiilor;
prin ea se verifică dacă destinatarul utilizează acelaşi lexic, aceeaşi „gramatică”, acelaşi cod;

9. Nivelurile comunicării
Comunicarea umană se poate desfăşura pe cinci niveluri, în funcţie de numărul
participanţilor şi de tipul de relaţie:
Nivel comunicare Caracteristici
1.Comunicarea
intrapersonală
- emiţătorul şi receptorul sunt una şi aceeaşi persoană.
- comunicarea cu propriul forum interior este sursa de echilibru
psihic si emoţional.
- nu presupune cu necesitate codificarea şi decodificarea
mesajelor, deoarece ele nu trebuie să străbată un spaţiu fizic, ci
exclusiv unul mental, adimensional şi subiectiv.
2.Comunicarea
interpersonală
- presupune strict doi participanţi şi are ca obiective: cunoaşterea
celor de lângă noi, crearea şi întreţinerea legăturilor umane,
convingerea interlocutorului, recunoaşterea valorii personale,
satisfacerea nevoilor afective, de control şi dominaţie etc.
3.Comunicarea de
grup
- presupune o colectivitate restrânsă - maximum 11 persoane.
- la acest nivel se asigură schimburi de idei şi emoţii, se
împărtăşesc experienţe şi se caută soluţii de rezolvare a
problemelor, se iau decizii şi se aplanează conflicte.
- este cel mai mult folosită în ultimele decenii pentru că ea
constituie cadrul echipelor de profesionişti angajaţi într-un proiect
comun.
4.Comunicarea
publică
- necesită prezenţa unui emiţător unic şi a mai multor receptori.
Discursul public sau comunicarea publică constă într-o prezentare
sau expunere susţinută de o persoană în prezenţa unui auditoriu
mai mult sau mai puţin numeros (nu mai mic de 3 persoane).
5. Comunicarea de
masă
- se referă la producerea şi difuzarea mesajelor scrise, vorbite,
vizuale sau audiovizuale de către un sistem mediatic
instituţionalizat către un public variat si numeros sub forma presei
scrise, cărţilor, transmisiilor radio, internet etc.
- caracteristica principală a acestei comunicări este slaba prezenţă
a feedbackului.
Sarcină de lucru:
Pentru fiecare din situaţiile de mai jos identificaţi nivelul de comunicare corespunzător:
a) Ema şi pune întreabarea: Ce ar putea să facă pentru a obţine numai note
de 10? Nivelul de comunicare este:
b) Maria îi povesteşte mamei ce a făcut în prima zi de instruire practică la
agentul economic. Nivelul de comunicare este:
c) Tata ascultă la radio o emisiune despre protecţia mediului. Nivelul de
comunicare este:
d) Ana prezintă rezultatele studiului de caz în faţa colegilor de clasă.
Nivelul de comunicare este:
e) Echipa selectată pentru participarea la olimpiada pe meserii, discută
despre modul cum se va derula proba practică. Nivelul de comunicare
este:
Criterii de evaluare a activităţii

10. Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi
planificarea
sarcinii de lucru
35
puncte
1.1. Analizarea pertinentă a sarcinii de lucru 15
1.2. Alegerea instrumentelor de lucru: specifice
prezentării cât mai eficiente a procesului de
comunicare
10
1.3. Proiectarea responsabilităților în cadrul
grupei.
10
2. Realizarea
sarcinii de lucru
50
puncte
2.1. Respectarea etapelor prezentate de cadrul
didactic
10
2.2. Rezolvarea sarcinii de lucru este în
conformitate cu obiectivele stabilite
20
2.3. Folosirea corespunzătoare a instrumentelor
pentru prezentarea procesului de comunicare
10
2.4. Respectarea normelor de sănătate și
securitate în muncă
10
3. Prezentarea
sarcinii de lucru
15
puncte
3.1. Argumentarea activităţii realizate 5
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în
prezentarea sarcinii de lucru
5
3.3. Prezentarea corectă a elementelor procesului
de comunicare, a obiectivelor şi funcţiilor
comunicării, a nivelurilor comunicării şi
manifestarea unei atitudini conciliante în procesul
de comunicare şi în primirea feed backului
5
FIȘĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII
Criterii de apreciere a performanței: Punctaj
Maxim Acordat
1.1. Analizarea pertinentă a sarcinii de lucru 15
1.2. Alegerea instrumentelor de lucru: specifice prezentării cât
mai eficiente a procesului comunicării
10
1.3. Proiectarea responsabilităților în cadrul grupei. 10
2.1. Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic 10
2.2. Rezolvarea sarcinii de lucru este în conformitate cu obiectivele
stabilite
20
2.3. Folosirea corespunzătoare a instrumentelor pentru prezentarea
procesului comunicării
10
2.4. Respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă 10

11. Criterii de apreciere a performanței: Punctaj
Maxim Acordat
3.1. Argumentarea activităţii realizate 5
3.2. Utilizarea vocabularului de specialitate în prezentarea sarcinii
de lucru
5
3.3. Prezentarea corectă a elementelor procesului de comunicare,
a obiectivelor şi funcţiilor comunicării, a nivelurilor comunicării şi
manifestarea unei atitudini conciliante în procesul de comunicare şi
în primirea feed backului
5
TOTAL 100
 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
1. https://library.livresq.com/details/60f98cf47992070007c88941
 Referințe web/bibliografie:
1. https://ro.warbletoncouncil.org/proceso-de-comunicacion-2887
2. https://www.youtube.com/watch?v=36AISbCiBgM
3. Dorin V., Etică şi comunicare profesională, Editura CDPRESS, Bucureşti, 2019
4. Rogojinaru A.- Comunicare şi cultură organizaţională: idei şi practici în actualitate,
Editura Tritonic, Bucureşti, 2009
5. www.edu.ro
INSTRUMENT DE EVALUARE: TEST
 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
 Modulul 1: Etică și comunicare profesională
Tema 1: Comunicarea scrisă
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.6. Enumerarea
regulilor unei
comunicări scrise
1.2.9. Redactarea unui
mesaj scris cu respectarea
regulilor și folosirea
diferitelor tipuri de texte
1.2.10. Formularea și
exprimarea propriilor
păreri oral sau în scris
1.3.3. Conștientizarea nevoii de a
înțelege și utiliza limbajul într-un
mod responsabil și pozitiv social
1.3.4. Manifestarea capacității de
concentrare într-o situație de
comunicare dată

12. 1.3.5. Manifestarea unei atitudini
deschise și de respect pentru
diversitatea expresiilor culturale
1.3.6. Argumentarea clară și
concisă a propriile puncte de
vedere, manifestând dispoziția
spre un dialog critic și constructiv
1.3.7. Manifestarea unei atitudini
conciliante în procesul de
comunicare și în primirea
feedback-ului
1.3.8. Manifestarea capacității de
autoevaluare, asimilare, analiză
și sinteză a informațiilor și
documentelor în situația dată
1.3.9. Manifestarea capacității de
a derula o comunicare eficientă
cu partenerii de afaceri în situația
dată
1.3.10. Manifestarea capacității
de a rezolva situații conflictuale
în situația dată
1.3.12. Conștientizarea
conceptelor de bază cu privire la
indivizi, organizații de muncă,
egalitate de gen și nediscriminare
1.3.17. Manifestarea unei
atitudini proactive în viața
socială, personală, ca și în timpul
orelor de lucru
Varianta 1: Tip instrument de evaluare: test scris de verificare a cunoștințelor
Mod de organizare a activității/clasei: individual
Resurse materiale: Fișe-Test de verificare a cunoștințelor
Durată: 50 minute
Test de evaluare
Unitatea de rezultate ale învățării - Modulul 1: Etică și comunicare profesională
Tema - Comunicarea scrisă
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru: 40 minute
I. 20 puncte (4x5p=20p)
Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-4) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns:

13. 1. Procesul verbal de constatare:
a. este întocmit de persoane împuternicite;
b. pe baza lui se aplică sancțiuni administrative;
c. cuprinde aspecte ale ativității cuiva în urma unei inspecții;
d. toate variantele de mai sus.
2.Referatul:
a. prezintă aspecte generale, aprecieri subiective;
b. e o modalitate de comunicare în raport cu autoritățile;
c. se întocmește la predarea unei gestiuni;
d. se propun soluții tehnice de organizare.
3.Reprezintă o caracteristică a unui mesaj scris:
a. necesită anumite restrictii de utilizare;
b. ierarhizarea ideilor;
c. informații concrete;
d. anticiparea reactiei.
4.Comunicarea făcută în scris de către o persoană fizică sau juridică:
a. e un act de corespondență;
b. e o scrisoare;
c. trebuie să conțină fraze clare, precise, într-o succesiune logică;
d. toate variantele de mai sus.
II. 20 puncte (4x5p=20p)
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate componentele, iar în coloana B sunt
enumerate descrierile componentelor. Realizați asocierile corecte dintre cifrele din
coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B.
A Componente B descrierea componentelor
1. Referatul a. Prezentarea amănunţită şi documentată a unei probleme
sau situaţii.
2. Memoriul b. Un mediu important de comunicare scrisă în cadrul
relațiilor profesionale
3. Memo(nota interna sau de
srviciu)
c. Cuprinde aspecte concrete dar și aprecieri în legătură cu o
anumită problemă, cu o situație existentă
4. Scrisoarea d. reprezintă o modalitate neprotocolară de a semnala un
lucru important care s-a petrecut sau se va petrece
III. 20 puncte (4x5p=20p)
Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 4.
1. Darea de seamă constă în prezentarea și analiza activității firmei sau justificarea
gestiunii.
2. Raportul este un document în care se consemnează succint discuțiile și hotărârile
unei anumite adunări.
3. Procesul verbal de contravenție înregistrează faptele care constituie abateri de la
legi.
4. Cererea este un document prin care se solicită unei instituții, firme sau organizații, prin
conducătorul acesteia, un anumit llucru.

14. Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 4 scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația
este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
IV. 30 puncte(6x5p=30p)
Completaţi spaţiile libere cu noţiunile corecte:
1. Procesul-verbal de predare-primire a unei gestiuni se încheie în urma
transmiterii .......(1) și .......(2). ........în ceea ce privește gestiunea, de la
cel care predă la cel care primește.
2. Sesizarea sau ……… (3)............ Este înștiințarea unei autorități despre un caz
care trebuie luat în cercetare.Pentru ca sesizările să fie luate în considerare
ele trebuie să fie……… (4)………….
3. Pentru ca un mesaj să fie bine redactat, acesta trebuie să aibă:….(5)….,
concizie, …………(6) ....... , eufonie, eficiență.
Barem de corectare și notare
Unitatea de rezultate ale învățării - Modulul 1: Etică și comunicare profesională
Tema - Comunicarea scrisă
Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
SUBIECTUL I 20 puncte (4x5p=20p)
1 – c; 2 – d; 3-a; 4-a;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 5 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL II 20 puncte (4x5p=20p)
1 – c; 2 –a; 3-d ; 4-b;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 5 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL III 20 puncte (4x5p=20p)
1 –A ; 2 –F ; 3-A; 4-A;
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 5 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
SUBIECTUL IV 30 puncte(6x5p=30p)
(1) drepturilor;
(2) obligațiilor;
(3) reclamația;

15. (4) semnate,
(5) claritate
(6) varietate
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 5 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:
Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Googleclassroom
 Referințe web/bibliografie:
1. Capotă V., ș.a- Comunicare profesională, Editura Akademos Art, 2012;
2. Ciungu Cristina Antoaneta - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2010;
3. Cătălina Poştovei, Daniela Anghel - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2004;
4. Viorica-Bella Dorin – Etică și comunicare, clasa a X-a, Editura CD Press, 2018
Grila de evaluare
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi
planificarea sarcinii de
lucru
35
puncte
1.1. Analizarea pertinentă a sarcinii de
lucru
10
1.2. Alegerea instrumentelor specifice
prezentării eficiente a elementelor
comunicării scrise
15
1.3. Planificarea activităților aferente
prezentarea elementelor comunicării
scrise
10
2. Realizarea sarcinii de
lucru
50
puncte
2.1. Respectarea etapelor de studiere a
elementelor comunicării scrise
15
2.2. Rezolvarea sarcinii de lucru în
conformitate cu obiectivele stabilite
20
2.3 Folosirea corespunzătoare a
instrumentelor pentru prezentarea
elementelor comunicării scrise
10
2.4. Respectarea normelor de sănătate și
securitate în muncă
5
3. Prezentarea sarcinii
de lucru
15
puncte
3.1. Prezentarea elementelor comunicării
scrise
5
3.2. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru
5

16. 3.3 Argumentarea alegerii metodelor de
prezentare a elementelor comunicării
scrise
3
3.4 Indicarea căilor de îmbunătățire 2
Total
100
puncte
100p
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:
1. Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Googleclassroom
 Referințe web/bibliografie:
1. Capotă V., ș.a- Comunicare profesională, Editura Akademos Art, 2012;
2. Ciungu Cristina Antoaneta - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2010;
3. Cătălina Poştovei, Daniela Anghel - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2004;
4. Viorica-Bella Dorin – Etică și comunicare, clasa a X-a, Editura CD Press, 2018

17. EXEMPLUL NR. 2
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
Activitatea 1
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
 Modulul 1: Etică și comunicare profesională
Tema 1: Comunicarea scrisă
Tip de activitate: de teorie/ de laborator tehnologic/ de instruire practică
- laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.6.
Enumerarea
regulilor unei
comunicări scrise
1.2.9. Redactarea unui
mesaj scris cu
respectarea regulilor și
folosirea diferitelor
tipuri de texte
1.2.10. Formularea și
exprimarea propriilor
păreri oral sau în scris
1.3.3. Conștientizarea nevoii de a
înțelege și utiliza limbajul într-un mod
responsabil și pozitiv social
1.3.4. Manifestarea capacității de
concentrare într-o situație de
comunicare dată
1.3.5. Manifestarea unei atitudini
deschise și de respect pentru diversitatea
expresiilor culturale
1.3.6. Argumentarea clară și concisă a
propriile puncte de vedere, manifestând
dispoziția spre un dialog critic și
constructiv
1.3.7. Manifestarea unei atitudini
conciliante în procesul de comunicare și
în primirea feedback-ului
1.3.8. Manifestarea capacității de
autoevaluare, asimilare, analiză și
sinteză a informațiilor și documentelor în
situația dată
1.3.9. Manifestarea capacității de a
derula o comunicare eficientă cu
partenerii de afaceri în situația dată
1.3.10. Manifestarea capacității de a
rezolva situații conflictuale în situația
dată
1.3.12. Conștientizarea conceptelor de
bază cu privire la indivizi, organizații de
muncă, egalitate de gen și
nediscriminare
1.3.17. Manifestarea unei atitudini
proactive în viața socială, personală, ca
și în timpul orelor de lucru
Activitate realizată prin metoda PUZZLE
metodă didactică inovativă care promovează învățarea centrată pe elev.
Scurtă descriere a metodei:

18. Puzzle este un joc - exercițiu ce constă în reconstituirea unor imagini, din forme,
figuri/ piese, a unui text în cuvinte, a unui cuvânt în silabe. Prin folosirea acestei metode
se urmărește exersarea capacității de a reconstitui/ asambla o imagine, un cuvânt,
stabilirea unei relații pozitive de comunicare între emițător și receptor.
Este o metodă - exercițiu care necesită munca în grup. Verbul definitoriu al metodei
este a reconstitui. Devine interesant exercițiul, stimulând curiozitatea copiilor, atunci când
imaginea reconstituită conține și imagini noi pentru ei. Imaginea este fragmentată în
diferite forme care de altfel constituie piesele jocului Puzzle.
Folosirea acestei metode ca element pentru a capta atenția în cadrul unei activități.
Atât emițătorul cât și receptorul primesc același material didactic, în plicuri cercetează,
reconstituie, apoi descriu imaginea.
Utilitatea Puzzle-ului este posibilă în orice moment al activității. În timpul jocurilor
libere, creative, în zona bibliotecii când obiectivul vizat este comunicarea se realizează
exerciții de asamblare a cuvintelor dintr-o propoziție, frază.
În cadrul activităților frontale devine un exercițiu care antrenează copiii, îi
regrupează, și îi activizează totodată.
 Obiective:
o Exersarea comunicării scrise;
o Experimentarea lucrului în grup în situații neobișnuite.
Mod de organizare a activității/a clasei:
 Se amenajează în sală 4 sau 5 mese, în funcție de numărul participanților;
 Elevii sunt împărțiți în grupe și vor realiza imaginea de pe cutia jocului (scrisoare de
afaceri, minuta, referat, raport, proces-verbal);
 Activitatea în grup - se va da un anume semnal și elevii vor lucra în cadrul grupului pentru
realizarea întregului;
 Activitatea observatorului - din fiecare grup, în funcție de finalizarea lucrării,
observatorul va prezenta imaginea grupului;
 Analiza imaginilor reconstituite - sunt identificate și celelalte imagini reconstituite;
 Ceilalți observatori prezintă succint ce a condus la realizarea parțială a imaginii, care au
fost elementele de blocaj în comunicare;
 În timpul activității membrii grupului pot comunica numai în scris;
 Activitatea se termină după ce o grupă a terminat lucrul sau după expirarea timpului
stabilit anterior (după preferință).
Resurse materiale:
Câte o cutie de PUZZLE cu aproximativ 40-50 de piese pentru fiecare grupă.
Durată: 40 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:
Elevii au voie să comunice numai în scris pentru a realiza imaginea documentului primit.
La sfârșitul orei se trag concluziile prin adresarea unor întrebări fiecărei grupe de lucru:
 Cum ați putut comunica cu ceilalți colegi?
 Cum v-ați integrat în activitatea grupului? Ați lucrat eficient?
 A existat un lider în grup? Ați realizat sarcina? Dacă nu, de ce?
Rezolvare, unde este cazul
Se pot realiza planșe cu puzzle-ul creat.
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Googleclassroom

19. Referințe web/bibliografie:
1. Capotă V., ș.a- Comunicare profesională, Editura Akademos Art, 2012;
2. Ciungu Cristina Antoaneta - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2010;
3. Cătălina Poştovei, Daniela Anghel - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2004;
4. Viorica-Bella Dorin – Etică și comunicare, clasa a X-a, Editura CD Press, 2018

20. EXEMPLUL NR. 3
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
Activitatea 2
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
 Modulul 1: Etică și comunicare profesională
Tema 1: Comunicarea scrisă
Tip de activitate: de laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
1.1.6. Enumerarea
regulilor unei
comunicări scrise
1.2.9. Redactarea
unui mesaj scris cu
respectarea
regulilor și folosirea
diferitelor tipuri de
texte
1.2.10. Formularea
și exprimarea
propriilor păreri
oral sau în scris
1.3.3. Conștientizarea nevoii de a
înțelege și utiliza limbajul într-un mod
responsabil și pozitiv social
1.3.4. Manifestarea capacității de
concentrare într-o situație de
comunicare dată
1.3.5. Manifestarea unei atitudini
deschise și de respect pentru
diversitatea expresiilor culturale
1.3.6. Argumentarea clară și concisă a
propriile puncte de vedere,
manifestând dispoziția spre un dialog
critic și constructiv
1.3.7. Manifestarea unei atitudini
conciliante în procesul de comunicare și
în primirea feedback-ului
1.3.8. Manifestarea capacității de
autoevaluare, asimilare, analiză și
sinteză a informațiilor și documentelor
în situația dată
1.3.9. Manifestarea capacității de a
derula o comunicare eficientă cu
partenerii de afaceri în situația dată
1.3.10. Manifestarea capacității de a
rezolva situații conflictuale în situația
dată
1.3.12. Conștientizarea conceptelor de
bază cu privire la indivizi, organizații de
muncă, egalitate de gen și
nediscriminare
1.3.17. Manifestarea unei atitudini
proactive în viața socială, personală, ca
și în timpul orelor de lucru
Activitate realizată prin metoda EXPLOZIE STELARĂ
metodă didactică interactivă care promovează învățarea centrată pe elev.
Scurtă descriere a metodei:

21. Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare
a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi
descoperiri.
Beneficiile metodei:
- este o nouă cale de realizare a obiectivelor programei;
- facilitează crearea de întrebări la întrebări în grup și individual, pentru rezolvarea
problemei propuse;
- stimulează creativitatea în grup și individuală;
- dezvoltă și exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, inteligențele
multiple, limbajul, atenția distributivă.
Obiective:
formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii
în grup prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme;
dezvoltă şi stimulează creativitatea individuală şi de grup, exprimarea liberă,
spontaneitatea.
Mod de organizare a activității/a clasei:
Realizarea unei lecții față în față
 elevii sunt așezați în semicerc propun problema de rezolvat;
 pe steaua mare se scrie ideea centrală (comunicarea scrisă);
 pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul:
CE?
- CE reprezintă un canal de comunicare?
- CE reguli trebuie respectate pentru o comunicare scrisă eficientă?
- CE mijloace de comunicare în scris cunoașteți?
- CE condiții de redactare a unui mesaj scris trebuie respectate?
CINE?
- CINE este receptorul?
- CINE trebuie să țină cont de condițiile de redactare a mesajului scris?
- CINE transmite mesajele scrise sau electronice?
- CINE întocmește raportul?
UNDE?
- UNDE se trimite cererea de ofertă solicitată?
- UNDE se transmite procesul verbal de constatare?
- UNDE se realizează comunicarea publică?
- UNDE se află emițătorul atunci transmite un mesaj?
DE CE?
- DE CE comunicăm?
- DE CE mesajul scris este judecat și analizat după fondul și forma textului?
- DE CE ai folosi telefonul, când ai putea folosi email-ul?
- DE CE se redactează darea de seamă?
CÂND?
- CÂND prefer să comunici față în față?
- CÂND există o comunicare eficientă?
- CÂND se întocmește scrisoarea de afaceri?
- CÂND există factori perturbatori?
-
 5 elevi extrag o întrebare;
 fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci grupuri;
 grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor;

22.  la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și spun întrebările
elaborate (un reprezentant al grupului);
 elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Resurse materiale: coli A4 - fișe de lucru/foi de flipchart, tablă, markere, materiale video
Durată: 40 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:
1. Construirea steluței, conform figurii prezentate folosind tabla interactivă;
2. Scrierea temei centrale în centrul steluței – Comunicarea scrisă;
3. După rezolvarea temei un reprezentant al grupei completează steluța pregătită;
4. Se dezbate cu toți elevii clasei rezultatul obținut;
5. Se stabilește forma finală a informației incluse în steluță care va fi distribuită fiecăruia
dintre elevi.
- Rezolvare, unde este cazul
Se pot realiza planșe cu steluța creată.
 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
1. Wordwall, Kahoot, DidaTec, Moodle România, Google classroom
 Referințe web/bibliografie:
1. Capotă V., ș.a- Comunicare profesională, Editura Akademos Art, 2012;
2. Ciungu Cristina Antoaneta - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2010;
3. Cătălina Poştovei, Daniela Anghel - Comunicare profesională, clasa a X-a, 2004;
4. Viorica-Bella Dorin – Etică și comunicare, clasa a X-a, Editura CD Press, 2018

23. EXEMPLUL NR. 4
INSTRUMENT DE EVALUARE
• Anul de studiu – Clasa a X-a
• Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
• Modulul 2: Contabilitate generală
Tema 1: Procedeele comune disciplinelor economice – Evaluarea
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
3.1.1. Prezentarea
elementelor definitorii ale
procedeelor comune
disciplinelor economice:
evaluarea, calculația,
inventarierea.
3.2.1. Interpretarea
conceptelor și trăsăturilor
specifice procedeelor
comune disciplinelor
economice
3.3.1. Manifestarea
receptivității în asimilarea
conceptelor și trăsăturilor
specifice procedeelor
comune disciplinelor
economice: evaluarea,
calculația, inventarierea.
Tip instrument de evaluare: test
Mod de organizare a activității/clasei: frontal/individual
Resurse materiale: test de evaluare
Durată: 50 minute
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
1. Se cunosc următoarele informații cu privire la starea stocului de calculatoare existent
în gestiunea unității patrimoniale:
• Stoc la 01.01.2022 15 buc. X 1500 lei/buc.
• Intrare pe 08.01.2022 9 buc. X 1600 lei/buc.
• Ieșire pe 14.01.2022 6 buc.
• Intrare pe 23.01.2022 12 buc. X 1800 lei/buc.
• Ieșire pe 28.01.2022 8 buc.
Să se stabilească valoarea totală a ieșirilor de produse înregistrate în cursul lunii ianuarie
2022 și valoarea stocului la 31.01.2022, având la dispoziție documentul de mai jos și
folosind:
• metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieșit) 50puncte
• metoda CMP (costul mediu ponderat) 40puncte
Data Explicație
Intrări Ieșiri Stoc
Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare

24. Barem de corectare și notare
- Toate subiectele sunt obligatorii.
- Se acordă 10 puncte din oficiu.
• metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieșit) – 50 puncte
• Completarea tuturor rubricilor documentului
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Realizarea calculelor pentru cele două intrări
9 buc. x 1600 lei/buc.= 14400 lei
12 buc. x 1800 lei/buc.= 21600 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Realizarea calculelor pentru cele două ieșiri
6 buc. x 1600 lei/buc.= 9600 lei
8 buc. x 1800 lei/buc.= 14400 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Stabilirea stocului după fiecare intrare/ieșire
Pentru răspuns corect și complet se acordă 20 puncte (5x4p=20p).
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 10 puncte (5x2p=10p).
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Stabilirea valorii totale a ieșirilor
9600 + 14400 = 24000 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Stabilirea valorii stocului final
22500 + 4800 + 7200 = 34500 lei sau
22500 + 36000 – 24000 = 34500 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.

25. Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
Data Explicație
Intrări Ieșiri Stoc
Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare
1
Stoc
inițial
15 1500 22500
8 Intrare 9 1600 14400 15 1500 22500
9 1600 14400
14 Ieșire 6 1600 9600 15 1500 22500
3 1600 4800
23 Intrare 12 1800 21600 15 1500 22500
3 1600 4800
12 1800 21600
28 Ieșire 8 1800 14400 15 1500 22500
3 1600 4800
4 1800 7200
31 Stoc final 36000 24000 34500
• metoda CMP (costul mediu ponderat) – 40 puncte
• Completarea tuturor rubricilor documentului
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Calcularea costului mediu ponderat
CMP la sfârșitul lunii = (Val.stoc.int. + Val. Intrărilor)/(Cant. din stoc + Cant. Intrată) =
(22500+14400+21600)/(15+9+12) = 58500/36 = 1625 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Realizarea calculelor pentru cele două intrări
9 buc. x 1600 lei/buc.= 14400 lei
12 buc. x 1800 lei/buc.= 21600 lei

26. Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Realizarea calculelor pentru cele două ieșiri
6 buc. x 1625 lei/buc.= 9750 lei
8 buc. x 1625 lei/buc.= 13000 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Stabilirea stocului după fiecare intrare/ieșire
Pentru răspuns corect și complet se acordă 5 puncte (5x1p=5p).
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Stabilirea valorii totale a ieșirilor
9750 + 13000 = 22750 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
• Stabilirea valorii stocului final
22 x 1625 = 35750 lei sau
22500 + 36000 – 22750 = 35750 lei
Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte.
Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte.
Pentru răspuns greșit sau lipsa răspunsului, 0 puncte.
Data Explicație
Intrări Ieșiri Stoc
Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare Cantitate Preț Valoare
1
Stoc
inițial
15 1500 22500
8 Intrare 9 1600 14400 24 1625 39000
14 Ieșire 6 1625 9750 18 1625 29250
23 Intrare 12 1800 21600 30 1625 48750
28 Ieșire 8 1625 13000 22 1625 35750
31 Stoc final 36000 22750 35750

27. • Recomandări privind resurse educaționale deschise:
Resursele Educaționale Deschise (RED) reprezintă instrumentele ce pot fi folosite în
procesul de învățare, predare, cercetare sau cu alte obiective educaționale. Acestea sunt
disponibile într-un format accesibil și sub o licență liberă, adică aprobă accesul gratuit, dar
și utilizarea, adaptarea si redistribuirea de către alte persoane cu restrângeri limitate sau
fără restrângeri.
Pentru învățământul profesional și tehnic, la modulul Contabilitate se pot regăsi
materiale tip RED sub formă de fișe de documentare, fișe de lucru (la adresa
https://resurseprofesori.ro/invatamant-profesional-si-tehnic/), exerciții (la adresa
https://digitaledu.ro/inventarierea-gestiunii-firmei-exercitiu-cu-text-lacunar/,
https://digitaledu.ro/inventarierea-patrimoniului-exercitiu/), suporturi vizuale (la adresa
https://digitaledu.ro/analiza-contabila-suport-vizual/), teste (la adresa
https://digitaledu.ro/bilantul-contabil-test/), jocuri didactice (la adresa
https://digitaledu.ro/tipuri-de-tva-joc-didactic/) etc.
• Referințe web/bibliografie:
1. Bădilă Iuliana, Contabilitate generală. Clasa a X-a. Filiera tehnologică. Domeniile de
pregătire profesională: Comerț/Economic, Turism/Alimentație, Editura
Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2017
2. Dorin, V., Contabilitate generală: clasa a X-a, Editura CD Press, București, 2018
3. Niţucă, C., Stanciu, I., Didactica disciplinelor tehnice, Editura „Performantica”, Iași,
2006
4. *** OMEN 3915/18.05.2017, Anexa 2 – Curriculum pentru clasa a X-a, învățământ
liceal – filiera tehnologică, domeniul de pregătire profesională: Turism și
alimentație, domeniul de pregătire generală: Turism, calificările profesionale
Tehnician în turism și Tehnician în hotelărie
5. *** OMENCS 4121/13.06.2016, Anexa 4 – Standard de pregătire profesională,
domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație, calificarea profesională
Tehnician în turism
6. *** OMENCS 4121/13.06.2016, Anexa 4 – Standard de pregătire profesională,
domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație, calificarea profesională
Tehnician în hotelărie
7. https://clasadigitala.ro/rasfoieste/contabilitate-generala_10/
8. https://resurseprofesori.ro/invatamant-profesional-si-tehnic/
9. https://digitaledu.ro/inventarierea-gestiunii-firmei-exercitiu-cu-text-lacunar/
10. https://digitaledu.ro/inventarierea-patrimoniului-exercitiu/
11. https://digitaledu.ro/analiza-contabila-suport-vizual/
12. https://digitaledu.ro/bilantul-contabil-test/
13. https://digitaledu.ro/tipuri-de-tva-joc-didactic/

