1889 03

1. ti 0- ,61, r I. Dec;siune pag.' 129. II. Necesitatea reimprimAreI C5rtilor biseri- cescI cu litere strSbune. . . . . . D 131' III. Decisiunea S-tulta ,:i EcumeniculuI Sinod tinut la Florenta . . .... . ro. IV. Scrierea Teromonah. Icnichie Cacavela . rsz. V. Material pent, u literal. biseric. national v 057. VI. Scrierea leroschim. Chiriac ROmnicdnu .. ins. VII. 1.tor,a0uni v 17:- VIII. Yrocesele-verbale ale sedinc.S-luI Sinod y 89. , t-tr' ccobc,, BLICURE5TI. -,/`;7:-Vrqprerta (/')re1freict>erl.f 34. Str. Pincipttele-Unite, 34. I 8 8 9. ;7. .0 TABELA MATERIILOR. iy ti 10, '3. e"0 3/1 SC ..:Ii.it;(1.TicV,..n1; BAsER-icA ORTHODOXA ROMA t) ; - Revista Periodica Eclesiastica. A UL AL X111-lea, 1 3. . ! I T.T 1T N' . ., . r.., ;...1 -_. :k --,.....y.o Irt,3........ ,,..;./4:.. ,t0/1... ,,,,"....cti ,f".1;:sr, ot...r...1.1. ,..,.. ,I, AL :'L_ 76; R,7i.i, - ---:.-' le, ,6031.-1C) I - SECTSA 121:OR 1.E r .-., fir"'t 2)} P..- 0 01.Y f:14 .7.0. : P , 0'"PO .10 '-. --t 6 11 fiy I 1: I :". /V 1!1 www.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTHODOXA ROMAN.. DECISIUNE. Santul Sinod al Santei biserici autocefale oithocioxe romane, in seditqa sa din 8 Mai, a aprobat in unanimitate propunerea Ina lt Prea Santitului Mitropolit Primat de a se tipari in foi volante formula pentru pomenirea familiel domnitdre la serviciile bisericesti si a se tipaii in revista n6stra ca decisiune, precum urraeza: La Ectania cea mare. Pentru Prea Inaltatul si de Christos iubitoriul Domnul nostru, Carol I, Regele Ro- manic]. Sotia Sa Domna si Regina Eli- saveta si pentru iubitoriul de Christos, Principele Ferdinand, Mostenitorul Tro- nului, Domnului sa ne rugam. D pa Evangelie. Inca ne rugam pentru Prea Inaltatul si de Christos iubitoriul Domnul nostru, Carol I, Regele Roma.' niel r Sotia Sa Domna si Re- gina Elisaveta si pentru iubitoriul de www.dacoromanica.ro

3. 130 DECISIUNE Christos, Principe le Ferdinand, Mosteni- torul Tronulul, pentru sanatatea si man- tuirea Lor. La Sante le Daruri. Pe Prea Inaltatul si de Christos iubitoriul Domnul nostru, Carol I, Regele Romaniei; pre Sotia Sa Minna si Regina Elisaveta si pre iubitoriul de Christos, Principele Ferdinand, Mostenitorul Tro- nului, sa.-I pomenesca Domnul Dumnedeti intru imperalia Sa, tot-deuna, acum si pururea, si in vecil vecilor. www.dacoromanica.ro

4. Necesitatea reimprimarei lor bisericesti cu litere stratum. In Biserica chre§tina orthodoxa. resiiriteana, on-ce popor ce'§] are limbo, sa, graml sett, sa r6gt lu] Dumnecleu in limba stramo§ilor se] pe care o intdege, pentru ca este a sa. Acest princip adoptat Inca din seculile primare in Biserica Aritului de a'§i saversi fie-care neam de 6men] rug,' ciunele sale cu vorbe intalese de el §i a se inchina in sfintele tem- ple audind, cetindu-i-se §i cAntandui-se in limba sa nationala, a contribuit forte putprnic pe de-oparte la nutrirea sentimentului national religios, la cultivarea limbei sate a literatures acelul popor, la desvoltarea progresul §i imbo- gatirea limbei acelet natiuni cu diferite §i variate expre- sium§i cuvinte; pentru ca in recensiunele facute din timp in timp cu ocasiile reeditarilor cartilor de ritual bisericesc s'au tot reveclut textele, dupa, progresul limbistic ce a ob- tinut in timp acel popor, §i ast-fel sä justifica necesitatea unel inbunattycin a limbei. Pe de altr], parte serviciul important Inca, ce a mat adus acest princip primit in Bise- rica a fost conservarea nealterata a geniului acelei limbs la acel popor §i in urma posibilitatea, de a se tot imbo- gitti §i desvolta mereu cultivarea §i perfectionarea limbei nationale la acel popor. Daca am lua de exemplu poporul nostru ne-am convinge pana la evidenta ca atat limba romaneascitconsiderata ca mijloc de comunicare oil contact intre eel de un neams'a format, pastrat §i www.dacoromanica.ro

5. 132 NECESITATEA REIMPRIMAREI CARTILOR BISERICESTI perfectionat sub adumbrirea bine-fiicet6re a religiel chres- tine, mat ales and acest popor apartinea rituluT orthodox_ si cand isI avea afirmata nationalitatea sa. Monumentele cele mai vechi limbistice, scrierile si imprimatele cele mai Indepartate ale neamulul nostru sunt mat numaT religi6se ; apol incercarile de perfectionare si inbunetatire a limber sunt (acute la inceput tot in scrierile bisericestt, in cartile de ritual prin incercarile de progres limbistie a unor pers6ne bisericesti. Din cat cundscem pane in present, acele micT resturl ce ni s'atl conservat despre vechimea limber nostre, manus- criptele cele mai valor6se, sunt tote de continut religios ; de aseminea si imprimatele cele dintai ca Tetravanghelul lui Coresi si Psaltirea, Cazania lui Varlaam si Prologele lul Dosoteiu etc. etc. tote sunt fontant bogate limbistice, de unde filologi] nostri Roman], ca si albina din florile ce se ivesc mai intat in timpul Prima-verii, extrag materialul sigur si important al geniulm limber neamulut nostru. Cat timp neamul Roman era imprastiat si respandit prin Re- gatul Rornaniet de asta-d], prin peninsula Balcanica si prin Transilvania si nu era inehiegat in un singur popor, nor Romani], din consideratiun] politice ai localnice, din lipsa de a ne putea afirma ca natiune, ba Inca un timp si dui a consolidarea Statelor RomanestlValahia si Moldova,din causa neintreruptelor lupte ce au avut a sustinea primii Doi:111140n at Romnilor, n'am putut de sigur avea nici timpul trebuitor si nici Orneni preparati de a incepe si a sa- ver* ttaducerea si tiparirea eartilor de ritual bisefcesc in limba national], ci s'au servit de cartile de ritual ale nea- mulm slavon. Serviciul insemnat ce a adus 13iserica po- porttlut ronallnes° la inlaturarea streinismulut din limba nationala este nepretuit de mare. A.06st inlaturare s'a inceput ptiq Biserica national] si s'a desaversit treptat si in mama s'a indep trtat streinismul si din oficiile Statelor, mai ales pe timpul Int Vasilie Lupu 5i Matlieitt Basarab. Un popor ce nu'sg are limba sa proprie, nu e Ore sust.nea ca con- www.dacoromanica.ro

6. CU LITERE STRIBUNE 133 stitue o natiune, pentru ca'i lipseste until din elementele vitale, din basele ce compun edificiul unei Fara religie, fara limba proprie fara moravuri nu se pate forma o nationalitate. Lipsa limbo la un popor 1-a lost pedica cea mai grea de a se grupa, constitui afirma ca natiune. Exemplele de felul acesta suprabondeaza, mai a- les in timpurile moderne. Sa nu se insale cine-va ea a- doptand in neamul sett o limba streina, chiar cea mat culta, ca de exempla cea a Grecilor si a Romani lor, prin acesta ar contribui ceva la desvoltarea nationalitatei sale, nu, ci din contra ar pune o stavila mai puternica o in- tarziere destul de mare data nu o pedica perpetua in re- invierea desteptarea nationalitatei sale. 0 eantare bisericesca romandsca, un eantec national romanesc, o doina nationala pentru not Romanii valoreza mult mult de cat o rapsodie omerica on o elegie Latina. Cea streina vorbeste mar mult mintii n6stre, pe and cea nationala inimei n6stre ; s'apoi este stint ca nationalismul rezide mult mai mult in inima, decat in minte. Cu drept cuvent dar s'a exprimat si Coresi in Tetravanghelul set, ca avend in vedere acest adever Inca de pe la 1560 : cd sf antabesericd mai bine e a grdi cinci cuvinte cu intd- les (adica in romanestelimba nationala) de cat 10,000 de cuvinte Deintdiesein limba streind. Tot asa se exprima i Mitropolitul Stefan in prefata Psaltirei sale, ca mai bine este a grai in limba neamulul seta in romaneste preotul romande cat in limba neintaleasa de popor, facend alu- sie la limba slavona, care se intrebuinta in bisericile Ro- manilor in acele timpuri. Apoi Coresi se pronunta i mat categoric: am scris aceste sfinte cdrft de invdtdturd, ca sa fiepopilor Rumdnestt sdintellegd scz invete Rumania, tine's crestini. Apr6pe tats cultura limbistica nationala este biseric6sca desvoltata de clerul bisericei n6stre Romane orthodoxe natio- male Prin cultivarea limbei nationale in sinul Bisericei, ea, limba, §i -a imprimat un caracter autoritar, imposant, gray §i nationalitati. $i §i $i si mai si alti multi, in ),S'i si www.dacoromanica.ro

7. 134 NECESITATEA REIMPRIMARE! CARTILOR BISERICESTT majestos, dermo de a representa majestatea Dumnedeiasea, puternic si vivace de a in5,4a multamiri lui Dumneqeu pentru bine-facerile ce primeste de la El; moderat si umilit cand este vorba de a'si marturisi cu cainta si zdrobire de inima natura sa p6cat6sa. i la, not in genere vorbind, iina- bele clasice din care s'aii facut tiducerile cartilor bisericesti ati influintat puternic asupra formarei stiluluf bisericesc in limba nationala. De acolo avem turnura acea clasica ce se observa in limba cartilor bisericesti, de acolo deco- pier! de eazuri, de expresiuni si de frase chiar. Sa p6te ea area limba sa nu sune asta-4T bine auclului modern, cultivat sub impresiunea limbelor mat mult analitice, de- eat sintetice, dupre cum a ajuns asta-qi limba romanescii, a jurnalisticei; cu tote acestea nu va putea niment con- testa gravitatea si imposanta limber vechi bisericesti cum si a Cronicarilor nostri, cu tote arhaismele ce le cuprinde. Cu tote acestea, Biserica nostra nationala ne-fiind static- nara in cea ce priveste modul cel mat nemerit de a inv6ta si preda, Natiunei sale adev6rurile Chrestinismulni, a facut in deosebite timpuri si epode diferite recensiunt limber eu- prinsa in cartile bisericesti, dar intr'un chip aprope nesimtit si neintales de popor. Baca se compard deosebitele editii de caltl bisericesti ale tirripului sa constata positiv ca a avut roc inbunat4tirea in timp a limbeT in Biserica prin indrep- corectari in stilul cartilor sale de ritual. Ast-fel fara perde limba biseric6sca nimica din vechimea, greutatea si se- riositatea sa s'ani facut midi schimbari in stop in tot-d'auna de ameliorare. cu totil ea pana la 1881 numal ineercarf s'ati facut de a se transcrie limba din cartile bisericesti cu litere latine strabune, ea o necesitate reelamattt de timp. Aseminea incercart Inca cunostem de pe la inceputul se- Pana la acesta data insii de cand a fost exclusa limba slavona din biserici si inlocuita cu limba nationala, not Romanif ne-am servit in bisericile n6stre nationale cu carts bisericesti imprimate tot en buchi cirilice (slavone). Statul Romanesc pentru considerente politice nationale, si tart si a'st tirii eulultt. www.dacoromanica.ro

8. CU LITERE S'1RABUNE 135 pentru desvoltarea si cultivarea limber patriel dupa basele originei gintel n6stre, a introdus Inca din 1863 in t6te oficiile Statului scrierea en litere latine strabune si s'a in- ter4is oficial continuarea scrierea cu buchi. De atunci bu- chile ati remas nu mai ca obiect de studio pentru arhiolo- gii si leteratil Romani. In acest restimp de la 1863 si 'Ana la 1881 s'au desvoltat diferite sisteme de a se transcrie buchele cu litere si din multele discutii ce ati avut lot, a prevalat sistemul eufonic, tinendu-se same, dupre putinta, si de eel etimologic oil derivativ. Mild discutia s'a terminat aprope, cand avem mai mult sail mai putin stability o orthografie, era necesar, se impunea de la sine, ca si cartile de ritual bisericesc sa fie trans- crise si retiparite cu litere strabune. A se mai lupta cine-va de a se mai conserva Inca in Biserica n6,tra, nationala cartile bisericesti tiparite cu buchi, ar fi a se lupta contra mersului natural al lucrurilor cum am velut, ar fi a sustinea o" test nelogica, ar fi a nerecunosee progresul ce a facut limba nationala, ar fi a nutri un desacord, o disonanta, periculosa intre Stat si Biserica, ar fi in fine a se face o opositie desvoltarei naturale a neamului nostru, pentru ca, Biserica nostra are o forte mare parte in cultivarea si ci- vilisarea poporului nostru. Inalta Ierarhie a Bisericei n6stre nationale, intrunitA in Santul Sinod, a recunoscut acesta cerinta a timpului, a Inta- les necesitatea de a retipari cartile bisericesti de ritual en litere strabune latine, si a se suspenda cu timpul retiparirea cartilor bisericesti cu buchi. Nu putea Ierarhia Bisericei n6stre nationale a suferi mai mult amanarea acestei cestiuni reclamate de 'imp, si a mai suferi acesta disonanta dintre Stat si Biserica, aces, ca, in Statul Romanesc se aerie si se iroprimit tot numai cu litere strabune latine, Tar in biserica, sa, se mentie Inca §i de la acest temp inainte tot buchele cirilice. Apoi maT considerand S-tul Sinod ca, In tot-d'auna la noile editii si retipitrie a cartilor bisericesti de ritual s'ati facut revisuirT, a luat hotarirea de a ela- www.dacoromanica.ro

