1892 06

1. AYMAIWAW4tWA)ffklY,-5.7~N BisERIcA ORTHODOXA REAM Revista Periodica Eclesiastica. AWL AL XVI -Iea, No. 6. Slz)T=M3E31=ZI_ TABLA MATERIILOR. I. Viata, activitatea §i scrierile P. S Filaret Scriban 385 II. Material pentru dreptul bisericesc Oriental 417 III. Tipicul in Biserica Ortodoxa 429 IV. Apologia §tiintifica 435 V. Paulin de Nola 453 VI. Evangeliele Apocrife 474 VII. Proces-v-rbal p. deschiderea, §colei de cantari biserice§ti din Pite§ti . 479 VIII. Donatiuni 480 BUCUREgI. f/hexta4i creileitce4c1: 54. Str. trtnciftatele- Unite, 34. 1892. I I') cf.-M Pag. .. . . . . . . . . --6--°?'icc---f, . yd 1 . COa4e i .-711 "i kk/ 11 SECTII, ,.., '11 % 1 1_0 ...---.....= ,...6-----, 4H,e '>,t, 5 . . . . . . . . . . . . . . . . ! . . . . . . k, k 1, $ Lt. 1p 1 N, 1 _______, u :a .1~ :- :TORTEwww.dacoromanica.ro

2. BISERICA ORTODOXA ROMANA. VIATA, ACTIVITATEA SI SCRIERILE P. S. PILARET SCRIBAN Din punct de vedere RELIGIOS, MORAL SI LITERAR. Preasantitul Filaret Scriban s'a nAsout la 1811, din o veche si ilustra familie Romany in Burdujeni, un mic orAsel, situat langa apa Suceava pe confinia de acum a Bucovi- na, fitca Moldova, frumOsA, mAnosl si bine-dotatA de Dumne4ed, ca un Paradis. Amista ProvincieBucovina bratul drept al Romanilor, locul istoric unde a descalecat pentru a dam órg, Domnitorii Moldovei, incepend cu Bog- dan Dragon si unde s'a desvoltat si intarit prin nenume- rate rezboe, purtate cu mare vitejie, Statul independent al Moldova ; acest eAmin strabun ce contine in ruine hie& si acum Capitala veche a Moldova, Suc6va, ni s'a rApit arbitrar de cAtra Nemti la 1777, §i a costat $i viata Dom- nitorului de atunci Gr. Ghica. In aceste locurI pline de glorie nationals isI are originea familia Scribanilor. Perintii lul au fost Preotul Ioan Scriban $i presvitera Pelagia. Origi- nea for este din Campul-Lung din Bucovina. Acest trunchiti al odrasla familia Scribanilor a stint a inradacina din pruncie in inimile fiilor set sentimentul de Patrie $i de religiositate, prin escelenta. §'apoI era li urr pentru des- www.dacoromanica.ro

3. sd iATA CTN.TATFA 1.i SCRiEkTt cendentii familiilor Bucovinene de a'sl cultiva simtul national religios, pentru ca, la fie-care pas ce faceati, intalneati urmele glori6se ale striibunilor. Icl vedea Suceava, din care privea cu mandrie pe colina de peste rift Cetatea Sucevel, colo Campul-Lung, Dumbrava Rosie. Id vechia Catedrala a Moldovei unde a pastorit atatea Mitropolitt patriotl pana, la Varlaam i Dositel, apol Radautii, vechia Episcopie a Moldovei, cold Lapusna, Dragomirna celebra Putna ce conserva remasitile celul mai' mare Eroti al nea- mulul Romanesc ! TOte aceste localitati istorice monu- ments religiose desvolta prin firea lucrulul si nutresc puternic simtul national si religios in orl-ce fiti al Roma_ nismulul. T6te aceste tesaure nationale ce aprind focul sacru al patriotismulul in orl-ce piept Roman, stint astA41 prin jaf i rapire in maul streine! Parintil sel privind cu un ochiti lacramand, de la Burdu- jenl, intinsele avutele teritoril ale Bucovinel, lar cu altul singerand, plangeati vechia'' i falnica Capitals a eroilor Domnl al acestei OA, Suceva, asta-qi prefacuta mal in cent*, spunend din remasita unor timpurl marete, dar ne- glijate, ca am fost ii eti mare cand-va! Acesta priveliste trista ci continua a parintilor familiel Scriban, le aprindea merell simtul de religiositate Patrie, pe care cu abon- denta be revarsati asupra fiilor for prin povestiri qilnice. Tata un model de exortatiune pa iu esca, prin care Economul loan Scriban incuraja mangala pre Preasf. Filaret i cand era la studio. In Chiev, el clicea : Ca din pruncia vostra, numal pentru acesta m'am jertfit, ca sa cit§tigatI locurile in care ve aflati, adica fericirea sufletesca $i trupesca. Pen- tru acesta nu fil suparat nicl mahnit ca al 014 din Pa- tria nostra peste hotar Vei ca tulpina copacIulul mal mult sa vestejeste pentru mladitile lul, de cat mladitile pentru tulpina" '). Dupe ce acest venerabil trunchiti a fa- 1) Epist. din 1840, sti tp 8i ci si pi gi www.dacoromanica.ro

4. P. S. F1LARFT S 'kiriAN 381 miliel a dat o educatie casnica din cele mal morale fiilor 861 si o mica instructiune, dupe putinta sa, pe la scola dascalilor de pe la Biserici ; cast atata numal sa putea da fiilor de preoti in acele timpuri de trisla memorie ! Cultura superibra era exclusivamente reservata numal fiilor de boeri Acesta s'a urmat io tot decursul seculului al XVII, XVIII si parte din al XIX-lea pana spre 1848. Numal esceptional puteati strabate in scalele Statulul, in Acade- miile de Iasi §i Bucuresti, flit targovetilor, cand aveall protector) sau emit dotati cu talente mart Poporul prin capitale si oraF,;e avea scoll mult mal mid, in care se inveta de ordinar scrierea, cetirea, aritmetica si cantarea bisericesca, si acestea in timpuri prospere si de liniste. La Cara preotii ii dascalii bisericilor invetatt in pridv6rele bisericilor si pe la casele for pe copiii satenilor, cand ad,- tail dorinta de carte r). Ce s'a intamplat cu progresul in instructie, in decurgerea timpulul, las cuventul eminentulul met fost protesore sa ni-o descrie ; El spune, in o epistola din 1870, adresata nepotului set Romulus Scriban, cum a invetat carte $i prin ce peripetil a trecut din causa starei sociale : Cu- nosti ca et dupe ce am fost dat de tatal mat de a servi ca baet de 12, ant la un ban in Botosani dot ant, si un an la o bacalie tdt de acolo, Providenta trimitindu-ml b6le grele tatal met m'a luat acasa, Ili am facut pe bucatarul fill spalatorita, find -ca Vladica de Burdujeni, de la M-rea de acolo, nu ingAduia preotilor vecluvi, cum era 'Mal meti, de a tinea femei in case, nici pentru a spala pe copil. Dupe acesti trel anT de slugarie, am fost dat iarasi in slugarie la cAlugarii greci din Treisfetitele, carii erati una cu acei din Burdujeni. Atcea, ca servitor am inceput stu- ') Vedi serbarea seolara de la Iasi de A. D. Xenopol si C. Er- bieema 1885. Idem Morin' Seminariulul Veniamin din Monastirea Sonia de C. Erbicenu, Iall 1885. Hem Cronicaril Grecl din Epoca Fanariota de C. Erbiceanu, Bucuresti 1888. www.dacoromanica.ro

5. 388 V1ATA, ACTIV11 ATRA $1 SCR1ERILE diile mete, invetandu-ml lectiile nu ditia, cad eram sluga, ci n6ptea, §i nu la luminare, cad nime nu mi-o da, ci suindu-ma in dosul caselor, pe niste stanjenI de lemne, la zarea lunel AcestA regula am urmat'o mai mutt timp, and la un esamen public, fiind neuItabillil Kissilew directiunea se6lelor, in urmarea esamenului public, m'a scos din slugarie, renduindu-me pedagog. cu dreptul de intern; Tar acesta pentru cuven tul ce nu eram nebilfe- clor de boernu puteam fi admis intern dea dreptul" 2). &data descriere a pruneiei Preasfintiel Sale este au to- grafa. Aceste descrise de insAli pana sa, ne pot servi lubitii met eetitorl de model de rabdare, modestie, $i per- severentl, asa, ca nu trebue nimene sa despereze de viitorul numai data voeste si persist& cu putere tarie. Las la o parte oil -ce reflexiuni in fata acesrui act confidential al serl! Cate insulte, cate cuvinte sarcastice, &ate lipsuri va fi suferit tenfirul Vasilie Seriban din partea calugarilor greo cu cate nevointi va fi terminat rola din Tret-Ie- rarhl, despre acestea nu pot sti nimic, fiind-ca cunostinta for a dus'o cu el in morment. Dupe ce Prea Sfintia Sa a intrat ca pedagog si intern in Academia Mihaileanft la 1830, dupe cum probeza a- testatul sett in care sa Posteaquam anno 1830 ad scholas hie loci frt-quentandas in qualitate stipendisrae susceptus fuisset...." 2), ca elev l'a aratat in plin public, pe la esamene, talentele sale. Cine dintre profesori, sell nu rivalisa de a-1 proteja? Care nu'i dadea mans de ajutor pentru a's1 termina cursul ? CAel germenil sei geniall in- cepuse a se disvolta Inc& din tineretele sale. Cu ocasia inmorment&rel Paharniculul Vasilie Fabian, profesor de Filosofie la Academia MihailenA, elevul Vasilie Popescu Scriban este chiemat a-1 face panegiricul O. in care prin o limbs fermecatore descrie calit&tile Iubitulut sett profe.Tir. Posed eopia original& a acute! °pistols. ') Vecil Subarea de la Iasi, pag. 313. §i dice: si set, si 'I www.dacoromanica.ro

6. P. S. FILARFU SCR1BAN 389 De la acest limp tot corpul profesoral II avea In deosebitA consideratie z). Pang, cand a terminat oc61a, la 1837, a presentat o tra- ducers din limba lating al lul Cornelius Nepos, apo1 Dia lo- gurile mortilor din limba francesA, Viata lui Socrat etc. 1). Absolvind cursul la 1837, 3) a fost imediat numit pro- fesore de limba francesA, prin decietul de la Iulift acelao an, care profesurg a inut'o pang la 1838. Tot In acest an a fost boerit eu rangul de Pitar. In timpul a- cestel profesurl a compus o gramatica francesA In limba romang, divisatA in lectii, pentru cursul sell din ocola de la Trei-Ierarhi, of care stg, ne edatA incg. Posed manuscriptul original. De la acest timp, aded.: 1838, Ianuar 11 pang la 1839, a mai foot numit profesor de Gramatica Romang, AritmeticA Istorie. Din timpul acesta ne -aft remas Tragedia lul Brutus in versurl, o sump de poesil cuvinte funebre. Chemarea sa fiind alta, de cat a rgmanea profesor la Academia Mihaileng, dup6 cum singur mArturiseote in o epistolg a sa, Ind, din anul 1838 a adresat o suplicg cAtrg, Cinstita Epitropie a inv6tAturilor publice a Prineipatulul Moldovei, In rare (bee Intro altele : CA crescendu-mg sg- v6riind eursul inv6tAturilor filosofieeoti of parte istoricel m'am pgtruna de un adev6r pre At de mare pre atata de stint, adieg : cum eg R ligia ere5tineseg, este eel mal inlesni- tor rnijloe do a duee pre neamul omenese clitrg scopul predestinat I Drept acea, eft avesnd o hotarlta ne- strgmutatA plecare dorintg, catra potrivita carierg, a sus numituluT scopos, plecat mg rog a m6 trimite la vre-o Universitate din 6rile str6ine, spre a'mi desgveroi otibiele Vedl Serbarea de la Iaol, pag. 215-221. 2) Manuscriptele originals aunt In posesiunea mea. 5) Vec,1 serbarea de la Iasi, uncle am publicat aceste atestate, ca unele ce shit tole dintait din Academia Mihailena, pag. 209-214. Posed §i originalele. : ei 1) Litt 1i Qi 1i ti si www.dacoromanica.ro

