1. Jurnal CDIMM
Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
Anul XVII, Nr. 10/ Octombrie 2011
ÎNTREPRINDERILE MAI RESPONSABILE
pot stimula o mai mare
creştere economică în Europa
Responsabilizarea întreprinderilor determină o creştere economică mai puternică şi mai sustenabilă.
De aceea, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri în sprijinul antreprenoriatului şi a în-
treprinderilor responsabile.
Comunicarea Comisiei privind responsabilitatea socială a
întreprinderilor (RSI) oferă o definiţie modernizată a acestui
concept, care este coerentă cu principiile şi orientările recu-
noscute pe plan internaţional.
Comunicarea respectivă constituie o strategie care va per-
mite întreprinderilor să-şi valorifice potenţialul într-un mod
mai eficient şi are ca scop consolidarea încrederii în mediul
de afaceri, inclusiv prin lansarea, în 2013, a unui premiu eu-
ropean pentru RSI, şi crearea, într o serie de sectoare indus-
triale relevante, a unor platforme RSI la care să participe mai
multe părţi interesate.
Principalele elemente ale pachetului: În scopul includerii în sistemul CBCR a diferitelor
tipuri de întreprinderi care îşi desfăşoară activita-
• Încurajarea întreprinderilor responsabile tea în aceste sectoare, Comisia propune revizuirea
Pentru a spori gradul de transparenţă în privin- atât a Directivei privind transparenţa (2004/109/
ţa sumelor plătite guvernelor din întreaga lume de CE), pentru a cuprinde întreprinderile cotate, cât
industriile extractive şi de exploatare forestieră, şi a directivelor contabile (78/660/CEE şi 83/349/
Comisia a propus introducerea unui sistem de CEE), pentru a cuprinde marile întreprinderi neco-
raportare pentru fiecare ţară în parte (CBCR). tate.
Acest sistem se va aplica marilor întreprinderi • Facilitarea antreprenoriatul social
private din UE sau întreprinderilor cotate din UE Întreprinderile sociale sunt societăţi care au
care îşi desfăşoară activitatea în sectorul petrolier, un impact social pozitiv şi care nu urmăresc doar
în sectorul gazelor, în sectorul minier şi în sectorul maximizarea profitului, ci mai degrabă atingerea
exploatării forestiere. obiectivelor sociale.
CBCR este un concept diferit de raportarea fi- În prezent, economia socială reprezintă 10%
nanciară periodică, întrucât prezintă, în locul unui din totalul întreprinderilor europene şi cuprinde
set unic de informaţii la nivel mondial, informaţii peste 11 milioane de angajaţi plătiţi. Iniţiativa
financiare pentru fiecare ţară în care funcţionează privind antreprenoriatul social conţine o serie de
o întreprindere. Raportarea impozitelor, a redeve- acţiuni de sprijinire a dezvoltării în continuare a
nţelor şi a primelor pe care o întreprindere multi- acesteia.
naţională le plăteşte unui guvern gazdă va indica Iniţiativa propune modalităţi de îmbunătăţire a
impactul financiar al întreprinderii respective în accesului întreprinderilor sociale la finanţare (in-
ţările gazdă. clusiv la finanţarea UE prin intermediul fondurilor
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 10/2011
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
structurale şi al unui viitor instrument financiar Mai mult, în temeiul revizuirii propuse a Direc-
destinat să furnizeze fonduri sociale de investiţii şi tivei privind transparenţa (2004/109/CE), între-
intermediari financiari dotaţi cu instrumente în ma- prinderile cotate, inclusiv emitenţii din categoria
terie de capitaluri proprii, de datorii şi de partajare întreprinderilor mici şi mijlocii, nu ar mai fi obligaţi
a riscurilor), măsuri de îmbunătăţire a vizibilităţii să publice trimestrial informaţii financiare.
acestor întreprinderi şi un mediu de reglementare Acest lucru ar contribui la o mai mare reducere
simplificat (inclusiv o viitoare propunere de statut a costurilor şi ar trebui să descurajeze pieţele fi-
al fundaţiei europene, viitoarea revizuire a norme- nanciare de a adopta politici pe termen scurt.
lor privind achiziţiile publice şi a măsurilor privind
ajutoarele de stat pentru servicii sociale şi locale). Etapele următoare
Propunerile de revizuire a directivelor contabile
• Reducerea sarcinilor administrative ale şi a Directivei privind transparenţa urmează să fie
IMM-urilor prezentate spre adoptare Parlamentului European
Prin modificarea directivelor contabile (78/660/ şi Consiliului de Miniştri al UE.