9. 136 NECESITATEk REIMPRIMARET CARTILOR BISERICEtITI bora un regulament aparte, privitor pe ac6stii, cestiune, i asa in anul 1881 s'a si format, votat sanctionat acel regulament intitulat : Regulament de revisuirea i editarea CarOor Bisericesti RomAne". In acest regulament S-tul Si- nod precisaza, conditiile dup6, care Comitetul constituit din 5 membri sa fact)", revisuirea cartilor bisericesci. a) Va alatura cartea de revisuit cu originalul dupe care ea a lost tradusa ; b) 0 va confrunta gi cu alte traducers facute mai d'inainte de pe acel original, atat in limba remand, cat gi in alte limbi, gi la locurile dubiose, echivoce, on neprecise, va prefera pe acea traducere, care se va parea mai potrivita cu originalul, sau la tre- buinp. va face o noire traducere acelui loc ; c) Va observa ca, in limba remand, sa fie exprimate ideile ori- ginalulur esactitatea gramaticala, logics gi theologica; d) Terminii theologici gi cei bisericegti, stabiliti de Sinode gi de Biseriea pentru exprimarea dogmelor gi a randuelilor bisericesci, trebue sä fie tradugi cu cea mai scrupulOsa esactitate adoptand la nevoe ehiar termini originals grecegti gi investindu-I in forma remand, spre a inlatura perifrasele cele de prises ; e) Fraselor se va da turnura limber romane, pe cat va erta fi- delitatea gi esactitatea traducerel. Nu trebue insa arbitrarmente a se parasi turnura acea clasica, care adesea on transpira in tra- ducerea romans anterior* gi care da limber bisericesci gravitatea gi majestatea cuventului lui Dumnecleu ; f) La exprimarea ideilor in romanesce sa se respecte principiul popularitatr limber atat de malt respectat de vechii traduce- tori roman! ; pe cat insa acesta regula nu va fi in opositie cu trebuinta de a exprima ideile originalului cu Vita esactitatea lor, esactitate pe care adesea-ori traducetorii cei vechi o au sacrifi- cat popularitatei. Limba nostra asta-4i este mult mai inaintatd gi mai bogata in forme gi expresiuni de cat inainte. Biserica de gi eminamente conservatOre, este tot o-data gi o mare gcóla pentra popor, unde el se cultiva gi intelectualmente gi moralicegte, invapa treptat gi idei gi espresiuni; g) In chestia puritater limber sa se feresca de or! -ce estremitati gi arbritaritati ce se ved in literatura nostra, moderns. Indata ce o espresie intrebuintata in limba bisericesci, ori-de ce proveninta ar fi ea in origina sa, este intelesa de Romani gi primita in lirn- ba, exprima bine ideia originals, gi alts espresie equivalents nu este in limba poporulul, aceia se va mentinea gi pe viitoriu. De esemplu 4icerile : slava, slttvesc, slava, proslavesc, unit din e- ditorii modern! ad crellut ea fac mai bine inlocuindu-le cu marire, inttresc, mdrit, Area-mtlresc, etc. Infra in tote limbile culte alta este slava gi alta marina. A lepada prin urmare acest cuvent, neavend altul eqiuvalent, insemna a saraci limba gi a o prosti ; de aceia adoptate in limba bisericesci, din limbile culte, cu care ro- .manit au fest in contact, numai atunci sa se schimbe, cand ar fi tai cu gi 4i- ceride www.dacoromanica.ro

10. CU I 1TERE STRABUNE 137 altele romane de aceias, inseumare, d. e. popor in loc de norod, timp in loc de vreme, drept-credincios in be de pravoslavnic etc., sari and slicerile intrebuintate pana acum ar fi in opositie cu tufonia Umbel romane, precum: blagoslovenie, polunosni4a, bogoslovie. voscresnd, pesnd, blagorodie, bogorodicind,pavecernifd, troic)nic, o- bednift, slavoslovie, presvestina, osfestanie, blagocestie, etc. Bunn.' sinnt romanesc cere ca aceste vorbe, care nu pot dobandi eetate- nia in limba romans, sa Be inlocuesea eu altele romane equiva- lente, si la nevoe afar sa li se prefere termeni original! grecesci, precum s'a si fAcut cu unele pana acum adoptandu-se d. e. : aghiasmd in loc de osfestanie, bumf cinstire in be de blagocestie, bona-vestire i,t loc de blagovestenie, mdrturisire in be de spo- vedanie, theologie in loc de bogoslovie, odd sau cdntare in loc de pesnd, doxologie in be de slavoslovie, bine-cuventare in be de blagoslovenie, 7riod in loc de 7'ripesnef, melu-noptica in loc de polunosniftt, Ti- pica in loc de obednird, orthodoxie in be de pravoslavie etc. In tot casul, inovatiunile limbistice in limba cartilor bisericeqti se In- gadue nuinal intru-cat ele vor fi cerute de o viderata trebuinta, provocata de exactitatea expresiunei sau de estetica ceruta de on ,ce limba culta. De aceea tote traducerile moderne de termeni bisericest,, care aunt contra logicei, arbiologiei, artei poetice mu- sicale bisericesci, s'a se inlature si sa se corega ca sa corespunda cu insemn6rile for originate. Sa nu se admits, de exernplu, ter - menT de ace, fabricati de editorii cartilor bisericesci mat in urma la Romnicul-Valcei, sub reposatul Episeop Calinic, precum : Se- rare in be de Vecernie, ,qe4gndet in be de Sedelnd, Asemencindti in lee de Podobie, Ascultdtoriul In lee de Ipacoi, Lumin8ndtt In loc de Sfetelnd etc, pentru ca suet nelogict si necorespuntle- torI cu ideile originale. Termini, musical! si poeticT, acet original! grecesci, precum : Idiomeltt, Prosomie, Melodic, Armonie, Odd, Sim- fonie, Imn, Stich, Stichologie, Acrostich etc, s6 se adopte si in cartile nostre biserieest, in loci!" celor slavonesc, : samoglasnicd, podobie, pesnd ; sau a traducerilor perifrastiee precum : Dulce cdntare, im- ,preund gldsuire, Sticul eel de pe la margine etc. Art. 5. Revisuirea cartilor bisericesci se va incepe de la cele maT putin voluminose si ma, des intrebuintate precum stint d. e. : Oro - Gogiul Evchologiul (Mc Liturgiarul, Psalti- rea, Evangelia, Apostolul ; apol vor urma cele mai voluminOse mai costisitOre, precum : Octoichul, Triodul, Penticostariul, Mineele lunare, Tipicul, Biblia, etc. Ast-fel dar Biserica Romano nationald tinend samd de progresul timpului $i de unitatea ce trebue sa existe intre Stat i densa s'a gritbit, cum am veclut, a ineepe retipdrirea cdr- -tilor bisericesti cu litere strabune dupa ce mai intdi vor fi revelute de un Comitet instituit in acest stop. Pentru ea reeditarea carcilor bisericesti sa se p6tt mai cu usurintd realisa, si pentru ca Thsericile nationale ori- slice- rile si (Ceaslovul), I itve Weld), si ti www.dacoromanica.ro

11. 138 NECE.;ITATEA REIN1 PR I WA RE! CA RTILOR BBERIcES1 I ce suflare roman4sca sa'si p6ta cumpAra mai lesnicios si mai eftin cArtile dupa care trebue sA se Inchine D-deulut parintilor sei, Inaltul Guvern a acordat Inca din 1881 o subventiune anuala, un ajutor, cu care sA se construiasca a tipografie anume pentru acesta i sl se monteze cu t6te cele trebuit6re unef aseminea institutiuni, adica : litere, masini etc. etc. si in fine sa se cumpere materialul necesar pentru imprimare. Asa a urmat 'Dana in present. Cu ocasia votArei budgetului din anal acesta dupa cat este cunoscut publicului roman din svonul vnor jurnale cat, in si- nnl Comisiunei budgetare ar fi avut loc diferite discutiuni asupra, acestei subventiuni, pe langa ca s'ar fi pronuntat unit din membrii pentru suprimarea el, apoi inch s'ar fi Intins i asupra unor lucrarl sa,versite pAnA acum de tipografia Cartilor Bisericesti". Nu era, credem, data s'a petrecut asa, de demnitatea si competinta uneT Co- misiuni budgetare de a se pronunta cu atata grabd, on atata dispret si cu atata inversunare asupra cartilor bisericesti. Suntem siguri ca Inaltul Guvern nu va aproba parerile unora dintre membrii Comisiunei budgetare de a suprima ajutorul ce-I a acordat pang acum, caci ar fi a se intrerupe o lucrare patriotica, religi6st umant. Daca Inaltul Guvern n'ar da ajutor spre a se duce pana la capet lucrarea inceputa, s'ar provoca o anomalie in serviciul bisericese pentru cuventul ca, numaf o parte din ritual este reimprimat pawl, acum cu litere strabune, lara, restul ar rerninea tot cu buchi cirilice; apoi s'ar deconsi- dera Inalta autoritate a Santului Sinod care a deeis revi- siunea reimprimarea tuturor cartilor cu literestramosesti- De acea, nu credem, cg Inaltul Guvern va suprima acea subventiune. Trebue sh se stie un lucru de catre aces ce se inc4rea a impedica, prin substragerea ajutoruluI de pang acum, reimprimarea cartilor en litere strabune, a- cesta cartile cite alt aparut sunt imprimate dupa ce fost revedute i aprobate de S-tul Sinod. Acum data Co- misiunele budgetare sunt mal proprii si mai cunoseetOre si si si crul a www.dacoromanica.ro

12. CU LITERE STRABUNE 139 in cele bisericesti de cat 6menii specials si membrii San- tuluf Sinod, asupra aceAo cestiuni lasam lotto pe 6me- nil competenp s6, se pronunte, noT ins& sustinem ca a- c6sta afacere cade de drept numai in cornpetinta S-tului Sinod. Noue ne e in grija c?i, nu rivna pentru limba veche, adica de a nu se face vre-o schimbare in texte, ar fi moti- vat pe uniT membri din Comisiunea budgetary a Impedica continuarea reeditarei ca,rtilor bisericesti cu litere strabune prin suspendarea subventiunel, ci alte motive nestiute p6te de nos. De un lucru putem asigura pe ace! Onor. membri al' Co- misiunei budgetare: ca S-tul Sinod al Santo nostre Biseric!, s'a pronuntat pentru literile strabune si ca in curand nu se va mai vedea in Bisericile Romanilor cetindu-se romaneste chrestinilor de pe carp scrise cu buchi slavone;. si ca va inceta incetul cu incetul acea disonantA dintre Biserica si Stat, si va intrebuinta si Statul si Biserica a- ce160 litere in scrierea caiilor si vom evita si ridiculul din partea streinilor cand ved ca altele sunt pang, acum literile in Statul Roman si altele in Biserica Romans na- tionakt. Pentru cuvintele ce am adus, am t6ta increderea, in patriotismul InaltuluT Guvern cii nu va priva acesta ins- titutiune eminamente bisericesca si nationals de micul ajutor ce-I a dat pang, in present, si ca -1 va acorda si de aci inainte; mai ales pentru cg, de acum at a s6 retipari cart! mult maI volumin6se si mai numer6se care sunt neapfirat trebuit6re la saversirea serviciului in bisericele ndstre orthodoxe nationale Romane. Constantin Erbitenn, www.dacoromanica.ro

13. DECISIUNEA SANTULUI Sl ECUMEN1CULUI SINOD NuT IN FLORENTA. Eugenio Episcopul, servulservilor lul Dumne4et, spre perpetuit amintire a faptulul, ne-am conintlles cu subsem- natil si cu prea doritul nostru fit Ioan Paleologul, renu- mitul Imperat al Romeilor, si cu respectatii locotiitori al 'fratilor nostri Patriarhi si a celor-lalti representanti af Bi- sericei Orientale. Stti se vesel4scti ceriul si sa se bucure prtmentul, pentru ca se su-penda c idol eel din mijloc ce separa Biserica Orientals de cea Occidentals; a revenit !artist pacea si conintalegerea lui Christos, care este pTa- tra cea din capul unghiului, care face pe fie-care una, prin cea mat tare leglitura a 'Ace si a dragostei; fie-care Impreunand si conlegand idul cu dragostea vecinicei u- $i dupit acea ceata indelungata desplAcutil, gi prin curgerea indelungata a timpului alungand pacla neagrii si raza cea linistitii a striducit tuturor, acea a uni- reT celei mult dorite. Sfi, se veseleasca si muma ca fiii sei calif pang, acum se combilteat Intre el, ii vede reveniti acum la unire si pace. $i acea ce mai inainte plAn- gea f6rte amar pentru desbinarea lor, pentru unirea for mi- raculosii de acum cu nespusii, bucurie sa multzimeascrt Atot- puterniculuiDumneled. Top chrestinii de pretutindenea sit se veseleasca si cei ce se chiama cu numele Christos sg, se bucure impreuna eu muma Biserica catolica (universals). niri. nephicuta, Biserica, lui si www.dacoromanica.ro