7. 390 VIATA, ACTIN ITATtA SCRIMIT.11 teologicesti. Prin care bine-voiaseA cerul indurat, ca dupe invetatura Mantuitorului : va fi o turma un pastor, sa se invrednicesea Iii Natia RornfinescA ea odini6rA sa formeze si ea un mic mAdular a viitorei familii Universale. Prin acestA, fapta cinstita Epitropie va face un insemnator adaus cAtra cele numer6se virtuti ale el, a caria cu cu- venital respect sint eel mai recunoscetor i supus serb" Epitropia al cares presedinte era demnul Mitropolit Venia- min Costache, admitend cererea i m:jlocind in Rosia de a fi internat in academia de Kiev, tenarul Vasilie Popescu Scriban, asa se numea ca laic, spre semn de adanca re- cunostintA catra Patrie, care ne adormit priveghezA pI in organele sale pentru luminarea tinerimei nationale, hArA- zeste bibliotecel scalelor nationale trel sute cart' in felurite limb!. lath cat de patriotic sa exprima Profesorul Vasilie Scriban en acesta oeasie: Drept acesta ca un semn a a- dance mele recunostinti catra Patrie i Cinstita Epitropie, care neadormit privighea, pentru luminarea tinerimei na- $ionale, hArAzesc Biblioteeei scalelor nationale trel sute tomurI de cA,rti in felurite limb!, cu conditie ca fies-care seolar serman sa alba drept, et supt a sa iseAlitura sa lee or! $i care torn si al incredinta lath Bibliotecarulm. 2) Fiind serac si neavend alta data nisi unde dormi, nisi pe ce studia, $'a adus a minte de elevii lipsiti de mijI6ce, si pentru a nu indura aceleasi neajunsurl ea el, . a eredut sa ajute, dupe pufintA, pe colaril sermani. Acosta ofrandh este primul sell sacrificial pentru Patrie, cAria s'a jertfit cu abnegatiune prima la morte. Instiintindu-se ofidial cu adresa No. 1008 din 1839, el este recomendat pentru Rosia a adresat o altA petiOe Preasf. Mitropolit Veniamin, in care lath ce (lice : Patria nostrA are trebuinta de lumina si mantuire una tai alta singurA de sine desbinatA de ceea-l-alta, nu aduce rod sfant i) Posed original'''. ') In original este si lista cArtilor donate Academiel Miliailene. ,si 9. $1 si www.dacoromanica.ro

8. P. S. FILARET SCRIBAN 391 ti vecinic... Felice de acel ce face $i invata, acela mare sa va cbIema intru Imperatia cerurilor,! AO intimiet si inveta- turT pAmentesti $i invetaturi ceresti in Patrie. Ati dat ceea ce este a Imoeratului, ImperatuluI, $i ceea ce este a lul Dumnelee, lul Durnne411. Si ell aunt unul, ce m'am a- dapat din putul a earn% isvor este drepta vostra, ca odi- ni6ra Molsi din piatra, ail adapat pe poporul Domnulul. Drepta Vestra, a pus pre densul insciis : eine este ins6- tat, se, vinit FA bea. Am venit, am but si ml -all adus satul vietei vecinice " Vorbind despre multamirea sa sufletesca de a'st continua studiile in Chiev, se exprima ala : 71 Eil me socoteam cea mai nenorocitA fiinta, creclend ca nu vole. gasi pe nime in lume, care ami deschida usa, ce duce pe calea mantuirei, lacrimile cele mai ferbinti adese isI gasea placere a se preumbla pe ingalbinita mea fats, and gandeam la acesta, me intimpina un Samaritean, me duse inaintea P. S. V. La ivirea serelul, per negurile , ferbintala dragostei si a milostivirel V6stre, 'ml stersA la- crimilel Religia Christiana, care singure, precum pre intrega lume, de aseminea si pre poporul Roman, pots al mantulasca si al faca si pre densul un mic modular a viitorei ImperA0 a hit Christos. Fiind a mea sarcina me voia sili a fi vrednic si de ea si de buna recunostinta a I. P. S. V. spre luminarea CleruluI, spre bucuria I. P. S. V. i spre lauda Patriei" i). Peticia avea data de la 1839, Sep- tembrie 15. Acestea le scria preparandu-se pentru Academia Chievulul. 'Mt amintesc de un episod, ce avu loc intro tenerul Vasilie Scriban $i milosul, darnicul si mult indu- ratorul Mitropolit Veniamin Costache, intamplat cu intar- clierea ducerel sale in Chiev. Mitropolitul Veniamin primise cu mare dor cerirea profesorulul Vasilie Scriban, a cu- noscutului sell elev din Academia MihaileanA, F;fi nutrea speranta ca educandu-1 in stiintele teologice 11 va avea ') Ni s'a conservat si acesta, petiVe in original. www.dacoromanica.ro

9. 392 VIATA, ACTIVITATEA SI SCMERILE mans drOpta la organisarea ci prosperarea trolei sale iu- bite Seminariul din Monastirea Socola. N'avea omens specials pentru Reetoratul Seminariului. Convenirea era hotarita de ambele parts, numai hertiile oficiale de la S-tul Sinod din Petersburg ci porunca de la Imperat nu sosise pentru a pleca. Vasilie Scriban 4ilnie visita pe Mitropo- litul Veniamin cercetand data a venit permisiunea. Apro- piindu-se timpul deschiderei cursurilor qi Vasilie Scriban nerabdator in dorul sell se plange Mitropolitului in termini f6rte duiql. Atunci inima nobill a Mitropolitului Veniamin ne maI putand resista zbuenelte in plans ci lacrimi in cat tots casnicii se minunara. Din intamplare se aude o careta la scare Mitropoliei, ci Mitropolitul miccat nu'qi putea Linea plansul, se anunta, ea consulul Rosie voelte sal vada. Atunci dice lui Vasilie Scriban : sal aicea. El statu. Intl% Consulul gig vede pe Mitropolit miccat, plans c1 nelinictit. Atunci iv permite a-1 intreba : Ce aveti, ye rog, halt Preasfintite : Ce nenorocire vi s'a intamplat ? Iar Mitro- politul umilit respunse : N'am nimic alt, de cat, ve;11D-ta pe acest tear, el a aratat dorinta ca se. studieze Teologia la Chiev, ci dupe mijlocirea ce am faeut de atata timp, nits One. acum n'am primit nisi un respuns din Rosia, Am trebuinta de omens li7nu pot sa mi-I formez, n'am mijlOce in deRtule. 'a inceput din net a lacrama. Atunci Consulul grabit ii respunde : malt Preasfintite, data numai acesta este pricina intristarei, ye rog Eh% bine-voiti a primi deelaratia mea, ea tenerul va pleca imediat la Chiev, cii eu me insarcinez a ye indeplini tote formalitatile in eel mai scurt timp. Cu acest respuns Mitropolitul Ve- niamin s'a liniltit. Iar Vasilie Scriban a fli plecat la Un- ghoul spre a trace in Rosia. Este adeverat ce, Preasfintitul Filaret Scriban a Post forte bine tratat in Academia de Chiev, ca in urma mijlocirei Consulului Ruseso, Preaf. S. se bucura de favorurile cele mai inalte pe Tanga persona Mitropolitului Filaret din Chiev, pe care atata l'a, cubit www.dacoromanica.ro

10. P. S. FILATET SCRIBAN 393 in cat la calugArie I-a dat qi numele sett de Filaret. Ala s'a intanoplat cu ducerea Preasfintie Sale in Rosia. Despartirea sa de rude §i amid la pornirea sa in Rosia, impresiunile triste ce 1-at facut Basgrabia, pe care o nu- melte flea Moldovel, locul de predilectiune al Eroilor no§tri, unde s'ati versat riuri de sang° Romanesc, Hotinul, fala Roman 6sca, le descrie el insu§i §i plange ca un alt Ere- mia pe ruinele stramo§e§ti li a selbataciel ce ele presintA ochIului Romfinesc,acestea ni le spune in un tratat intitu- lat : Voiajul mein in Rossia z). AcOstA descriere este plink de patriotism §i curiositati. Tot in ea Bice : ca ajuns in Kiev a fost primit cu multA amabilitate, pentru ca era sosit deja ordinul imp6ratesc de a'l interna li a avea pentru el o deosebita ingrijire, tar acesta prin mijlocirea Mitr. Veniamin, care era li pre§edinte Epitropiel Invetaturilor publice 2). Dup6 instalarea sa in Ic61k a adresat o suma de epistole profesorilor sel hi Gh. Asachi, CAmpeanu, Seulescu etc., tote pline de patriotism i dorintA de a se respandi invetatura in popor ! IatA ce ij.ice in o epistolA adresata fratelul sell Preasf. Neofit: Am sosit la Chiev... Mitropolitul MovilA, fiul until Domn al Moldovel, an intimiet aicea cea intAl Academie.in Rossia, in care am norocire de a inv6ta tai eti.. Acest barbat pentru acesta §i alte aseminea inbunAtAtile fapte Ba serbeza aicea odatA pe an cu mare pompa" 3). Des- pre lipsa de instructie in popor se pronuntA a§a, in o alts Epistola : D-vostra §titi, tineti-v6 de ceea ce titi, ca este adeverat. 0! amicilor unde sunt acele ides Ili minunte &dud not vorbiam ca neamul omenesc merge acum grabnic Ma desever§ire, ne bAgAnd in soma ca jumatate dinteensul sa indeletnicegte cu ascutirea armelor inprotiva cul ? In con- ') Posed Eli acest volaj autograf. 1) Epistola sa cItrl Mitropolitul Veniamin, prin oare-I anuntl sosirea §1 instalarea sa la Chiev. 3) Preasf. Sa ne -a 15,sat un manuscript in ruse§te, in care des- ale panahida ce A face annal acestul barbat. www.dacoromanica.ro

