3. Tribunalul de Primă Instanță este instanța autonomă față
de Curtea de Justiție.Înființarea sa a fost decisă în 1988
de către Consiliul Comunităților Europene la cererea
Curții de Justiție.
Scopul înființării sale a fost acela de a degreva activitatea
Curții și de a ameliora protecția jurisdicțională a
cetățenilor prin introducerea unui dublu grad de
jurisdicție.
Istoricul Tribunalului de Primă Instanță
4. Tribunalul de Primă Instanță și-a început activitatea la
31 octombrie 1989.
La 2 noiembrie 2004,s-a decis să adauge Tribunalului de
Primă Instanță un Tribunal al Funției Publice a cărui
misiune este aceea de a soluționa litigiile dintre
Comunitățile Europene și funcționării acestora.
Tribunalul Funcției Publice și-a început activitatea la 12
decembrie 2005.
5. Compunerea
Tribunalul de Primă Instanță este compus din cel
puțin un judecător pentru fiecare stat membru.
Judecătorii sunt numiți de comun acord de către
guvernele statelor membre pentru un mandat de 6 ani
care poate fi reînnoit.
Judecătorii îi aleg dintre ei pe președintele
Tribunalului pentru o perioadă de trei ani.Aceștia
numesc un grefier pentru o perioadă de 6
ani.Judecătorii își exercită funcțiile în deplină
imparțialitate și independență.
6. Spre deosebire de Curtea de Justiție,Tribunalul nu
dispune de avocați generali permanenți.În mod
excepțional,această funcție poate fi încredințată unui
judecător.
Cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judecă de
camere compuse din cinci sau din trei judecători
sau,în anumite situații, de un judecător unic.De
asemenea, Tribunalul poate judeca o cauză în Marea
Cameră sau în ședință plenară atunci cînd dificultatea
problemelor de drept sau importanța cauzei justifică
această măsură.
7. Mai mult de 80% dintre cauzele cu care este sesizat
Tribunalul sunt judecate de camere compuse din trei
judecători.Președinții camerelor compuse din cinci
judecători sunt aleși dintre judecători pentru o
perioadă de trei ani.Tribunalul dispune de o grefă
proprie,însă recurge la serviciile Curții de Justiție
pentru alte nevoi administrative și lingvistice.
8. Competența
Tribunalul de Primă Instanță are competența de a judeca:
acțiuni directe introduse de persoane fizice sau juridice
împotriva actelor instituțiilor comunitare (ale căror
destinare sunt sau care le privesc în mod direct și
individual)sau împotriva abținerii acestor instituții unei
decizii a Comisiei prin care i se aplică o amendă;
acțiuni introduse de statele membre împotriva
Comisiei;
acțiuni introduse de statele membre împotriva
Consiliului cu privire la actele adoptate în domeniul
ajutoarelor de stat, la măsurile de protecție comercială
(“dumping”) și la actele prin care Consiliul exercită
competențe de executare;
9. acțiuni prin care se urmărește obținerea unor
despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de instituțiile
comuntare sau de funcționării acestora;
acțiuni ce au la bază contracte încheiate de
Comunități, prin care se atribuie în mod expres
Tribunalul competența de judecare;
acțiuni în materia mărcilor comunitare;
recursuri împotriva deciziilor Tribunalului Funcției
Publice, limitate la chestiuni de drept.
Deciziile pronunțate de Tribunalul pot fi atacate de
două luni cu recurs,limitat la chestiuni de drept,Curtea de
Justiție.
10. Tribunalul dispune de propriul său regulament de
procedură.Procedura cuprinde o fază scrisă și o fază orală.
O cerere introductivă scrisă de un avocat sau de un agent
adresată grefei declanșează procedura.Aspectele principale
ale acțiunii sunt publicate într-o comunicare, în toate
limbile oficiale, în Jurnalul Oficial al U.E.Cererea
introductivă este comunicată de către grefier părții
adverse, care dispune de un termen pentru a depune un
memoriu în apărare.Reclamantul are posibilitatea de a
prezenta o replică într-un termen determinat la care
părâtul poate răspunde printr-o duplică.