14. DECISIUNEA SANTULUT sI ECUMENICULU1 SINOD 141 Caci Tau atat parintii occidentals cat si eel orientall, dupa un timp de discutie si desunire prea indepartat, espunendu-se la tota, primejdia de pe mare si uscat si suportand on -ce greutati, at venit cu veselie si graba la acest Sant si Ecumenic Sinod, cu dorinta de unire santa, pentru a re- castiga din not vechia iubire, si all reusit. Duo multi si anevoi6sa cercetare, in fine prin iubirea de 6meni a San-- tului Spirit, at reusit a saversi acesta prea dorita si prea santa unire. Cine ar putea dupa vrednicie multami lui Dumnedeii pentru bine-facerile sale? Cine nu remane sur- prins in fata bogatiei mililor Dumnedeesti ? Al earn' piept, si de fer de ar fi, nu'l ar domoli maretia indurarei Durn- nedeesti, care este atat de mare? In adever aceste fapte sunt Durnneqeesti, si nu afltri ale slabiciunei omenesti. pentru acea cu cea mai santa evlavie trebue admisa si propa- gate cu imne Dumnedeesti. Tie ti se cuvine lauda, Tie marirea, Tie multamirea, Christ6se, fontana indurarilor. Pentru ca at harazit atata bine miresel tale, Bisericei ca- tolice, si ca in generatia n6stra ai aratat minunele miles Tale, pentru ca top se povesteasca miracolele Tale. Deci ast-fel de mare in adever si divin dar ne-a daruit nouo Durnnedeu, si am vedut en ochii nostri, cea ce multi de inaintea nastra dorind a vedea n'au putut. Intrunindu-se dar atat Latinii cat si G-rech in acest sant Ecumenic Sinod, punend multa ostenela intre et, ca pe langa altele ca si articolul acela despre divina purcedere a Santuliu Spirit, cercetandu'l Cu cea mai mare ingrijire si prudent-a, sal examineze. Aducendu-se deer marturii din Santa Scrip- tura si din intrebuintarile cele prea dese a Anti lor dascali resariteni si apuseni, dintre can unit ;tic ca de la Parin- tele si Fiul, tar alth ca Santul Spirit sa purcede numal de la Tatal prin Fiul ; Green sustineau ca aceia ce die ca San- tul Spirit se purcede de la Tatal, nu se pronunta in acest sens, ineat ei se excluda pe Fiul; dar fiind-ca for li s'au parut, die, ea Latinii afirtna, ca Santul Spirit se purcede din Tatal si Fiul, ca din done principit s'au done spirite, Si www.dacoromanica.ro

15. 142 Timm' IN FLORENTA de acea padit a dice ca Santul Spirit Se purcede si de la Tatal si de la Fiul. Iar Latinif aii afirmat ca nu in a- -cest sens el pronunta cu mintea ca Santul Spirit se purcede si de la Thal si de la Fiul, Meat sa excluda pe Ta- tal de a fi fontana si principiul intregel Dumned.eiri, adica a Fiulm si a Santului Spirit, sad ca a purcede Santul Spirit din Fiul, Fiul n'o are de Ia Parintele, sari ca admit ea sunt done prineiph sari done spirite, ci ca declara ca rtumai un singur princip este si o unica esire (procedere) a S-tului Spirit, dupre cum papa acum pretindea. Dar fiind-ca, din tote aceste until si acelast intales al adeverului resulta, la sfersit au armonisat intr'un glas unirea cu acest sens si in acel intales in acesta santa si de Dumnecleit paclita subscriere. In numele dar a Santei Treirm, a Parintelui si a Fiului si a Santului Spirit, in acest Sant si Ecumenic Sinod din Florenta votandu-se s'a hotarit : ca acest adever al Credintei sit se creada si sa se admita de catre toti chres- tinit, si ca asa Cu totiit marturisese, ca Santul Spirit din Tatal si Fiul este in veci, si substanta si fiinta sa este ca o are din Tatal impreuna cu Fiul, si din ambit fiinta vecinica, ca din un princip si o singura esire se purcede, (elarificand) explicand ea acea ce santit dascali si parinti ca din Parin- tele prin Fiul se purcede Santul Spirit, due Ia acest sens, ea prin ac6sta se face aratat si ca dupa Greet Fiul este causa, tar dupa Latins princip a existentet Santului Spirit, dupre cum si Parintele. i fiind-ca tote &ate sunt ale Ta- acest Parinte dat in nascere Fiulut sett Un-nascut. afara de a fi Parinte, adeca ca Santul Spirit se purcede din Fiul, cea ce acesta din vecinicie o are de la Pa- rintele, pentru cá din eternitate este nascut. Inca hotarim si desvoltarea cuvintelor acelorade la Fiul pentru ca sa se lamureasca adeverul, apof mai fiind si de necesitate, este permis si admis a se adaugi la simbol. Inca de a sa- Nersi in adever corpul lui Christos cu pane de grau dos- pita sau nedospita, preo01 datoresc a s6versi in ambele (ma- terii) corpul Domnului, adiea fie-care dupa deprinderea Bi- taluT, le-a sail www.dacoromanica.ro

16. DECISIUNEA SANTULUi *I ECUMENICULUI SINOD 143 sericeisale Orientahi sail Occidentals. Inca, eel ce in adever se pocitesc, mor in dragostea lul Dumnedeti, mai inainte de a indeplini prin fapte vrednice de pocainta despre cele ce a pecatuit, impreuna, si despre cele ce a neglijat, sufletele ace-tora sa curata cu epitimii espiatorii (xa.expx-cixit.-;) duo marte ; incat se usureaza acestia cu ast-fel de epithnii, le foie.. seste lor ajutorurile eredinciosilor ce tritesc, adica santele liturgic si rugaciunele si milosteniile si alte fapte pi6se, care de catre unit credinciosi este deprindere de a se face pentru alp credinciosi, dupa cele ortinduite de Biserica. Iar sufletele acelora carii dupa botez n'a cadut de loc in nic o intinaciune si Inca sl cei ce si-au sters intinaciunea pecatelor, sail in corpul lor, sau dupa ce a parasit corpul, dupre cum s'a dis, curatindu-se, se primesc direct in ceriu si ca teorisesc curat pe unul si Triipostaticul Dumnesleu, dupa cum este, unul mai desaversit decal altul dupa vred- nicia cu care a viquit. Iar sufletele celor ce mor in pecat de morte prin actium sau si minim in pecatul adamitic, de a dreptul se pog6ra in Iad pedepsindu-se insa cu pe- depse neegale. Inca hotarim ca, &luta apostolica catedra, si Arhiereul Romei are Primatia in tdta ecumenicitatea si ea', acest arhiereii al Romei este succesor a fericitulut Petru, Corifeul Apostolilor, si adev6ratul representant al luT Chris- tos, si cap a tOtei Biserici si ca este parinte si dascal a tuturor chrestinilor, sl Iui i s'a predat prin fericitul Petru de dare Iisus Christos deplina putere de a pastori, admi- nistra si guverna Biserica catolica, dupre cum si in prac- tiealele Sin6delor Ecumenice si in santele can6ne se cuprinde. Amintind Inca si ordinea predanisita in can6ne a celor- lalp respectap Patriarhi, asa ca Patriarilul Constantinopo- lulu' sa fie al doilea, dupa prea santul Papa, al Rome', al treilea eel al Alexandriei, al patrulea ccl al Antiohiei, al cincilea eel al Ierusalimului, salvandu-se adica si preroga- tivele tuturor si drepturile lor. S'a edat in Florenta in sedinta, publica, saversita serba- toreste in marea Biserica, in anii de la intruparea Dom- www.dacoromanica.ro

17. 144 TINUT IN FLORNTA nului una mie patru sute trei-qeei si noue, Iu lift in case, in iliva Lunt, in al doilea indiction; tar de la clidirea lu- met ant ,ase mit noue sute patru-qeei si sapte, si al arhi- eriel nostre In al noulea an. Subcrierile i a prea Inaltatului Imp 'drat si a parintilor oriental!: Ioan in Christos Dumnecleu credincios Imp6rat si auto- crator Romeilor, Paleologul, am subscris. Smeritul Mitropolit al Iracliet si alesul Edesinilor si Ar- hiereti a tot( Thracia si Macedonia si locotiitor catedrei a- postolice a Prea Santitulut Patriarh Alexandriei, iubitoru- lul de Dumned.ell Antonie, declarAnd subscriu. Locotiitorul a aces apostolice catedre a Prea Santitulut Patriarh al Alexandriei si a domnului men, Chir Filotein, si Protosinghel spiritual, Grigorie Ieromonahul, am subscris. Isidor Mitropolit Chievulut si a tOta Rusia si locotiitor a catedrei apostolice al Prea SAntitulut Patriarh al Antio- hiet, Chir Dosotheiu, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Monemvasiet si locotiitor al cate drei apostolice a Prea Santitulut Patriarh al Ierusalimului, Chir Ioachim, Dosetheiu, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Chiziculm si tinend locul celm al Aughiret, Mitrofan multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Trapezundiulm, si locotiitor celui al Cesariet, Dosotheiu, multamit am subscris. Visarion din mila lui Dumnedeti, Ai1iiepiscop Niceei si locotiitor celm al Sardelor, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Nicomidiel, Macarie, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Tarnovulm tinend locul celut al Nicomidiet, Ignatie, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Mitilinet, tinend locul'si acelui de Sida, Dosotheiu, am subscris. Smeritul Mitropolit al Moldo-Vlahiet tmend locul celin al Sevastiel, Damian. multamit am subscris. www.dacoromanica.ro

18. DECIS. S -LtI §I ECUMEN. SINOD TINUT tN FLORENTA 145 Smeritul Mitropolit al Amasiei, Iosaf, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Rodului si al insulilor Cic]ade, Na- thanail, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Distrel, Calistos, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Ganului, G-henadie, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit al Melonicului Matheitl, multamit am subscris. Smeritul Mitropolit 0 Dramei, Dosotheiu, multamit am subscris. Visarion al Niceei prin autorisatie crisa de catre Marele Sechelar Manuel, Diaconul din Chrisochuchi, care a subscris cu probabilitate pentru el si pentru acela aicea, ex- plicandu's1 parerea sa si cugetarea sa, este si el cu noi si urm4za, tuturor acestora, a subscris. Marele Schevafilax Diaconul, Theodor Xanthopul, am subscris. Marele llartofilax si Arhidiacon. Mihail Balsamon, am subscris. Marele Eclesiarh §i Dicheofilax Diaconul, Silv estru Si- ropul, am subscris. Protecdicul Diaconul, G-heorghie Copadocul, am subscris. Protopopul Constantin si locotiitor celui 0 Moldo -Vla- hiei, am subscris. Eclesiarhul cinstitel Monastirl a stintei si imperatestel Marei Lavre din Santul Munte si locotiitor al acelei Monas- tin, Moisi Ierotnonahul, am subscris. Fostul Egumen al Perivleptulm, Athanasie, am subscri,. Egumenul Santo Mouastin Pantocratorul, Gherentie Ie- romonahul, am subscris. Fostul Egumen al Santulra Vlasie, Gherman, am subscris. Pahomie Ieromonahul si abbate la Santul Pavel, multamit am subscrit. Itiserica Ort d A R mina. 2. www.dacoromanica.ro

19. 146 DECISIUNEA SANTULUT *I ECUNIENICULUI SINOD Discutia ce a avut loc la Inceputul sedintei 25 Sedinta a 25. Dupa ce Cardinalul Julius pi opune a se face compararea textelor si admit orientalii, atunci se hotaraste cliva de 30 Martie in care sa se faca inchiderea SinoduluT cu sedinta a 25. Toti orientalii s'ati decis :cci sag setgagscd un nzijloc de unire panel la Paste', sag, un mod de a se rein- tarcein patria lore. Al Rusiei Isidor s'a apArat si a vorbit asa : este de interesul nostril sa ne unim si sufleteste si trupeste de cat a ne duce W.A. nice an resultat. Cam de a ne duce este usor; dar cum ne vom duce, sari uncle, sail and, nu stiu. Al Niceei : dupa ce a di; acela acestea si in general sustinend disele Ini si Visarion al Niceei si acesta forte ins- tructiv si ritoriceste a vorbit, sustinend aceiasi idee si cu argumente. A rospuns Dosotheiu al MonemvasieT: Si ce, voiti sa ne ducem noi in patrie cu cheltuelele Pa- pet, voiti sa tradam dogma nOstra? Eu prefer sa 'nor, de cat a latinisa cand -va. Atunci al Rusiei a respuns : Nici not nu voim sa, latinisam ci clicem Ca purcederea Prea-santultu Spirit nu numai parinth occidentah o dau si Filth!), dar si orientalii. De acea bine este a marturisi impreuna cal &Imp] nostri si a ne uni cu Biserica Romans. A- cdsta auclind Chir Antonie al fracliei a respuns: Si tine stint in majoritate? parintii Sin6delor si toti santit nostri parintt, sau occidentalii? Prin urmare trebue sa urmam rnajoritatei, celor ce clic ca Santul Spirit purcede de la Tatal nu de la Luand cuventul Chir Macarie al Efesului, a tinut un lung discurs, (-,licend tot cele ce au clis Adaugand ca nu numai cs Latinii sunt schismatics, dar si eretici. Tar ac6sta a facile() Biserica nostra, pentru cd ndmul acela este mare si mai puternic de cat noi. No] pentru nimic alt-ceva ne am rumpt de ei, de cat numai pentru Ca sunt eretipT. De acea nice s5 cuvine de be a ne uni cu ei, afara numai data vor arunca adaugirea din Simbol, si vor marturisi acelea.:i Fiul. cel-lalti. www.dacoromanica.ro

