1. Plumb de George Bacovia
Simbolismul este un curent literar aparutla Franta la sfarsitulsecoluluial XIX –
lea ca reactie impotriva romantismuluisi parnasianismului, constituind
singurulcaz de sincronismintremanifestarea europeana si cea romaneasca.
Precursor alsimbolismuluiin Franta este considerat Charles Boudelaire prin
volumele “Les Corespondences” si“Les fleurs de mal”
Numele curentului a fostdat de Jean Moreas in articolul manifest aparutin
revista “Le Figaro” si intitulat “Le symbolism” (1886)
La noi in tara “simbolismul” a fost promovatde Alexandru Macedonski(1854 –
1920) prin intermediul revistei “Literatorul“
Poezia “Plumb” de George Bacovia (1881 –1957) a aparutin anul 1916 la
inceputul perioadei interbelice deschizand volumulcu acelasi titlu.
Textul poetic “Plumb” se incadreaza in curentul literar “Simbolism” prin: Tema
(moartea reprezentata prin campul semantic al mortii) si Arta Poetica (sugerat
de simbolul cavou) si “amorulde plumb”; prin motive poetice (motivul
cromatic si olfactive) , muzicalitatea (prin ritm simasura versurilor sicromatica.
Temele prezente in acest text poetic sunt moartea fiind compus din campul
semantic al mortii (cavou, funeralii, mort, coroane, sicrie); arta poetica ce
sugereaza conditia poetului intr-o societate incapabila de a-l intelege si “amorul
de plumb” ce simbolizeaza universulcreatiei acestuia.
Simbolul “Cavou” poate insemna fie camera poetului in care acesta sta izolat de
celelalte persoanedin jurulsau fie orasulsau universul de creatie a acestuia.
Prima strofa reprezinta planul exterior construitin jurulelementelor care
construiesc campulsemantic al mortii. Atmosfera este redate de asocierea
imaginilor auditive “scartaiau” cu cele senzitive “era vant” astfel se realizeaza
sinestezia. Vantul este un cuvant cu valoaresimbolica ce sugereaza stihirile, are
o directive incerta, adie friguloriginar siar putea sugera spiritul.
Este singurulelement material dinamic, care face ca monotonia sa nu mai fie
totala, singurulelement “viu dar nu pentru a pune viata in miscareci pentru a
accentua atmosfera lugubra a mortii dand intunericului o tenta sonora
macabre.
A doua strofa reprezinta planul interior ce se contureaza prin elemente care
sugereaza starea de neliniste, de prabusireside spaima a eului liric. “Amorul

2. meu de plumb” reprezinta anihilarea oricarei tentative de a reface fragilitatea
lumii, imposibilitatea salvariiprin iubire si lipsa de inspiratie. “Aripile de
plumb” este o constructiveoximoronica, o metafora a zboruluifrantin jos care
inseamna cadere surda sigrea din care nici ecoul nu se mai inalta. Eul poetic
este reprezentat tocmai prin acest amor de plumb. Reprezinta apasarea
sufleteasca, ratacire, imposibilitate de a crea pentru eul liric.
Un element de structura semnificativ este insusititlul “Plumb”, acesta este un
metal gri cu greutate mare ce semnifica oboseala coplesitoarea fiintei,
gravitatia perpetua care se incovoaie, pana in momentul inevitabil al extinctiei,
tot odata are o sonoritateinchisa data de singura vocala “u” inchisa intre patru
consoanetot cu sonoritate inchisa.
Un alt element de structura semnificativ sunt relatiile de opozitie si de simetrie
prin care seface correspondenta intre lumea exterioara silumea interioara a
poetului:
“Dormeau adanc sicriele/ dormea intors amorul”
“Sicriele de plumb/amor de plumb
“Stam singur in cavou/Stam singur langa mort”
“Era vant/era frig”
Poezia “Plumb” de George Bacovia exprima prin sentimental solitudinii o
viziune tragica asupra lumii, o viziune a descompuneriiuniversal. Prin
atmosfera, muzicalitate, sugestii de simbol dar si prin staride angoasa,
singuratatesi gol sufletesc poezia face trecerea de la simbolism la modernism
prin conditia omului superior ca fiinta insingurata intr-o lume artificiala.
Textul este un monolog tragic al inadaptabilului, care negasind posibilitatea de
comunicarecu lumea din afara, se interiorizeaza, seinchide in sine, asemenea
unui om aflat singur in cavou.