Procedura
11. Judecătorul raportor rezumă într-un raport de ședință
starea de fapt expusă,argumentele fiecărei părți și dacă
este cazul, argumentele intervenienților.Orice persoană
care justifică un interes în soluționarea unui litigiu aflat pe
rolul Tribunalului, precum și statele membre și instituțiile
Comunității pot interveni în procedură.Intervenientul
depune un memoriu,prin care urmărește susținerea sau
respingerea concluziilor uneia dintre părți, la care părțile
pot ulterior să răspundă.În anumite situații,intervenientul
poate să-și prezinte observațiile și în cadrul fazei orale. În
timpul fazei orale are loc o ședință publică.În cadrul
acesteia, judecătorii pot adresa întrebări reprezentanților
părților.
12. Acest document este pus la dispoziția publicului în limba
de procedură.
În timpul fazei orale are loc o ședință publică.În cadrul
acesteia, judecătorii pot adresa întrebări reprezentanților
părților.Judecătorul raportor rezumă într-un raport de
ședință starea de fapt expusă,argumentele fiecărei părți și
dacă este cazul, argumentele intervenienților.Acest
document este pus la dispoziția publicului în limba de
procedură.Apoi, judecătorii deliberează pe baza
proiectului de hotărâre redactat de către judecătorul
raportor,iar hotărârea se pronunță în ședința publică.
13. Procedura de Primă Instanță este scutită de taxe.În
schimb, onorariul avocatului, care are dreptul să își
exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru
și care trebuie să reprezinte partea,nu este în sarcina
Tribunalului.Cu toate astea, o persoană fizică poate
solicita să beneficieze de asistență judiciară în cazul în care
se află în imposibilitate de a face față cheltuielilor de
judecată.
14. Procedura măsurilor provizorii
Introducerea unei acțiuni la Tribunal nu are ca efect
suspendarea executării actului atacat.Cu toate
acestea,Tribunalul poate să dispună suspendarea
executării acestuia sau să prescrie alte măsuri provizorii.
Președintele Tribunalului sau, dacă este cazul, un alt
judecător delegat cu luarea măsurilor provizorii se
pronunță asupra unei astfel de cereri prin ordonanță
motivată. Măsurile provizorii se dispun numai dacă sunt
întrunite trei condiții:
1.acțiunea principală trebuie să pară, la prima vedere,
întemeiată;
2.solicitantul trebuie să dovedească împrejurările care
determină urgența măsurilor, în lipsa cărora ar suporta un
prejudiciu grav și ireparabil;
15. 3.măsurile provizorii trebuie să țină seama de punerea în
balanță a intereselor părților și a interesului general.
Ordonanța are doar un caracter provizoriu și nu
prejudecă fondul asupra căruia Tribunalul se pronunță
în acțiunea principală.În plus, aceasta poate fi atacată cu
recurs în fața președintelui Curții de Justiție.
Procedura accelerată
Această procedură permite Tribunalului să se pronunțe
cu celeritate asupra fondului unui litigiu în cause
considerate ca prezentând o urgență deosebită.Procedura
accelerate poate fi solicitată de reclamant sau de pârât.
16. Regimul ligvistic
Limba în care este redată cererea introductivă,care
poate fi una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii
Europene, va fi limba de procedură în cauza respectivă
(fără a se aduce atingere aplicării unor prevederi
speciale).
Dezbaterile care au loc cu ocazia fazei orale a procedurii
beneficiază de interpretare simultană, în funcție de
necesități, în diferite limbi oficiale ale Uniunii
Europene.Judecătorii deliberează fără interpret într-o
limbă comună,care conform tradiției,este limba
franceză.
17. Jurisprundența
De la începutul activității sale până la sfârșitul anului
2006,Tribunalul a soluționat definitiv mai mult de 5200 de
cauze.Jurisprundența Tribunalului s-a dezvoltat mai ales
în domeniile proprietății intelectuale,concurenței și
ajutoarelor de stat.
