Concursul Monumentele Brailei, 4 decembrie 2012, organizat de Primaria Brailei, Biblioteca Judeteana "Panait Istrati" Braila, Inspectoratul Scolar Judetean Braila si Cercetasii Romaniei - Centrul Local Braila
3. Palatul politico-administrativ
în care se găsesc amplasate:
Prefectura judeţului,
Primăria municipiului,
Consiliului Judeţean Braila.
Clădirea a fost realizată în
anul 1977, într-un stil
arhitectonic modern. Privită
de pe Dunăre seamănă cu un
vapor.
5. Hotelul "Belvedere",
se află în legătură cu
sediul administrativ.
El cuprinde şi un
modern restaurant.
Hotelul “Belvedere”
are 3 stele si o
capacitate de cazare
cu 104 locuri dispuse
in 52 de camere
6. Monumentul Ecaterina TEODOROIU din
Brăila (sculptor Vasile IONESCU-VARO,
1928) se compune din sculptura ronde-
bosse din bronz turnat și patinat montată
pe un soclu din zidărie cu ciment. Pe
soclu, la bază, este încastrată o placă de
bronz cu inscripția: Sublocotenent / erou
/ ECATERINA / TEODOROIU / căzută în
luptele de la / Mărășești august 1917. Din
1974, monumentul se află amplasat în
fața Liceului "Gh. MUNTEANU
MURGOCI". Este înscris în Lista
Monumentelor Istorice cu cod LMI: BR-
III-m-B-02143
7. Monumentul "Revoluţia
din Decembrie 1989",
reprezintă de fapt o troiţă
din metal realizată de
navaliştii brăileni în 1990.
La bază se află pomeniţi
pe o placă de marmură
albă toţi eroii-martiri ce şi-
au jertfit viaţa pentru
libertate, dreptate şi
adevăr în acele momente
8. Renumita „Fântână
cinetică”amplasată în imediata
apropiere a Palatului Administrativ,
de câțiva ani încoace, probleme la
sistemul de rotire care nu mai
funcționează. Fântâna este opera
faimosului sculptor român
Constantin LUCACI și a fost
realizată la Uzina de Utilaj Greu
Progresul din oțel inoxidabil, în
perioada 1987 – 1988. Elementele
ce definesc sculptura sunt vibrațiile
luminoase pe suprafața polizată,
mișcarea, sonoritatea, proiectul în
sine, care exprimă cel mai bine
definirea unei sculpturi de integrare
urbană.
11. Reprezintă unul dintre
locurile de preferinţă ale
brăilenilor pentru
promenadele zilnice.
Suprafaţa este de 66.000
m 2.
Grădina a fost planificată şi
realizată încă de la
înfiinţarea oraşului, fiind
situată pe o parte a
perimetrului cetăţii turceşti.
12. Cel care s-a ocupat de ea a fost primarul Constantin
Hepites, ea datând din 1833.
13. Având aceeaşi vechime cu
parcul "Grădina Mare", este -
menţionat pentru prima dată
în 1833, cu ocazia construirii
unui pod pe drumul
Călăraşilor în scopul legăturii
cu "Monumentul eroilor din
1828". Cu toate că în prezent
el nu mai există, denumirea
s-a păstrat în memoria
localnicilor, parcul fiind
denumit multă vreme cu
acest nume.
14. Modernizarea Modernizarea
Dunarea,
Falezei Dunarii Plajelor Perla ,
posibilitati de
pentru Corotisca si
agrement
promenada Lipoveneasca
17. In anul 1906, cand se
implineau optsprezece
veacuri de la cucerirea
Daciei de catre romani,
brailenii ridicau in mijlocul
urbei lor un frumos
monument
comemorativ, opera a
sculptorului Take D.
PAVELESCU si a
arhitectului Ioan
TRAIANESCU (scris și
Ion/Ioan TRAJANESCU),
dedicat imparatului Traian.
18. In 2011, primaria Braila
impreuna cu domnul
Dumitrel PANDREA au
reusit sa restaureze
monumentul lui Traian prin
conservare curativa cu
laser si curatire a soclului
de piatra. Restaurarea a
costat 200.000 euro.
22. Imobilul este înscris în Lista
Naţională a Monumentelor,
Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, la
capitolul C. „Clădiri Memoriale”.
23. Clădirea datează de la începutul secolului al XX-
lea, ca locuinţă a grădinarului.
Moda amenajării parcurilor după modelul celor
englezeşti a determinat, cu precădere în a doua
jumătate a sec. al XIX-lea, preocuparea edililor
brăileni pentru reorganizarea spaţiului Grădinii
Publice, ceea ce a presupus şi angajarea unor
specialişti în domeniu.
24. Ca urmare, în jurul anului 1860, într-un perimetru
situat pe latura de nord-est, se construiesc:
bufetul, locuinţa grădinarului şi serele. Pe acest
amplasament a fost construită în stil
neoromânesc, la începutul secolului XX, cu
funcţiunea de locuinţă şi purtând denumirea de
Casa Grădinarului, clădirea cunoscută astăzi
drept Casa Memorială „Panait Istrati”.
25. După 1947, clădirea îşi păstrează destinaţia
administrativă şi este trecută în administrarea
sectorului “Spaţii verzi” al Primăriei Brăila.
Din 1984 găzduieşte Expoziţia Memorială
„Panait Istrati”, deschisă cu prilejul
centenarului naşterii scriitorului (1884-1984).
26. Aici sunt valorificate expoziţional manuscrise,
obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu
autograf, ediţii rare, ediţii Princeps, fotografii-
document, obiecte ce au fost cumpărate, în
cea mai mare parte, de la ultima soţie a
scriitorului, Margareta ISTRATI.
28. BICIUSCA
ALEXANDRU
CIUPAGEA
CORNEL
REALIZATORI