CEE şi 83/349/CEE), Comisia urmăreşte reducerea Comunicarea privind antreprenoriatul social
sarcinii administrative pentru întreprinderile mici. constituie punctul de plecare pentru o serie de ini-
De asemenea, simplificarea întocmirii situaţiilor fi- ţiative legislative şi nelegislative care urmează să
nanciare le-ar face mai comparabile, mai clare şi fie prezentate în următorii doi ani.
mai uşor de înţeles. O primă ocazie de a discuta aceste iniţiative cu
În plus, aceasta ar permite utilizatorilor situaţi- părţile interesate va fi în cadrul Conferinţei privind
ilor financiare, cum ar fi acţionarii, băncile şi furni- economia socială şi întreprinderile sociale, găzdu-
zorii, să înţeleagă mai bine performanţa şi poziţia ită de Comisie la 18 noiembrie 2011, la Bruxelles.
financiară a unei întreprinderi.
Se estimează că IMM-urile vor realiza o redu- Informaţii suplimentare:
cere potenţială a costurilor de 1,7 miliarde EUR http://ec.europa.eu/internal_market/smact/in-
pe an. dex_ro.htm
Proiectul de reformă a politicii agricole comune
(PAC) pentru perioada de după 2013
Comisia Europeană a prezentat la mijlocul lunii „Comisia Europeană propune un nou parteneri-
octombrie, un proiect de reformă a politicii agrico- at între Europa şi fermieri pentru a răspunde pro-
le comune (PAC) pentru perioada de după 2013. vocărilor legate de securitatea alimentară, utiliza-
rea durabilă a resurselor naturale şi creşterea.
Reformarea politicii agricole comune (PAC) Următoarele decenii vor fi esenţiale pen-
după 2013 are scopul de a-i sprijini pe agricultori tru a pune bazele unei agriculturi viguroase,
să se adapteze la nevoile unei pieţe în schimbare care să poată face faţă schimbărilor climatice şi
şi să garanteze durabilitatea lanţului alimentar. concurenţei internaţionale, răspunzând în acelaşi
timp aşteptărilor cetăţenilor. Europa are nevoie
Obiectivul acestui proiect este sporirea de fermierii săi, iar fermierii au nevoie de spriji-
competitivităţii, a durabilităţii şi a stabilităţii nul Europei. Politica agricolă comună înseamnă
agriculturii peste tot în Europa pentru a garanta alimentaţia noastră, înseamnă viitorul a peste o
cetăţenilor europeni o alimentaţie sănătoasă şi de jumătate din teritoriile noastre”, a arătat Dacian
calitate, pentru a proteja mediul şi pentru a dez- Cioloş, comisarul european pentru agricultură şi
volta zonele rurale. dezvoltare rurală.
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 10/2011
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Propunerile vizează utili-
zarea eficientă a fondurilor,
încurajându-i pe agricultori
să devină mai competitivi.
Consumatorii ar beneficia
astfel de alimente de calita-
te la preţuri corecte.
Măsurile îşi propun:
◊ să simplifice acor-
darea ajutoarelor, să le
direcţioneze mai bine şi
mai corect – limitând aju-
torul de bază acordat anu-
al agricultorilor activi la
300.000 de euro pe fermă
şi distribuind fondurile mai
echitabil între agricultori, re-
giuni şi ţările UE.
◊ să îi ajute pe agri-
cultori să facă faţă schim-
bărilor rapide intervenite
la nivelul preţurilor şi al cererii – accelerând
acordarea sprijinului pe durata crizelor economice.
◊ să prevină deşertificarea – alocând fon-
◊ să aloce 30% din subvenţiile PAC fer- duri suplimentare agricultorilor din zone cu handi-
melor care folosesc practici ecologice – spri- capuri naturale.
jinind astfel diversificarea culturilor, întreţinerea
pajiştilor permanente şi conservarea peisajelor ◊ să reducă birocraţia – simplificând regle-
naturale. mentările, în special pentru micii agricultori, care
ar urma să primească anual sume forfetare cu-
◊ să orienteze mai bine cercetarea şi prinse între 500 şi 1.000 de euro pe fermă.
inovarea – dublând fondurile acordate cercetării
şi inovării, adaptând cercetarea la nevoile agricul- Datorită reformelor anterioare, bugetul alocat
torilor şi accelerând transpunerea în practică a cu- politicii agricole comune a scăzut de la 75% la
noştinţelor dobândite în laborator. 41% din bugetul total al Uniunii.