28. EXEMPLUL NR. 5
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
 Domeniul de pregătire generală: Alimentație
 Modulul 4: Sortimentul de preparate și băuturi
Tema 1: Determinarea valorii nutritive și energetice a semipreparatelor, preparatelor
culinare, produselor de cofetărie – patiserie și băuturilor
Tip de activitate: de laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate:
Cunoștințe Abilități Atitudini
7.1.7. Descrierea elementelor
care caracterizează valoarea
nutritivă a semipreparatelor
culinare și de cofetărie-
patiserie și a produselor cu
grad redus de complexitate
7.2.5. Realizarea analizei
calitative a
semipreparatelor culinare și
de cofetărie–patiserie și a
produselor cu grad redus de
complexitate
7.2.6. Determinarea valorii
nutritive a semipreparatelor
culinare și de cofetărie–
patiserie și a produselor cu
grad redus de complexitate
7.3.3. Asumarea
responsabilă a
interpretării valorii
nutritive și a indicilor de
calitate pentru diferite
semipreparate culinare
și de cofetărie–patiserie
și produse cu grad redus
de complexitate
Activitate realizată prin metoda ŞTIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT
Scurtă descriere a metodei:
Această tehnică porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în
considerare atunci când se predau noi informaţii.
Obiective:
o Citirea responsabilă a unei rețete
o Efectuarea calculelor simple pentru determinarea cantităților de materii prime
utilizate în rețete, ținând cont de pierderile înregistrate în procesul tehnologic
o Determinarea valorii nutritive și energetice a produselor alimentare cu grad redus
de complexitate
o Identificarea propriilor nelămuriri generate de solicitările din fișele de lucru
o Comunicarea optimă cu colegii și profesorul în vederea rezolvării sarcinilor din fișele
de lucru
Mod de organizare a activității/a clasei: individual; pe grupe/perechi
Resurse materiale:

29. o Dotări specifice laboratorului tehnologic de alimentație publică
o Aparatură pentru multiplicarea fișelor de documentare/ lucru
o Aparatură multimedia: computer, videoproiector
o Rețetare
o Fișe de documentare
o Fişe de lucru
o Foi pentru realizarea calculelor
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:
- Etape de lucru:
o Prezentarea temei activităţii
o Împărţirea colectivului de elevi în grupe:
- cadrul didactic împarte clasa pe grupe/perechi, cerându-le elevilor să întocmească o listă
cu tot ceea ce ştiu despre tema dată;
o Împărţirea fişelor-suport:
- elevii primesc fişe pe care este prezentat un tabel:
CUNOȘTINȚE NECESARE ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM INVĂŢAT
Calcularea pierderilor de materii
prime în procesul tehnologic, atunci
când se cunosc valorile procentuale
ale acestora
Calcularea cantităţilor nete de
materii prime din rețetele
preparatelor alimentare
Substanțele nutritive din alimente
cu rol energetic
Coeficienții calorici ai substanțelor
nutritive cu rol energetic
Formula de calcul a valorii nutritive
Unitatea de măsură a valorii
energetice
o Completarea coloanelor „Ştiu” şi „Vreau să ştiu” de pe fişele-suport:
 în coloana „Știu” elevii notează informaţiile pe care grupele/perechile le
consideră cunoscute. Acest lucru presupune realizarea unui brainstorming în ceea
ce priveşte cunoştinţele pe care elevii deja le posedă în legătură cu subiectul pus
în discuţie. Tot în această etapă are loc o activitate de categorizare. Solicitându-
i pe elevi să identifice lucrurile pe care le ştiu, îi ajutăm să-şi îndrepte atenţia
şi asupra acelor lucruri pe care nu le ştiu.

30.  în coloana „Vreau să știu” elevii vor nota întrebările care apar în legătură cu
tema abordată. Aceste întrebări au un rol semnificativ în orientarea şi
personalizarea lecturii. În această etapă se poate implica şi cadrul didactic.
o Lectura individuală a textului:
- elevii vor citi individual textul din fișele de documentare și fișele de lucru
o Completarea coloanei „Am învăţat” de pe fişele-suport:
- în a treia coloană se trec răspunsurile găsite în text la întrebările formulate anterior;
- elevii vor bifa acele întrebări care şi-au găsit răspunsul în urma lecturii textului.
o Compararea cunoştinţelor anterioare cu întrebările si răspunsurile primite
o Etapa discuţiilor finale şi a concluziilor.
FIȘĂ DE LUCRU
individuală
Anul de studiu – clasa a X-a
Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație
Domeniul de pregătire generală: Alimentație
Modulul 3: Sortimentul de preparate și băuturi
În tabelul de mai jos se află reţeta preparatului Salată de ardei copţi, dată pentru
10 porţii.
1. Precizaţi unitatea de măsură a valorii energetice (10p)
2. Precizaţi formula de calcul a valorii energetice
(10p)
3. Calculaţi pierderile de materii prime
(10p)
4. Calculaţi cantităţile nete de materii prime conform formulei din tabelul de mai jos
(10p)
5. Calculaţi cantitatea totală de proteine
(10p)
6. Calculaţi cantitatea totală de lipide
(10p)
7. Calculaţi cantitatea totală de glucide
(10p)
8. Calculaţi valoarea energetică pentru 10 porţii de Salată de ardei copţi (10p)
9. Calculaţi valoarea energetică a unei porţii de Salată de ardei copţi
(10p)
Materii prime U/M Cantita
te
brută
pentru
10
porţii
Cb
Pierderi
tehnolo
gice
Pt
Canti
tate
netă
Cn
Proteine Lipide Glucide
% Cal
cu
lat
Cn=Cb-
Pt
% Cal
cu
lat
% Cal
cu
lat
% Cal
cu
lat

31. Ardei g 2000 45 1,1 0,2 2,5
Ulei g 150 0 0 100 0
Oţet 90
g 100 0 0 0 0
Sare g 50 0 0 0 0
Total x x x
Notă! Dacă fișa de lucru se utilizează ca instrument de evaluare, se acordă 10p din
oficiu!
- Rezolvare:
Materii prime U/M Cantitat
e brută
pentru
10
porţii
Cb
Pierderi
tehnolo
gice
Pt
Canti
tate
netă
Cn
Proteine Lipide Glucide
% Cal
cu
lat
Cn=Cb-
Pt
% Calc
u
lat
% Calc
u
lat
% Cal
cu
lat
Ardei g 2000 45 900 1100 1,1 12,1 0,2 2,2 2,
5
27,5
Ulei g 150 0 0 150 0 0 100 150 0 0
Oţet 90
g 100 0 0 100 0 0 0 0 0 0
Sare g 50 0 0 50 0 0 0 0 0 0
Total x 12,1 x 152,2 x 27,5
VE=4,1xP+9,3xL+4,1xG=4,1x12,1+9,3x152,2+4,1x27,5=49,61+1415,46+112,75=1577,82
kcal/10 porţii. VE/porţie=157,782 kcal
 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
1. https://www.youtube.com/watch?v=BpEkoQLQknw
 Referințe web/bibliografie:
1. https://elearning.masterprof.ro/lectiile/merceologie/lectie_16/modaliti_de_deter
minare_a_valorii_nutritive.html
2. Constanța Brumar, Elena Pascali, Valentina Capotă, Marius Petre, Angela Șandru,
Florian Lixandru / Turism și alimentație / Manual pentru clasa a X-a / Editura CD
PRESS / București / 2011

32. EXEMPLUL NR. 6
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și Alimentație/Alimentație
 Modulul 4: Sortimentul de preparate și băuturi
Tema 1: Semipreparate de patiserie – aluatul
Tip de activitate: de laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
7.1.3. Clasificarea
semipreparatelordepatiserie
7.1.4. Descrierea proceselor
tehnologice de obţinere a
semipreparatelordepatiserie
7.1.5. Prezentareanormelorde
siguranţăşisecuritatea muncii
şi de igienă în bucătărie şi
laboratoarele de patiserie şi
cofetărie;
7.1.6. Caracterizarea indicilor
de calitate aisemipreparatelor
de patiserie
7.2.4. Efectuarea operaţiile
tehnologice de obţinere a
semipreparatelor de patiserie
cu respectarea normelor de
igienă, de siguranţă şi
securitatea muncii.
7.2.5. Realizarea analizei
calitative a semipreparatele
de patiserie
7.3.2. Respectarea principiilor
dezvoltării durabile la
obţinerea semipreparatelor
de patiserie în condiţii de
igienă, siguranţă şi securitate
a muncii
Activitate realizată prin metoda CUBUL,
Scurtă descriere a metodei: Metoda cubului presupune explorarea unui subiect sau a unei
situații din mai multe perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei
teme dar și fixarea cunoștințelor dobândite în orele anterioare.
Mod de organizare a activității/a clasei: activitate pe grupe
Resurse materiale: foi de hârtie, foi de flipchart, markere, echipamente multimedia
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:
- Etape de lucru:
1. Profesorul anunţă tema Semipreparate de patiserie – aluatul
2. Profesorul împarte elevii în grupe de câte 6 elevi, astfel încât în fiecare grupa să fie
elevi cu stiluri de învățare din toate dominantele (vizuală, auditivă, practică) și le
distribuie fișele de documentare şi de lucru.
3. Se alege pentru fiecare grup un lider care să controleze derularea acţiunii;
4. Se împart activităţile între membrii grupului: fiecare elev din grup primeşte o foaie
de hârtie de formă pătrată ce va constitui în final o “faţă” a cubului;
5. Pe foaia de hârtie primită va fi scrisă cerinţa de lucru a fiecărui elev şi anume:
 faţa1 = Semipreparate de patiserie – aluatul
 faţa2 = Aluatul dospit
 faţa3= Aluat nedospit simplu ( Foile de plăcintă )

33.  faţa4 = Aluatul fraged
 faţa5= Aluatul opărit
 faţa6 = Aluatul franţuzesc (foietaj)
6. după rezolvarea sarcinii, se construieşte cubul care, desfăşurat, va arăta astfel:
1.
Semipreparate de
patiserie – aluatul
2.
Aluatul dospit
4.
Aluatul fraged
3.
Aluat nedospit
simplu ( Foile de
plăcintă )
5.
Aluatul opărit
6.
Aluatul franţuzesc
(foietaj)
7. Lucrarea în forma finală va fi afişată pe tablă (foile scrise de elevi se pot lipi pe o
coală de hârtie mare sub formă de cub desfăşurat).
Fișele fețelor completate sunt prezentate mai jos:

