Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.

Ereditatea si variabilitatea_lumii_vii

2.184 visualizaciones

Publicado el

biologie cls a IX-a

Publicado en: Ciencias
  • Sé el primero en comentar

Ereditatea si variabilitatea_lumii_vii

  1. 1. EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII PROF.DELIA BARTHA C.T.TRANSPORTURI AUTO BAIA SPRIE MARAMURES
  2. 2. Cerinte programa bacalaureat conform Anexa 2 OMECTS nr.4800/31.08.2010 proba B 1-licee tehnologice EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII  3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.  3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE - Legile mendeliene ale eredităţii:  - legea purităţii gameţilor;  - legea segregării independente a perechilor de caractere;  - abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.
  3. 3. 3.1.Definirea conceptelor  Ereditatea este capaciatea parintilor de a le transmite urmasilor caracterele lor.  Variabilitatea este capacitatea indivizilor unei specii de a se deosebi prin caractere ereditare si neereditare.  Gena reprezinta unitatea de baza structurala si functionala a materialului genetic.Ocupa un anumit locus in cromozomi.  Genotipul inseamna totalitatea genelor din corp.  Fenotipul semnifica toalitatea insusirilor (morfologice,fiziologice,biochimice)ale unui organism la un moment dat.  Cromozomii omologi sunt dispusi in perechi.  Genelele alele codifica acelasi caracter.
  4. 4. Organisme homozigote si heterozigote  Organismele homozigote au factorii ereditari pereche identici.  Organismele heterozigote au factorii ereditari pereche diferiti.  Daca se manifesta un caracter este numit dominant (notat cu litere de tipar mari) iar cel recesiv ( notat cu litere de tipar mici) ramane ascuns.  Gena dominanta isi manifesta caracterul in fenotip ,in generatia F 1 (daca organismele incrucisate sunt homozigote),iar cea recesiva nu-si manifesta caracterul in generatia F 1 .
  5. 5. Experientele lui Gregor Mendel  Johann Gregor Mendel a efectuat experiente de hibridizare la mazare(Pisum sativum)  Hibridarea reprezinta reproducerea incrucisata intre organisme homozigote care se deosebesc prin unul sau prin mai multe caractere ereditare.  Descendentii se numesc hibrizi- iar atunci cand indivizii se deosebesc printr-o pereche de caractere ereditare vorbim de monohiobridare ,iar cand se deosebesc prin 2 caractere ereditare ,de dihibridare.
  6. 6. Legile mendeliene ale ereditatii  1.Legea puritatii gametilor ,demonstrata de monohibridare  2.Legea uniformitatii hibrizilor in generatia F1  3.Legea segregarii independente a perechilor de caractere.  Cercetarile au fost facute de Mendel pe mazare deoarece are urmatoarele caracteristici: -este autogama(se polenizeaza cu polen propriu) -prezinta caractere fenotipice distincte -parintii sunt homozigoti (puri din punct de vedere genetic)
  7. 7. Monohibridismul si legea puritatii gametilor-Legea I  Uniformitatea hibrizilor din prima generatie in cazul monohibridarii si dihibridarii l-a condus pe Mendel la formularea legii puritatii gametilor  Conform acestei legi gametii contin doar unul dintre factorii ereditari pereche ,deci gametii sunt intotdeauna puri din punct de vedere genetic.
  8. 8. Legea segregarii independente a perechilor de caractere  Fiecare pereche de factori ereditari segrega independent de alte perechi de factori ereditari.  Prin incrucisarea hibrizilor din prima generatie intre ei rezulta generatia a 2 a neuniforma:in cazul monohibridarii ,raportul de segregare fenotipic dominant:recesiv este de 3:1,iar cel genotipic este de 1:2:1  In cazul dihibridarii in generatia a 2 a au aparut 16 posibilitati de combinare intre factorii ereditari –probabilitatea aparitiei caracterelor dominante(N sau G) este de ¾,iar a caracterelor recesive(z sau v) este de ¼.  Raportul de segregare fenotipic in F2 este de 9:3:3:1,iar cel genotipic este de 1:2:1.