11. 394 VIATA, ACTIVITATEA $I SCRIER1LE tra cele1-1alte jumatAtt, in contra fratilor set! Ce carare voeste a apnea neamul omenesc? ELI nu me pricep, nick nu stiti, insa atka: cA aicea sorele resare la apus ski apune la renArit. (Vorbe forte semnificative, pentru ca mat pe fatA nu se putea exprima). Cine are urechi de audit sa audA. Rugati-ve Celut ce pdte tote ca sa, fie asa cum el voeste ski nu uttatt ca avem o Natie o Patrie. Aicea, 6menit (lit la bot de §i la cat heti. (Alta frasa plink de inteles). SA ne tubim unit pe altil Romitnit ski atata'l destul".... A- cht5, epistola, cum vedem, este scrisA cu mestesug ; cAci din alta numat s t intelege, ee vrea sA, dice,, arid face atent pe fratele cAntareasca vorba, sftiind ca epistola are a trece granita si are a fi reseetitA, pang va ajunge In mina sa; c'apot cnutu ski Siberia. (AcestA epistolA, are data 1839). Nu we pot opri de a nu ve cita aicea done epistole a- dresate cAtra pArintele seii, ca model de stil epistolar ski in care sa strevede pe deplin arta sa oratoricA. Simtul de Patrie '1 nelinistea, cunoscend ce sa urzAste pentru ea acolo, tar dorul de rude si amid '1 consuma! In o alta epistola, tot cAtre parintele sett, intre altele (lice la starsit : Asa este omul, fiinta acesta ticAl6sa ski nenorocitA, In fericire dormiteazA si in nenorocire sa trecjeste. PArinte, Pratt, patriotl, folositi-ve de timpul ce rApede zb6rA, ye lubitf unit pre altil precum eft ye tubesc ; tack numat at uncl viata va fi viatA, ski not aceea ce suntem". Aicea, face alusiune la intriele politice de pe atuncea, prin cari numat eel mat abil reusa. In o alta epistola adresatA amiculut sett Albinetz, descrie ocupatiile sale : Ca dupe gatirea cArtit pe care, dupe invoirea Rectorului o almacesc In romaneste, adica : Datoriile Preotilor" scrisa do Alexandru Sturza, m'am hotarit ca de'ndatA sa me apuc de alcAtuirea Istoriel Bisericel MoldoRordmilor. Bibliotecele Lavret, A- cademie' ski Universitatet fA,gacluesc bune isvOre ski am nadejde de un bun sfarsit. PlacA cerului sA, pot servi natiet Romanestl cu acestA noun intreprindere ! i D-ta i colegil D-tale, Stitt ca am ravnfi de a lucra pentru des- set WO i 'mt i still si si www.dacoromanica.ro

12. P. S. FILARET SCRIBAN 395 mortirea si binele Romani lor, acesta ravna creste clilnic intr'o progresiune inseuanata... Ett am lucrat, lucrez si void lucra cat void putea pang la morte.... CAA cangrena Ro- manesca nu se p6te vindeca pang ce Clerul nu va fi luminat dupre o forma sanat6sa" ! Ca adagio acesta epistola are : Uncle nu' I Patrie nu' t fericire ! i) Mitropolitul Veniamin 'WA ce dice in mijlocirea sa catra Mitropolitul de Chiev, aratand scopul pentru care au trimis acolo pe Vasilie Scriban, care : In Academia nostra Iassiensi cum laude terminavit, ut pote nobilis Basilius P. Scriban in eandern Academiam Theologicam Kioviensem susciperetur sine Bernet informandi in principiis Theologicis, et eadem cum tempore etiam tra. dandi in Seminario hujuste, quod hoc tempore erectum est in metiorem reformationem clericorum"... Dupe ce arata scopul pentru care l'au trimis, apol '1 recomanda protec- tiunei tai ingrijirei Inalt P. Mitropolit de Chiev. Nu me pot opri de a nu transcrie o pericepa din acesta, mijlocire, care are ,i o insemnatate istorica pentru no!. Iata-o: 1) A §a dar, dupre primirea Inaltei incuviinOri a rugamintel n6stre, forte ne bucuram ca, acesta facere de bine, care de la san'-ul .i slavitul Chiev sa revarsa asupra Patriel mistre, va fi ca o continuare a until aseminea ajutor, de care, acest pament Inca in sec. 17 s'a mai impartasit prin staruinta Domnulu! Vasilie V. V. Dupre care Preasf. Mi- tropolit Petrasco Movila, al nostru invetat compatriot, at trimis aicea dascali bunt la invetatur5, earl! all adus mare folos luminArE.1 tinerimel In Moldova. .....Cu tOta smerenia ye rugam sa bine-voiti cu cunoscuta bunatate parintesca a primi pre numitul candidat sub a vostra protectie, aserle'ndu-I dupre sus aratata punere la tale, la locul cuvenit si povatnindu-1 spre castigarea mult doritului scopos"...... Subscris Veniamin Mitropolit Moldovei 2). ') Aceste epistole ni s'ail pastrat antografe, in scrierea sa Fe- lurite serierl ale lui Vasilie Popescu Scriban". 2) Mijlocirea ori recomendarea acesta pert, No. 1005 din 20 Iulie 1839. www.dacoromanica.ro

13. 396 VIATA, ACTIVITATEA $T SCRIERTLE Ordinul Imperatului de a fi admis Vasilie Popescu Scri- ban in Academia de Chiev porta data 7 tulle 1839, No. 353, far al Sf. Sinod 411 din 18 August. Respunsul Mitro- politulul Filaret de Chiev catra Mitropolitul Veniamin este plin de gratil, acceptand pe deplin cer erea Mitropo- litului de a primi sub protectiunea s'a pe tenarul Vasilie Popescu Scriban si care porta data 1839, din 29 August No. 463. La epistola Mitropolitulul de Chiev Filaret, respunde, in limba latinA, Preasf. Mitropolit Veniamin, in care intre altele slice 17 Accipe gratias pro benevolentia qua pro- sequoris juvenem, educationis Accademice Tuis sub aus- piciis concreditum...." '). Preasf. Filaret Scriban, sand s'a dus in Rosin, era civil, absolvent al se6lei din Trei-Ierarhi, a Academies Mihailene ascultase cursurile de Filosofie Drept, ate se pre- daA atuncY. a). Am Nut ca fusese numit profesor de Istoria Nationale si de limba francesA, era dar un tenftr cu culture si in care sin4u1 patriotic, dorul de Cara era bine desvoltat. Acesta sa constata din descrierea stArel miserabile a locuitorilor Basarabiel, de sub stepatiirea ru- sasca si pe care ni-o face cunoscuta in scrierea sa : Votajul meii in Rosia. Intrat in internatul Academia de Chiev, unde rigorea disciplinel, nutrimentul prost, ocupatiunea continua 11 slAbira puterile, mai ales pentru ca, era de o constitutie delicate, -debila. Voind a indeplini literal dato- rifle de student, si ne mai putend resista asprima chum- tului $i disciplina severe se bolnavi in primavara anulul 1840 si fu internat in spitalul scolei academice. In acestA stare ajuns, it cuprinsa i morbid nostalgia (dorul de a se intarce in tare). Tenet., plin de ilusii fantasii, patriot infocat, la condelul aerie in spital mai Respunsul porta data 15 Ianuarie 1840. 2) Posed §i atestatele sale de Filosofie §i Drept. gi gi qi 1i 9i www.dacoromanica.ro

14. P. S. tn. ARPT SCRtBAN 39 multe poesil, in care se strevede c5, poseda qi talentul poetic. Pentru a-I aprecia §i acesta calitate §i a-I cun6§te positiv situatia sa psihica In aseminea imprejurare, tran- seri aicea cite -va poesil de ale sale compuse In spital: SINGUR IN SPITAL (titlul poesiel). Poesia fiind mare nu transcriti de cat trei strofe de la sfarsitul et .... 'N'a vietoi PrinAvarg, o flore'nrumenea, Eft tote le aveam, de tote mendulceam, Nu simtam spuroatul verme cum mere me tot rodea, Din mana diminWi nimic nu mai aveam. Ah! Singur In spital, singur in asta, Tara, Si §tiinta §'avutia qi apa §i uscatul, Od §i unde taut, tote'mi par amare! Candela du'n cerurl un plans,§terge pecatul! Fie ca Romanii EA vad'odat' lumina Cu mesa incredintare vesel a§i: muri ! Gatip in asta sara sa mane aicea cina, Cad mane nu §tid unde me voiu trezivoill fi. Era acesta sara spre Pat si credea ca nu va scapa de -marte ! Alta poesie intitulata nNimicireaa, care are va- 16re si ca conceptiune poetics, suns asa : Dintre non frum6sil, luna, Seal' prive§te'n riii, Pri'ntunerec, Cana detuna, Plutitoriti innot mereit. Raza lunel imi luce§te, Vasluesc in unde, neguri, 0 speranta. 1mi zimbeqte, Ca zarese apr6pe malurl. www.dacoromanica.ro

15. 898 VIATA, AdTIVITATFA $1 SCR1ERILE Luntrea insa, de odata Pe vaslal a resturnat In zedar m'arunc in apa Ca un plumb m'am cufundat. Iata viata'n asta lume, Cat de mult omul se'npla! Marire, cinste, nume, Un pas §i tote se spala. 0 at poesie intitulata Cantarea". Serman flu al Nature!, A§a cantam et, vers ; Unde-I al tineretei Acel fence niers? In anil trecuti Toti veseli cram, Ape, sore, munti, De tot ne'nca9tarn. Atunc! §i tinereta Era mal desfatosa, Si lumea §i viata 'MI parea ma! frum6se. Padurea mat umbrosa, Tot locul fu placut, Parechel amortise, De care n'am avut. La joc venea atunce Ma! veselt §i ma! multi, Nature! sa aduca CantArI prin vai §i munti. Atunci cu Primavara Placerea m'aqtOpta, Atund Dimineta, sara T6te mencanta. www.dacoromanica.ro

16. tic S. 'Pr AR1",. c'F iBAN 899 Trecu dilele acele, Trecu a mea fericire, Acum le'ntreb pre ele ?.... Nimic pot a maI dice. Poesil de pe timpul acesta ni s'au mai conservat : Tomna, Tinere(a, Papele de la Chi(v, Merlufca mea, Postal cel mare, Acasa $i Prejmeaul Chievulul. Jar la finele acestor poesil urmatorele sentinel in poesii : Mare far' de valurl nu se p6te afla, Felice de cel ce stie innota. Lume far' necazurl nu se p6te da, Felice de cel ce stie a rabda 1). In fine Vasilie Scriban sä insanato§aza §i'§i continua studiul cu mare succes In anul 1841, la 3 Februarie, find aprope de a termina cursul, a petieionat catra Mitropolitul Filaret al Chievulul rugandu'l sa mijlocdsca Mei Mitropolitul Venia- min de a-1 permite sa tmbrace schima monahala chlar acolo I la cerirea sa Mitropolitul Filaret adresaza Mitropolitului; Veniamin- o mijlocire plina de laude pentru succesul ob- einut in studil de tenarul Vasilie Scriban $i'l roga de a-1 permite al calugaresca, el insusi, in care mijlocire intre altele dice : lit tuam respectu hujus rei sententiam mihi manifestam reddas. Quod ad me, supradictum juvenem, ob egregia ejus in litteris progressus praesertim vero ob morem ejus mitern, valde docilem humilemque, ad vitam monasticam, quam maxime aptum ease puto" a). i) Tote mote poesil slut autografe qi sense in Ohm. Sint nnele din epistole $i poesil sense en Mere.. ') Acestg, mijlocire porta data 13 Ianuarie 1841, No, 11. www.dacoromanica.ro