20. TINUT 1N FLORENTA 147 Simbolul ca si not. Respundend Visarion al Niceer, le-au dis : Prin urmare ce die ca SAatul Spirit se purcede si de la Fiul sunt eretici ? Al Efesului a 4is: Da. Al Nieeel: Milostiv fii mie Ddmne! Si Santii care die acesta, sunt eretici? Mute sit fie buzele viclene, care vorbesc contra Santi lor. Dar ascultati-me eu atentiune: Santii occidental! si oriental!, nu sunt in disens, pentru ca acelasi Spirit a vorbit tuturor Santilor, si data void compara-se scrierile for intre ele si ast-fel se vor giisi de acelasi consens Al Efesulin : Si tine stie data nu s'au corupt scrierile de catre eI (occidentali)? De la ac6sta discutie prealabila, inainte de a intra in sedinta ultima a S-nodului (care): a 25), Macarie al Efesului se retrage si nicl mat sta.' in Sinod si nici mai vorbeste, si nict in hotarirea Sinodulur nu subscrie. In sedinta a 23, Marcu Efesanul espune eredinta sa in cestiunea purcederei in mod orthodox, orbind tdt." sedinta si fiind combAtut si de Cardinalul Julius si de jo-in. El dovedeste ca are dreptate Biserica orthodoxa. Conclusie : Kati' ouab Tpwcov Gai.e.usl&xt ;cvaxotteax 6pLab.ea7.v 7:7.pet tuid awcipeov Irtartv, -Vint To vij; 7V.TCS(0.; cs6p.Coi,ov, are Tp57cop.sv exurotq 2/1 Xi,;tv ap.s cpxt Tthv iptetp.ivcov vi.Locv 7ouv zapagrivat ou'i.otCyjv In nice un chip suferim a se zgudui credinta cea hota- rita de extra ParinO, whoa Simbolul credintei, si nici Iarast ne permitem nou6 sari altora on a schimba un euvent din cele ce sunt acolo, on a devia macar cu o silaba.... Mitropolitul Moldavie! subserie asa: `O Taze=vir,; MqzpozoX:tq Mou),a0Onstzta; ixt TbY TOWOY EiCe.VOY TO6 )...E61(3TELCXg, ap4eto; 67ri-rpcx1)x. SineritullVIitropolit al Moldo-VIalliel, tenend locul celu! al Sevastie!, admit'end am subscris. Apoi intre Cleric! sa citeste si subscrierea Protopopulm cel is! lirp azt- iripotc, ize[cse, tip www.dacoromanica.ro

21. 148 DECIS1UNEA SANTULUI SI ECUMENICULUT SINOD Constantin : '0 Ilpurroncura.; KtovaTavz:voc zal TOITOTnCic TO5 MoXaogisazo.; Protopopul Constantin si locotiitor (Mitropolitului) Mol- do-Vlahiet, am subscris. Ac4sta hotarire a Sinodului latinofron am tradus'o din cartea intitulata: IT A ( zal Ot4outtevtzt iv 4)XopevTCq Evoaoc. &f,..cirt iv TYj SE TYI CLCmw : pa4tc-th. T14 "Lx: oZ-roul.L.vocric auvaou ti; ay (1)Xopevt:4 yavoli.thrti; iri EDiavtou A 5. you 'Axcepeaco; Tiro fecopitoo EzoXstpLou. 'Etunoail av P6)p.t-) 8ia (Dpaviv.toxo) ZoM:Tou TiDC. 1577. Adica: SAntul si Ecumenicul Sinod tinut in Floreuta. Cele cuprinse in acesta carte: Practicalele Santului si Ecumenicului Sinod tinut in Florenta, pe timpul (Paper) Eugeniu al IV marele Arhiereu, de Gheorghie Sholariul. S'a imprirnat in Roma prin Francisc Zanet, la 1577. Trebue sa cuncitem urmatarele imprejuran ce au con- lucrat atat la intrunirea Sinodului din FeraraFlorenta pentru a se reveni la pacea Bisericei, cat §i la subscrierea acestei sentinti, data voim sa stim adeveritatea practicalelor si a hotarirei Sinodului acestuia. Publicarea acestei carp' de catra Papa Eugeniu al IV pe numele hn Gheorghie Sholarul, mai apoi Ghenadie Sholarul, intaiul Patriarh orthodox dupa caderea Constantinopolulin nu este fara stop Latta, si in fine ce apreciare a avut in mum de catre orthodoxi practicalele Sinodulm, cuprinse in acesta. carte. 1). Sinodul din FeraraFlorenta a lost provocat nu atat din dorinta orientalilor §i a occidentalilor de a se face unirea Bisericilor, cat, §i mai ales, pentru motive politice. Imperiul de itsarit era amenintat din 1i in cji a fi nimi- cit si Constantinopolul luat de catre Turd Imperatorul Ioan Paleologul a creclut, dar s'a insalat amar! ca va putea face, lua'nd de pretext unirea bisericilor si ea urmare recunOsterea tuturor inovitrilor papismulut, de a i se da, atat prin influenta morala a Paper si prin actiunea Clerului apusan asupra papistilor, ajutor inarmat spre apara imaTpaga. Teta' 6.-fict; ; a's1 1.0pin si www.dacoromanica.ro

22. TINUT iN FLORENTA 149 scapa din pericol Capita la ImperiuluT. In acest scop Im- peratul Ioan Paleologul cutreeri tarile nostre, Ungaria parte din Rusia insista pe lang t guvernele acestor 011 de a trimite representanti la Sinodul din FeraraFlorenta. Reuseste in fine de a se trimite si din Rusia, pe Mitropolitul Isidor al Chievului, si din Moldova, pe Damian Mitropo- litul si care represinta si pe eel al Sevastiei, ba Inca i un Protopop Constantin. Ast-fel dar, motive politice au contribuit la convocarea Sinodului, Tar nice de cum pur reli- giose si iubirea chrestinesca de adever. Tote sedintele ti- nute de acest Sinod sunt in num6r de 25. Dintre care 16 in Ferara, de uncle din causa uneT epidimii ivite acolo s'a stramutat in Florenta. Iat5, cum se exprima decretul de stramutare al Sinodului, dat de papa Eugeniu : 'Ezetail ai Xoctio; 15avitou clovizet ausilv (sip) 1.n),cv) v.cct sow= iv zatpcp xecp.6.1voc, irate int%posijcset xcei Ev se!) gape, xaTX Tot) volloo; mei sob; v.g. vdvac ILETCLTL.8.sati.ev covoaoy subs-tiv 'dm) Ti (DErApce; i7rt 4)),opEvrcay, z6Acy iissuDipay xg.1 Einytwily mei ao3,peosoY se zat tiyetig. Fiind-ca orasul este cuprins de ciuma omoratOre, iar acesta in timpul iernel, ca nu cum-va sa tina si in timpul prima- verei, dupa legile si can6nele nostre stramutam acest Sinod din Ferara in Florenta, oral liber, pacinic, en bun cli- mat si samitos. In sedinta publica G-heorglie Sholarul declara ca ei au venit la Sinodul acesta nu atilt pentru unire, ci mai ales pentru ajutor: Np6c; TE 'cto gvtoatv 4ai sty poOsecrev sCOv iv Keovatcosevor.aec Ispezip.istoy, sob; ispob; TOCYC8f; wpoespE7c6p.lv Iroesipa.c. (Pag. 212). In care pe langa unire sit indemnam pe acest' Skit" Parini' spre ajutorul imprejura- rilor ce sa petrec in Constantinopol. In majoritatea discutiilor cei card an vorbit mai mult in Ferara aufost: Cardinalul Iulius apiiratorul inovilrilor papistasasti si Marcu Efesanul, care'l combatea. In Flo- renta sedintele schimbat turnura lor. Imp6ratului iT trebuea ajutorul inarmat al Regilor occidentals si al PapeT, pentru ea primes §tiri ca Turcii se apropie mereu de Constantinopol ; apol Mitropolitii si Episcopii oriental' cu Marcu Efesanul in frunte se opuneau de a primi tote ino- Tip Tip /5 'v L., yi si M www.dacoromanica.ro

23. 150 DECISIUNEA SAINTULIA §I ECUMENICULUI SINOD varile, dicend ca se tern de poporul orthodox cetrict se vor intorce in t6rile lor. Intre aceste, more Patriarhul Constantinopolulut in timpul Sinodului si atunci Imp6ratul preska prin influenta sa constiinta clerulul oriental, pentru ca alt-fel se reinturna fart, Diet o speranta ratcar de ajutor, si in fine in Florenta in sedinta ultima se subscrie actin unirei, cum '1 -am publicat la inceput. Insa in ultima sedinta, a 25 a, se incinge o discutie intima intre representantil bisericei orientale, in care majoritatea in- elina a primi t6te punctele cerute de Papa, prin indemnul Imperatului, adica : 1) Filioque, 2) Primatul Papei, 3) Pur- gatoriul etc., tocmai asa cum li s'ati propus, numai sa se terrnine °data si SA pota sa c6ra mijlOce de a se rein- force fie-care la Cara lor. De alt-fel occidelitalit nu le vor da mijloce de a se putea reintarce data nu vor subscrie hotarirea. In fine Efesanul Macarie sa opune, declara pe occidentali de eretici si de conrumpatori at textelor din scrierile sf. Parinti si se retrage din Sinod. Sedinta a 24 este ocupata mat mult de Marcu Efesanul aparand adeveritatea credintei orthodoxismului, tar in sedinta a 25 is parte numat la inceput (dupre cum am vedut in partea ce am dat'o in traducere) si se retrage. 2). Cu retragerea lui Macarie Efesanul si refusul de a subscrie hotarirea ce li sa impunea din partea Imperatulin si a Papei a avut de resultat indepartarea Mitropolitulut de Chiev, Isidor, din scaunul lui, indepartarea Mitropolitului Moldaviei, Damian, din scaunul lui, si prin vocea autorisata si orthodoxa a lui Macarie Efesanul &a provocat o fierbire in tot Orientul si s'a pre Out ca cu tota subscrierea celor- lalti data Marcu Efesanul n'a subscris, nimic nu s'a facut", s'au exprimat inteun glas top occidentalit. Practicalele a- cestea ale Sinodulm au fost publicate dupa ce au fost re- facute si censurate ad placitum" de occidentali si an fost edate pe numele lui Gheorghe Sholarul, pentru ca el era unul din barbatii eel mai eruditi at timpului si in urniii si Patriarh, spre a avea o mai mare val6re si influenta asupra orthodoxilor. www.dacoromanica.ro

24. TINUT tN FLORENTA 151 3). Nici o data orthodoxit n'ati admix acesta carte de practicalele Sinodului din FeraraFlorenta ca autentica, si adev'erata expresie a celor petrecute in acel Sinod, ci a considerat cartea ea fabricata de catre papist), si s'au folosit numai de numele lut Gheorghie Sholarul. Papadopul Vretu, in scrierea sa Neos-13,-rivott cpcXoisoyCa, vol. I pagina 9, dice: ca scriitoriul Istoriei Sinodului din Florenta este Theodor Xanthopul. Dorotheiu Mitropolitul Monemvasiet in cartea sa: iatopt-/.iA, de la papina496-538 face istoria Sinodului din Florenta si in care se expun cu total alt-fel cele petrecute in Sinod, de cat cum le. cuprinde cartea amintita. Subscrierea Mitropolitului Moldovei Dorotheiu o da asa : co tazzicyk Alfirporroi,:tric AloXoCAry.-ti.x; xai ti)v roZ:09 iriztov to!) IseacreLotc, AoLittcok, ;JpeEtk incaypovpot. Tar cat des re Protoiereul Constantin dice numai : '0 Rpotozour litoota i- TNoc inciypaTa. Constantin Protopopul am subscris. Pentru ce in practicale subscrie si Mitropolitul 1VIoldo- vei Damian pentru sine si pentru al Sevastiei ca imputer- nicit, si pentru ce subscrie si Protopopul Constantin ca representant al Mitropolitului Moldaviei, pe cand Mitropoli- tul era present si a subsemnat ? Apoi pentru ce in scrieria list Dorotheiu. Protopopul Constantin subscrie numai in numele sett, Jar nu ca representat al Mitropolitului ? Acosta nere- gularitate presupune sari o falsificare din partea papistilor sari ca Mitropolitul Damian n'a subscris hotarirea, ci a la- sat pe Protopopul Constantin a subscrie in numele seu ; tar editortul practicalelor a adaus, spre mai mare autoritate, si subscrierea Mitropolitului. In tot casul lucrul nu se ex- plica, usor. NOTA. Cartea dupa care am tradus acesta hotarire face parte din bogata biblioteca a Inalt Prea Santitului Mitropolit al Moldovei si Sucevei D. D. Iosif Naniescu, si care mi-a dat'ospre consultare cu tota buna-vointa, _pentru care't sunt forte recunoscetor. Constantin Erbieenn. D.6).1:01, www.dacoromanica.ro