18. Acordurile între întreprinderi
Dreptul comunitar interzice orice acorduri între
întreprinderi,orice decizii ale asocierilor de
întreprinderi și orice practici concentrate care pot aduce
atingere comerțului dintre statele membre și care au ca
obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea sau
denaturarea concurenței în cadrul pieței urbane.
Comisia a aplicat societăților participante la acest cartel
ma multe amenzi în cuantum de aproximativ 92 de
miloane de euro.
19. Tribunalul a respins aproape toate acțiunile în anulare
introduse împotriva deicizie Comisiei,după ce a constatat
ca fiind dovedite,pe de o parte,existența diferitelor
elemente constitutive ale unui acord global și pe de altă
parte,participarea individuală a întreprinderilor la
comportamentul anticoncurențial de care au fost făcute
responsabile,excepție făcând durata participării la acord a
uneia dintre întreprinderi și aria geografică a acordului în
ceea ce privește o altă întreprindere. Amenzile aplicate de
către Comisie au fost,de altfel,confirmate în mod global de
Tribunal pentru suma totală de 83410000 euro.
Totuși,pentru două întreprinderi,amenzile aplicate au fost
reduse.
21. Istoricul Funcției Publice al UE
În temeiul Tratatului de la Nisa,care a intrat în vigoare în
data de 1februarie 2003 și care a prevăzut posibilitatea
creării unor camere jurisdicționale competente în domenii
specifice,Consiliul Uniunii Europene a hotărât in 2004 să
creeze Tribunalul Funcției Publice, a cărui misiune este să
soluționeze litigiile dintre Comunitățile Europene și
agenții lor. Componența
Tribunalul Funcției Publice este compus din 7 judecători
numiți de Consiliu pentru o perioadă de 6 ani care poate fi
reinnoită,după ce se face aple la candidatrui și după
obținerea avizului unui comitet format din 7 personalități
alese dintre foști membri ai Curții de Justiție și ai
Tribunalului de Primă Instanță și dintre juriști a căror
competență este notorie.
22. Prin numirea judecătorilor,Consiliul urmărește
asigurarea unei compuneri echilibrate a
Tribunalului, pentru a dispune de o reprezentare
geografică cât mai largă în privința resortisanților
statelor membre și a sistemelor juridice naționale.
Judecătorii Tribunalului desemnează din rândul
lor președintele,pentru o perioadă de 3 ani ce poate
fi reînnoită.Tribunalul se întrunește în camere
compuse din 3judecători.Cu toate astea,atunci cind
dificultaea sau importanța problemelor de drept
justifică acest lucru,o cauză poate fi trimisă în fața
plenului.
23. În situații ce vor fi determinate prin Regulamentul său de
procedură,Tribunalul va putea soluționa cauza în cameră
compusă din 5 judecători sau în complet format dintr-un
judecător unic.Judecătorii numesc un grefier pentru un
mandat de 6 ani.Tribunalul dispune de o grefă proprie,dar
recurge la serviciile Curții de Justiție pentru alte necesități
administrative și lingvistice.
Competența
În cadrul instituției jurisdicționale comunitare,Tribunalul
este instanța specializată în materia contenciosului funcției
publice al Uniunii Europene.Această competență a fost
exercitată inițial de Curtea de Justiție și începând cu
crearea sa,în 1989,de Tribunalul de Primă Instanță.
24. Tribunalul soluționează în primă instanță litigiile dintre
Comunități și agenții lor,conform art.236 din Tratatul CE,
ceea ce reprezintă aproximativ 150 de cauze pe an,în
condițiișe în care personalul instituțiilor comunitare
număra în jur de 35.000 de persoane.Aceste litigii au drept
obiect problemele referitoare la relațiile de muncă cât și
regimul de securitate socială.Tribunalul soluționează
litigiile privind anumite categorii de personal, îndeosebi
personalul din cadrul Eurojust,Europol, al Băncii Centrale
Europene și al Oficiului pentru Armonizare în cadrul
Pieței Interne (OAPI).Tribunalul nu poate soluționa
litigiile dintre administrațiile naționale și agenții
lor.Hotărârile adoptate de Tribunal pot face obiectul unui
recurs limitat la probleme de drept.Acest recurs poate fi
introdus în termen de 2 luni în fața Tribunalului de Primă
Instanță.
