1. MOTORUL OTTO 1876 2010

2. Admisia Compresia Arderea si Detenta Evacuarea

3. P istonul porneste de la capatul superior al cilindrului si in cilindru este aspirat amestecul de aer si benzina supapa de admisie fiind deschisa ; la sfarsitul acestui timp pistonul ajunge la capatul inferior si supapa de admisie se inchide.

4. Cand pistonul ajunge la capatul inferior, supapa de admisie se inchide si pistonul incepe sa urce in cilindru realizand o comprimare adiabatica a amestecului comburant

5. O descarcare electrica a bujiei aprinde amestecul comburant a carui ardere are loc rapid, ca o explozie. De aici provine si denumirea alternativa de motor cu explozie. Presiunea si temperatura in cilindru cresc brusc si pistonul este impins. Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru mecanic asupra pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare

6. Evacuarea gazelor arse, in atmosfera, incepe printr-un proces de racire izocora, pana cand gazele ajung la presiunea atmosferica. Pistonul se ridica si gazele sunt evacuate, supapa de evacuare fiind deschisa. La capatul ciclului supapa de evacuare se inchide iar supapa de admisie se deschide si incepe un nou ciclu.

7. Ciclul de functionare * 0-1 timpul I - admisia ( transformare izobara) * 1-2 timpul II - compresia ( transformare adiabatica) * 2-3 , 3-4 timpul III-arderea si detenta ( transformare izocora + adiabatica) * 4-1 , 1-0 timpul IV- evacuarea gazelor ( transformare izocora + izobara)

8. ISTORICUL MOTORULUI OTTO Ciclul motorului Otto a fost pentru prima dată patentat de Eugenio Barsanti şi Felice Matteucci î n 1854 , urmat de primul prototip î n 1860. Î n 1862 , inginerul francez Alphonse Beau de Rochas conceptualizează primul motor secvenţial cu combustie internă în 4 timpi . I nventator ul german Nikolaus Otto (1832-1891) proiectea ză ş i constru ieşte în 1876 primul motor modern, care a r ă mas, î n principiu, nemodificat p â n ă ast ă zi . M otorul lui Otto folosea numai 0,8 metri cubi de gaz, iar randamentul era de 16 % . Nikolaus Otto a lucrat la motorul în 4 timpi împreună cu Gottlieb Daimler et Wilhelm Maybach .

9. D upă mai multe îmbunătăţiri, în 1877 Otto şi-a patentat motorul în patru timpi, cunoscut pe toate continentele sub numele de motorul Otto-De u tz .

10. În 1885, Gottlieb Daimler şi Wilhelm Maybach produc motorul ce reprezintă primul prototip al motorului modern cu benzină, prevăzut cu carburator. Daimler ataşează un motor unei biciclete, producând în 1885 prima motocicletă, numită "Reitwagen“ (“căruţ de călărie”). “ Căruţul de călărie” era prevăzut cu cadru ş i ro ţ i din lemn masiv cu cercuri de fier, iar scaunul ş oferului nu era dec â t o ş a din piele .

12. In anul urm ător , Daimler a echipat o trasur ă , transform â nd-o î n vehicul cu motor, ce se deplasa cu 16 km/h, fiind totodat ă ş i primul automobil cu patru ro ţ i , dar primul automobil era deja construit de către Benz.

13. Î n 1885, Karl Benz crea ză “ Motorwagen ” , primul autovehicul comercial, care era dotat cu motor 4 cilindri, ce funcţiona cu benzină . Pentru motorul său, Benz a obţinut patentul german cu numărul 37435 în 29 ianuarie 1886.

16. Prima m aş in ă construit ă de René Panhard şi Émile Levassor în 1890 P rimul automobil pe bazǎ de benzinǎ din America , 1893 DMG (1906) cu motor Phoenix Thornycroft (1909)

17. 1909 Blitzen Benz Mercedes 35 hp proiectat de Wilhelm Maybach 1900 Lohner-Porsche

18. Î n 1923 , i ng inerul român Aurel Per ş u construie ş te primul automobil cu form ă aerodinamic ă corect ă (formă de picătură de apă) pe care î l breveteaz ă î n Germania, ob ţ in â nd la 19 septembrie 1924 brevetul de inventator nr. 402683. D atorit ă distan ţ ei reduse dintre ro ţ ile din spate, Per ş u a renu ţ at la introducerea unui diferen ţ ial î n transmisie, virajele put â nd fi luate cu viteze mari, f ă r ă o uzur ă a pneurilor. Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, Bucureşti, Parcul Carol

19. D inspre trecut spre viitor