25. CEA MAI VECHE EXPLICARE A Liturgiei si a tot ritualul din biserica ortodoxa in limba Rombesca DE IEROMONAHUL IONICHIE CACAVELA. (Material pentru istoria liturgiesi la Romani . Stim cu totii ea Cacavela a compus o explicare a sante' liturgic si a impritnat'o la 1793 in Iasi. Ed nu posed ae6stii carte, ci am consultat'o dupa exemplarul ce posede Inalt Prea Santitul Mitropolit al Moldovei D. D. losif Naniescu in a- vuta sa biblioteca, si care mi-a pus'o la dispositie eu tota buna-vointa. Posed Ins si etc doue manuscripte tot a acelui autor, Cacavela, si care's exact transcrierea acelui exemplar imprimat, mai avend insa si eate-va adausuri, si care manuscripte sunt facute unul in Bucuresti la anii 7214 Octom- vrie 19, sau 1706, in timpul Domnitorultu Constantin Ba- sarab de preotul Iosaf Superiorul Monastirei cu hramul ArhistratiguluT Mihail. Prefata este in slavoneste, pe care o transcriu aiceti tradusa in RomAneste Predoslovie (precuvelltare) catre iubitii cetitori. Dis'au Domnul pilda ac6sta: asemanatu-s'aii Impe'ratia certultu en o comora, acoperita in camp, pe carea gasind'o omul o au descoperit si de bucuria el sá duce si tdte &ate are le vinde si cumpiira acel pament. Si Tar asemanatu-s'ati Imperatia ceriuluf omului care cautil margaritare bune, pe www.dacoromanica.ro

26. SCRIEREA IEROMONAHULUI IONICHIE CACAVELA 153 care cine-va gasindu-le, margaritare mult preti6se, s'a dus de au vendut tot ce as avut si le-aa cumparat (Mat. Zacel. 55). i iarasi cel ce pore sa, cuprinda, cuprinda. ( Zacel. 78). A- cesti tree carmaci ai corabiei lui Christos. o ! piosilor cetitori, pleeand in mare pe adancimi nepatrunse trebue de sustinut Santele Scripture Dumner,leesti ale St. Script. N. T. prea lurninate, si a le da, in manile 6menilor cugetatort faro.' interpretare este periculos, si neindrasnind me nit cu ochii trupesti ca fie-care din et sa nu schimbe continutul, ci sal mentina intreg. Daca dorim sa se6pam de tulburarile con- trare ale intalepciunei ereticesti, care sunt pline de lucrun de amagire si presupunere anti-christa, trebue sit ne paclirn, sa ne eliberam de b6la cea, mat primejdidsa a in- curcaturei minter si sa ajungem la. adapostul Ierusalimulut celm de sus, trebue sa ne rugam cu siro-uinta, si marea care). stepAna ventultu turbulent sa va linisti. Si iarasi eat sunt de dulci cuvintele tale guret mele mai mult de eat mierea gurei mele, si tams. o! adancimea bogatiet. si a in- talepciunel Dumnedeesti etc. Cu porunca lui Dumneqeu s'a facut ea din limba slavona si cea rosien4sca 0, se prefaca in cea roman4sca si dupa iz- vodul elinesc, care este compus de marele ritor Ierorn. Io- nichie Cacavela tree izvdde, prin sirguinta si eheltueala Preacuviosulul pininte Iosaf Igumenul sante' biserici a sf. Arhistratig Mihail si a celor netrupesti puteri, uncle a fost catedrala greeesca, adieu triumful sa fie santiei sale veciniel pomenire in locasurile ceresti. In ;Iilele lui Joan Constantin V. V. Basarab anul 7214 Octomvrie 19. Acosta precuventare mica veljend'o, iubitit mei Domnt eetitori bine- eredinciost, primiti-o dupa cum "voitl, numai ceva ye rog, pe mine nevrednicul pentru neinyetatura nu me urati, nu me despretuit,i , dar mat ales ea adversar sa fie voue sa ye in- durate en mila spre mine in veer, amen. Smeritul si in tocmai ca Cain Eilip Ugr. 'La fine. Preeum eorabia sa invalueste in adancimea marel si doreste a veni la, limanul liniste., aseminea am dorit sa vin la sfersitul cartel acelia. Sa fit. sanatosi. i -4m scris eft mult pecatosul Nicola. Acest intaia manuscript este forte bine conservat, scris vi- . sibil si corect, apol limba este mat purificata de cat in cartea eti sa si www.dacoromanica.ro

27. 154 SCRIEREA IEROMONAHULIA 1ONICHIE CACAVELA imprimata, hartia este alba si tare, far formatul 4°. Ac6sta, carte a servit de sigur mult timp in USW, Valahia de altn,- data, impreuna eu catihisele imprinaate la Romnic, ca tip dupa care se preparau gramaticil eel mai bunt pentru a se invrednici de tagma preotief , s'apof nu este o carte nici fora fond de cunostinta in cele bisericest si nici fara un sistem; ci, dupa cat 'ml permit a aprecia, este lucrata de autor toemat in scopul de a avea candidatul de preotie, in resumat, explicate tdta randueala biseric6sca, precum si in scurt expusa total invetatura santelor Dogme ale Bisericef nostie orthodoxy de reszifrit. Autorul a avut in vedere de bunk sama cartea cea ma! bung, a timpului seu Si dupa care a prelucrat pe acesta, adicii: KoccilncrE4 iEpci, 247c4, 7714 .5.Eia;-, x71 iEpi4 AEcrouprzc st1yrics-t4. Santitul catihis, sail ex- plicarea santitef si dumnecleestei liturgii, de Nicola! Vtal- garis, doctor $i in filosofie si medicina, si care a imprimat scrierea sa la 1681 in Venetia. Atilt in continut cat si in metod Cacavela a urmat pe acest autor. Are importanta pentru nos Romanis ac6stii carte a lin Cacavela pentru ca ea singura era cartea, dupa care un ,ecul apr6pe clerul nostril romanesc, care nu stia alte limb], numai dupa ea is! imbogata cunostintele in respec- tul serviciilor bisericestt. La finele acestut manuscript se citeste urmatorea nota: 77 Ac4stii santa carte am curnpiirat drept taleri 5 veal de la preotul Pahomie ot Brad, fratele pope]. Jane. ot stinta Bi- serica Domnescii, in Vele prea luminatulm Donau Io Ni- colaf Voevod, dud era Mitropolit Terel Santia Sa Parin- tele Daniil. 7233=1725. iscatit: Stefan Episcop Bazett, neenie Preasantititlat Theo- dosie Mitropolitul. Al doilea manuscript este cel putin de la 1776, scris de dascalul Nicolae Duma, este scris pe hartie alba, dura, li- sibil si sa observa o recensiune radicala in stil excluqen- du-se tote urmele de s]avism existente, atilt in imprimatul sus Cacavela de la 1793, cat si in manuscriptul de la 1706. Limba romanescii este mai mult ingrijita, ceea, ce insem- n6za ca ac6sta carte a luf Cacavela era in adever carte didactica mai mult de un secul si jurnetate §i dup. care se pregateau pentru preotie gramaticit. Manuscriptul in- tam cuprinde 220 file, tar acest al doilea 155. La urma www.dacoromanica.ro

28. SCRIEREA IERONIONATIULL/T IONICHIE CACAVELA 155 manuscriptului al doilea mai este adaosa, si iirmet6rea scriere Taleul santei liturghii ce s'au aratat limbilor pagame din dumnedeeasea stralucire, precum aerie Baronie, la alai), de la Christos 1009". Tot in manuscriptul al doilea, mai aunt si alte inseninari si note. Dintre note cunt cite -va insem- nate, pentru ca's serise de mina Episcopului de Bu- zeu Gherasim. Asa cetim in una, titlul caitei imprimate la Iasi, Iat'o : Porta acestel cartt". Invetatura santa, a- decii : a santei si durnnecleestii liturgii, talcuita, dupa limba greceasca pre limba rumaneasea de Ieremia Cacavela dascalul. Cu porunca Mariei Sale prea luminatulul Doran Io Antioh Constantin Voivod. Tiparitu-s'au in Iasi, in tiparnita Domneasca. Veleat 7205, iar de la Hristos 1697 luna Main in 20. Carea o am scris en cel mai jos isealit, arum la leatul 1822, Main 15". Subscris: Gherasim Episcop Buzeu. Tot de acest Episcop de Buzeu, Gherasim, mai este trans- crisa si nota urmet6re: Cetind pre cea tiparita am gasit la scoria (adica, pe pagina de pe urma a cartel lipita de le- gatura cartel) sons en mans, asa: SA, se stie ca s'au tipar nit acesta carte in gilele Mariei Sale, lo Antioh Costantin Cantimir Voevod, in tipainita Dounn6sea., care tiparnita o an (Pit Maria Sa din temelie, si ac4sta carte o au tal- macit Ieremia Cacavela Ieromonah, Egumen ot Sfete Savva ; si tipograf an fost Iosif Gorodinski Ieromonah, si zetari au fost Stan Munteanu si cu Ionita, drugariu a fost An- drain si stilcar a fost Simeon ot Mfinastirea FIadambul. Seris la leat 7260 =1752 luna Main. Iar en am scris acum. leat 1822, Main 15". Tot pe coperta interiors, a legaturei citesc si urmatorele recete (doftorii de casa), pe care pentru curiositate le transcriii aicea. Sa cede ca pe la jumetatea seculului trecut erart asa de rani doctorii in medicina in Ora, in cat eran nevoiti a se cura Ron:011:6'i tot en descantece si doc- toril babestr .si de casa si care spre a nu fi mtate se scri- eau prin cart]. Tata si aceste doctorii: Pentru masele. Ra- daein'a, de restopastinpes sa pisezi, sa pm pe masaua ce to va durea. Alta : Pentru lancruore. Sa fierbi leustean en varza sa rnaniince bolnavul, asa vor fi in easa, si nu se vor bolnavi. Dupa ce'i bolnav omul, apoi ii cat'si www.dacoromanica.ro

29. 156 SCRIEREA IERONIONAHULti IONICHEE CACAVELA mai da §i varza a, manance! Alta: Pentru incueat de bu- cate. Aon, eon, vison, tigru: acestea sa se scrie intr'un pahar si sa se clateasca en lapte §i sa'l bea. Aceste cuvinte sunt de sigur numirete celor patru reurr, ce curgea din Paradis, dupa cum ne spnne Biblia. Ce in- fluintrt ar putea avea aceste numirt asupra iucuerel este cam greii de priceput, de nu cum-va laptele indeplinea functiunea medicamentului. Alta: Pentru jonghiu. Sa pue inteo oala not-16 jar, §i in jar sa pue c6ja de mesteacan, zahar, chimen; ac,;a sa se abureasca forte bine piinA es tot basici. Dupii acea sa face, urda de seartinta de canepa. §i asa sa se lege peste tot obrazul, etc. etc. Am intirnpinat in multe manuscripte un numer insemnat de recete doctorice§ti, intocmite de sigur de babe §i mq- negi, fie din experiente, fie prin traditiune, ti de care se serveaii babele la ocasii de b61a, si care treceati ca doftor6e mai ales pe la -ari-i. Las a mai spune, despre descantece, care nu's de cat o adev6rata §arlatanarie, ciind nu sunt a- sociate de legaturi, oblojele. on bantam. Pe aceste doctorii le transcrieau, cei ce :;,;tieau carte, prin carts, pentru a se conserva. Constantin Erbicentt. 001 i,e(r) www.dacoromanica.ro

30. Liturgierul dill 1702, imprimat de Serban Cantacuzin Vol Paharnic, (Material pentru literatura biseric6scd nationala). Paharnicul S6rban Cantacuzin din rivna ce avea pentru cartile bisericesti, pe can servitorii Altarului lui Dum- necJeu le intrebuintaza fn stiversirea slujbelor dumnecieest, vedend lipsa de care sufereau mat ales in limba nationals romana, n'a pregetat un moment si nici s'a gandit la cheltuelele ce va intimpina in acele timpuri, ci s'a hotarit a tipari cu insult spesele sale un Liturgier si al imperti gratis pe la biserict. Acesta carte bisericesca find rara si inerit6sa pentru not Romtlnit, cact ne aminteste tocmat timpul transitiet de la slavinism la romitnism, am socotit a't fi de folos, a't ree- dita titlul i precuventarea sa facuta de insult Serban Can- tacuzin Vet Paharnic. Limba din precuventare este dupa mine un cap-de-opera limbistica, un document vitt de fru- museta si puritatea abbe]. romanesti. Sit intalnesc in acesta precuventare si cate-va nonisme ca Providenta, succesiv, Euharistie etc. cum se va incre- dinca insusi cetitorul. Ne mai presinta interes acest imprimat si pentru acea, cti tot tipicul este romanesc in Liturgii si numat textul slavon ; apoi chiar si in cele trei Liturgic sunt si rugacium in romAneste pe ici colea si serviciul "Ve- cerniet Bdeniet, Utreniet rugaciunele de la Dominica Po- gttriret S-tultu Dub, pravila pentru sf. Euharistie etc. sunt : www.dacoromanica.ro