17. Odd VIATA, ACTIVITATFA $1 SCk1FIZILE La acesta mijlocire respunde Mitropolitul Veniamin prin adresa din 1841, in festo Apostoloruna, prin care admite cu mult& placere trecerea la monahism a studentulul sett Vasilie Scriban. Ast-fel intrand in monahism au fost numit cu numele Filaret, dupe numele protectorulul set., renumitul orator fli erudit al Rossiei, Mitropolit Uhievulul atunci. Pang, aicea qdele sale all fost samanate cu flori, de §i sa- ran, lipsit de mij16ce, facaridu'§I singer viitorul, era insa liber. Panri, aicea canta din viora li din chitara, facea poesil, traia intr'o fericire ideals, ca un filosof! In Rosia era in relatie de apr6pe cu toti profesoril, aqa ca nu-1 considerau ca pe un simplu student ordinar, ci fl dadeail on6rea ca unul fost profesor, om matur. Mitro- politul Filaret al Chievulul de aseminea-1 arata chiar prie- tenie, qi-I placea adese a sta la conversatie cu el, cu deosebire in limba francesa, pe care Vasilie Scriban o cunostea f6rte bine. Cand de aicea, de la calugaria sa, incepe epoca sa spinosa, dar meritorie kii care sä terming, la morment ! Lira o avarle, vi6ra o sfarAma, musa inceteza, §i le la locul realitatea rem a afacerilor lumel acectia, care-I Oita de necaz, chin li venin, cum vom vedea. Chlar la calugaria sa i s'ail pus piedici, temendu-se pre- tendentil de Episcopate de a nu'l concurs, in cat a fost nevoit Mitropolitul de Chiev a se adresa din nou Preasf. Veniamin qi Directiei lcolare de atunci, sA, termine °data cu acestA cestiune; tact finind cursul, sta acolo alteptand resultatul. Nu ar fi putut obtinea diploma de magistru in theologie, data ar fi fost civilma era in Rossia ! Nu qtiii ce se petrecea in sufletul Ieromonahului Filaret Scriban, §i care vor fi fost motivele unel asemenea situatiunI ; dar constat ca, presimte greutatea ce are a suporta in viatit, si pe care o exprimA in urn:Mama poesie, intitulata, 71 Ilericirea" : Iata-o : www.dacoromanica.ro

18. P. S. F1LARET SCR1BAN 401 Pe mare, pe campie, pe vAile'n ver4ite, Te cat o fericire... ! si nu to -am mai aflat. Nicairi in viata'mi minuturi fericite, Cruda mea sorta nici de cum mi-ate dat. In pombe, in palaturi putere si marire, Purpure, 'nbelsugare, aur, avutie, In zadar in viatanal to cat o fericire! Nici una din dorinti nu-mi aduci to mie. Spre a fi ei ferice cer nelegluitii SA uit cu Romanimea...! sA fiti cetatan A tot Universul... BA las pe iubitil... SA talc, sa ult p'ai mei, sg, nu mai fiu Roman!... Dar eu nici odatk voese mai bin' sA mor Serac, lipsit de tote, de nime cunoscut, In vecinica uitare ; cerend numai un dor, In semn ca am cubit un be ce m'ati nascut. AnatemA fiinta e cosmopolitismul ! SA lucri pentru ai tei, sA nu uresti pe altii, Fie on si care ; fac'asa, unul si altul, Nici singturi, nici re'zb6e atunci n'ar fi'ntre Natii. Uitat sa fill de Domnul de te-ol uita Moldovo! De nu'mi void aminti de scumpa to fiinta, Precum mi-a due aminte de viata ce mi-al dat'o, De zed, de ceriu, de neamu-ms, de lege, de credintA. Est nu stilt poesie, nici vorbe'npestritate, Nu still ce e delirul, ce-I lumea buna6rA, *tin numal a plange natii impilate, P'alor triste ruine sA vers o lacramiorA. till a tinea-minte s'a eves a vedea Fericea Romanies el train prea stint, Cum tote et Natura placute le dadea, De t6te'n sinul el imi parea ca mencant. Biserica OrthodoxI R man.. 2. s'a www.dacoromanica.ro

19. 402 vrivr A, AC1 IVITATEA $I SCR1ERIT a till, mi-aduc aminte d'acel vers romanesc In care sä descriii a for nenorociri, Pe care patriotic DoinA 11 numesc, CAntandu-1 p'alaute, pe fluere F.,41 1 i li ! titi, rai-aduc aminte : Romanii fus'odata Mariti, cinstiti in lume, la tots poruncind ; Iar aqi pe el se puse o pata defairnatA, Cu totul ea ii saps, qi-I ve'd din ant perind. Stiii, mi-aduc aminte, prune am fost ()data, C'am fost in acea Cara ce aduce fericire; De ea acestsa lume si viata'mi este data El vole da eft tote, si fapte si simOre 1 Ea este a mea viata, ea'mi e desfatarea, Sarac cu ea -sIl bogat, In ea tote-sit odor ! A-1 fi el spre folos, Iatit-mi destularea, Iata-mi fericirea, l'apei eiii vesel mor....! Acosta poesie, de si p6te lasa de dorit in respectul for mei, este Ins necontestat o expansiune a inimei sale, plinA de dor pentru binele qi propa§irea micel sale Patric. Sa arata in ea lupta contra ideilor cosmopolite si a planurilor debitate de pop6rele marl in detrimentul celor mid. Scriban declara cii r6rnhne credincios crelului national, pentru care tot atunci compune si urmatorele ultime versuri intitulate : n Cantarea mea : Deanne indurate Aduti aminte, Rom Anilor parte Fá-li intre ginte. Nu uita Natia Ce fu odata maritA Varsa-ti acum gra0a Pe o Cara Mierita. T6te slut a tale Popdrele'n lume, Fii iesiti din tale Ce meal ten nume. Galul $i Laponul Grecul $i Chinezul Indul si Romanul Rusul si Germanul. Domne indurate, Adu 0 aminte Romanilor parte FA-li Intro ginte. www.dacoromanica.ro

20. Pi S. F1LARET SChTBAN a03 L'am audit adese intonand aceste versuri, pe &and, sbu- ciumat de valurile vietei acestia, trala retras in via sa de pe Socola, ocupandu-se cu altoirea arborilor si cultura albinelor. Dar as nu anticipAm, as ne'ntorcem larasi la firul istorieI vietel sale. Dup6 ce a fost cAlugarit la 5 August 1841 in marea lavra Perceskta din Chiev de cAtrA insusl Filaret al Chie- vului, dandu'l si numele Ea, apol in 4itit, SchimbAreI la Fate, 6 August, a fost chirotonit feromonah (Actele de cAlugarie sint in Ruseste cum si Paucenia de Ieromonah sub No. 80). A acris apoi multumind pentru ca i s'a permis a intra in monahism, atat r6posatului G. Asachi, cat si pro- tectorului sea Mitropolitul Veniamin. In Epistola cAtrA G. Asaky dice : Seminariul Socola nu va merge bine panA ce nia se va supune sub privigherea Directiei Inv6tatu- rilor publice, precum sa afla tote cele-l-alte pole publice. Despre adsta vom vorbi verbal.... De mangfiere ni p6te fi ca am aflat vr'o patru cart' istorisitore despre timpul Dom- nulul Vasilie Lupu si a lui P. MovilA, in care lAmurit as &este, el acel Domn a intemeiat scoll in Monastirea Tref- Ierarhilor. Ele pot sluji de juridica dovadA spre a se lua din maim grecilor venitarile mosiilor, ce in hartiile aflate de Cinstita Epitropie sa arata a fi insemnate si hotarite pentru tinerea sc6lelor. Aceste art' am socotit ca sint nea- parate de cump6rat, de $i slut f6rte scumpe, find fOrte rani" 1). Pe aceste documente baztindu-se G. Asaky a $i in- tentat proces Egumenului din Trei-Ierarhi, si l'a castigat, adicA trei moliT §i feredeul Turcesc. Apol adauge: Pote ca ell, nu voill ajunge de a videa idela mea indeplinitA, spre a se uni Romanii ambelor Principate... II IatA ceea ce m6 va putea face pe mine nenorocit" ! La 1841, in o note autografa latA ce ni apune: De insemnat este intamplarea urmAtore : Preotil de aicea au un mijloc 1) Originalul ni s'a oonservat. www.dacoromanica.ro

21. 404 VIATA, ACTIV1TATFA SI SCRIERILE de a gici ce desemneazA Providenta culva. Gine voes,ste crede, tine nu, nu crede, ai se deschide Bib lia din intemplare ai randurile ce'1 pica supt vedere le primeqti in be de pre- supunere pentru viitorime. Eu lath a b5ga in sama, din intamplare f5,cui ac6sta, ai Iata cuvintele ce'mI picasa Ina- inte : Ca set dau cunoltinta norodulut lug tntru ertarea pecatelor lor. Luc. 1. 17. Dee Domnul ca sit se intample acesta". Nol am vec,lut, cá Mitropolitul Veniamin trimisese pe elevul seti iubit in Chiev cu stop de a studia i cunOlte organisarea Academiilor §i a Seminariilor din Rosia ; a- cesta gtiind'o Ieromonahul de bunA-sam5, Filaret Scriban, se ingrija de timpuriti, ca atunci sand se va intorce in tarn sa gAseasca vacant locul de Rector la Seminariul Socola, spre a'§1 putea incepe activitatea adec5, : administra0a organisa- tore i profesura. Mitropolitul. Veniamin nu mai era pe Scaunul Mitropolitan, ci dimisionasA la 28 Ianuarie 1842, ai dar Scriban remasese fail protector. SA nu uitarn ca pe acele timpuri tine dintre 6meniI din popor n'avea D -cjei pe pament, nu putea ajunge nimic, cu t6te meritele sale. Acesta o intelesese ingeiiiosul Ieromonah, pentru care ai aerie cAtra 0-h. Asache o epistola lungA in care-i descrie intre allele ai situa0a sa. Iata o parte din acea epistola : Din scri- s6rea cu care m'ati onorat am inteles ca. D-v6stra atI dori cat may in grabs intarcerea mea in Patrie. La acesta am cinste a respunde, ca si eil gandese doresc cu nerab- dare. In tomna viit6re sperez ca void sfarsi t6te preg5,- tirile spre acest pas. Inal eti jelesc, ca aflarea in Seminaria Socolei a unul om, care nu din rivn5, spre fericirea Ro- manilor, ci pentru a se adaposti ca un alungat din alte tart, acAcat de nenorocitul acela al'oze'ment bisericesc, nu pentru pace §i armonie s'ail pus in mijlocul mwelor NatieI, ca un element eterogen Romanismului; sa nu cum- va sami presere calea cu spins, care se zabovescA situ p6te ca §i se impledece a me intorce. 0 ! D-v6stra qtitI cat% stricAciune a adus Sirbismul pentru Pata s'au Romani!... 1i www.dacoromanica.ro

22. P. Q. FIT ARFT SCRIBAN 405 ce au lasat'o el asupra scumpel n6stre Natil este nestearsa. Oare nu cum-va Romania voeste larasi a se inturna in negurile seculilor de mijloc ? Nu ved et ca putin nu s'au innecat de limba slavona, cgri ineunjurat ca un de- luviti de t6te partite? Cine se p6te indoi ea Slavonul acela nu va urma exemplului stramosilor sei. Cine a uitat pe otravitorul Romanilor Teoctist? Insa eu intru adsta treba me las cu totul in dispositia voia D-v6stra. Aduceti-ve aminte ea aveti a da samrt viitorimei, de yeti llsa a se inradacina un venin atat de ascuns..." Tot in acesta epistola, se mai cetesc urmat6rele cunostinti istorice nationale, de care se ocupa pe atunci Ieromonahul Filaret Scriban..... Pe langa acestea eu sperez la bunatatea D-v6stra anti yeti mijloci slobozirea unel deosebite sums, spre cumpa- rarea unor carp trebuit6re pentru invetaturile teologice, a unor carte ritorieesti si a Istoriilor, cari aicea se pot afla cari pot da materialuri pentru lstoria Bisericeasca a Romanilor, ce am inceput a o alcatui, din care am Bata pana la timpurile Sinodului Florentian, in cuprins de 60 de c6le. Ah! Bine ar fi, ca Romanic nostri A, nu se scumneasca la lucrurile cele folosit6re, macar intru atata, data nu mai mult; pe cat nu se scumnesc la cele nefolosit6re. Dar Dumnedeil tie de plang fiind ca nu au capatat pana, acum nice o directie. El nu tiii in cotro merg de ce sa se apace. Ef sint mste simpli fluturi spulberati de ve'ntul imprejurarilor, de care ei nu stiu a se folosi" Aicea face alusie la patura inalta din societatea Romanilor la boeri. Asa era, abea scapati de,presiunea fanariota, deprinsi cu obiceiuri orientate, simtul de Patrie i natio- nalitate Romana, era diminuat de imprejurarile politice. Unii din been erau cu altil cu Turcit, cu Nett it; ear Filaret Scriban li pretindea nationalism $i sit cumpere carte pentru desgroparea Romanismului! c6lele nationale din Bucuresti si Iasi, au fost singurile focare sacre in care profesorii Romani aprindeau in elevii for ei.., ETt it Ru9il, alcil si si si www.dacoromanica.ro

