1. Proiect de cercetare privind
1
Violenta
domestica
Mai, 2010

2. CUPRINS
2
I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI
II. REZULTATE DETALIATE
1. Perceptia asupra agresorului
2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica
3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica
4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica
5. Agresivitatea – comportament dobandit
6. Factori de influenta a comportamentului agresiv:
Violenta emotionala
Factori temporali
Venitul
7. Increderea in autoritatile statului roman
III. CONCLUZII

3. 3
I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA
STUDIULUI

4. Obiectivele studiului: 4
Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realităţii violenţei în familie, identificarea şi analiza tipurilor de
violenţă în familie.
Obiectivele principale ale cercetării:
- identificarea percepţiilor şi atitudinilor femeilor faţă de multiplele forme de violenţă împotriva femeilor;
- estimarea dimensiunii violenţei împotriva femeilior în familie;
- identificarea modului în care reacţionează femeile la actul de violenţă împotriva lor;
- creionarea unui profil al abuzatorului;
- identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate – ca si comportament dobandit;
- analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv;
- evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta domestica.

5. Metodologia studiului  framework
5
METODOLOGIE
 metologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Aplicarea acestuia s-a realizat
on-line.
LOCATIE
 Bucuresti
ESANTION/ CRITERII GENERALE DE SCREENING
 Femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 18-50 ani, atat necasatoriti, cat si cu copii
Segment Structura (Femei/Barbati)
Respondeti cu varsta sub 18 ani 10
18-24 ani 60
25-30 ani 100
31-40 ani 120
41-50 ani 30
Respondenti cu varsta peste 50 ani 30

6. 6
II. REZULTATE DETALIATE

7. 7
1 Perceptia asupra agresorului

8. Perceptia asupra agresorului (1)
Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresor
8
Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. Ca structura defensiva
utilizeaza un mix intre doua componente psihice – identificarea si proiectia – impotriva unor
factori de natura externa dar si a unora de natura interna. In alta ordine de idei, in forma sa
nepatologica, Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aduce
in discutie rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului.
Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cu
un pericol extern, de obicei din partea unei persoane autoritare. Victima ajunge sa se identifice cu
persoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea, imitarea
unor trasaturi ce tin de mimica sau comportament, iar intr-o forma mai elaborata, preluarea unor
simboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului.
La nivelul realitatii interne, transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasa
resimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Un aspect distinct pentru acest
mecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut, ci de un posibil eveniment
viitor. De asemenea, acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor a
fost candva victima.
De la ipostaza de victima la cea de agresor, tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasiva
la cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei.

9. Perceptia asupra agresorului (2)
79,3 % dintre respondenti
Agresorul in VD este o persoana apropiata
apreciaza ca autorii acestui 9
fenomen sunt persoane
1 apropiate, respectiv soti, intre
0,9 segmentele esantionului nefiind
0,8 diferente semnificative in
0,7 aprecierea distantei intre agresor
0,6 si victima.
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 40-50 ani peste 50 ani
Item 1: Agresorul in VD este o persoana apropiata
Ingrijorator pentru dinamica familiei
romanesti este faptul ca aceste date 79,3
se coroboreaza cu rezultate ale
studiilor anterioare care arata ca
aproximativ 60% dintre femeile
19,8
casatorite sunt batute de soti cel
putin o data.
da nu

10. Perceptia asupra agresorului (3)
10
Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, 6.386 de persoane au
fost maltratate fizic de un membru al familiei în primele sase luni ale anului trecut.
Cu alte cuvinte, cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-a
declarat dragostea.
Dintre acestea, aproape 50% au fost femei, iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ o
persoana la doua ore.
Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice, indiferent de vârsta.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, în primele sase luni din 2009 aproape 50% dintre
cazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16,02% minori si 33,58% adulti) si
numai 18% de sex masculin (12,4% minori si 5,86% adulti). Restul de 32 de procente nu au avut
sexul si vârsta precizate.

11. Perceptia asupra agresorului (4)
11
Item 2: Peste 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data
80
60
71,9
40
20
27,3
0
da nu
Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca femeile care
locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate
de catre acesta.
Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.

12. Perceptia asupra agresorului (5)
In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a
Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor 12
corecta comportamentul agresiv, respondentii au fost de
70 parere ca iubirea celor din jur nu poate fi un factor de
influenta asupra comportamentului agresorului.
60
62,8
50
40 Iubirea il poate schimba pe agresor
0,8
30
36,4 0,7
20
0,6
10 0,5
0 0,4
da nu
0,3
0,2
Singura categorie de varsta care a valorizat 0,1
puterea sentimentelor asupra
0
comportamentului agresiv este cea a sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
respondentilor mai tineri de 18 ani. Un
ani ani
procent semnificativ al acestora a fost de
parere ca iubirea aratata agresorului ii poate
atentua pornirile de violenta.