31. 158 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICSCA NATIONALA tote numai in romaneste, traduse din greceste pentru intaia 6rO, si Inca intr'o limba f6rte curatti pentru acele tim- purl. Existau dar pe thnpul acesta, seculul al 18, si barbati literati, cunoscaori pe deplin de limba rominesca, cea ce intiamneaza ca slavismul nu mat avea, putere a per- sista in Bisericele Romanilor. pentru a carul inlocuire cu limba nationala nu putin a contribuit influinta bine-fa- cetdre a elinismului, ca limba si bogata si culta vasty in literatura bisericesca si profana. latA acum porta, on titlul acestei cOrti : Sianta tit Dimmezeeasca Liturghie A sfeintulta loan Zlatoust, a marelza Vasilie ,si a sfantulut Grigorie Dvoeslov, carea i'aste Prejdesstenia. Carea acum de non s'au tiparit, si in lumina s'au dat, intru folosul tuturor preotilor diaconilor, ca sa pout pre lesne a sluji cum sa cade pre rAnduiala el, den izvodele Grecesn, tipicul pre limba RinianOsca, scds i tocmit din porunca osiirdia inpreuna si t6ta, cheltuiala a Area cins- titului jupan Sdrban Cantacuzino Vel Paharnic. Intru prea Iuminatului Blagocestivului Donau Io Costantin Basarab Voevod. Indreptand chrma sfintel Beshim Prea Sfintitul Kir Theodosie Arhi-episcopul a tato, Ungro-Viahia. Tiparitu-s'aii in sfrinta Episcopie de la Buzeu, in Tipografia Domnesca. La anul de la zidirea lumei 1702. Pe contra pagina se citesc urmer6rele versuri facute Ia adresa Paharniculut Cantacuzin Serban : arban odrasla den radacina buna, IIrist6se Dornne acesta carte 'ti inchina, Intru carea sa inchee c4 ce pe spre fire, A to taina sfAnta ce de mantuire. Carea o ai sfintitu-o intre a,i tin Ucenici Cand au sosit vrernea de-ai apriimit mune], Da I Hrist6se Name plata mantuire, Parintilor lui vecinica odihnire. si si si si si 4i- lele www.dacoromanica.ro

32. MATERIAL PENTRU LITERATURA BISFRICOCA NATIONALA 159 Dupa aeeste versuri urrneza nemijlocit precuventarea lui Serban, care merita a fi considerata ca model de limba pentru acele timpurt. Iat'o : JUPIN §ARBAN CANTACOZINO Irel Pa harnic. Tuturor adevaratilor cretin pravoslavnid, cud sd cuvine a sti, sanatate trupesca, spdsenie snfletescd, de la Domnul Dumnezeu, poftcSte si roga. Dumnezeu vecinicul, si a tot puternicul, den noianul Marirei si bunatatit sale, an vrut Lumea cu tote cite sant intr'ansa, si denteansa vaqute, si nevadute, den nitnica sa zidesca, si la iveala sa aduca. Insa nu Imam atata a- dancimea intelepciunei sale au vrut sa face, si sa toctuesca, ce inca cu nemarginita'i Provideittie, tote ca sa s6 tie, §i una Cu alta ca sa se pazesca, asa de mare si de buna oranduiala an pus, si au asazat: Cat de nu tarast Pelagul stiintet sale ar fi hotarat si starsitul et a fi, s'ar crede ca in veer sueesive s'ar trage, si ar sta lumea. Asa dar inteleptia, si puternicia lm Dumnezeu asazand, si tocmind fiintele, si lucrurile, s: fire le-au dat, si pofta ca aceia inteansa, au sadit, ca pentr'aceia fieste-care zidire, trebuinta et sa'st caute, si ajutoriu sa'st cent una de la alta, pentru paza si tinerea et: Insa deck tuturor altora, mai viixtos, si mat ales omului, (:ca unit ce taste mat a- si mai iscusita zidire, decat tota zidirea, dupre ingeru) au oranduit acea putere, si in nemuritorin sufletul lui ad pus cunostinti, c4ria §i mare porunca au dat, ca intru sotiirea ce sa afi sa se tie, §i sa se pazescii, unul en altul ajutand, si sprijinind cu aceia ce fiqte-caruia Providentia, si bu- natatea Durnnezeiasea i-an daruit, si l'au miluit; ade- cate, eel mai tare si mai avut, pre eel slab, si mai lipsit ; eel mai mare, si mai vartos, pre eel mai mic, si neputin- cios. Si asa urmandu-se, la t6te alalte sa curga. Aceia dar a sa face, si ca acelea a sa ajuta, cum si datorie cii Taste omulu1, tote sfintele scripture arata, invuta, si poruncesc. afara 16srt, Si www.dacoromanica.ro

33. 160 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA Asijderea, si politicestile leg!, si canine, acelea dogmati- sese; si nu numai cele erestinest, ce Inca si talc ethni- cesta asemenea Myatt, indemna, si silese pre tot omul. Dirept ca a face, si a piizi aceia, dumnezeesc, si firese iaste: Ajutorul dar acela, ce si datorie omul 'taste de a da si a aduce until altuia, depre putinta si avutul sau ce va fi, in multe f6liure, si chipuri taste si sa pate clice; precum pren multe scripture, tine eit6ste, Kati va vrea sa ei- tesca, vade si va putea vedea : Insa langa alte ajut6re, a- caia mai ales si mat de mult folds taste a sufletelor, de vr4me ce en cat mai pre deasupra -taste mai ales, mai is- cusit, si mai cinstit sufletul decat trupul, cu athta mat a- les si folosul tut 'taste si mai mare, si mai osebit binele; Dirept ca a tot tiitorml, si in troita maxit, slavit, si pro- slavit Dumnezeu, an einvit, au inpodobit, inbogatit firea omenesculni suflet, Cu nemurirea, en vecinicia, si cu inparatia ceriurilor carea taste fericirea cea adevarata, bucuria, si duletata cea nespusa, si necuprinsa de vacs. La acestea dar tate mult mtandu-se, si bine socotin- du-le mai sus numeitul dumnealut jupan Serb in Cantaco- zino, an gandit, ca prin eel ce milosardul, si prea eau- tul Dumnezeu pril4j dat, cat pren putinta'i va fi, sa ajute pre eel ce trebuinta for ii sileste, si nevoia o care, mai vartos partea Besariceasca, carii sunt preoth : Dirept acaia vita au socotit, si an ales de an tiparit de iznava Liturghiile in chipul ce sa 6de, de vr6me ce s'au si in- putinat acele carti inteaceste vremi, si en tats cheltuiala sa ispritivindu-le, har le inparte pre la sfintele si dumneza- &stile Bisereci, si cm taste de trebuinta dartuaste, pentru bursa pomenirea lui, a parintilor, a mosilor, stramosilor, si a tot vechiu si blagorod nemului sail, den bnna voia sa miscat, si atatat, lucru cu adevarat bun de laudat, si de mull multora folds; Ca ce acesta prea sfanta carte, Litur- ghie dic, capul, si incepatura tuturor pravoslavniei at ra- saritului Besericestilor cart!, si oranduelf taste, dirept ca prentr'acestea mat alesa, si minunata TaTna a Evharistiel sa in- ert). §i an 1-au www.dacoromanica.ro

34. MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA 161 saversaste, carea en Dumnezeescul Trup al Domnului, si spasitonului nostru Isus liristos ne inpreuna, ne uneste, si viata de v4ci ne castiga, a caruia Domnu, si Dumnezeu, fie slava, si lauda in vets de v4ci, Amin. Tot la finele ace,tui Letuigier este hnprimata si o sfatuire canonica a Mitropolitului Theodosie adresata, catre tot clerul Eparhiei sale, in care se descriu multe din obiec- tele santite si necesare saversirei santelor Tame si in spe- cial santei Euharistii. Acesta enciclica canonica ne 'Ate servi si ca material pretios pentru istoria liturgies la Ro- mani. Pentru a se conserva o reproduc aicea, mai ales ca tontine si uninteres simtit si pana asta-41 pentru clerul nostru, pentru ca este scrisa de un Mitropolit Roman si a- dresata tot la preoti Romani. Tata si acesta sfatuire: VOAO PREOTILOJt Cara 7M afiati in Eparhia nastrd, de la Arhiereul Ilristos pace, mild, dar, ,si spdsenie v6 poitim: Jar de la smerenia nostra Blagoslovenie ye trimitem. Dupa darul eel dat noao Arhiereilor de la Isus Hr-stos sa pazim turma cea cuventatore a lui, carea ni s'au incre- dintat, si dupa datoiia ce avem sa marturisim cuven.tul, si sa invatam intru adever si dreptate si sa aducem la credinta (Ana ce sa ved ca sa fat fara de tale, on de catra voT preotii, on de catra cela-lalt norod de obste, precum de unele s'au si mai cis intru invetatura de cele sapte Tame ale Beserecii: Dupa acelea dar ce s'ati aratat acolo, rata ca mai socotim inch In urma a v6 da invethtura sl pentru iDotire, Discose, zvezde, si pentru odajdil, si pentru altele ce sant de treba sfintei Liturghis, cu carele pentru ads- tea Taste cu cale si far de pecat a sluji santa Liturghie, si cu carele nice cum nu sa cade a aduce acea sfanta si far de sange jertva, inch si Vase lor intru carele nu s'au Biserica Ortodoxl Bossing. 3. www.dacoromanica.ro

35. 162 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICgSCA NATIONALA. cazut a sluji, celor vechi, ce trebufaste sa le faced, precum de tote nrmeza vorba. Intai dar ye poruncim, ca nimenea den voi preotif spa nu indraznOsca far de temere de Dumnezai a sluji sfanta Liturghie cu Potiriii, si cu Disco! de lut, salt de lemn, si cu lingura de lemn, sau pentru vre o lipsa, salt fare omenie indraznind cu zvezda de mall, an de lemn. Inca nici cu buretele plin de soae si de tin sa nu §t4rga sfantul potiriu, de vrOme ce acele necuviinte facend, in pacat de mOrte yeti cadea si in pedepsa maniel lui Dumnez6ti, precum sa va ariita, cam pentru ce den adeveratele po- rune" ce urnAza: Inttii, cam singer Hristos caste intreg laedespartit in fieste care particica cat de mica, si nu caste pane sau yin, ce adeverat Trupul si sangele 1M, precum s'au aratat de Tama sfintei Cumenecaturi. dOca Taste singur Hristos intru aceste prea curate Tame, in ce chip putea a indrazni cineva sa slujasca cu vase de hit, sau de lemn, ca acesta facend nu va putea fi far de pacat de morte: Una ca lemnul, i lutul den fire alt de trag in sine umezela, alta ca lemnul sä mananca de cari i crapa, asa int.0 acest fehu de vase on potiriu fie, on lingura, va intra sangele Domnulm pe giurele, si sau va ramtinea acolo, sau va si cura, sau sa pot si sparge lesne ca niste slabe den fire. Asijcierea discosul de lemn, era- pand, sau de cari mancanduse, si eel de lut nefiind noted, vor ramtinea sfartimituri prentr'ansul sau si spargendu-se, curand va putea cadea in mare primejdie, i vinovat sa va face Trupultu i sangelui Domnulm, cela ce va sluji intru acest f6liu de vase. Dec' de acestea v6 dam porunca, sa crtutati sa nu fats cineva den voi de acest fan de necuviinte, ce de ati si in- draznit cineva pentru ne avOrea, sau pentru scumpOtea sa, a face o inprotivire ca acesta, sa se pariisesert a face fapt de hula ca acesta, si a aduce necinste Prea cinstit Trupu- ex gi si si si si si www.dacoromanica.ro

36. MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICSCA NATIONALA 163 luT, si sangelui Domnului; ce sa'sT cumpere fieste carele potiriti, discos, lingura, zvezda de cositoriti (deaca de alta materie mac stumps nu va putea pentru lipsa) pentru pri- cinele ce s'ati c,hs. lath neputand cineva sa'o cumpere, sa faca stire mahalagiilor sau satenilor pre la sate sa cumpere ; iara neputand satenii, sä s6 roge la Boiari spuind ce le lipseste si cum ca porunca nostra lake sa, nu slujiti cu acel feliil de vase, si asa erestinii tot vor da, unlit de pomena, alth ca sa le faca sarindare. Tara pentru cele de lut, si de lemn, (de ail avut cineva de acest feliu de treba sfintei Liturghii) acesta invetatura dam : Dupa ce le va spala bine, sa verse vinul, sau apa in umivalnita, sail in apa curgetore, apoi die de lemn, sau sa le arza si cenusa sa o bage in umivalnita, sau sa le ingrope inpreuna cu cele de lut supt oltariu. Intru acesta chip sa facet-, de s5 vor invechi vasele Be- serecii, an vor craps, sau sa vor gauri si nu vor fi de treba a sluji cu densele. Si iara sa stiti, ca vasele sa pot preface a doara Inca si dentr'un vas sa pi:Ste face altul, numat asa sa le spele bine, si nedandu-le pre mana mirenilor (de vor fi de alta lege) sa fie preotul acolo pans le vor topi, ca sa nu sa dea necinste nici intr'acesta lucru- lui sfintit. Tara a so:Ste afara den Besereca, nu numaf vase de ale Beserecia invechite, sari si de lemn, sail de lut de au fost, ce inca nice mahrama, nici p61a, nici odajdii, sail sfesnic, sau on ce alt den uneltele Beserich, si a le face de alta treba, nu puma' nu slobozesc sfintil Parinti ; ce Inc ri si afurhesc pre ceia ce ar face asa, precum iaste a- cesta porunca la Pravila, Cap. 102. Canon al sfintilor A- postoli 70 si 71. Insa si den odajdii sa pottace altele ore- carele de treba beserecii. Inca de vasele sfintei Beserid Tara ye dam porunca, ca celea intru carele slujiti sfanta Li- turghie, nici decum sa nu le laceti de alta treba, macar in besereca, adeca: deca'si cumpara cineva Potir, sau Dis- cos, sa nu faca Ia Potiriul cel ve, hiu paziman, sail os- et iarast www.dacoromanica.ro

37. 164 MATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA NATIONALA §tanie, nici Discosul sa nu'l fae Anafornititi, ne bAgAnd s4ma de ce cinste ail fost vasul; nici s indrAzniti sä sc6- teti vasele afar den oltariti et le sp6le alt cineva, pren locuri necuvidse ; ce Vase le in cinstea sa sa le tined, §i voi singuri sii le spala0 bine cu yin duo, sfer§itul sfintei Li- turghii, precum MI cei iscusiti fac, qi sa tergeti bine cu bur6tele Constantin Erbieenn www.dacoromanica.ro

