1. UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” DIN GALATI
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI AUDIT
COORDONATOR: MASTERANZI:
AnalizaPresiunii fiscale
In statele membre ale uniunii europene

2. REZUMAT
PRESIUNEA FISCALĂ PREZINTĂ, O SERIE DE LIMITE DE TOLERANȚĂ DIN PARTEA
CONTRIBUABILILOR. ANALIZELE ÎN DOMENIU AU ARĂTAT CĂ FACTORUL DETERMINANT
AL COMPORTAMENTULUI CONTRIBUABILULUI (PERSOANĂ FIZICĂ SAU JURIDICĂ) ESTE
REPREZENTAT DE PRESIUNEA FISCALĂ, CALCULATĂ ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE CA
RAPORTUL DINTRE VENITURILE INCASATE DIN IMPOZITE ÎNTR- UN ANUMIT INTERVAL
DE TIMP ȘI PRODUSUL INTERN BRUT AL ACELEIAȘI PERIOADE.
СUVІNTЕ СHЕІЕ: PRESIUNE FISCALĂ, STATE DEZVOLTATE, ȚĂRI EMERGENTE, IMPOZITE
DIRECTE, IMPOZITE INDIRECTE, CONTRIBUȚII SOCIALE
.

3. INTRODUCERE
State dezvoltate:
Belgia
Germania
Italia
Franta
Olanda
.
Intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la persoanele
fizice și juridice ori la nivelul întregii societăți cu ajutorul
impozitării, reflecta presiunea fiscala totala.
Ne propunem să realizăm o analiză a presiunii fiscale totale,
determinată ca raport între veniturile fiscale și produsul intern
brut.
Presiunea fiscala totala ne arata cât de mare este povara fiscală
ce apasă pe umerii contribuabililor.
State emergente:
Ungaria
Croatia
Polonia
Romania
Bulgaria
’’Istoria ne arată că atunci când taxele se apropie de 20% în veniturile populației, acest lucru începe să
arate o lipsa de respect din partea guvernului.
Când ajung la 25%, se transformă într-un început al faradelegii” – Ronald Regan, fost președinte al SUA.

4. Țările care sunt dispuse să aibă deficite bugetare și să acumuleze
datorii publice, pot alege să aibă sarcini fiscale mai mici pe
termen scurt fără a-și reduce cheltuielile.Statele cu datorii publice
relativ mari ar putea avea nevoie de o povară fiscală mai mare în
viitor sau de reducerea cheltuielilor în raport cu veniturile, pentru
a finanța acele datorii sau pentru a le rambursa.
Între nivelul presiunii fiscale și activitatea economică există o legătură strânsă, și anume
fiscalitatea generală (raportul dintre veniturile fiscale încasate la buget și produsul intern brut). O
fiscalitate generală ridicată determină apariția unor probleme precum reducerea activității de
producție și de investiții a agenților economici. Țările cu o astfel de fiscalitate au resurse financiare
mari în vederea acoperirii cheltuielilor publice, dar contribuabilii au mai puține venituri pentru a
garanta dezvoltarea activității, pentru a investi și economisi. De asemenea, în aceste condiții apar
fenomenele de evaziune fiscală, dar și cel numit generic „fuga capitalului” spre alte țări cu
fiscalitate redusă, adică paradisuri fiscale, și, în același timp, creșterea prețurilor ca efect al măririi
impozitelor determină reducerea cererii de mărfuri și servicii, rezultatul fiind frânarea dezvoltării
economice. Pe de altă parte, o fiscalitate moderată impulsionează activitatea de producție,
investițiile, cererea de mărfuri și servicii și stimulează creșterea economică

5. 13.00%
16.00%
14.00%
13.00%
15.00%
14.00%
6.00%
5.00%
8.00%
5.00%
6.00%
13.60%
13.40%
11.00%
16.70%
14.50%
12.20%
17.50%
19.30%
15.20%
10.70%
16.10%
14.30%
15.10%
17.70%
16.80%
13.80%
13.60%
10.50%
11.30%
14.00%
11.40%
9.30%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
UE
BELGIA
GERMANIA
FRANTA
ITALIA
OLANDA
UNGARIA
CROATIA
POLONIA
ROMANIA
BULGARIA
Figura 2. Structura prelevărilor
obligatorii în PIB în cele două
grupe de țări în anul 2021
Impozite directe Impozite indirecte
Contributii sociale
0%
10%
20%
30%
40%
50%
41%
46%
42%
48%
43%
40%
36%
37%
37%
27%
31%
Figura 1. Presiunea fiscală totală în cele două grupe de
țări în anul 2021
SURSA : EUROSTAT- PRELUCRARE PROPRIE A DATELOR.