13. 13
2 Perceptia asupra actelor de
violenta domestica

14. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1)
Majoritatea oamenilor considera VD ca un act firesc intr-o familie 14
0,7
0,6 Peste 50% dintre
respondentii care au raspuns
0,5 intrebarilor din chestionar au
descris violenta domestica in
0,4 termeni de firesc la nivelul
unei familii.
0,3
0,2
0,1
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta “tocirea” receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie.

15. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2)
Item 5: Tinerii resping VD si o critica dur 15
52
51 Tinerii nu manifesta o preocupare
foarte mare fata de fenomenul
50 51,7 violentei domestice. Si in cazul lor
49 o explicatie poate fi “tocirea”
47,5 receptorilor care inregistreaza
48 aceasta forma de violenta.
47
46
45
da nu
Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de aceea nu au
un comportament activ fata de actele agresive din familie.

16. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3)
Tinerii resping VD si o critica dur
16
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
sub 18 18-24 25-30 31-40 41-50 peste
ani ani ani ani ani 50 ani
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de
peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul
subaprecierii celor tineri.

17. Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4)
Item 20: VD incepe cu abuzul femeii si apoi al
copiilor
17
78,9 % dintre respondenti (fara diferente
semnificative intre categoriile de varsta analizate)
78,9 considera ca primele victime ale abuzului in familie
sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca
fiind categoria cea mai vulnerabila la nivelul actelor
de violenta domestica).
20,2
da nu
Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor.
Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate:
Sotul Sotia
Copilul
Joaca cel mai adesea rolul Victima celor mai multe
agresorului care isi rasfrange furia
asupra sotiei
 agresivitati 
Este martor al actelor de violenta
Uneori este agresat si el de catre
Se bucura de intelegere sociala
parinti

18. 18
3 Perceptia asupra femeii ca subiect
in actele de violenta domestica

19. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1)
19
Item 6: Femeile necesita ingrijiri medicale din
cauza actelor de VD
80
70
Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza
60 74,4 actelor de VD
50
40 0,9
24,8
30 0,8
20 0,7
0,6
10
0,5
0 0,4
da nu 0,3
0,2
0,1
0
sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent semnificativ al ani ani
respondentilor considera ca femeile ajung sa aiba nevoie de sprijinul
unui cadru medical specializat in urma actelor de violenta la care
sunt supuse. Nu s-au inregistrat diferente semnificative
la nivelul categoriilor de varsta analizate.

20. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2)
Item 13: Suntem sensibili la abuzul asupra unei 20
femei decat fata de un barbat O concluzie importanta a studiului releva
o atitudine diferentiata a oamenilor fata
100
de victimele actelor de violenta dupa
80 cum sunt acestea: femei sau barbati.
92,1
60
40
20 7
0
da nu
Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o fata de un barbat
femeie. 0,95
Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica
0,9
decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in
cadrul actelor de violenta domestica.
0,85
La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a conturat o
perceptie oarecum uniforma in randul persoanelor peste 18 0,8
ani cu privire la acest subiect, diferenta aparand la
0,75
respondentii sub 18 ani, acestia fiind de acord cu afirmatia
evaluata intr-o proportie semnificativ mai mica.
0,7
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

21. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3)
Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca
domiciliul Ne-interventionismul, tendinta celorlalti
de a trece sub tacere astfel de 21
100 manifestari, este un specific consemnat
de intreaga literatura de specialitate.
80 97,1
Manifestarea de neutralitate este cu atat
mai eficienta cu cat reprezentarea sociala
60 a fenomenului, are un grad ridicat de
toleranta.
40
20 2,1
0 Femeile abuzate in familie nu au curaj sa-si paraseasca
da nu domiciliul
1
Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o 0,99
descriere triunghiulara a ei (Mannon l997), avand
0,98
urmatoarele puncte de sprijin: agresor, victima si
gardianul absent. Este usor de remarcat faptul ca o 0,97
trezire a gardianului ar conduce la diminuarea sau chiar
anihilarea fenomenului. Apare neincrederea si 0,96
scepticismul victimei cu privire la posibilitatile de
salvare, de a fi sprijinita in demersurile ei de 0,95
autoprotejare, a ei si a copiilor.
0,94
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

22. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4)
Item 19: Femeile abuzate mascheaza/ascund 22
traumele suferite Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate
nu comunica actele de violenta la care sunt
supuse, preferand sa pastreze tacerea
asupra lor.
97,5
1,7
da nu Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite
1
Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la
un control social mai scazut asupra 0,99
dimensiunilor fenomenului agresivitatii
0,98
domestice.
0,97
0,96
0,95
0,94
sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani ani

23. Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5)
23
Item 8: Femeile incarcerate au fost victimele Vd
Femeile incarcerate au fost victimele VD
70
1
60 0,9
0,8
50 69,8 0,7
0,6
40 0,5
0,4
30
0,3
20 29,3 0,2
0,1
10 0
sub 18 18-24 25-30 31-40 41-50 peste 50
0 ani ani ani ani ani ani
da nu
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta
agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive. Chiar si atunci
cand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente la care a fost supusa.

24. 24
4 Perceptia asupra barbatului ca
subiect in actele de violenta domestica

25. Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1)
Item 15: Barbatii care comit Vd sunt persoane
neajutorate 25
Spre deosebire de intelegerea manifestata
70 fata de femei, un procent foarte mic al
60 respondentilor, numai 30,6 %, considera
68,6 ca barbatii care comit acte de violenta
50 sunt persoane neajutorate.
40
30,6
30
20
10 Barbatii care comit VD sunt persoane
0 neajutorate
da nu 0,8
0,7
0,6
O diferenta semnificativa se inregistreaza la
nivelul respondentilor cu varsta sub 18 ani. 0,5
Spre deosebire de celelalte categorii de
respondenti, acestia vad in agresor o persoana 0,4
lipsita de resurse, explicandu-i
0,3
comportamentul si prin aceasta lipsa de
suport. 0,2
0,1
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

26. Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2)
Item 18: Unul dintre principalele motive de
26
divort este VD
Unul dintre principalele motive de divort este VD
0,88
0,86
0,84
80,2 0,82
0,8
0,78
0,76
0,74
19
0,72
0,7
0,68
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
da nu ani
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de vedere al institutiei
casatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.

27. 27
5 Agresivitatea – comportament dobandit

28. Agresivitatea – comportament dobandit (1)
Item 22: Violenta este un comportament invatat
28
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu
78,9 faptul ca violenta este un comportament care se
invata prin expunere repetata la acte de violenta.
20,2
da nu Violenta este un comportament invatat
1
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50

29. Agresivitatea – comportament dobandit (2)
Item 17: Experientele din copilarie influenteaza 29
Un procent majoritar al persoanelor intervievate a considerat
direct atitudinile si comportamentele noastre ca agresivitatea este un comportament pe care il invatam in
timpul vietii.
O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu aseaza la
baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu
94,2 aspecte native, ci o considera un element dobandit din mediul
in care agresorul traieste.
Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si
comportamentele noastre
5 1
0,95
da nu
0,9
0,85
0,8
0,75
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

30. Agresivitatea – comportament dobandit (3)
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o
infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a 30
tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce
arata o serie de mutatii la nivel educational.
Abuzurile din copilarie pot duce la acte de o grava
infractionalitate (crima) in perioada adulta
1
0,98
0,96
0,94
0,92
0,9
0,88
0,86
0,84
0,82
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

31. Agresivitatea – comportament dobandit (4)
Item 12: Parintii abuzatori au fost la randul lor 31
abuzati in copilarie
100
Un procent semnificativ al respondentilor (cu o
dispunere aproape uniforma pe categoriile de
80
interes) descrie aparitia unui cerc vicios – copii
88,8 abuzati care se transforma in timp in parinti
60 agresivi.
40
Agresivitatea se transforma astfel intr-un
instrument dobandit in copilarie in relatia cu
20 10,3 parintii, intrument utilizat mai apoi in relatie cu
proprii copii.
0
da nu
Cercetările au arătat că pattern-ul violentei se transmite peste generaţii, de la o famile la alta. Uneori,
istoria violenţei în familie poate fi trasată înapoi de-a lungul mai multor generaţii. Agresorii au fost
crescuţi în familii în care ei înşişi au fost agresaţi sau în care au fost, frecvent, martori la abuzuri comise
asupra altor membri ai familiei. Abuzul şi violenţa erau răspunsul uzual la orice nemulţumire,
dezamăgire, mânie, stres, sentimente de neputinţă sau imagine de sine deteriorată. Copiii care cresc în
aceste familii, atunci când îşi întemeiază propriul lor cămin, au tendinţa puternică să manifeste aceeaşi
conduită. Singurul lor model a fost violenţa şi ei nu au învăţat să raspundă în alt mod la dificultăţile
vieţii. Trebuie menţionat şi faptul că există un tipar al provocării. Victima cunoaşte bine punctele slabe
ale celuilalt şi nu pierde ocazia de a le "atinge".