38. SCRIEREA IEROSCHINIONAHULUIARHIMANDRIT CIIIRIAC ROMNICEANU Cuprinfend material pentru istoria modernd Nafionald §i Bise- ricesca a, Romcinilor, PUBLICATA DUPA MANUSCRIPTUL AUTOGRAF, (Urmare. Ve41 No. '2, anul al .7CIII-lea, pag. 92). Istorisirea evenimenetlor de la 1821 ineoce in l'a labia, pe care insu§1 le-a v6dut. Tar la Mt 820. din pricina asupra scularil grecilor, adeca a apostasii ce s'au intimplat in Vita tara turcului, s'au oprit cu strasnice fermanuri imperatestT ca sa lipsasca numirea stepanirii grecesti din tote dregatoriile tarilor turcesti, si mai ales acesti pamentesti tan, 'sl-au cerut vechea stepanire, -si li s'au harrtzit acestea. Si am gasit acesta Monastire fara nice o ortmdmala atilt din c6le bisericesti cat si din cele din afara lucruri prapadite si daramate, descoperite, si mo- siile calcate, dupa cum arata, si trei catagrafii ce s'ail facut de Omen! domnestT, mitropolesti. si episcopestl; si in tot chipul silindu-me, staruind, alergand, impreuna si cu Dum- nealui frate met/ 2-lea Vist Iancul, multe lucrun am indrep- tat, si s'au facut si an a so mai face, mai vertos intr'aceste vremi gr6le ce an pricinuit rebelia cu datoria tariff, de au ajuns Monastirele supt analoghia cislelor, ajungend si pre acesta seraca Monastire Caluiu in trei ani 24000 mil, 48 punti de bane, de nu i-au l. remas a bate macar un cuff, sail www.dacoromanica.ro

39. 166 SCRIEREA a avea cu ce sa 86' tie prima va e§i tara dinteacele grele da- torii ce s'al't pricinuit din pecatele nestre. Cand avem bung Midejde ca vom resufla din tete dupa porunca cerescului nostru imp6rat Dumneqeii. pis-am ca n'am gasit dupa vremi nici o oranduiala bisericesca, cele dupa lege canonisite; din cele sapte tame chres- tinesti, capul, sfantul Botez, sa metaherisa cu oala ce o aducea mesa a on caruia copilas ce sa intimpla asa boteza la Menastire, atilt din locuitorii romani §i clacas], fiind-ca la nicT o tno6e a Monastirei acestia, nu s'ati gasit vre-o biserica facuta pentru lecuitori; Tar mai ales pentru sirmanii tigan1, adeca robil ce se afla ai sfintei Monastiri, nu Taste ; boteza cu oala, fiind ca era Igumeni trimisl cu §tire Patriarhicesca, de va fi fost asa, cum era si procatohul (predecesorul) ce ]'am gasit aicea, un serb Tarasie, Protosin- ghel dicea ca ar fi, dar dupa ale Menastirilor orandueli de sfintif Parint] asazate, si mai ales de tipicul sfantultu Savvei al Palestine], nicT aqise necum vala. Iar &ad au simtit au si plecat, negonit de nimenea, numal de oranduiala tipicului Ierusalimulw, vedend Ca o sa s6 pue in randuiala, dupa stiinta noului Igumen Kiriac Ieroshimonahu si Arhimandritul Patriarhicesc, eel asazat din luminata si domnesca i arhipastore,ca porunca, dupa luminat ferman al otomanicestil Porti. i asa au catigorisit venires in stepanire a Igumenulul celul nerabdandu'l vrajmasul, nici la slujba bisericei a fi impreuna ci au fugit ca un nesocotit, aratand ca'i stria] tine -va; tar cele ce am stradanuit de saversit pane acum la acesta sfanta Menastire sr, afla scris in urma ; iar slujba bisericei sa facea ca la o biserica de mir si mai prestii, nici Igumenul avend stiinta de cazuta pravila rugaciunem bisericei canonisite, nici din preot] sail alt cineva, nici vre o grija de acesta avend nimenea, sail fericitii ctitori sa'si yacht vre un parastas sati vre o pome- nine cu coliva candva, ci era sfanta biserica ca o pustie in mijlocul pustietatil, plina de maracini] patimilor si de bale- gariul uraciunilor, in mijlocul cuventaterelor §i necuven- ce -I sa non, sari www.dacoromanica.ro

40. lEROSCHIMONAHULIJI ARH1MANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 167 tat6relor hiara dumestice si salbatice si uraciunea pustiirei: Pentru acera cu dreptate an iconomisit Dumnecleu a curatI sfanta sa casa pentru carea vresat sfantul si scumpul sell sange impreuna cu Apostolic si tots Santis, si au gonit din biserica, pre cei ce vindea porumbi si boi si cur:opera, facend biciu de streng, pre top i-au dat alai* strigand : cum ca casa Tatalui meti, emit de rugacume se va chema; car voi o ati facut pestera tilharilor, si cum ca ravna easel tale m'ati man cat si eele-lalte. Asa Sfantul Ierarh Nicolae fiind facetortu de minuni, pana acum isi ocarmuiaste sfantul seti lacas, ca un patron al chrestinetatiT, carele si pre noT smeritii robs, pana acum ne iconomisaste si ne apara de t6te intristaciasele intim- aratandu-ne bine placup mar marilor nostri ste- panitori. La let 1823, Mart 1, din amelintare dumnegetasca, dupa urita si groaznica apostasie ce dupa pecatele nostre s'au intimplat la let 821, s'ati hariizit Cu ferman imperatesc de la prearinalta P6rta, hotarindu-se acestea doao domnil, a fi Voevozi din prea cinstiti ban pamenteni, adeca la Cara acesta Romanesca si a Moldavier; dad atuncea s'ati asazat atat Mitropolit, cat si Episeopi, la cite trele Eparhiele. i dupa alegerea cea obstesca au ales si parinti pamen- tem' a fi Igumem pre la t6te Monastirile tarilor acestora, atat domnesti cum si la cele inchinate; atuncea si en eel mai mic intru flit 5i slujitorir sfinter si apostolestii n6stre Biserici, m'am randuit Igumen la sfanta Monastire din sud Romanati, in cele cincr judete ale tarir Banatului Crarovei, micii Valahir, unde si eu sint nascut, si cu luminata carte donmesca, ce s'au dat la t6te Igumenaturile, oranduindu-se si 6mern domnestt la asaztirile Igumenilor, de au facut catagrafie de tOta stares Monastirel or, si de on ce acaret, mult putin ce s'ait gasit in fiinta, fata fiind si unit din proiniT, (predecesori) carii s'au gasit in Ora nefugitr la parti streine, impreuna, fiind si vechill din partea sfintei Mi- tropolii si a Episcopir ; carir facend trey catagrafii isca- plan], le -ail 'si -ail C'sluiti, www.dacoromanica.ro

41. 168 SCRIEREA lit proinii, ce ati fost mat nainte, si cef nuoT Igumeni pament4rn si amandoi Vechilh si Logofet Divanului gospod, asazendu-se un catastih la fie:,3te care Monastire si altul la cantalaria domn4sca, si altul la sfanta Mitropolie. Dect viind la sfanta Monastire am pus de ati tras clopotu, intrand intaiu in biserica si cantandu-s6 axionu, dupa obiceiti am sa- rutat sfintele ic6ne si poruncind a se strange top robil Monastirif si sat4niT, am exit afar din biserica cu litie Insutru, saversind si o sfestanie, adecii sfintirea ape). cu sfintele in6ste ce am, cu multe feliuri de molitfe trebuinci6se and slava, 1w Dumne4en prea curate' sale Ma-tel., a n6stra Stepana, si Santultu Ierarh Nicolae, pentru schina- barea droptei celm prea halt, ce ne-au scapat de atatea patimirT infricosate, dupa sfrintu psalmist ce dice: Trecut- am prin foe si prin apa, si nP-al scos pre no' intru repaos. i viind aicea in :-,fanta Monfistire, au cetit omul domnesc, luminata cartea, gospod in sobor ; §i facendu-se trel catagrafii, s'a't gasit Monastirea desvalita, ploand pretutindenea si zi- durile mancate gaurite, Jar chiliile paragenite ; sabele, co- surile, fer6strile, usile cu stalpi eu tot si paturile lipsa, t6te si pline trite pant Ia brag de f41iu de fau de go- noiu al dobitdcelor si al 6menilor. Asemenea si biserica plina, de paiajent si praf, si de gown, necautata en niet de unele, si am pus silinta intaiu la, sfanta biserica de am grijit cu cele ce i sa cuvin, stergend zugravela sfintilor de top. paiajenh si praful spalAnd st cu apa, ca nu sa cun6stea Hitt chipurile din vechime, si praf, negasind obic6iu aicea ca intaiu sa ude bine cu apa carMnizile si sa scuture a- poi sa mature, ci pistosise prafu t6ta zugravela bisericii, Hitt Paraclisiar n'am gasit purtatorru de grija curatatultu bisericii si candilinarh. Apol am curatit curtea de brilegarTu §i chiliile t6te de gunoitI, cum §i cele iguroenesti, care stiu top, tacend sdbe si vetre i-e6suri scotend afara din acoperis, §i patun en ro- gojinT din nou si ferestri i ust pre unde ati trebuit, curd- tind tot buclucul din sfantul local, dregand si zidul unde pe si si st www.dacoromanica.ro

42. 1EROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICtNTU 169 era surpat mancat, astupA.nd si t6te gaurile ce erau sparte pre la plimbari, si alte pe dinafara gauri meremetisand si acoperementul atilt al bisericii cum si al chiliilor, p6 unde nu puteam sadea de pide, puind jgbiaburf din noti. As6- menea *i pre afara acoperind meremetisand patulele si grajdurile i chreiumile, facend si crania en casa din noil la via Dragiisanilor a MonastiriT, cad nu aveam unde ne pleca capul cum si vierlu, gasind via parasita si astupata de r5zasiu, facend *i lin din noti *i altele. Iar un loc ce ati fost vie de cump6raturil a Monastirei la d61u1 Nemoiu ce era pierdut si parasit de 80 de am, nu still din ce pricina, ca nu l'am gasit stepanind Monastirea, *i acum l'am scos de supt stepAnirea celui ce fara cuvent it avea, dicendu'i pang in diva de asta-di Caluianu, loc sterp, far5 vie si ne- ingradit, parasit, urnblAnd pe acolo en multh, osten6la de l'am aflat si ram vedat, Tanga via Monastirei Ilurezu, des- partindu-le numal drumu. D6lu1 sa ;lice al sutestilor, Jar satul Nemoiu, sud Valcea, alaturea cu d6lul Dragasanilor nude an ut si parintii mei loeuri cu vii, care le si am supt stepAnire dinainte vr6me. Iar osten6lele si lucrurile cele lipsa *i de mare trebuinta, cue s'au facut la sfanta bis6rica, inlauntru si afara, sunt ac6stea: In sfantul oltar sfanta Cumnecatura, adeca, sfantul trip al Domnului nostru Isus IIristos, ce taste pentru peste an, gasindu'l facut de preoti dupa vr6mi pro*ti nepe- depsiti, numal niste praf de cite patru cinci am, in cinei case Earth, nu sa ennostea ce laste, si asa am facut en de nett sfinte gran*, alese din sfAntul agnet ce am scos in sfanta si marea Joy, si uschndu'l in sfanta Martea cea luminata, am ales sfinte graunte, cite dile intr'un an, adeca 365, si le am asezat in done euth, una de umblat unde ar trebui sfanta Curnineditura, 'far alta de pastrat peste an en pecete, iar acele prafuri vechi puindu-le si scuturandu-le bine in sfantul Potir, am pus pe preot de le-au potrivit in ciasul acela, dupa sfanta Liturghie cum era inbracat in odajdh si aezandu-le pe sfantul Preastol, am asezat si can- ak si si ; ai www.dacoromanica.ro

43. 170 SCRIEREA dela neadormitii, dupA cum scrie santa Scripture si am vequt unde am inv6tat la alte sfinte locum. Am deschis si a trela perdea la slantul oltarTu in drdpta, ca n'am gasit, ci numai pe use mierlii noptii, adeca in stanga, sa slujia la sfanta slujba, lucru p6 dos si atat ne- scris cat si neobicinuit, si am pus si perdea, asezAnd a fi trei perddle dvere, adeca santul oltar cu trei ust, Tar nu cu doao. Agmenea si la proshomidie am largit locul, unde lucreza preotu, cad nu av6m unde sa ne invertim slu.- jit cum si la umivalnita, adeca unde sa spilt preotu in vremea sfintei Liturghit ; asezat'am si candela la raspetie, adeca la ra,stignire, cu un fier de tine trei lumanarele, ce aprinde la polieleu si la slavoslovie i la sfanta Liturghie ; pus-am de an spalat Tampla, unde s'au gasit ca o banita de praf cu paisjem, de sand atit fost facuta, n'au mai una- bltlt nimenea p6 sus; pus-am si zabr6le la treT ferestre de sus p6 unde antra paserile si porumbh de facea culburt la pandocrator si prin biserica, si sa gainiitea pautindenea, unde am surpat t6te cuiburile si am spalat zugnivela ; me- remetisit-am si policandru spalandu-1; cumparat-am si fa- chile cele zugravite din sfesnicile c6le mart cu tinichialele lor ; pliitit-am de am zugravit stalpii dupa, de laturi, In cite patru sfintele ic6ne Imperatesti, impretuaA si polele, Cite] era t6te albe numai lemnul, as4menea si sf6snicile c6le marl si doao midi, adeca 4, ce le-am gasit nezugravite si cu. niste badarae de lemne inteensele in loc de faclit, cum stiu tote ; tar Dimineaet cocoana Catinca Bibesca Inca in Bucu- resti aflandu-ne asupra plecaril la Monastire mi-au si en- ventat spuindu-mi de acele lemne si de stares biserich, dupa cum am si gasit'o ; Tar eel al curth si alth stiu mat bine. Facut-am si alte 4 sfesnice purttirete de mans, unul nestriimutat la Iconostas, si fret in tinda bisericii la ice- nele si mormiutele ctitorilor de acolo, a fi pentru litiile ce sant a si face la esirea in tinda si afara din bishica, la vreme de litie, dud scrie la tipicon, acestea 8 sf4snice t6te zugravite ; zugravit-am si iconostaLath cu tetrapodul eel de la www.dacoromanica.ro