23. 406 VIATA, ACTIVITATEA $T SCRIVRELP sentimentul National. Aicea invetara nationalismul Fi laret Scriban, pe care -1 profesarli cu atata foe. Tineretul In genera are mai mutt inima, qi imaginatiune, pe and 6menil maturipe atunci boeril t6te le fac cu eombina- tiuni F;(i conformitate cu interesul for personal lair cestiunea patriotismului este cultivate numal cand coincide Cu interesul individual. De aceea nu putem nega fost patriot] multi din boeril noltri, dar multora le tagaduim acel devotament, acel sacrificia pane, la abnegatiune de sine, dupe cum se vede la cetatenil epocel n6stre de renaltere nationala. Alte timpuri, alte moravuri. La 1842, 8 April, a fost declarat de Academie, prin diploma No. 9, Dominum Heromonachum Filaretum Scriban Magistrum saero-sanetis Theologiae humaniorumque lit- terarum etc. '). Cat timp a stet In Chiev ea student, s'a oeupat gi cu eu- legerea doeumentelor privit6re la lstoria Biseridsca a Ro- manilor. El este cal intaT collector de documente pentru formarea exacta a Istoriei Bisericelti la Romani ; fiind-ca a priceOut ca scrierea istorieT numal atunci are val6re, cand este basata pe documente serise, numal ast-fel de ecriere este veridica pentru Romani fate de streini. Iata ce ne spune insuqT Preasf. in introducerea Istoriei Bisericegti a Romanilor pe scurt : De un patrar de secul eit me ocup ea repararea acestul mare defect; dar apoi ne afiand din trecut nice un Letopiset pentru Bisericile Romanilor, se p6te lesne intelege eate Biblioteci, eate Arhive, cats isto- rid, ate (pare arheologice am trebuit a consulta pentru 1ntreprinderea mea. Posed cu ajutorul lui Dumnecleil un material ca de 400 c6le vedendu-me apropiet de betranete, fare mijloce de a-1 putea publica, am socotit a face din el un extract cu aratarea autorilor Si a izv6relor, sari pot ') Originalul Diplomel 11 pastreag D-nul Dr. Romulus Scriban, nepotul Preasf. Filaret Scriban. ca. nail $i qi gi in gi gi www.dacoromanica.ro

24. P. S. FILATET scRrams: 407 servi in viitor de mare ajutor pentru un intreprindaor mai norocit de cat mine". Acestea le stria in 1871, dol ant inaintea mortel sale 1). Cat merit $i recunostinta s'a ca,tigat Preasf. Sa numai cu adunarea acestui material, las al aprecieze on -ce om carturar Roman, mai ales cand ne vom cugeta ca. Wit mij16ce a facut acesta $i intr'un timp asa de indepartat. De la acest timp al studentiei sale in Chiev mai cunosc, pe Tanga corespondenta citata : a) Un Cuvent alcatuit spre a se rosti la ocasia sfintirei Bisericei Catedrale, ce acum se zideste in Capitala Moldovei, lash, 1841, de Ieromo- nahul Filaret Scriban. b) Cuvent despre marirea c) 0 Precuventare la carte t in II volumeEpistole pastorale, scrise de Alexandru Sturdza $i traduse in Roma- neste de Preasf. Sa la Chiev, in care !MA ce pasagiti insemnat intalnese: Cu ocasia acestor indeletnicirt (a adunarei materialelor pentru Istoria Biseridsca, a Romani- lor), et' cu mirare am aflat in Istorii, c4 Natia Romanesca nascu pe unit din eel mai marl barbati ai Bisericei Statului. Owe din lumea invetata nu cunoste numele Mi- tropolitulut Petru Movila, alcatuitorul eel intiti carp cano- n+Pe despre marturisirea Ortodoxi, a Bisericei de R6sArit, care la Sinodul Moldovei d n Iasi o'a aprobat i inttrit de tott Patriarlut, spre a fi ca carte dupe care se cere a se Inv6ta toti ierarhiT §i Dascalii ROsgritului? Petru Movila, clic, intemeetorul celel intat Academil Bisericesti in Rosia i editorul mai multor carti bisericesti. P. Berinda inte- meirorul Tipografiei in Chiev alcatuitorul celui intai 1) Acest resumat al Istoriei Bisericesti a Romanilor, publicat cn banii Preasf. Bobulescu, fost Episcop de Rinaldo, a servit de ma- nual in Seminariul Socola, in care scop a gi fost flout de Preasf. Filaret Scriban. Materialul pentru Istoria Bisericei Romanilor despre care este vorba aicea, 11 posed parte et, parte l'am dat Preasf. Ghenadie, actualul Episcop de Rimnic, spre a-1 studia, pentru mai tot este in limba rusascl. Vedi Istoria Bisericesca a Roma- nilor pe scurt, compusl de Arhiereul Filaret Scriban, Ia§i, 1871. Religie. §i al §i 435, www.dacoromanica.ro

25. 408 VlAT,A, A-TIVITATEA SI SCR1P1 L Lexicon slavon, Mitropolitul Grigorie Tamblac, Dirnitrie Cantemir, cel 11101 Satir al Rosiei si un vestit diplomat, Neculai Spatarit, Mitropolitul Moscvei Amvrosie Vartic, Neculal Bontis alcrituitorul si editorul mat a tuturor cartilor dupe care se povntuese tate Seminariile de aicea, Herescu, intemeitorul in Moscva a celel intAi UniversitAti si a Dramaturgiel Rosiene. Pe langg acesti barbati marl', caril cu dreptul s'ar cuveni a avea biografia for on ce Roman, si pe carii din nenorocire Natio. Romanescti, nu a putut de a! avea in sinul Patriel si a se adAna de mare- tile for fapte, eti am intimpinat si mai cu o mare bucurie aleatuirile unui alt compatriot, din timpurile nostre, cu care se pole intr'adever fgli Natia Romaneasci", si acesta este Generalul Alexandru Sturdza, alciituitorul acestei cart! pe care eia m'am grabit de a o talruaci in limbs Roma- neasea" '). lath cu ce se ocupa Scriban in Chiev si care-T era repausul sett cand se Ian de la studititraducea cart' si transcria documente si cetea istorici streini pentru a estrage din ei faptele privitare la Romani. Daca n'ar fi de cat acesti Romani calif a lucrat la infiintarea inflofirei si cresterei Invetaturei si a literature' in Rosia, totus slut de ajuns spre a constitui un vot perpetut de recunostinta din partea acelul popor titre, neamul Romanilor. Dar pro- verbul roman dice : S' a schimbat boerul, si acest proverb cuprinde milt adever fats de cestiunea recunostintei ! Dupe ce s'a terminat cursul a intreprins un voiaj la Peters- burg, unde a facut cunostinta cu mai multe persone din sferele inalte, dintre Roman" cu Hojcleti si Hancu eruditil etc. Dupe relatiile amicale ce a angajat cu Al. Sturza, verul Domaulul Mihal Sturza, cand a venit in tara, l.a lost des- chis deja locul de Rector in Seminariul Socola, post pe care l'a conservat en multe dificultati limp de peste 18 ani. La 20 Septemvrie 1842, a fost decretat de Rector si pro- )) Ni s'a conservat copia original, a acesteI introduced www.dacoromanica.ro

26. p. C. FIT ARP1 ScP1B4N 409 fesor Seminaries Veniamin. Decretul este dat de Epitropia Invetaturilor in Prificipatul Moldovei" prin care se recu- noste de Rector si profesor eu salar de 7,200 lei pe an, primitorl din casa se6lelor 1. Tote forte bune. Dar ce s'a intamplat c s'a vacuat asa grabnic loeul de Rector la Seminariul din Secola ? Ce s'a facut cu Arhimandritul pe atunci Suhopan ? Ieromonahul Filaret Scriban a avut bunul simt de a'si prepara anticipat calea la Rectorat prin ami- eitia sa cu Generalul Alexandra Sturdza, omnipotent pe atunci asupra verului set Mihail Sturdza si in parte asupra destinelor Moldovei. Generalul Alex. Sturdza lubea f6rte pe Romani, era patriot, de si se bucura de t6te titlurile si favorurile in Rosiadar singele app, nu se face, ;lice qic6t6rea. Scriban al6rga la el si se pune sub protectia sa si-1 raga a-1 recomenda Domnitorului Mihail Sturdza, cand if trimite si doui discursuri de felicitare. Iata ce cetesc in o epistola adresata Generalului Alex. Sturdza in 1842: Excuzez moi. Exellenee, pour la hardiesse avec la quelle j'ose vous priOr de transmettre ces discours on Altesse S6renissime Michel Sto urdza, Prince Regnant de Moldavie, comme une offrande de l'hommage que je adoit a mon Souverain et bienfaiteur. Je vous en soupplie trs humblement, ayez la bont6 de Lui presenter en meme temps et montrer respectueux devouement et mon desir de Lui servir pendent toute ma vie " Trebue sa stim ca pant la 1848, cat a fog Domnitor Mihail Sturdza, Preasf Filaret Scriban era sprijinit forte puternic si la Palat ti la Mitropolie de c ttr t amicul sea Generalul Alexandra Sturdza. La 21 Iunie 1843 fu numit Eguraen la M-rea So- cola. In acest time, venind in Seminar la 15 Fevruar 1843 a lost hirotesit Arhimandrit de Filaret Apamias, dupe porunca espres t a Domnulul M hail Sturdza ; fiind Mitropolia in veduvie. Cea intai intreprindere a sa a fost de a introduce 1) Ni s'a conservat deoretul in original. ..... www.dacoromanica.ro

27. 410 VTATA, ACTiVITATEA SoRlum,,* r un Regulament privitor pe aceit Institut, ceea ce a §i reusit pe deplin. AjutAtor in ace sta a avut tot pe fidelul sect amic Al. Sturdza, care, prin indemnul Preasf. Filaret Scriban, a primit a fi Epitrop asupra Seminariului, de si Watt in Rosia. lath. cuvintele Domnului M. Sturza, adresate v6- rului sett Al. Sturdza in cestiunea epitropiel Seminariului : 77 L'heureuse conjecture de votre presence, cher cousin, en ces lieux m'a mis dans le cas de mettre h proffit vos lu- mieres et votre sollicitude pour le bien de votre Patrie, et en eoncequence des explication que j'ai eu avec votre Execel]ence relativement a une Organisation convenable du Seminaire h la suite de quelle, vous avez bien voulu agreer la proposition de prendre part active a cette oeuvre m6- ritoire et salutaire, j'ai cru indispensable de proceder h la reorganisation precitee en me chargeant de concert avec votre Excellence de la curatelle de Seminaire " r) Dupe ce'si da adesiunea sa Al. Sturdza, imediat sit admite Regu- lamentul Seminaries, $i care s'a conservat in original intre bartiile Preasf. Filaret. Cu tote acestea liniste tot nu avea ; acum incetasii vacan0a Mitropoliel, tar intrigantif, invi- diosit si ignorantil .teseati panza Penelopei ; c(qci suindu-se la Scaunul Mitropolitan Meletie Episcopul de Roman, s'a incer- cat a paralisa efectele SeminariuluI prin deschiderea scaunu- 14 pretestand ca s'ar perde religia, dac'ar lipsi multimea preotima Dar Preasf. Filare+ fiind tot-deuna destept sitpreve- c1.61 or lupta contra partideT antiprogresiste clericale, atat prin puterile sale morale $i intelectuale, cat $i prin influinta ami- cului set. Al. Sturdza. Seminariul pete fi considerat in timpul Rectoratulul Preasf. Sale, ca partidul clerical progresist, $i astfel ne putem esplica tote intrigile ce i s'aii urzit. Asa Preasf. Sa aratii amiculul sett causele ce impedicati pro - gresul Clerului, incat Alexandru Sturdza prin Epistola sa ') Coresponden0 dintre Alexandra Sturdza cu Mihail Sturdza i se comunica Preasf. Scrihan de Alexandra Sturdza. I www.dacoromanica.ro