6. ANALIZA PRESIUNII FISCALE AFERENTE IMPOZITELOR INDIRECTE
0
5
10
15
20
25
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
SURSA : EUROSTAT- PRELUCRARE PROPRIE A DATELOR.
Figura 3.Presiunea fiscal aferenta impozitelor indirecte in cele
doua grupe de tari in perioada 2012-2021 (%PIB)

7. 13.60%
13.40%
11.00%
16.70%
14.50%
12.20%
17.50%
19.30%
15.20%
10.70%
16.10%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
Figura3.Presiunea fiscalăaferentăimpozitelorindirecteîn
celedouăgrupedețăriînanul2021
Belg
ia
Ger
man
ia
Fran
ta
Itali
a
Ola
nda
Ung
aria
Cro
atia
Polo
nia
Rom
ania
Bulg
aria
COTE TVA 21 19 20 22 21 27 25 23 19 20
0
5
10
15
20
25
30
COTE TVA
State
dezvoltat
e
State
emergen
te
SURSA : EUROSTAT- PRELUCRARE PROPRIE A DATELOR.

8. ANALIZA PRESIUNII FISCALE AFERENTE IMPOZITELOR DIRECTE
0
5
10
15
20
UE Belgia Germania Franta Italia Olanda Ungaria Croatia Polonia Romania Bulgaria
Figura 5. Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe în cele două
grupe de țări în perioada 2012-2021 (% din PIB)
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

9. Series 1
0%
5%
10%
15%
20%
Figura 6. Presiunea fiscală aferentă
impozitelor directe în cele două grupe de
țări în anul 2021
State
dezvoltat
e
State
emergent
e

10. ANALIZA PRESIUNII FISCALE AFERENTE CONTRIBUȚIILOR SOCIALE
0
5
10
15
20
25
30
UE Belgia Germania Franta Italia Olanda Ungaria Croatia Polonia Romania Bulgaria
Figura 7. Presiunea fiscală aferentă contribuțiilor sociale în cele două grupe de țări
în perioada 2012-2021 (% din PIB)
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Max. Olanda cu 27.6% in anul 2013
Min. Bulgaria cu 8% in anul 2015
SURSA : EUROSTAT- PRELUCRARE PROPRIE A DATELOR.

11. 14.30%
15.10%
17.70%
16.80%
13.80% 13.60%
10.50%
11.30%
14.00%
11.40%
9.30%
0.00%
2.00%
4.00%
6.00%
8.00%
10.00%
12.00%
14.00%
16.00%
18.00%
20.00%
Figura 8. Presiunea fiscală aferentă contribuțiilor
sociale în cele două grupe de țări în anul 2021
Reduceri semnificative ale presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale s-au înregistrat
în intervalul supus analizei în Germania, Olanda, Croația, Polonia si România.
State
dezvo
ltate
State
in
curs
de
dezv
oltar
e

12. 0.00%
2.00%
4.00%
6.00%
8.00%
10.00%
12.00%
14.00%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Figura 9. Evoluția presiunii fiscale aferente
contribuțiilor sociale în România în perioada
2012-2021
Modificari legislative:
2013 - OUG nr.88/2013- privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare
2015 - Legea nr. 123/2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal
2018 - OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor
publice şi a unor
măsuri fiscal-bugetare

13. Concluzii
Presiunea fiscală aferentă impozitelor directe are tendința să fie mai ridicată în țările în
care redistribuirea veniturilor reprezintă un scop important al autorităților
guvernamentale.
În ceea ce privește valoarea medie a presiunii fiscale aferente impozitelor indirecte
nu există o deosebire foarte mare între statele dezvoltate și cele emergente
Valori mari ale presiunii fiscale exercitate de contribuțiile sociale se găsesc în țări
dezvoltate

14. Creșterea sau scăderea presiunii fiscale în decursul
perioadei analizate este legată cu certitudine de rolul
economic și social al statului și de intervenția
acestuia în scopul asigurării surselor de acoperire a
cheltuielilor publice.
O presiune fiscală prea accentuată îi
descurajează pe contribuabili să investească,
să economisească, să producă și să muncească.