44. IEROSCHIMONAHULUT ARHIMANDRIT CHIRTAC ROMN10ENU 171 anafora si de coliva, impreuna, §i 5 stalpi ce am facut la capetele mormenturilor ctitorestt iarasi zugravitt; mere- metisit-am si pardosela bisericii astupand gaurile dupa in- trare, ce era facute de soreci, Intarind si strane'e cu pi- roue de fier c5 era deslipite de zid de cadea, duo, cum si analogurile de cetit pravila bisericii, li s'ati facut acoperemant invertitorm, captusit pentru pastrarea cartilor si in- lesnirea cetitorilor sfintelor slujbe, impreuna si candele cu a- coperemant cu sticle si cu nAsurt de hier, ce sa numeste fanuri, dupa stiinta si iscusenia randuelit sfintelor Monastiri ale Sfitagorii si ale Chinoviilor ce am invetat. Tai. in tinda bisericit la fericitit ctito,ri gandind a face dupa cum am stiut si am vOut, am radicat pietrile mormenturilor ctito- rest], caci le-am gasit asternute cu pardosela biserich, care sa calca de pici6rele dmentlor ce intra, si fiindu-mi mila de marmun si scrisOrea ctitoriciasca ce caste pe densele, adeca pe" rnormentun §i sfintele semne ale cinstitet Cruel' si numele Domnultu nostru Tsus Tlristos si valeturile cu numele ctitorilor, stiind si cu cats cheltuTala sa far, mat ales la acesta vreme, nu m'au rabdat inima, ci Cu multi ostentala am statut cheltuind vreme de le-am radicat la m6sura care s6 cade, a nu se putea calca de piciare, care dupa vremi sa putea a sa sterge de a nu se putea cunOste, atat numele ctitorilor cat si valeturile, si socotind ca deli sant numele for scrise in card si hriseve, dar dupa vremi ca o materie mat slabs, pot a per '., tar marmurile grele si tan fiind, mai anevoe sä prapadesc, Ca d'abia cu eke 30 de omen'. am putut a le muta din loc cu parghit, si pe Ali eke una a a§aza, 7 find; Inca am cautat cu perierghie (cu- riozitate) si in mormenturi, a nu fi vre unu intreg dupa vrenn, si n'am gasit lucru stricat, ertatt fiind de D-i,leu, creel ca piste ctitori ce apururea se pomenese. Inca si cu vin si unt din candele s'au stropit oasele, cetindu-li-se si molitvele de ertactune, stand neumblate de cand s'au ingropat. Tar cand am saversit acestea, dupa datoria igumeniet mele, alt fort la dour ant ai igumenil, si Episcop Eparhiei Romnicului in urma, www.dacoromanica.ro

45. 172 SCRIEREA s'au asezat . Spalat-am si marmurile mormenturilor dupa ce le-am zidit cam nu sa cunostea scripturile de pameutul eel dupa pici6rele 6menilor ce le calca, as6zandu-le si fiara cu candele la cate sa,pte rnormenturile, pre care en cheltuiala le-am si zugravit. Facut-am si unspreclece cerceviale ale tuturor ferestrilor bisericii de jos, cat era numal zidit geamnrile in zid, de nu se mai deschidea in vet, a sit mai aerisi bis6rica cand se matura sl se sterg paiajenil si mai ales vara, facend gemun cu copili si carlige de fier la tote gemurile, Ca n'am gasit nimic de ac6stea care sa en- vin la o bis6rica manastiresca. Dres-am si stalpii usilor bi- asemenea pragurile, cum si br6sca usii eea cu tree druguri impreuna cu cam am gasit inchiclInd en un curm si un lemn curmezil din afara a usif, intarind usile en un vatem de fier ce am pus statatoru la usa pre care o am si vapsit cu rose, find numai sadea lemnul. Dres-am si pardosela lespezilor in mijlocul bis6rich, fiind plecate pietrile; facut-am si fiarale candelilor la ie6nele irnperate§ti impreuna en sforile si scripeth lor ; zugravit-am si cinel chi- purl' man in artica tinda, uncle s ti ceteste polunosnita, adeca rugacrunea oast-wile si vecernia i utrenea la Bile mice, cum si on ce parastase sau pogreba- nil pentru moat, adeca litiile cele din tote ciilele in sfantul si marele post, cum si tot-deauna peste an Vinerea sera inaintea vecernim -au dupa vecernie, afara de dind pe a doao di iaste polieleul sau slavoslovie, cad atunci slujba ra- posatilor nu sa saversate. Deci acea artica au fost dupa viemi amvon, si Midindu-se bis6rica, an remas zugravela minim si a iadului acolea innauntru, uncle sant si ctitoril ingropati de care 290 si mai bine de am, altii si mai de curend, si fiind ea obiceiu iaste la lad a fi satana Cu dracil set, ce sant pusi la trite pricinile de pecatele 6menilor, si ctitoril eel din urrna facend alt amvon, n'au apucat sa, se6ta din artica acele chipuni gi ozave cu pricinile lor, a- deca tadul, si sa le fie zugravit in amvonul ce -1 facuse; el recaasase acole, si prostimea din locuiton si tiganii din ne- serich, chein, medh-noptii si www.dacoromanica.ro

46. IEROSCHIMONAFIULUI ARHIMANDRIT CHIRIAC ROMNICENU 173 stiinta, viind sa inchina acole, a,princlend sl lumAnart. Dect eu neputend suferi a vedea intr'acest f61iu, puind zugravu au dat acea pardosela jos in drepta si in stanga parte, si am zugravit patru sfinti ee nu s'ati gasit zugravitt in bis6- rica, dupa cum la alte sfinte Monastirl sa afla, care sfinti ca unit ce sant at acestit de Duronecleu pazite tacit, si cu sfintele sale rugactunt aparata de multe primejdii, de til- hart, de f6meti, de chime, de foc si de robit si de cutre- mure si de venirea altor streine si plgane limbi, cum si de cad6rea in eresurt ; tara,g si la vr6nn de secett am ye- (jut and plot si cu aparare de tresnete. Acesti marl sfinti sa afla cu sfintele sale m6ste intregt aicea in Cara Romtt- n6sca, en minune si putere Dumneciemsca adult, si en marl. .cheltueh de fericith domni si ctitort Dect pre acesti sfinti negasindu't zugraviti, si gusind en cuviinta si dreptate, am pus de s'au zugravit, adeea : sfantul Nicodim eel sfintit si Arhimandritul ctitorul sfintet si Dumnecleestit Monas- tin Lavret eel mart a Tismanit, uncle si en am petrecut viata buna in am case, asemenea si pre sfiintul si cuviosul si de Dumne4eu purtatortul parintele nostru Grigorie Decapo- litul, eel de la sfanta Mornstire Bistrita, si sfantul prea cut- viosul Parintele nostru Dimitrie eel note de la Basarabov, ce sa afla, la sftmta Mitropolie a Ungro-Vlahiet, si sfanta prea cuvi6sa Filotea feciara cea de la Targul Argesulut, si sfantul Cuviosul Kiriac Sihastru, ce m6 aflu si eu en a- celasi nume din shima cea mare, tar Cu faptele stau de- parte eta taste cerlul de pament. Zugravit-am si pre Dom- nul si Stepanul nostru spasitoriul Isus Christos, d6supra acestor mart sfintt prea euviost, cu candela neadormita d6- supra; pus-am si faclit la pururea pomenith ctitort ; Tar la Banu Preda ctitoru, ce ad fost si Carmacarn al Craiovei, sand am desgropat cinstitele 6se, am pus d6supra 6selor doao caramizt marl, scr:se atilt numele etitorulm si vi06- tul acesttu an, cum si tine desgropat; tar piatra mor- mentultd nu o am gasit drept pre trup pusa, ci de la ju- matatea trupului la vale spre pictore, cum au fost asezata, l'aii www.dacoromanica.ro

47. 174 SCRIEREA I EROSCHIM. ARHIMANDRIT CHIRIAC ROIANICENU Tar adancirnea gropil au fost de un stanjin temelia zidului bisericeT, in artica din mijloc, cum intri in stanga la fer6stra in bis6rica,. Pus-am de am zugravit si hramu sfintei Monastiri, ce Taste eel intru sfintl Parintele nostru Nicolae, Arhiepiscopul de la Mira- Lichiei, facetoriului de minuni, din afara amvonului, cad nu era ; ci numai in- nauntrul amvonului d6supra usiT vechi si mania, dupli, cum sit v6de. Flicut-am deasupra portii 11Tonastirii, sfantul pram in pici6re, facendu'T Joe in zid si acoperemant &supra in cApriori sindrilit, cu sCris6re de desuptul sfintelor sale piciare, din ce clile de Domni si Mitropolit s'at'e zugravit si cu ale cui ostenele si in ce igumenie, puind si lipind de desupt o sandura mare, cad de cand au fost Monastirea focal portaritiluT si sed6rea Jarna si vara tot in p6rta l'am gasit facendu-s6, greu le era la on ce por- tar sit intimpla a fi, inghietand de frig, si una de mila lor, alta afuma si sfantul Chip al Ierarhului Nicolae, am pus de at facut casa cu ce-T trebue a fi pentru portariu, si a avea si unde sa se adapostesca din eel saraci si goli robe si sat6ni care yin pentru ale Moniistin si ale for trebi la lgumeni si la bis6rica. Iar slujbele sfintei bis6rici ce s6 sav6rsesc cu 6 Plaint' ce agonisit dintr'alte 1)50, ca,ci aicea n'am gasit nice unul, sant acestea dupa invetatura ce de mic din sfintele Scripture si din tipicul Sf5,ntului Savve si a altor sfitqi, asez6mant bisericii si legit chresti- nestf eel date de Domnul nostru Isus Christos prin sfintii 861 Ucenici si Apostoh, i prin sfirqii parinti asezate, am hive- tat; dup4. cum pe unde am crescut am deprins vedend si pedepsindu-m6 in limp vreme intru acestea, s'au facut ca o fire si obiceiu, poftind apururea de ar fi prin putintti, cu ajutonul lui Dumnaleu, a fi tot-deuna intru acestea, dupa cum sant legate de la sfantul Botez. C. E. (Va urma). si i -am §i hags rli www.dacoromanica.ro

48. DONATIUNI. P. S. Episcop al Roma,nuhu prin adresa No. 277 din 25 Main, relateza ca Prea Cueernicul Prototereu al judetulm Bacau prin ra- portul No. 505 din 22 Main a sapus la cunostinta P. S. Sale ca personele rusemnate mai jos au oferit bisericilor din satele : Plop si Lapos din comuna Darmanescii si Larga din comuna Dofteana, urmetOrele objecte specificate in dreptul fie-caria, si anume : 1. Domnul Mihalache Antimiu, din comuna Dofteana, a daruit Bisericei din satul Larga : un rind vestminte preotesei, o icons Malea Domuultu", o cadelni-ta si altele, tote in valore de 354 lei. 2. Domnul N. Lazarescu, idem, un dulap aceliasi biserici, in valore de 25 lei. 3. Enoriasii aceliasi biserici, au contribuit en suma de 129 lei 50 bane, pe Tanga suma de 100 lei de In Primarie, cu care s'au. procurat bisericei, Mineele de Nemt si o cadelnita. 4. Enoriasir din satul Plop, an oferit bisericei for parohiale : un rind vestminte preotesci in valore de 156 lei. 5. Domnul Gheorghie Cojocariu si Sp. Mahn, din satul Plop, au oferit bisericei o icona, Mama Domnului si o cadelnita, in valore de 120 lei, si eel de al doilea : o cadelnita, in valore de 6 lei. 6. Enoririsii satului Lapos au oferit bisericei for un rind vestminte preotesei in valore de 156 lei, si 7. Domnii: Gheorghie Mocanu, D. Antalas, Theodor Floreanu si Sp. Floreanu, din satul Lapos, au oferit bisericei respective Liturghia si Mo itfelnicul aparute iu tipografia Cartilor Biseri- cesci", legate bine, ambele in valore de 35 lei. Acestea sa publien spre eunostinta i indemnul altora, adueen- du-li-se tot de odata multamiri publice pentru *asemenea fapte ehrestinesti. Domnul Ilie Nedeleoviei, comerciant, din orasul Ploesei ofe- rind santele Vase cornpleete iu valore de 90 lei, bisericei eu hramul Adormirea Maicei Dornnului", din comuna Andrasesei ju- detul lalomita, i se aduc multumiri piosului donator pentru asemenea laudabila fapta. 40 www.dacoromanica.ro

1889 03

1889 03

1889 03

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente(20)

Destacado

Destacado(6)

Similar a 1889 03

Similar a 1889 03(20)

Más de Dalv Alem

Más de Dalv Alem(20)

1889 03