28. P. 8. FIT ARET SCP1BAN 411 din 1843, pe care o comunica in copie Preasf. Sale, atrage atentiunea Dornnului Mihall Sturza prin urmatdrele cuvinte : Le Seminaire de Socola confie a notre surveillance a pour but de fournir a l'Eglise de Moldavie des sujets dig- nes et capables de remplir les augustes fonctions du sacerdoce aux divers degres de la Hierarchie, dans toute l'etendue de notre terra natale.... Si toutes lea places vacantes de l'ordre sacerdotale continuaient d'être donees, comme par le passe, a des individus sans mission, depourvus de toutes les con- naissances religioses et prix au hazard.... Tout en nous abstenant de caracteriser ici l'abus invetere des ordinations arbitraires"...... Cere in unna a se lua de urgent miisurile urmAtore, can sint forte importante, ettei in ele sit resuma OM deavoltarea teoreticit si praetica a Seminariului si a Clerulul Omit la 1860. Tata-le: 1) II sera tree quatorze places de maitres de religion et d'histoire sacree dans toutes les ecoles de la Principaute, qui seront exclusivement re servees aux eleves du Seminaire de Socola. 2) Les places seront retribuees sur les fonds du Departement de L'Ins- tractions publique. 3) Lea Seminaristes presentement dia- ponibles seront immediatement rappeles a remplacer pour Bette branche d'enseignement les instituteurs laic. 4) 11 sera tree six places de predicateurs qui seront reservees aux eleves du Seminaire de Socola... C'est une question de vie ou de wort".... Iata progratnul ce i-a servit de divisa si care l'a realisat Preasf. Sa in timpul Rectoratului. SA nu ultAm nit acesta Epistoll are de autor pe insusi Preasf. Scriban. Tinead in manele sale puterea months a lui Al. Sturdza, prin acesta tinea in respect ort-ce intrigi de nobleta $i par- tide si chiar pe Domn. Iar activitatea sa tem a fost res- transa la cultivarea si luminarea Clerului, precum $i la asigurarea positiei lui. Asa in 1844, a infiintat 12 Catihetii, can aveall de scup a prepara pe candidatii la preotie, asa in cat nimene numaT putea intra In der din acesta epoch, fail a trece stela Cathetica $i un esamen general la Semi- www.dacoromanica.ro

29. T.12 N14TA, A rilv TAT A cCR FRTT E nariul Socola 1). La 1843, urmandu-st sc6la cursurile regulat dupe programele existente, Preasf. Sa se ocupa in special cu prolecte pentru organisarea Serninariului. Tot in aeest an este felicitat de Soborul Mintistirei Neamtului :Etat in Martie 17 cat si la 28 Decemvrie, in care citesc Deci ruglim pe Atot-facetorul sa v6 intareasei intru inalta slujbl si la lucrul eel start intru care sintetl SA ye arate pururea si in tot locul biruitori asupra vrajmasilor sfintei Bisericei sale, si ye pazasc ti si sa ye tie intru viata cea ma! presus de lume, ne bantuiti de reutate si de desertaciunele el...." Ne cunoseend hied bine nici pers6nele nice imprejuritrile politice, sta mai mult in scat oeupandu-se de indatoririle sale. In 1844, i se exprima multamiri din partea Epitropiet Seminariei Veniamine pentru traducerea cartel Datoriile Preotilor (Epistolile pastorale scrise de Alex. Sturdza). In anul acesta face eel intai pro- tect pentru ameliorarea Seminariel si asigurarea Seminaris- tilor, in care la § I se aerie : Este inadins oprit a se mai primi in tagtna preotasc altl candidate de cat nurnal pe aces ce vor fi indepliuit cursul invetaturilor theologicesti in Seminariul Socola..." In 1843, se incep prin el scolele catihetice in tote districtele Moldovel si se opresc hirotoniile directe si pe bane. Aceste scoli crab. si ca preparande pentru tinerif cei ce vomit a'si continua studiile in Seminariu. 2). De la vemrea pe Scan- nul Mitropolitan a lui Meletie si pant la mortea sa 1848, Seminariul a fost forte adPse amenintat cu desfiintarea, cares dace, nu s'a putut r alias, a fost numai sprijinnl puternic moral al lui Alexandru Sturdza dat Preasf. Filaret Scriban 3). Tart corespondenta intro Preasf. Filaret Scriban si Generalul Alexandra Sturdza ni s'a conservat si este in proprietatea D-lul D. A. Sturdza. 2) Vedl Istoricul Seminariului Ventamin Pag. 72-80. 3) Vecll scrierea citatl. 71 ' else- matt. I sl www.dacoromanica.ro

30. P. S. VILARFT SCIRIBAN 413 Din anul acesta n'a mai calcat piclorul Mitropolitului Me- letie prin Seminar. Cauta insa prin t6te chipurile se dis- crediteze §c6la si se deschida Scaunul. Aeesta insemnh pe atunci a hirotoni turme de diaconi si preoti ne cArturari, pe bani gata, pentru ca Meletie Mitropolitul daduse bani multi lul Mihail Sturdza si cauta sc6te banil cu pro- centele lor. Preasf. Filaret Scriban spre a opri simonia si ar- bitrarul de la Mitropolie, raporteaz1 situatia de atunci a scold lui Al. Sturdza, care prin o epistola adresat4 Domnitorulm, in care dupe ce propune reformele ce sint de introdus in invetdmentul Clerical, dupe ce arata mijlocele necesare pentru incurajarea absolventilor Seminariel, inchee : ...A- ceste sint mesurile urgente ce avem on6re a be supune cu respect Marie! Tale. Curanda for indeplinire ne pare a fi o garantie sine qua non pentru existenta esteriora a Semi - nariului. E3te o chestie de viatA on de morte. Pentru ce am tese-noi en atfita ingrijire si cu atatea cheltueli Ouzo. betrenului Laertiu, data spiritul intunericului ar conserva puterea de a desface in fie-care n6pte ceea ce se produce de fie-care 1) Tot in acest an i se inouviintaza si im- primarea Catihisului pe scurt, lucrat tot pentru usul Semi- naristilor. Din anul-1846, ni-au remas mat multe discursuri funebre si de °cage Ca: Cuvent la inmormentarea Postelniculul Gh. Hermeziu, Cuvent la inmormentarea Comisului Ioan Ne- culcea, Cuvent de anul nou, Cuvent la inmormentarea marelul Logofet Dimitrie Sturdza, fiind fata si Domnul. Tot in anul acesta imprima, cu aprobarea Mitropoliei, Is- toria Sfanta a Vechiulut Testament, tot pentru uzul sc610. Cand Preasf. Sa a venit la Rectorat scdla n'avea card scolastice de loc al cea intai grije a sa a fost de a publica cart! didactice necesare elevilor 2). Tmerii din Seminariul 1) V&A Isthricul Seminariulul uncle este transcrisa acesta, opis- tolii, pag. 82 84). 2) Col oe voeqte a most° de aprope peripetiile prin care a trecut ficOla lul VeniaminSeminariul din Minkstirea Socola consulte Istorioul aoelei oe l'am publicat in loll la 1885, a'si di..." poll www.dacoromanica.ro

31. 414 VtATA, AcTivrrATEA $T SCRIERiLlt Socola nu erat de ajuns pentru tOta Moldova, apol multi din el absolvind ocupad posturl profesorale, ce li se con- fieat pe atund cu multa prodigalitate. Mitropolia le fiicea Inca, greuttici, pretextand ca n'ar fi moral!, supusi, pe dad in realitate causa era, ca, el nu dadeat banT si nicl se lasail a fi jumuliti de Protopopi. Lupta intre intuneric si lumina a durat mutt in Biserica nostra Vin timpurile de la 1848, cad Miha! Vodit parAsi Scau- nul, Preauf. Sa a fost destituit de la Seminar din causa patriotismulul set. Acum venit apa la mara Mitropolitului Meletie, si la 1848, Ianuar 29,11 spune ea este slobod de in. datorire, cand Scriban s'a mutat la vieunde era refugiul set in timpul uraganelor $i fortunelor politice. Intrigile Mitropo- litane erat am= mat tar! de cat influenta sa morals, in cht a fost nevoit a ceda. Atunci din not mina in Seminarit, di- solvarea cursulul superior, ti restrangerea celui inferior ; atund Tams! deschiderea scaunului, amenintarile tartarulu! asupra culture! clericale; atuncl in fine, hidra cea cu sapte capete asvarlind veninul set infecta pestilentios tot ce e seminarist,a fi seminarist era sinonim cu a fi corupt qi nereligios, ba chiar antihrist! Dar Pronia, care dirige t6tel nu permite reutatei a sta mai muit de cat pang 's1 unit Vita reutatea sa, s'apol o suspends, pentru a se pretui maI bine virtutea. Iata in ce termini este dat ordinul de distituire Prin asezemintul inalt intarit la 23 a curentel, inn!, statornicindu-se obiectele de invetatura, ce all a se impartali in Seminariul SocoleT, wide urmeza a se pregati in stiinte numai &tele menite a primi darul diaconiel qi preotiei de mir, i inteacele stfintf lipsind cu totul clasul de theologhie la care era! profesor, Epitropia instiinteaza pe Cuviosia ta, ca de la 1-it Fevruarie est! slobod de ciisa inda- torire. Tot °data, find ca prin c isul aqez6mint indatorirea de Egumen la Monastirea Socola s'a desfiintat, lasand sarcina ac6sta asupra Epitropiei, Caviosia ta ye! bine-voi a ineredinta in primirea economului Vitalie t6ta zestrea Se- minarieT qi Manastirel " Iata cum era pe atunci ! Te §i ! I-A, li : www.dacoromanica.ro