25. Procedura
Procedura în fața Tribunalului se desfășoară conform
dispozițiilor Statului Curții,în special a celor conținute în
anexa I a acestuia.Până la intrarea în vigoare a propriului
Regulament de procedură,Tribunalul aplică mutatis
mutandis Regulamentul de procedură al Tribunalului de
Primă Instanță,cu excepția dispozițiilor referitoare la
judecătorul unic.În principi,procedura cuprinde o fază
scrisă și una orală.
Faza scrisă
O cerere scrisă de un avocat adresată grefei declanșează
procedura.
Grefierul comunică cererea părții adverse.Aceasta din
urmă are la dispoziție un termen de 2 luni pentru a
formula o întâmpinare.
26. Tribunalul poate hotărî că este necesar al 2-lea schimb de
memorii scrise.
Orice persoană care manifestă un interes justificat în
soluționarea litigiului înaintat Tribunalului,precum și
instituțiile Comunității și statele membre pot interveni în
litigiu.Intervenientul prezintă o motivare ce are drept scop
susținerea sau respingerea concluziilor uneia dintre
părți,la care aceasta din urmă răspunde
ulterior.Intervenientul poate să își prezinte observațiile în
cursul procedurii orale.
27. În timpul fazei orale are loc o audiere publică.Pe parcursul
acesteia,judecătorii pot adresa întrebări reprezentanților
părților și dacă este cazul părților înseși.Judecătorul
raportor pregătește un raport pregătitor în vederea
audierii,care conține elementele esențiale ale cauzei și care
indică punctele pe care părțile trebuie să le abordeze în
pledoariile lor.Acest document este pus la dispoziția
publicului în limba în care se desfășoară procedura.
Faza orală
Cheltuielile de judecată
Procedura în fața Tribunalului este scutită de taxe.În
schimb,onorariul avocatului abilitat să pledeze în fața
instanțelor unui stat membru la care părțile trebuie să
recurgă pentru a fi reprezentate nu este suportat de către
Tribunal.
28. Cu toate acestea,în cazul în care o parte nu este în măsură
să suporte cheltuielile de judecată,poate solicita asistență
juridică gratuită.
Soluționarea amiabilă a litigiilor
În orice stadiu al procedurii,începând din momentul
depunerii cererii introductive,Tribunalul poate încerca să
faciliteze soluționarea amiabilă a litigiilor.
Măsurile provizorii
Introducerea unei acțiuni în fața Tribunalului nu are ca
efect suspendarea executării actului atacat.Cu toate
acestea,Tribunalul poate să dispună suspendarea
executării sau alte măsuri cu caracter provizoriu.
29. Președintele Tribunalului au, dacă este cazul,un alt
judecător-în calitate de judecător anume desemnat pentru
soluționarea cererilor având ca obiect dispunerea unei
măsuri provizorii-hotărăște asupra unei astfel de cereri
printr-o ordonanță motivată.
Nu se acordă măsuri cu caracter provizoriu decât dacă
sunt reunite 3 condiții:
Fondul acțiunii trebuie să pară la prima vedere
întemeiat
Solicitantul trebuie să facă dovada urgenței măsurilor
fără de care ar suporta un prejudiciu grav și ireparabil
Măsurile provizorii trebuie să țină seama de un
echilibru între interesele părților și interesul general
30. Ordonanța are un caracter provizoriu și nu influențează
sub nici o formă decizia Tribunalului asupra fondului
cauzei.Pe de altă parte,ea poate face obiectul unui recurs
în fața președintelui Tribunalului de Primă Instanță.
Regimul lingvistic
Limba în care este redactată acțiunea,care poate fi una
dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene,va fi
limba în care se va desfășura procedura în cadrul cauzei
respective.
Dezbaterile care au loc cu ocazia fazei orale a procedurii
sunt traduse simultan,după necesități, în diferite limbi
oficiale ale Uniunii Europene.Judecătorii deliberează fără
interpret,într-o limbă comună, care este franceza.