34. Faţa1
Semipreparate de patiserie – aluatul
• Aluatul este o masă omogenă, cu consistenţă variabilă, în componenţa
căreia intră o mare cantitate de făină şi un lichid. Prin hidratarea făinii se
creează posibilitatea de încorporare şi a altor componente care ridică
valoarea nutritivă a aluatului. Aluaturile sunt specifice producţiei de
patiserie-cofetărie, dar sunt folosite şi în producţia culinară, la prepararea
unor sortimente de gustări, dulciuri de bucătărie etc.
Clasificare :

35. Faţa 2
Aluatul dospit
• Aluatul dospit este un aluat în
compoziţia căruia intră, pe lângă
făină, lichide (apă, lapte) şi alte
adaosuri (grăsimi, ouă, zahăr,
arome), drojdia de panificaţie, care,
prin procesul de fermentare
(dospire), creează o porozitate
accentuată, volum crescut, dând un
gust caracteristic preparatelor. În
producţia culinară se foloseşte
aluatul dospit simplu pentru
obţinerea blatului pentru pizza, a
chiflelor şi a pâinii de casă, iar
aluatul dospit cu adaosuri la
prepararea unor dulciuri. Coacerea
produselor se face mai întâi la
temperatura de 120ºC, apoi la 220-
250ºC, scăzând spre sfârşit la 180ºC,
pentru a asigura o creştere a
produsului, coacerea uniformă şi
formarea crustei. Durata procesului
de coacere este de 40-50 de minute.
Schema tehnologică de obținere a aluatului dospit

36. Faţa3
Aluat nedospit simplu ( Foile de plăcintă )
Schema tehnologică de obținere a aluatului nedospit simplu
foaia de plăcintă
• Aluat nedospit simplu( Foile de plăcintă )
obţinut din făină, apă, sare şi eventual
grăsimi. Acesta se întinde în foi pe
planşeta pudrată cu făină sau unsă cu
ulei şi se modelează cu diferite
umpluturi. Coacerea se face la 250-
220ºC
• Aluatul fraged reprezintă
un amestec compact, dens,
obţinut din făină, grăsimi
semisolide, ouă, lapte,
afânători chimici, iar pentru
aluatul destinat deserturilor
se mai adaugă zahăr farin şi
arome. După omogenizarea
componentelor, aluatul se
lasă în repaus la rece,
pentru solidificarea
grăsimilor şi creşterea
consistenţei. Din aluat
fraged se obţin coji de tarte
(de diferite mărimi), care se
coc la 180-220ºC; acestea
se pot umple după răcire cu
diferite compoziţii. Prin
coacere, aluatul devine
fraged, sfărâmicios.
Faţa 4
Aluatul fraged
Schema tehnologică de obținere a aluatului fraged

37. Faţa 5
Aluatul opărit
Aluatul opărit este un aluat
nedospit, obţinut prin procesul de Schema tehnologică de obținere a aluatului opărit
opărire a făinii într-un amestec de lichid,
grăsime şi sare, în care se încorporează
în final ouă. În componenţa aluatului,
făina şi lichidul (apă sau lapte) se pun în
cantităţi egale, iar grăsimea în proporţie
de ½ faţă de cantitatea de făină sau
lichid. Ouăle se încorporează treptat,
după o temperare a aluatului la 60ºC,
ceea ce îi conferă aluatului o consistenţă
moale, permiţând modelarea prin
turnare. Turnarea se poate face în
batoane de 10-12 cm, sau în forme
rotunde cu diametrul de 5 cm. Coacerea
cojilor se face iniţial la temperatură
ridicată (250-220ºC), apoi la o
temperatură moderată (220-180ºC), fără
a deschide cuptorul în primele 10-15
minute. Cojile obţinute au structură
poroasă, putând fi umplute cu diferite
compoziţii. Aluatul opărit se mai poate
folosi la obţinerea compoziţiei pentru
crochete.
Faţa 6
Aluatul franţuzesc (foietaj)
Aluatul franţuzesc (foietaj) Schema tehnologică de obținere a aluatului foietaj
este un aluat nedospit, în
compoziţia căruia intră făină în
cantitate egală cu grăsimea (unt
sau margarină), apă, sare şi oţet.
Caracteristică este operaţia de
turare, când aluatul se
împachetează cu grăsimea, se
întinde în foaie cu grosimea de 1
cm, după care este împachetat în
formă de pătrat şi răcit timp de
30-40 de minute, operaţie numită
turare; aceasta se repetă de 3-4
ori. Turarea asigură desprinderea
în foi a aluatului în timpul
coacerii. Produsele din foietaj se
coc în tăvi stropite cu apă, iniţial
la temperatura de 250-220ºC, şi
apoi la 180ºC, ceea ce asigură
desprinderea în foi şi apoi
coacerea în profunzime.

38. Referințe web/bibliografie:
1. Cristian Dinca& Colab., Cofetar-patiser, manual pentru calificarea cofetar-patiser,
Edtura Didactica si Pedagogica , 2012
2. Cristian Dinca & Colab., Bucătar, manual pentru calificarea bucătar, Editura
Didactica si Pedagogica, 2005
3. Cristian Dinca & Colab., Ospătar - manual pentru calificarea ospătar (chelner)
vânzător în unități de alimentație, Editura Didactica si Pedagogica 2013
4. Gabriela Pîrjol, Tehnologie culinară, manual pentru clasele a X-a, a XI-a, a XII-a,
Editura Didactica si Pedagogica, 2006
5. Valentina Capotă & Colab., Alimentație publică și turism, Editura Niculescu ABC,
2007
INSTRUMENT DE EVALUARE: TEST
 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și Alimentație/ Alimentație
 Modulul 4: Sortimentul de preparate și băuturi
Tema 1: Semipreparate de patiserie – aluatul
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
7.1.3. Clasificarea
semipreparatelordepatiserie
7.1.4. Descrierea proceselor
tehnologice de obţinere a
semipreparatelordepatiserie
7.1.5. Prezentareanormelorde
siguranţăşisecuritatea muncii
şi de igienă în bucătărie şi
laboratoarele de patiserie şi
cofetărie;
7.1.6. Caracterizarea indicilor
de calitate aisemipreparatelor
de patiserie
7.2.4. Efectuarea operaţiile
tehnologice de obţinere a
semipreparatelor de patiserie cu
respectarea normelor de igienă,
de siguranţă şi securitateamuncii.
7.2.5. Realizarea analizei
calitative a semipreparatele de
patiserie
7.3.2. Respectarea
principiilor dezvoltării
durabile la obţinerea
semipreparatelor de
patiserie încondiţii de
igienă, siguranţă şi
securitate a muncii
Tip instrument de evaluare: test
Mod de organizare a activității/clasei: Individual
Resurse materiale: Fişe de evaluare, pixuri, marker, tablă, cretă

39. Test de evaluare
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Timp de lucru: 45 minute
SUBIECTUL I 20 puncte
I.1. 4 puncte
Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera
corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.
1. Cum se realizează afânarea aluatului fraged:
a) adaos de grăsimi, răcire aluat;
b) adaos de afânatori, răcire aluat;
c) adaos de lapte, laminare aluat;
d) adaos de zahăr, dospire aluat.
2. Care sunt operaţiile specifice de la prepararea aluatului dospit:
a) frământarea şi dospirea aluatului;
b) frământarea şi fermentarea aluatului;
c) fermentarea şi dospirea aluatului;
d) fermentarea şi coacerea aluatului.
I.2. 6 puncte
Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 3.
1. Aluatul este semipreparatul de bază utilizat în patiserie.
2. Aluatul franţuzesc (foietaj) este un aluat dospit.
3. Procesele fizice de la frământarea aluatului sunt acţiunea mecanică de frământare
și creşterea temperaturii aluatului.
Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 3, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra
corespunzătoare enunțului și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este
adevărată sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.
I.3. 10 puncte
În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate tipuri de aluaturi, iar în
coloana B sunt enumerate produse specifice obţinute din tipurile de aluaturi.
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și
literele corespunzătoare din coloana B.
Coloana A – Tipuri de aluaturi Coloana B – Produse specifice
obţinute din tipurile de aluaturi
1. Aluatul opărit a. eclere
2. Aluatul fraged b. plăcinte grecești
3. Aluatul franţuzesc (foietaj) c. cozonaci
4. Aluatul dospit d. ştrudele
5. Aluat nedospit simplu e. tarte
SUBIECTUL II 28 puncte
II.1 12 puncte
Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile
libere:
a. Procesele microbiologice de la fermentarea aluatului sunt …… (1) ….și ……..
(2)…..
b. În componenţa aluatului opărit, ouăle se încorporează treptat, după
temperarea aluatului la …..(3)…..

40. c. Afânarea chimică este caracteristică ……... (4).....
II.2. 16 puncte
Calculați valoarea energetică a 100 g aluat fraged cu următoarea compoziție chimică:
Specia
Lipide
(%)
Proteine (%)
Glucide
(%)
Săruri minerale
(%)
aluat fraged 29 5,4 41 0.3
SUBIECTUL III 42 puncte
III.1. 8 puncte
Descifrați anagramele, descoperind astfel tipurile de aluat .
PIRĂOT EJITOFA GREDAF PTODIS
III.2. 34 puncte
Foitajul (aluat franțuzesc) este un produs de patiserie originar din Franța, inventat
în secolul al XVII-lea de către Claudius Gele, un ajutor de patiser, care având tatăl bolnav,
a hotărât să-i pregătească o pâine mai specială dintr-un aluat format din făină, unt, oțet,
sare și apă, pe care l-a pliat și turat de 10 ori, după care l-a pus la copt. Pâinea rezultată a
avut aspectul și gust deosebit, foarte apreciată de tatăl lui.
Foitajul este un aluat nedospit în a care sunt folosite în proporții egale cele două
componente de bază făina și grăsimea. Făina folosită trebuie să aibă un grad de extracție
ridicat de 30% . O proprietate importantă a făinii de grâu este capacitatea acesteia de a
forma gluten, un complex rezultat din proteinele făinii, gliadina și glutenina, prin legarea
apei. Glutenul are proprietăți elastico-plastice, pe care se bazează formarea aluaturilor.
Cantitatea și calitatea glutenului din făina de grâu influențează semnificativ însușirile de
panificație ale făinii, care trebuie să aibă un conținut de gluten umed între 24 −32% și indice
de deformare a glutenului 3-15 mm. Grăsimea semisolidă (unt,margarina,planton), cu un
conținut de 30% umiditate și 70% grăsime. Oțetul se adaugă pentru a mări vâscozitatea
aluatului. Lipsa acestuia din compoziția aluatului modifică proprietățile reologice ale
aluatului, aluatul poate fi modelat sau laminat mai greu, iar caracteristicile senzoriale ale
produselor finite sunt influențate negativ. Sarea adăugată în aluat determină îmbunătățirea
gustului, mărirea puterii de absorbție a glutenului, creșterea elasticității aluatului. Absența
sării poate genera înrăutățirea caracteristicilor aluatului de tip foitaj, produsele finite fiind
insuficient dezvoltate, cu volum mic, au o coajă palidă, nerumenită, aspect aplatizat și gust
neplăcut, nespecific. Apa folosită are un rol deosebit în componența foitajului: asigură
formarea aluatului prin procesul de hidratare a amidonului și a proteinelor din făină,
favorizează procesul de afânare și desprinderea în foi. Se recomandă utilizarea apei reci la
prepararea aluatului, la temperatura de 6−8 0
C. Cantitatea de apă folosită este condiționată
de calitatea făinii. Cu cât făina este de calitate mai bună cu atât ea necesită mai multă
apă, care influențează în final desprinderea foitajului în foi. Amidonul din aluat împreună
cu lipidele din grăsimea folosită la preparare generează o valoare energetică mare, din
acest motiv, foitajul se combină cu alimente sau semipreparate bogate
în proteine, vitamine și săruri minerale (brânzeturi, creme, fructe proaspete) pentru a
asigura organismului substanțele nutritive necesare.
Specific acestui tip de aluat este modul de preparare, prin împăturirea (turarea) în
mai multe straturi, având ca rezultat foile care se vor desface după coacere. Se lucrează la
rece și repede pentru ca grăsimea să-și păstreze consistența. Între operațiunile de