32. P. S. VII ARET SCRIBAN 415 culcal cu slujba to sculai far ea. Dar Filaret Scriban avend o rebdare nedescris de mare, nu se discurajazA, ci persista, in a remanea in Seminar bra salar, fart casa masa, numal spre a impedica, cat va putea,desfiintarea totala a Seminariulut de catra Mitropolitul Meletie. Ne putend a-I da cu forta din sen, intervenind Domnitorul, de $i anul 1848 era si pentru Domn greu, de aceea menagea pe Mitropolit spre a-I avea in partida sa Mihail Sturdza. Mi- tropolitul cedars in fine, it numeste numal Director la 31 Ianuar 1848 cu salar de 5,000 lei anual, pe rand ptina a- cum avea 7,200. Lucrurile se restabilesc, prin mortea grabnicii a Mitro- politulm Meletie, bolnavindu-se de holera. Dar unde sint devil? Unde sint profesoria ? Inprastiett prin OW, lumea, pribegind nestiind unde s piece capul ! Dupe in. delung! sfortan, Seminariul se re'ncepe din noti, dar nu- maa cursul inferior, revenind !arts! Preasf. sa la postul sett Cat regres n'a adus instructiei in genere ci Clerulu! in parte ac6sta intrerumpere ! Au trebuit alts ani pentru a se putea complecta cursul superior din noti! Cu venirea Domnulut Gr. Ghica, printeun fapt provi dential, sT a atras Preasf. Scriban Tubirea fav6rea lul, adica : find Gr. Ghica path la Porta de concurenti! la Dom- nie, ca ar fi cam smintit la minte, a fost Preasf. Sa, consultat secret asupra acestui punct de consult cand a sustinut : 27c5, daca eel ce face acte virtu6se, are o religie, infiinteza sta. bilimente de caritate este nebun, atunc! Gr. Ghica este nebun". Acesta relatie audind'o Vocla, '1 a respectat si Tubit in tota Domnia sa Dar sa nu anticipam. Din anul 1849 si 1850 n'avem nimica conservat, pentru ca imprejurarile politice consuma tom activitatea 6menilor patriot!. In tart no era nic! Domn, nici Mitropolit. Ideile revolutieT din 48 umplea golul oficialitatei. Din 1850 ne-a rernas numai un Cuvent funebru, la mortea MareluT Lo. gofet Alexandru Ghica. Sub Gr. Ghica, la 1852 Ianuar 12, a fost hirotonit E- qi §i si si si gi t'al si www.dacoromanica.ro

33. 41.6 VIATA, ACTIVITATEA SI SCRIERILE P. S. LILARET SCRItAll piscop Stavropoleos, contra vointel multora, dar prin voila si mijlocirea Donn:lulu!. La Scaunul MitropolieT sa inaltasa Sofronie Miclescu, om bun si cu care reposatul a fost in bune relatil mult timp si'l respecta. Sub acest Domn s'a cornplectat cursul superior cu 4 clase. Sub acest Domn Preasf. Filaret Scriban era consultat la afacerile clericale §i politice. Sub acest Domn in fine s'a ajuns Scriban apogeul sett. In Seminariti erau 'Ana la 150 elevl interni si Institutul avea in adevr fisionomia unel scoli religi6se. Tot pe aceste timpuri a venit de la studil din Rosia Preasf. Melchkedec, fost Episcop de Roman, acum reposat, si Dl. Hristofor Scriban, in urma Arhiman- dritul Theoctist, fost Profesor si Rector, apol in 1852 trimise pe Joan Mandinescu si pe August Scriban in Rosia la Petersburg spre a studia ; Tar la 1856 pe Climent Ne- culart, Filaret Dimitriu, Gh. Erbiceanu in Grecia, pe Da- maschin si Ghenadie Enaceanu (acum Preasf. Episcop de Rimnic, Noul-Severin) in Halchi spre a-T prepara pentru profesorat etc. Influenta lul morala a format Moldovei un cler luminat si profesori eruditi. Daca, astalt ne putem fali cu ceva on cu Cler, on cu. profesorl Seminarian, cu 6menl cults si eruditi, Jul sit datoreste. Daca, ne puteam mandri cu supe rioritatea Clerulul din Moldova pe atunel si in genere cu tot ce era cult in Biserica Romana, al seat a fost meritul. Daca n'ar fi fost el, asa de zelos pentru Biserica, am fi lost in memo categoric cu cele-l-alte provincil Romane. El a tins a forma o scola, o pepiniera, de unde sa se pota la tot timpul recruta personele trebuit6re Bisericei nationals, De cate on nu'l am veclut suspinand, ba cluar lacramand) sand stia ea seolarii 1361 suf6r lipsa (-lila Preasf. sa nu in- ceta a le reeomanda rabdare cii Tar rabdare. In aceste timpuri Profesorit erau interim si cu iconomiile facute din intretinerea Seminariului a z'dit casele din randul al II-le, feredeul li alte imbunatiqin. (Va lama). C. E. www.dacoromanica.ro

34. MATERIAL PENTRU DREPTUL BISERICESC ORIENTAL, Manuscripte din Biblioteca mea. I) Manuscriptul acesta este o lucrare facuta dupe manuscriptul lui Manuel Ma lax, nu este Ins o decopiare on o simply prescurtare. Gresala celor ce s'ati pronurgat, cit Indreptarea LegeT ar fi fost tradusa dupe Manuel Malax consta in acea, ea, air confundat manualele manuscripte, facute de altii, cu al lui Malax, si care nu sunt o simply decopiare on resumare, ci o lucrare individuals, schimbata in multe part' a operei lor. Acosta se va dovedi chiar cu examinarea continutului acestor manuscripte. Autorul rnanuscriptului present este teromonahul Porfirie. Tat , declaratia sa de la finele manuscriptului. 7108 Mlbvi A6youarou Indict. X, iv t Ileya.Aoz-.6AEt 0E0- 6caoviwri; .)rp.xprIcrav Tab.-cm 7Zvt7.. 3t4 xv.pb,; tori Iloppyptou iEpocLoviicou .nporlyoulivo) CaatItzirl; xxi 71-cpc/pxtz* ti.ovii4 TOU ry.iou Tot) iv tin virsy rri; Mcci.Ipocc aocA:co-ayl, xEtu.ivou r.Alaiov Ewr.o7c5AEco,,,.. 7,7108=1600, luna August, Indictorul X, in marele oral Tesalonicul s'a scris tote acestea prin mama umilitului Por- firie Ieromonahul fost Egutnen imperateltei patriar- hicestei MonastirT a Cinstitului Mergetor inainte, situat In insula din Mama Neagrt, apr6pe de Sozopol". Acest manuscript dar, nu este o simply decopiare a Nomo- canonului lui Manuel Malax, pentru cd, difera de acela ca continut si ca forma. Biserica Otthodoxii a. E6TE-Aorp; xxi Upo$p0u0V, 771; li si si www.dacoromanica.ro

35. 418 MATERIAL Continutul si forma manuscriptului. Manuscriptul este de la 1600, scris pe hArtie alba de lux, cu o marca semi-cerc si de care atarna o stea ce se fineste in o semi-luna. Manuscriptul este ne numerotat, dar complect. Scara cuprinde 261 capitule, care sunt t6te si in Indreptarea Legal. Scrierea este complecta si lisibila, executata de acelao mans, adeca de Porfirie, ce in urma a fost Mitropolit at Nicheel, dupe cum se constata din o decisiune a Sinodului Constantinopolitan si pe care o transcrie in manuscript insusl Porfirie ca Mitropolit si membru al acelul Sf. Sinod. Ac 6sta hotarire are de obiect : xat poirtiOn, Tivt TpWTscp xat sLa 7coiav aitiav EU- p(cxovTo kt.cpt(ialotava Tz guo Terra, TO Ili) advaE auaiv i3EX- poi4 360 ispika4 iot3CApa4 Aapeiv, xal Tb xo),ino-Oat Etc rip.ou xoevcoviav iXOEtv Toy aapxcx6v OtOv avakou i7c8E,Acpcji tivE4dedv To5 &va8Ex0ivso; Oreakori. S'a respuns si s'a intrebat : cu ce chip si pentru care causa se afla in indolala aceste done : eft nu-I permis, ca do! ver! O. la (in casatorie) done vere primare, si ca este oprit sl vinA in insotire de nunta filul trupesc al Nasului cu nep6ta fratelul primit de el". La finele subscrierilor se citeste: Kai 6 igctlrac rocrjta Nixaiac flo*ptoc. §i eel ce a scris acesteaPorfirie al Nicheel. Manuscriptul se termina cu o sfera ce cuprinde calculul aflarel Pascilor perpetuti. Acesta forma de calcul n'am intinapinat'o pana acum in nicl un manuscript. Dupe acest calcul urmdzA doua tabele, pe dona pagine, dintre care una cuprinde : KctvWv tov EUpciv TOY iixov xxi -c6 Etaivav xxi `Otav tipxyrat to Tptaov. Canon orI regula de a afla glasul si eothinala (sfetealna) si and se incepe Triodlul. Cea-l-alta tabela este intitulata : Kavthv TOU &you 11&.crxx. Regula sfintelor Pact!. Acesta a doila tabela cuprinde patru pagine. In fine ultima tabela : Kocv6vtov TOU thiodv iv rco4 Tijc ipsop.6t3o; otpvrat 6 Tdac Regula de a afla in care qi a septamanei se incepe orl-ce luna. Lungimea manuscriptulut este de 20 centimetre, far latimea de 15. G-rosimea de tref centimetre milimetre. Acest manuscript se apropie forte mult de litera si coninutul din Indreptarea Lege, cum vom vedea, 77 'ArrriiliTi TO5 EL.; splpx uflvot. www.dacoromanica.ro

36. tEN1RU bREPTUL BISERICESC ORIENTAL 410 ALT MANUSCRIPT (Proprietatea Bibliotecel Seminaralni Central din Baeuresti). II) Pentru cit voesc a pune mai in urma in paralel texte din amendou6 aceste Nomocan6ne, care ati. apr6pe acelas continut, 'mi propun a da lectorilor Revistei descrierea acestui al doilea manuscript, pentru a sti precis de unde se aduc textele pentru compararea paralela. Acest al doilea manu.,cript nu este de cat tot manuscriptul lui Porfirie Mitropolitul de Nicheea, cu Ere -care schim- bar! ori omiterl de paragrafe si mid adausurl necorecte. Scriitorul acestui Nomocanon este iarasi un ieromonah Gherasim. Iata ce ne spune la finele manuscriptului: xai cr6yxto-tc xai ppovri;E4 rcollat; ipy&pa TG1 6Ef3Ailov TOUTOV, ATO'JV TO vOut.y.ov xal ipxtEpa-ctx6v, 67cO xipoy -rot') aaxicrrou ;cal ipprolor) ispot.r.ov&xou 7COTa ilyoUp.Evo; TT); crEPxcru.ix,..; T(.7.)v TcavIJ.Eyia-ccov xxi l'aPAA TOU xcrc TYIv N&o.io-xv xolipay... iv Ertl a x Tr 7-1. iv mvi lavo.Japiou a. (Forte multe erori ortografice, dovada, ca, scriitorul era necarturar). Cu multe necazuri, nedumeriri si ingrijie s'a scris a- c6sta carte, adica legiuire (civila) si arbierdsca, de main mea celui mai mic pecltos Gherasim Ieromonahul fost Egumen Monastirei lmperatesti a prea gloriosilor ArhAn- gheli Mihail si Gavriil din localitatea Nausa, in anul 1688, luna Ianuarie 1". Hartia este alba si tare, scrierea este grea de descifrat, Tar greseli de ortografie greact sint nenumrate. Pate citi- torul sa se convinga i numal din inscriptia tran crisa. Literile initiate sint florate tote cu diferite coloruri, titlurile en ros, Tar textul negru. Scara cuprinde 267 de capitule, dintre care mai tote grit in Indreptarea Legel. Acest manuscript este scris in Arabia, si asa se explica lipsa de ortografie a executatorulut. Trebue s4 presupunem, c4 originalul a fost tot manuscriptul lui Porfirie al Nicheei, dar ca transcris de mai multe on introdus multe inovAri, lucru ce am observat ca se intampla cu decopie- rele. Lungimea manuscriptulul este de 21 centimetre, la- Vimea de 15, si grosimea de trei. Acum sa punem in paralel texte din aceste Nomocan6ne $i din Indreptarea Legei si sa vedem in ce relatie start tare ele. EEL 0'..) xxi v.ovii; Tamp- xCiiv s'ar'i qi repotaip,o, si si 8i www.dacoromanica.ro