◊ să consolideze poziţia agricultorilor – Noile propuneri ar conduce la o mai bună direc-
sprijinind organizaţiile din domeniul agricol şi pro- ţionare a fondurilor şi la o utilizare mai eficientă a
movând stabilirea unor raporturi directe cu consu- acestora.
matorii, prin reducerea numărului de intermediari.
Propunerile ar urma să intre în vigoare în 2014,
◊ să susţină protecţia mediului – trans- după aprobarea de către Parlamentul European şi
formând combaterea schimbărilor climatice şi uti- Consiliul de miniştri al UE.
lizarea eficientă a resurselor în priorităţile princi-
pale ale zonelor rurale. Mai multe informaţii şi propunerea legis-
◊ să îi atragă pe agricultorii tineri – spri- lativă:
jinindu-i pe cei sub 40 de ani pe durata primilor http://ec.europa.eu/romania/news/121011_
cinci ani de activitate. reforma_pac_ro.htm
◊ să promoveze dezvoltarea rurală şi an- http://ec.europa.eu/agriculture/cap-
treprenoriatul – finanţând, de exemplu, proiecte post-2013/legal-proposals/index_en.htm
mici cu sume de până la 70.000 de euro pe o pe-
rioadă de 5 ani.
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

4. ŞTIRI EUROPENE
• Comisia doreşte să protejeze întreprinde- Consultarea publică este deschisă până la 16
rile UE împotriva înşelăciunilor şi practici- decembrie 2011.
lor frauduloase Părţile interesate îşi pot transmite punc-
Micile întreprinderi din Europa au de suferit de tele de vedere la următoarea adresă: http://
pe urma comercianţilor necinstiţi care recurg la ec.europa.eu/justice/consumer-marketing/opinion/
practici frauduloase, cum ar fi publicitatea înşelă-
toare. Fraudatorii se ascund în spatele frontierelor • O legislaţie opţională europeană comună
naţionale şi exploatează vulnerabilitatea întreprin- în materie de vânzare: întrebări frecvente
derilor, în special a celor mici, atunci când desfă- Care sunt problemele cu care se confruntă în-
şoară activităţi în alte ţări din Uniunea Europeană. treprinderile atunci când îşi comercializează pro-
dusele în alte state membre ale UE?
Unul din sistemele utilizate frecvent este acela Doar 9,3% din întreprinderile care sunt angaja-
al societăţilor editoare de anuare profesionale în- te în comerţul de bunuri îşi comercializează produ-
şelătoare. Aceste societăţi trimit formulare între- sele în afara frontierelor UE.
prinderilor solicitându-le să îşi actualizeze coordo-
natele, aparent în mod gratuit. Realitatea este că întreprinderile care doresc să
efectueze tranzacţii transfrontaliere ar putea fi în
Un studiu efectuat de Parlamentul European în situaţia de a se adapta unui număr de 26 de legis-
2008 a documentat 13.000 de plângeri numai la laţii naţionale diferite în materie contractuală, de
capitolul înşelăciunilor legate de anuarele profesi- a le traduce şi de a angaja avocaţi, elemente care
onale, iar acestea sunt, probabil, doar vârful ais- generează costuri medii de 10.000 EUR pentru fi-
bergului. ecare piaţă de export suplimentară.
Studiul a constatat că, în mod obişnuit, între- Adaptarea site-urilor de internet ar putea costa,
prinderilor li se cerea să plătească 1.000 de euro. în medie, alţi 3.000 EUR. Aceasta este o problemă
Adesea, întreprinderile nici nu declară practicile atât pentru societăţile care efectuează tranzacţii
frauduloase cărora le cad victime, fie pentru nu au transfrontaliere către consumatori, cât şi pentru
timp, fie pentru că nu ştiu pe cine să contacteze. cele care fac tranzacţii cu alte întreprinderi.
Pentru a le asigura acestora o protecţie mai
bună, Comisia Europeană lansează o consultare
publică cu scopul de a colecta, de la întreprinderi
şi de la alţi păgubiţi, mai multe informaţii cu pri-
vire la natura şi anvergura practicilor frauduloase,
inclusiv ale înşelăciunilor online.
În urma consultării, Comisia va prezenta, în pri-
ma jumătate a anului 2012, opţiuni privind acţiu-
nile pe care le poate întreprinde Uniunea Europea-
nă pe viitor, între care se pot număra şi modificări Informaţii complete: http://ec.europa.eu/ro-
legislative. mania/news/111011_vanzari_ro.htm
Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet:
http://europedirect.cdimm.org/
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare;
222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845;
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org
Maramureş
organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă;
la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet,
Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită.
Colectivul de redacţie
Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
Radu BIG
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
ISSN - 1454 -7007