41. împăturire a aluatului, foile vor fi păstrate la rece 30 minute, la temperatura de 0-4 0
C pe
pat de gheață sau în frigider. Frăgezimea aluatului și stratificarea foilor este asigurată prin
folosirea materiilor prime de calitate foarte bună și prin respectarea succesiunii fazelor
tehnologice . Afânarea aluatului se realizează sub presiunea vaporilor de apă din foile
formate la împăturire (aluatul elastic dintre straturile de grăsime), vapori care se formează
în timpul coacerii prin evaporarea apei înglobate în aluat în timpul procesului de frământare
.
1. Indicați materiile prime necesare preparării aluatului foietaj.
2. Prezentați rolurile materiilor prime din aluat.
3. Descrieți turarea - operația specifică de prelucrare a aluatului foietaj și modul
de afânare a acestuia.
Barem de corectare și notare
 Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor.
 Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului
total acordat la 10.
SUBIECTUL I 20 puncte
I.1. 4 puncte
1 – b; 2 – b;
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
I.2. 6 puncte
Identificarea valorii de adevăr a afirmațiilor
1 – A; 2 –F; 3 – A
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
I.3. 10 puncte
1 –a; 2 – e; 3 – d; 4- c; 5-b
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
SUBIECTUL II 28 puncte
II.1. 12 puncte
(1) fermentaţia alcoolică,
(2) fermentaţia lactică,
(3) 60 0
C
(4) aluatului fraged
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect
sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
II.2. 16 puncte

42. VE = 4,1 kcal/g x TP g +4,1 kcal/g x TG g+ 9,3 kcal/g x TL g
VE/100g = 4,1 kcal/g x 5,4 g +4,1 kcal/g x 41g + 9,3 kcal/g x 29 g = 22,14 kcal + 168,1 kcal
+ 269,7 kcal = 459,94 kcal
Pentru formula de calcul se acordă 6 p și pentru calculul corect și complet se acordă 10
p. Pentru calculul parțial corect sau incomplet se acordă câte 5 puncte. Pentru răspuns
incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte
SUBIECTUL III 42 puncte
III. 1. 8 puncte
Vasele pentru gătit: OPĂRIT FOIETAJ FRAGED DOSPIT
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2puncte.
Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
III. 2. 34 puncte
1. Indicați materiile prime necesare preparării aluatului foietaj. 10
p
Făină, grăsime semisolidă, apă, oțet , sare
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect
sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.
2. Prezentați rolurile materiilor prime din aluat 10
p
 Făina - formează glutenul cu proprietăți elastico-plastice pe care se bazează
formarea aluatului; crește valoarea nutritivă și energetică
 Grăsimea semisolidă - favorizează procesul de afânare și desprinderea în foi,
crește valoarea nutritivă și energetică
 Oțetul – mărește vâscozitatea aluatului, favorizează caracteristicile senzoriale
ale produselor finite
 Sarea - îmbunătățește gustului, mărește puterea de absorbție a glutenului și
crește elasticitatea aluatului
 Apa -asigură formarea aluatului prin hidratarea amidonului și a proteinelor din
făină, favorizează procesul de afânare și desprinderea în foi
Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru fiecare răspuns
parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
3. Descrieți turarea - operația specifică de prelucrare a aluatului foietaj și modul
de afânare a acestuia 14p
Turarea- operația specifică de prelucrare a aluatului foietaj este împăturirea în mai
multe straturi, având ca rezultat foile care se vor desface după coacere. Se lucrează la rece
și repede pentru ca grăsimea să-și păstreze consistența. Între operațiunile de împăturire a
aluatului, foile vor fi păstrate la rece 30 minute, la temperatura de 0-4 0
C pe pat
de gheață sau în frigider. Frăgezimea aluatului și stratificarea foilor este asigurată prin
folosirea materiilor prime de calitate foarte bună și prin respectarea succesiunii fazelor
tehnologice .
Afânarea aluatului se realizează sub presiunea vaporilor de apă din foile formate la
împăturire (aluatul elastic dintre straturile de grăsime), vapori care se formează în timpul
coacerii prin evaporarea apei înglobate în aluat în timpul procesului de frământare .

43. Pentru răspunsuri corecte și complete se acordă 14 puncte. Pentru răspuns parțial
corect sau incomplet se acordă 7 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se
acordă 0 puncte.
 Referințe web/bibliografie:
1. Cristian Dinca & Colab., Cofetar-patiser, manual pentru calificarea cofetar-
patiser, Edtura Didactica si Pedagogica , 2012
2. Cristian Dinca & Colab., Bucătar, manual pentru calificarea bucătar, Editura
Didactica si Pedagogica, 2005
3. Cristian Dinca & Colab., Ospătar - manual pentru calificarea ospătar (chelner)
vânzător în unități de alimentație, Editura Didactica si Pedagogica 2013
4. Gabriela Pîrjol, Tehnologie culinară, manual pentru clasele a X-a, a XI-a, a XII-
a, Editura Didactica si Pedagogica, 2006
5. Valentina Capotă & Colab., Alimentație publică și turism, Editura Niculescu ABC,
2007

44. EXEMPLUL NR. 7
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație / Alimentație
 Modulul 4: Sisteme de servire
Tema 1: Sistemul de servire direct (englezesc) cu cleștele de pe platou sau cu lușul din
supieră
Tip de activitate: instruire practică
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
8.1.3. Caracterizarea
sistemului de servire
direct (englezesc), cu
variantele sale
8.2.4. Efectuarea operațiilor
specifice sistemului de
servire direct sau englezesc:
cu cleștele de pe platou, cu
lușul din supieră, la farfurie,
la gheridon, cu căruciorul.
8.3.2. Manifestarea atitudinii
proactive și a spiritului de echipă
în efectuarea operațiilor specifice
de servire a consumatorilor prin
adaptarea tehnicilor de servire la
condiții și situații particulare din
unitățile de alimentație, cu
respectarea regulilor de igienă,
siguranță și securitate în muncă.
Activitate realizată prin metoda STUDIU DE CAZ
Scurtă descriere a metodei:
Metoda Studiul de caz „mijlocește o confruntare directă cu o situație din viața reală,
autentică” (Cerghit, 1997), având un pronunțat caracter activ și evidente valențe euristice
și aplicative.
Această metodă urmărește realizarea contactului elevilor cu realitățile complexe,
autentice, dintr-un domeniu dat și testarea gradului de operaționalitate a cunoștințelor
însușite și a capacităților formate, în situații-limită.
Pentru ca o anumită situație să poată fi considerată și analizată precum un „caz”, ea trebuie
să aibă anumite particularități:
 să prezinte relevanță în raport cu obiectivele activității;
 să fie autentică;
 să fie motivantă, să suscite interes din partea elevilor;
 să dețină valoare instructivă în raport cu competențele profesionale, științifice,
etice.
Etape:
1. Profesorul prezentă clar, precis și complet cazul, în concordanță cu obiectivele
propuse
2. Clarifică eventualele neînțelegeri în legătură cu tema
3. Studiul individual al cazului – elevii se documentează, identifică soluții de rezolvare
a cazului, pe care le și notează

45. 4. Dezbaterea în grup a modurilor de soluționare a cazului – analiza diferitelor variante
de soluționare a cazului; analiza critică a fiecăreia dintre acestea; ierarhizarea
soluțiilor
5. Luarea deciziei în legătură cu soluția cea mai potrivită și formularea concluziilor
6. Evaluarea modului de soluționare a cazului și evaluarea participanților
Mod de organizare a activității/a clasei:
Activitate pe grupe
Resurse materiale:
Salon restaurant/mese, scaune
Obiecte de inventar necesare pentru aplicarea sistemului de servire direct (englezesc) cu
cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră
Calculator/laptop/tabletă/telefon mobil
Internet
Material video youtube: https://youtu.be/NXEWysdt8SM
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicare a metodei pentru conținutul ales:
- Etape de lucru:
1. Profesorul prezintă tema și obiectivele: Sistemul de servire direct (englezesc) cu
cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră și le propune elevilor vizionarea
unui material video.
2. Elevii urmăresc materialul video partajat de profesor:
https://youtu.be/NXEWysdt8SM
3. După vizionarea materialului, elevii răspund la întrebările profesorului privind:
etapele de desfășurare, avantajele și dezavantajele utilizării sistemului de servire
direct (englezesc) cu cleștele de pe platou.
4. Profesorul organizează clasa în 6 grupe de câte 4-5 elevi și le trasează sarcinile de
lucru:
 selectarea obiectelor de inventar necesare pentru realizarea mise-en-place-
ului;
 efectuarea mise-en-place-ului pentru patru persoane;
 servirea preparatelor de bază prin sistemul de servire direct (englezesc) cu
cleștele de pe platou;
 respectarea regulilor de igienă, siguranță și securitate în muncă.
5. În fiecare grupă, elevii vor avea, prin rotație, rolul de chelner sau de consumator.
- Obiective:
 Analizarea caracteristicilor sistemului de servire direct (englezesc) cu cleștele
de pe platou sau cu lușul din supieră
 Dezvoltarea abilităților de selectare și manipulare a obiectelor de inventar
pentru efectuarea operațiilor specifice sistemului de servire direct (englezesc)
cu cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră

46.  Demonstrarea capacității de analiză și sinteză a informațiilor privind etapele de
desfășurare, avantajele și dezavantajele utilizării sistemului de servire direct
(englezesc) cu cleștele de pe platou sau cu lușul din supieră
Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
Vișan, Carmen Corina (2021) – Sisteme de servire. Auxiliar curricular pentru elevii
cu statut de audient. Adaptarea strategiilor didactice de predare-învățare-
evaluare., clasa a X-a, Editura Cartea Vrânceană, Focșani. Mijloc de învățământ
omologat de Ministerul Educației, nr. 75.348/02.11.2021, nivelul liceal
https://read.bookcreator.com/SQaMheeYw8bJya3v3BV62Z4uQde2/J8SoS0_RTuyEv7
75KDhQiw
Cod QR:
 Referințe web/bibliografie:
1. Brumar, Constanța și colab., (2011) – Turism și alimentație, manual pentru clasa a
X-a, Editura CD Press, Bucureşti
2. Cerghit, I., (2002) – Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,
stiluri și strategii., Editura Aramis, Bucureşti
3. Dincă, Cristian (2008) – Ospătar. Manual pentru calificarea ospărat (chelner),
vânzător în unități de alimentație publică, Editura Didactică și Pedagogică R.A.,
Bucureşti
4. Dobrescu, Emilian (2006) – Tehnica servirii consumatorilor, clasa a XI-XII, Editura
Didactică și Pedagogică R.A., Bucureşti
5. Lupu, C., (2009) – Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică
R.A., Bucureşti
6. Oprea, Crenguţa-Lăcrămioara, (2008) – Strategii didactice interactive, Ediția a III-a,
Editura Didactică și Pedagogică R.A., Bucureşti
7. M.E.C.I., (2006) - Metode interactive de grup, Editura Miniped, Bucureşti
8. www.didactic.ro/.../58127_metode-moderne-de-predare-învăţare
9. www.didactic.ro/.../13662_metode-moderne-de-predare-învăţare-strategii-
didactice-inovative
10. https://youtu.be/gPixpAY3Rac
11. https://youtu.be/NXEWysdt8SM
SCAN ME

47. EXEMPLUL NR. 8
ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație/ Alimentație
 Modulul 4: Sortimentul de preparate şi băuturi
Tema 1: Produse simple din aluaturi. Produse din aluat fraged – Rondele cu gem
Tip de activitate: Laborator tehnologic
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
7.1.3. Clasificarea
semipreparatelor culinare,
de patiserie-cofetărie şi a
produselor cu grad redus de
complexitate,
7.1.4. Descrierea
proceselor tehnologice de
obținere a semipreparatelor
şi a produselor cu grad
redus de complexitate;
7.1.5. Prezentarea
normelor de siguranţă şi
securitatea muncii şi de
igienă în bucătărie și
laboratoarele de patiserie și
cofetărie;
7.2.4. Efectuarea operaţiile
tehnologice de obţinere a
semipreparatelor culinare și
de patiserie-cofetărie şi a
produselor cu grad redus de
complexitate cu
respectarea normelor de
igienă, de siguranţă şi
securitatea muncii.
7.3.2. Respectarea
principiilor dezvoltării
durabile la obţinerea
semipreparatelor culinare şi
de patiserie-cofetărie, a
preparatelor culinare, de
patiserie-cofetărie cu grad
redus de complexitate, în
condiţii de igienă, siguranţă
şi securitate a muncii.
Activitate realizată prin metoda ORGANIZATORUL GRAFIC
Scurtă descriere a metodei: Organizatorul grafic este o metodă de învăţare modernă,
activ-participativă, care are drept scop să îi familiarizeze pe elevi cu tehnici de
esenţializare a unui material informativ prin schematizarea ideilor principale și a noțiunilor
de bază din tema abordată. Este o metodă prin care elevii sunt stimulați să facă corelaţii
între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe și între aspectele care vor fi evaluate la
finalizarea activității. Pentru profesorii, metoda organizatorului grafic vine în sprijinul
stabilirii facile a obiectivelor lecţiei precum și în sprijinul structurării mai eficiente a ceea
ce vor face efectiv la clasă sau vor evalua.
Obiective metodei:
 Să urmărească cu atenție un material informativ – film didactic;
 Să identifice aspectele principale;
 Să completeze organizatorul grafic cu informaţiile solicitate, sintetizate;
 Să comunice colegilor rezultatul muncii sale;
 Să își corecteze aspectele greşite consemnate iniţial.

48. Mod de organizare a activității/a clasei: activitate individuală
Resurse materiale:
o Film didactic, 5 – 8 minute;
o Fişă de lucru cu schema Organizatorului grafic;
o Ustensile de scris în diferite culori.
Durată: 30 minute
Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales:
- Etape de lucru:
Pregătire:
o Elevilor li se precizează faptul că vor urmări un film didactic cu tema Obţinerea
Rondelelor cu gem şi li se repartizează câte o fişă de lucru;
o Elevii îşi analizează cu atenţie fişele de lucru pentru a răspunde cerinţelor stabilite
pentru realizarea organizatorului grafic.
Desfășurare:
o Elevii urmăresc filmul didactic;
o Elevii completează individual informaţiile solicitate în schema grafică;
o În final se discută cu toţi elevii cele consemnate în Organizatorul grafic şi se poate
completa, în continuarea activității (după cele 30 de minute), pe o foaie de flipchart,
un Organizator grafic comun;
o Elevii îşi pot completa sau corectacta fişa cu informaţii noi.
FIŞĂ DE LUCRU
Cerinţă: Respectând sensul acelor de ceasornic, completează casetele din schema
Organizatorului grafic cu informaţiile solicitate în fiecare secţiune, pe baza celor observate
în timpul vizionării filmului didactic.

49. Rezolvarea Organizatorului grafic:
1. Materii prime: făină; unt / margarină, zahăr farin, ou, bicarbonat de sodiu, oțet, sare,
pesmet, gem, aromatizanți.
2. Echipamente și ustensile: masă de lucru, cântar, vase gradate, mixer / robot universal,
frigider, cuptor, căzănel / bol, merdenea, forme pentru decupare, paletă, sită
3. Norme de igienă și SSM și de dezvoltare durabilă: igiena personalului; igiena vaselor și
ustensilelor; utilizarea echipamentului de lucru; siguranță și securitate în exploatarea
echipamentelor și a ustensilelor tăietoare; utilizarea rațională a materiilor prime, a
resurselor materiale, de apă și de energie.
4. Operații de obținere și modelare a aluatului: dozarea materiilor prime; omogenizarea
grăsimii cu zahărul farin și ouăle; afânarea compoziției; aromatizarea; brezarea
(amestecarea lentă a făinii cu compoziția pe bază de grăsime); răcirea aluatului, 30 min;
întinderea aluatului în foaie cu grosimea de 0,5 cm; decuparea în forme rotunde cu
diametrul de 6-7 cm; așezarea formelor din aluat în tavele de copt.
5. Coacerea și umplerea: coacerea la 180 – 2000
C, până se formează un inel auriu în pe
marginea formei rotunde; răcirea capacelor din aluat; umplerea două câte două cu gem
amestecat cu pesmet; pudrarea cu zahăr farin.
6. Caracteristici ale produsului finit: produse de formă rotundă; două capace din aluat
fraged de culoare galben auriu, de grosime identică, unite printr-un strat de gem, de culoare
specifică fructului din care s-a obținut gemul, acoperite cu un strat fin de zahăr pudră.
 Recomandări privind resurse educaționale deschise specifice temei:
1. https://online.fliphtml5.com/ufkn/hgyl/#p=1
2. https://clasadigitala.ro/prezentare-produs/sortimentul-de-preparate-si-bauturi-
clasa-a-x-a/
3. https://www.alegetidrumul.ro/calificari/124
 Referințe web/bibliografie:
1. Brumar, Constanţa şi colab. (2011) – Turism și alimentație, manual pentru clasa
a X – a, Bucureşti: Editura CD Press
2. Brumar, Constanţa şi colab. (2017) – Sortimentul de preparate și băuturi, manual
pentru clasa a X – a, Bucureşti: Editura CD Press
3. Cerghit, Ioan (2002) – Sisteme de instruire alternative şi complementare.
Structuri, stiluri şi strategii, Bucureşti: Editura Aramis
4. Mănăilescu, A. (colab.) (2000) – Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie,
Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.
5. Oprea, Crenguța Lăcrimioara (2009) – Strategii didactice interactive, Bucureşti:
Ed. Didactică şi Pedagogică R.A
6. *** - https://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie

50. INSTRUMENT DE EVALUARE: PROBĂ PRACTICĂ
 Anul de studiu – clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație/ Alimentație
 Modulul 4: Sortimentul de preparate şi băuturi
Tema 1: Produse simple din aluaturi. Produse din aluat fraged – Rondele cu gem
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
7.1.3. Clasificarea
semipreparatelor culinare,
de patiserie-cofetărie şi a
produselor cu grad redus de
complexitate,
7.1.4. Descrierea proceselor
tehnologice de obținere a
semipreparatelor şi a
produselor cu grad redus de
complexitate;
7.1.5. Prezentarea
normelor de siguranţă şi
securitatea muncii şi de
igienă în bucătărie și
laboratoarele de patiserie și
cofetărie;
7.2.4. Efectuarea operaţiile
tehnologice de obţinere a
semipreparatelor culinare și
de patiserie-cofetărie şi a
produselor cu grad redus de
complexitate cu
respectarea normelor de
igienă, de siguranţă şi
securitatea muncii.
7.3.2. Respectarea
principiilor dezvoltării
durabile la obţinerea
semipreparatelor culinare şi
de patiserie-cofetărie, a
preparatelor culinare, de
patiserie-cofetărie cu grad
redus de complexitate, în
condiţii de igienă, siguranţă
şi securitate a muncii.
Tip instrument de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator
Tema probei practice: Întocmiți Fişa tehnologică pentru produsul din aluat fraged:
Rondele cu gem.
Sarcini de lucru: Pe baza Organizatorului grafic şi a imaginilor urmărite în filmul didactic
cu tema Obținerea Rondelelor cu gem, din cadrul activității de laborator anterioară,
realizează Fişa tehnologică pentru produsul Rondele cu gem. Vei avea la dispoziție un
template cu structura Fișei tehnologice, în care vei completa informația folosind termenii
de specialitate corespunzători. Activitatea desfăşurată şi materialele întocmite îţi vor fi
evaluate pe baza unei Fişe de evaluare.
Grila de evaluare
Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
Punctaj pe
indicator
1. Primirea şi
planificarea sarcinii
de lucru
35
puncte
1.1. Analizarea sarcinii de lucru specifică
stabilită
5
1.2. Selectarea datelor necesare pentru
întocmirea Fișei tehnologice
15