32. Agresivitatea – comportament dobandit (5)
Mediile violente favorizeaza infractionalitatea Copii martori, in astfel de evenimente, sau
juvenila victime directe, tinta a loviturilor agresorilor,
32
vor avea probabil o perioada mai lunga de
91,3 angoasa si memoria lor nu va ingadui
instalarea uitarii probabil niciodata.
In memoria autobiografica ce se construeste
dupa virsta de 1 an, ca si in memoria
implicita, senzoriomotorie, specifica varstei
cuprinse intre 0 si 1 an, se vor pastra urme
8,8 care se pot manifesta in diferite momente ale
vietii individului, cu atat mai insidios,
inexplicabil si necontrolat cu cat au avut loc la
da nu varste mai mici.
Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila Desi nu vom putea niciodata sa ne amintim
1 explicit ceea ce ni s-a intimplat in primul an
de viata, experienta din acel timp, pe care am
0,95 trait-o cu cel care ne-a ingrijit, a lasat un
puternic impact asupra proceselor noastre
0,9 implicite. Aceasta experienta atinge procese
emotionale, comportamentale, perceptive,
0,85 precum si modelul mental al lumii celorlalti si
al propriei lumi.
0,8
0,75
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50

33. 33
6 Factori de influenta a
comportamentului agresiv:
-Violenta emotionala
-Factori temporali
-Venitul

34. Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) – Violenta emotionala
Item 10: Violenta emotionala duce la VD 34
Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie de
100 tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala
(depresii, anxietate, stres post-traumatic, fobii,
90 atacuri de panica, tulburari de somn) sau/si tulburari
80 de: personalitate, comportamentale, alimentare,
98,3 tentative suicidare, consum de drog.
70
60
50 Violenta emotionala duce la VD
40
1
30
20 0,99
10 0,8 0,98
0
da nu 0,97
0,96
0,95
0,94
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

35. Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) – Factori temporali
Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la
sfarsitul saptamanii Consumul de alcool, asocierea
responsabilitatilor familiale cu 35
obligativitatea si impunerea de catre
70
femeie a lor, disputele si conflictele legate
60 de sarcinile fiecarui membru al familiei
50 68,6 duc la exacerbarea reactiilor agresive
40 primare seara si la sfarsitul saptamanii
cand partenerii sunt impreuna.
30
20 30,6
10
0
da nu
Violenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima, in spatiul privat al
caminului, unde nu exista locuri sigure, in care victimile sa se poata proteja. Agresorul are un control total
asupra lor, ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor.
Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest sens,
violenta domestica se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu agresor unic si cu victime multiple.
Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. Trairile victimelor vor fi aceleasi.
Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi, este frecvent intalnit, cu
anumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu,
in cazul victimelor violentei domestice. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat,
acceptat doar partial de catre specialisti, acela de sindrom al femeii batute.

36. Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) – Venitul
Item 3: VD se regaseste in familiile cu venituri mici
36
60
50
40 55,8
30 43,4
20
10
0
da nu
Tendinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de
disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica.
55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea
veniturilor mici – violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar
cu agresivitatea fata de sotie si copii.

37. 37
7 Increderea in autoritatile
statului roman

38. Increderea in autoritatile statului roman (1)
Item 9: Increderea in autoritatile statului roman
care sprijina victimele VD Asa cum se poate observa din reprezentarile grafice,
global, exista o imagine puternic structurata in sensul 38
100 lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa
se implice in problemele privind violenta domestica.
80
60 87,6
40
20 11,6
0
da nu Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD
0,16
0,14
0,12
0,1
0,08
0,06
0,04
0,02
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

39. III. Concluzii
79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate.
39
78,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie
evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica).
60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.
71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime
ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.
Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice, existand o “tocire”
a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste
50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca, in sensul
subaprecierii celor tineri.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se bucura de o
sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor
de violenta domestica.
Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse, preferand
sa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra
dimensiunilor fenomenului violentei domestice.

40. Concluzii
40
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta
agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este
agresivitatea.
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin
expunere repetata la acte de violenta.
Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native, ci o
considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o
infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a
tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea
ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de
disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta
domestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 %
nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici – violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de
peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statului
desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.

41. 41
Proiect realizat de catre:
ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZA
Dr. Mirela Zivari
Sociolog Adriana Slavitescu
Psiholog Daniela Ogiolan
Student Psihologie Viorica Comsa Contact: contact@aitc.ro
021-2102206