  9. 9. Monohibridarea: Se încrucişează un soi de mazăre cu bob zbârcit cu unul cu bob neted, ambele sunt homozigote. Se cere: a) Genotipurile parentale; b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1; c) Raportul de segregare fenotipică şi genotipică din F2; d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2; Rezolvare a) NN- bob neted zz- bob zbârcit NN x zz g: N N z z F1: Nz Nz Nz Nz b) Fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted Genotipul- indivizii sunt heterozigoţi Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1 Nz x Nz g: N z N z F2: NN Nz Nz zz 3:1 c) raportul de segregare fenotipică este de: 3:1 (3- bob neted/ 1-bob zbârcit) raportul de segregare genotipică este de: 1:2:1 (1-NN-homozigot dominant 2-Nz-heterozigot 1-zz-homozigot recesiv ) d) proporţia organismelor cu: bob neted 3/4*100= 75% bob zbârcit 1/4 *100= 25% X=hibridare
  10. 10. DihibridareaSe încrucişează un soi de mazăre cu boabe netede şi galbene (caractere dominante) cu un soi cu boabe zbârcite şi verzi (caractere recesive). Se cere: a) Genotipurile parentale; b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1; c) Raportul de segregare după fenotip F2; d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2; Rezolvare: a) NNGG- bob neted de culoare galbenă zzvv- bob zbârcit de culoare verde NNGG x zzvv g: NG NG zv zv F1: NzGv NzGv NzGv NzGv b) fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted şi galben genotipul- toţi indivizii din F1 sunt heterozigoţi Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1, iar cei patru gameţi se trec pe prima linie şi respectiv prima coloană din tabelul Punnett. De la individul cu genotipul NzGv obţinem 4 tipuri de gameţi: NG,Nv,Gz,zv. F2:alaturat este reprezentat in patratul lui Punnet c) raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1 (9-bob neted şi galben; 3-bob neted şi verde; 3-bob zbârcit şi galben; 1-zbârcit şi verde; d) 9/16*100=56,26%- boabe netede şi galbene 3/16*100=18,75%-boabe netede şi verzi 3/16*100=18,75%-boabe zbârcite şi galbene 1/16*100=6,25%-boabe zbârcite şi galbene gam eti NG Nv zG zv N G NNG G NNG v NzG G NzG v N v NNG v NNv v NzG v Nzv v z G NzG G NzG v zzG G zzG v zv NzG v Nzvv zzG v zzvv
  11. 11. Abateri de la segregarea mendeliana- Codominanta  Exista situatii cand genele alele dominante coexista ,sunt functionale si interactioneaza ducand la aparitia unui fenotip nou care se numeste codominanta.  Este cazul genelor dominante L A si L B care determina aparitia grupelor sanguine la om.Cand cele 2 gene interactioneaza determina aparitia unui fenotip nou respectiv grupa de sange AB(IV). Grupa de sange fenotip gena genotip O I l l l A II L A L A L A sau L A l B III L B L B L B sau L B l AB IV L A si L B L A L B
  12. 12. Importanta legilor mendeliene  Stiintifica:aceste legi sunt universal valabile la plante ,animale si la om  Practica:Incrucisarile repetate intre indivizi cu caractere cunoscute pot duce la descendenti cu fenotipuri controlate ,un element important din punct de vedere practic pentru ameliorarea soiurilor de plante si a raselor de animale  Medicala:cunoasterea modului de transmitere a caracterelor umane ereditare patologice sta la baza calculului riscului pentru diferite boli ereditare si la elaborarea prognosticului genetic-astfel specialistii pot acorda un sfat genetic precis,cu scopul de a limita frecventa maladiilor ereditare
  13. 13. Codominanta Dacă mama are grupa de sânge A (II) şi tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de sânge AB (IV). Ştiind că cei doi părinţi sunt heterozigoţi, stabiliţi următoarele: a) tipul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB (IV); b) alte grupe de sânge pe care le pot avea copiii acestor părinţi şi genotipul grupelor de sânge ale acestor copii; c) grupa/ grupele de sânge pe care le-ar fi putut avea copiii, dacă părinţii ar fi fost homozigoţi. Rezolvare: a) Fenomenul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB(IV) se numeşte codominanţă; b) Genotipurile: mama- LA l tata- LBl LA l x LBl g: LA l LB l F1: LA LB LA l LBl ll Copii mai pot avea grupele de sânge: A- LA l; B- LBl; 0- ll; c) Genotipurile homozigote: mama- LA LA tata- LBLB LA LA x LBLB g: LA LA LB LB F1: LA LB LA LB LA LB LA LB Grupa de sânge pe care o pot avea copii este: AB(IV)
  14. 14. Bibliografie  Manuale : Biologie clasa a IX-Ed.Aramis -2004 Biologie clasa a IX-Ed.ALL-2004  Google image

×