51. Criterii de evaluare Punctaj Indicatori de evaluare
Punctaj pe
indicator
1.3. Identificarea corelației dintre
Organizatorul grafic și Fișa tehnologică
15
2. Realizarea sarcinii
de lucru
50
puncte
2.1. Respectarea etapelor specifice de
realizare a sarcinii de lucru
10
2.2. Completarea Fişei tehnologice,
respectând template-ul dat și datele
consemnate în Organizatorul grafic
20
2.3. Folosirea corespunzătoare a
materialelor şi documentelor
10
2.4. Evidențierea în Fișa tehnologică a
normelor de igienă, sănătate și securitate
în muncă și a normelor de dezvoltare
durabilă
10
3. Prezentarea
sarcinii de lucru
15
puncte
3.1. Evidenţierea datelor din Fişa
tehnologică, conform cerinţelor
5
3.2. Utilizarea vocabularului de
specialitate în prezentarea sarcinii de
lucru
10
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
(template)
Realizată de:
Denumirea preparatului:
Grupa de preparate:
Caracterizarea preparatului:
.
Materii prime necesare pentru 10 bucăți:
.
Echipamente, vase și ustensile necesare:

52. .
Verificarea calității materiilor prime:
.
Operații pregătitoare:
.
Tehnica preparării:
.
Norme de igienă, de siguranță și securitate a muncii și de dezvoltare durabilă:
.
Indici de calitate ai preparatului finit:
.
Modul de prezentare și servire:

53. .
FIȘĂ TEHNOLOGICĂ
(completată / rezolvată)
Realizată de:
Denumirea preparatului: Rondele cu gem
Grupa de preparate: Produse din aluat fraged
Caracterizarea preparatului: Rondelele cu gem au valoarea nutritivă specifică aluatului
fraged, cu un plus de energie mecanică, furnizată de glucidele provenite din gemul folosit
în procesul de umplere. Este un preparat cu grad redus de complexitate, care poate fi ușor
de obținut cu materii prime ușor de procurat.
Materii prime necesare pentru 10 bucăți: Făină – (aluat 230 + modelat 15) g; Unt simplu
sau amestec – 110g; Zahăr farin – (aluat 85 + decor20) g; Bicarbonat de Na – 1g; Oțet – 1 ml;
Sare – 1 g; Ouă – 1 buc.; Pesmet – 70 g; Gem – 500 g.
Echipamente, vase și ustensile necesare: masă de lucru, cântar, vase gradate, mixer /
robot universal, frigider, cuptor, căzănel / bol, merdenea, forme pentru decupare, paletă,
sită.
Verificarea calității materiilor prime: Toate materiile prime vor fi proaspete sau în
termenul de garanție precizat pe ambalaj; ambalajele vor fi intacte; materia primă fără
impurități sau agenți de alterare.
Operații pregătitoare: După dozarea conform rețetei și verificarea calității materiilor
prime, făina se cerne; untul se alifiează; ouăle se spală, se dezinfectează, se limpezesc și
se separă de coajă; zahărul farin se cerne; gemul se omogenizează și se amestecă cu
pesmetul; bicarbonatul de Na se stinge în oțet.
Tehnica preparării: Se omogenizează grăsimea cu zahărul farin și ouăle, se afânează
compoziția și se aromatizează.Se efectuaează brezarea - amestecarea lentă a făinii cu
compoziția pe bază de grăsime după care are loc răcirea aluatului, 30 min. în frigider. Se
efectuează apoi întinderea aluatului în foaie cu grosimea de 0,5 cm urmată de decuparea
în forme rotunde cu diametrul de 6-7 cm și apoi de așezarea formelor din aluat în tavele de
copt. Coacerea se realizează la 180 – 2000
C, până se formează un inel auriu în pe marginea
formei rotunde. Răcirea capacelor din aluat se face la temperatura camerei. Umplerea se
realizează prin unirea capacelor două câte două cu gem amestecat cu pesmet. Se finisează
prin pudrarea cu zahăr farin.
Norme de igienă, de siguranță și securitate a muncii și de dezvoltare durabilă: Personalul
va purta echipamentul de lucru specific, respectând cu strictețe normele de igienă
personală și a locului de muncă. Toate vasele, ustensilele și echipamentelor vor fi igienizate
la începutul și finalizarea activității.

54. Vor fi rspectate normele SSM referitoare la lucrul cu robotul universal, cu cuptorul și cu
echipamentele frigorifice dar și cu ustensilele tăietoare.
Consumul de materii prime, materiale, apă, energie electrică, gaz / combustibil va fi limitat
la strictul necesar. Deșeurile vor f colectate selectiv și depozitate corespunzător. Vor fi
respectate circuitele specifice de materii prime, produse și deșeuri.
Indici de calitate ai preparatului finit:
Aspectul – bucăți de formă rotudă cu un strat fin de zahăr farin la suprafață. Bucățile din
aluat de grosime egală, separate de un strat de gem, aproximativ egal ca grosime cu
grosimea capacelor din aluat;
Culoarea – capacele din aluat, culoare galben auriu; gemul, culoarea corespunzătoare
fructului din care a fost obținut (portocaliu – caise, piersici, roz-roșu – căpșuni, zmeură,
cireșe etc);
Miros – plăcut de aluat copt și de gem (corespunzător fructului);
Gust – dulce acrișor de la gem și gust de copt cu aromă de unt,de la capacele din aluat
fraged;
Gramaj – 100 g / buc.
Modul de prezentare și servire: Rondelele cu gem se montează în chese, se prezintă pe
tăvă sau pe platou și se servesc pe tăvi sau individual pe farfurioare pentru produse de
patiserie- cofetărie.
FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII
Nume și prenume elev:
Evaluator:
Data:
Nr.
crt.
Criteriul evaluat Punctaj
maxim
Punctaj
acordat
Observaţii
1 Analizarea sarcinii de lucru specifică stabilită 5 p
2 Selectarea datelor necesare pentru
întocmirea Fișei tehnologice
15 p
3 Identificarea corelației dintre Organizatorul
grafic și Fișa tehnologică
15 p
4 Respectarea etapelor specifice de realizare a
sarcinii de lucru
10 p
5 Completarea Fişei tehnologice, respectând
template-ul dat și datele consemnate în
Organizatorul grafic
20 p
6 Folosirea corespunzătoare a materialelor şi
documentelor
10 p

55. Nr.
crt.
Criteriul evaluat Punctaj
maxim
Punctaj
acordat
Observaţii
7 Evidențierea în Fișa tehnologică a normelor
de igienă, sănătate și securitate în muncă și a
normelor de dezvoltare durabilă
10 p
8 Evidenţierea datelor din Fişa tehnologică,
conform cerinţelor
5 p
9 Utilizarea vocabularului de specialitate în
prezentarea sarcinii de lucru
10 p
TOTAL 100 p
 Recomandări privind resurse educaționale deschise:
1. https://online.fliphtml5.com/ufkn/hgyl/#p=8
2. https://clasadigitala.ro/prezentare-produs/sortimentul-de-preparate-si-bauturi-
clasa-a-x-a/
 Referințe web/bibliografie:
1. Brumar, Constanţa şi colab. (2011) – Turism și alimentație, manual pentru clasa a X
– a, Bucureşti: Editura CD Press
2. Brumar, Constanţa şi colab. (2017) – Sortimentul de preparate și băuturi, manual
pentru clasa a X – a, Bucureşti: Editura CD Press
3. Cerghit, Ioan (2002) – Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,
stiluri şi strategii, Bucureşti: Editura Aramis
4. Mănăilescu, A. (colab.) (2000) – Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie,
Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.
5. Oprea, Crenguța Lăcrimioara (2009) – Strategii didactice interactive, Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A
6. *** - https://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie

56. EXEMPLUL NR. 9
ACTIVITATE DE EVALUARE
INSTRUMENT DE EVALUARE: TEST
 Anul de studiu – Clasa a X-a
 Domeniul de pregătire profesională: Turism și alimentație/ Alimentație
 Modulul 4: Sisteme de servire
Tema 1: Servirea preparatelor la farfurie
Rezultate ale învățării vizate
Cunoștințe Abilități Atitudini
8.1.2. Prezentarea
sistemelor de servire și a
criteriilor de alegere a
acestora.
8.1.3. Caracterizarea
sistemului de servire direct
(englezesc), cu variantele
sale.
8.1.4. Caracterizarea
sistemului de servire
indirect (francez).
8.1.5. Descrierea sistemelor
de servire speciale:
autoservire, servire la
domiciliu, room-service, la
automate, în unități de
servire din mijloace de
transport.
8.2.4. Efectuarea
operațiilor specifice
sistemului de servire direct
sau englezesc: cu cleștele
de pe platou, cu lușul din
supieră, la farfurie, la
gheridon, cu căruciorul.
8.2.5. Realizarea
operațiilor specifice
sistemului de servire
indirect (francez)
8.2.6. Alegerea tehnicilor
de servire adaptate
sistemelor de servire
speciale.
8.2.7. Participarea la
activitățile echipelor de
lucru din unitățile de
alimentație.
8.3.2. Manifestarea
atitudinii proactive și a
spiritului de echipă în
efectuarea operațiilor
specifice de servire a
consumatorilor prin
adaptarea tehnicilor de
servire la condiții și situații
particulare din unitățile de
alimentație, cu respectarea
regulilor de igienă,
siguranță și securitate în
muncă.