37. 420 MATERIAL Text din manuscriptul met. Titlu : Rept xprcoti, To5 iivat Et4 crutvra0ii4, xal va Carl 7C6?TE.6071 X6yOtic TtYCOV, Xwpi; vd: TEXT. flp,I,Tret TO') xpttily, TOUTiCTTL TOY apxtEpia va p.Lf.LET,Tat TO" oixaLOv xprcip xai p.iyav x tepix, TOY Kupioy r`l- lrWV Iuaoriv XptoTO,, vi Elva!, ey.- vlo-ixaxoc, &7rpocra7c6- 11ET04, c2o.yo6x.rico4, 8ixaLo4, xo.1 frisi EUX6- ACOC; EVirl;E avEeTics-rw4 8tai3oIatc, xai cruxo- pavrEiat4 va ni0're3cny TO 'yap Vx nto-TEUcrn xai Va ixoUTI Tcl ivav- -eta Tim, xx1(.7)v, OEY EINGC!, [X'XI.011' 3tOtt TrolAarc teiiv po- piT)v ec3ixug 7rac8iuov- Ta 8tol va pa) 8i1, iE-cari & xptrile; Tip 6Tc6Oecnv. Text din manusc. Seminarului. Titlu: Ilepi Tor) xpc- 6.re VOC EZYCO, .764 Tr&vtat; crut.L.Traeilc xai va u.rl Irtcruixrri XOyoug Tway, x.copt; TEXT. eivat TOY xpt- rip 'MU TiaTCY TOV dcp- xLEptoc vet fltilEtTat TO , 6ixatov, XptTip ;cal p.&- ya apxtepia. TU)v K6- ptov t.i.C6v Iu. Xp. xat va &ME .67,COG ciOpyrito4, eurpo- crcorcOXuzzo;-, ci7copo36- 41To; XCti f./.7) EUX6A0); 40Ci &:E4T(ZOO.LT; 86a- Polxic xai cruxopocv-ci atc vec ntcrrZuEt. to axo1.5cov xai fiVE.E.TiCT- 70.4.7CLaTi,JEI,V Ta bay- Tia T6m, xaI6) v rtv ;ixatov Ort, TcoA- Aoi nolleml; ci;f.xtoc rcatUvovta:;, `;Lec iEETall V napoi Tot) xpc- To5 6Tc60Ecrt4. Text din Indreptarea Legei. Titlu : Pentru ju- decatoriti, cum i se cade sit fie milosird qi sa nu creada cuvintele nimanui fiira de intrebare. TEXT. Cade-se judecato- riului, adeea Arhie- reulul, sa fie aseme- ue judecatortului celut drept, nuarelut Arhiereti Domnulut nostru Is. Christos. Sa fie tuturor milosird, neadueetor a- minte de reit, ne manios, ne fatarnic, ne luatorill de mita, drept. Sa nu creala lesne faro, de intrebare prepunerile i parele banue- lele. CA de va as- culta qi va crede, a- deal, cele ce stati improtiva celor bune, nu este drept. Pentru ca mulct de multe ori BA pedep- sesc fara dreptate, care nu cauta jude- catortul vina. Aceste texte sint din capitulul qi cari dovedesc pe deplin ca dupe texte de aceste a Nomocaminelor vulgare s'a facut traducerea Indreptaret Leget. Sa, se noteze ciL in manuscriptul meti pe margine HI scrie cu MAziou BAcurripsw4In Indreptarea Leget tot pe TravTac ;iv E.E- Tgii. tip- crut.vraeii,;, to),- ? ol To-6, i4TC't- CTEG.4. Flpino CTu!..t.Tra- r-lic, oimia- tap ail si $i si la rou www.dacoromanica.ro

38. PENTRU DREPTUL BISERICESC, ORIENTAL 421 margine : MatheiU tocmitorii de 16ge Qi ieromonah, carele a fost f6rte tnt6lept, pre porecla Vlastar., Soria capitulilor din t6te aceste nomocanone far se suc- cede f6rte regulat, pan it unde sent tntrepuse in Indreptarea Legel legile imp6rate§ti ale tut Vasilie Lupu. SA urmitm cu paralelismul textelor. Manuscriptul meil. Cap. IV, IlEpi i0C6v TYIy exxA7icria; xat T()V TcOXAewv. TEXT. `0 Miya4 B20RE0; iv Tr) TcpOc At68topov E.Trecrrolij AlyEt, TO d- ypapov 1004, firouv crwrii0Eta v6!1.0U 8lAX- 11:11Y exEt 8i4 T6v &TCQ &yip), civ3p6-iv ToU4 Oeo-- ri.o6; ilyouv ToU4 vo- uou4 iiptc7m, napE8601 o-ay. 8av eivac yeypatkv.gvoc - V71 xpEia va pu),aa-- ercuti.Ev rip uvil0Etav TOO TOTCOU. 'Av o xai cruvile Etat ;iv E1V %At).- XPE.qa va axolcu- (Joiillev Tcic tiTroeio-Et; 67rou yiverocc 71 dcu.)) Siv Exw- NEV rcapOthotav 67:6- 0Eatv Etc ixitv-rp TI V UrriciEv OTC0'.1 -1.1TET,TME, dircOpoco- tc Tc7A, Fe- povTcov xal Tceptcr. croTipcov gttet. Al Seminariulul. Indreptaroa Legel. Tot ast-fel este qi textul Manuscriptu- lui Bibliotecei Semi Se v6d numai -rorT ortografice ca deosebire. Apol au ita0 pe M. Vasilie, pe Mateiti (Vlastar) i pe Armenopol pe margine, lucru ce es to exact in Indrep tarea Legei, cu sM- gura deosebire ca are §i pe Fotie. Titlu. Glay. 4. Pentru obicelul al Bisericei carele nu se afla stria al cetacilor. TEXT. Mamie Vasilie gra- eqte intr'o epistolie ee ati trimes cAtrii Diodor. De obiceiii. .el ne$cris, adeci o- biceiul legit are putere, pentru eä toc- mirile adeca 16gea s'aii dat nou6 de la 6menT sfintY. Uncle nu e lege scrisa, a- colo trebu6§te s pa- zim obiceiul locului. Iara de nu va fi nice trebueift sit urmam intrebarei de acel lucru, Tar de nu vom afla nicT cu in- trebarea de acel lucru, atuncea trebu- 6§te sit socoteasca barinii, cum vor putea toctni. v6- t, vri 014, eiv Tthv nariel. tfi tf,i obiceiti, 'Orr", 1.,c; 1 www.dacoromanica.ro

39. 422 MATFRTAL Manuscriptul men. Ai? Et yip xcti. 'App.evenoulo;`11 Axed o-uvilOact evni vb- [Lou pu),ciTTETott. Cap. V. IlEpi IIx- tpL&pyo'J Ori Eivai et- x6va XpLaTO-U x u 7roTE i360ri mirror.) Vz xstpo- Tovij To64 Mfirpono- Xircq. T E X T. `0 Ilarpt&pyyr; elvat TO'j xpto-Tor.) EiX6V7, CT% UX04, 10-0TMC iv EitrUji vet o)yp,xpEt Tip etXY10Etav ;II 4- 1cov xmi lOywv. 'ETre;coxocv oi5v air(7) of 7?"); o-uvO;ou .9eCot ENTipEc vet XEEpOtOVET TOk 1111Tp07r0AiTOC4, 6:, TrpOrEpov ixstporo- voiivio ecTrO Tan) Ti): inotpy kg i7rto-x6Tccov. Kai Toi.); 'Apxtento-x.6 Al Seminariulut Cap. V. Ilipi ToP TcaTptipxou 6Tt, Eivat, xptcrro0 xoci Ott i&afl vci xEepotovil SOU:, Ab1rp07role-E4 In restul textulty ,2ontinutul este ace la§, dar in o limb;. cu totul stricatit. Indreptarea Legel. Griielte §i Arme- nopol : ca obiceTul vechiii in lop de lege sa, socote§te qi se tine. Aicea putem obser- va ehlar gre§ala traduatorilor, re- lend sensul cuven- tului tirticric en intrebare, pe and in text are sens de cer- cetare in proses, dis- mtie, etc. Titlu. Pentru Pa- triarhul, ca este o- Orazul lui Christos, and i s'ar'i dat se hirotonisascit Mitro- (Glava 5). TEXT. Patriarhul este a luT Christos obraz viii insufletit, fiind intru densul scrisere vie adeveratit, pre in lucru §i pre in cuvent. i Tar& cum s6 scrie, drept in- dreptand cuventul lui D-deu eel ade- &at. Dat-ati adeca Pa- triarhulul parintii de la al patrulea sobor sA hirotonisasca Mi- rropoliti. Ca mai na- inte sit hirotonia de Episcopil de in E- parhia lor. i pe Ar- 1T2 CO- A Ity.6va yi ;si polits. www.dacoromanica.ro

40. PENTRU DREPTUL BISERICESC OR12NTAL 428 Manuserlptul ma itou4 6 ITOCTpt&pr14 touc xetpoT.ova. Kai Myyrpo- Trogtat tit^ti-cpoTrAiTyp xetporover. (JET' i7CETp0- 761% to norptpxou. Kai irrio-xong info-- XOTCOV 7E1f0TOVET. tat' ircvsporiv; Toii pt1Tpo- TcoXitvi. Ac6sta pericopa, §i tot capitulul este tradus cuvent cu cuvent, In cat nu re mane nice o bldoiala ca de felul acestul Nomocanon a fost a- cel dupe care s'a tra- a us Indreptarea Le- ge!. Capt. XXII. IlEpi iEpi co; 17 10 tki8oliztp-cu- piicril -4 ivctncriOil Tip incoyp7cpilv TOU. TEXT. 'Eciv Ispeti4 4)Eu0o- 1.1.%fitupip-1 EL; 7pay liztvx, iiyouv ei.; ety.- TO,tx -71 Ei,;; Otsitirrt-,t Et; polixx -71 et.-, pXwpict apiet-roct tit; (Epwativ-ric Al Semlnarluful Capt. XXII. 11Epi tEpicoc letv 4/EUoti.xp- Ty-ham, ii votv-no07) rii: Op.oloyia4 citroti. TEXT. 'E .v to loc 4Eu3optap- TupirrEt ei4 ispetyp.vca wypriro't ii iniV1T7., 11 &Frill, 11 XcuP4Pta 4 ?toga., 411 aciTriirrIct wit dia.% TOtcdiTCC.... Indreptarea Legel. hiepiscopif Patriar- huluf hiroton4te. Si Mitropolitul pe Mi- tropoliti! hirotonel- te, cu randulala Pa- triarhuluf. $i Epis- copul pre Episcop hiroton6lte cu ran- dmala Mitropolitului Obsery chiar gre- qe11 de traducer! din causa neintalegerel sensului cuvintelor ala: vet oypctpiC rip ea-40etao traduce : scrisdre vie adevera- td, In loc de : se represinte adeverul grin fapte §i cuvinte. Apo!: Kai -roU; 'Ap- xcentax67cou; 6 Ilccrpt- 4PXTIC 11°6c XctP°"" vd-----§i pe Arhiepis- copl Patriarhul If hirotondste, far nu : $i pe Arhiepiscopt Patriarhulut hiroto- n4te, etc. Glava 25. Pentru )reotul de va marturisi stramb sail va prinde tap de iscit- a itura lul. TEXT. Preotul de va marturisi stramb den nis- care lucrure, adeca de vie, sat de mo&il sail de case, sat de liable sail de galbent www.dacoromanica.ro

41. 424 MATFRIAL Idanuseriptul meti. xp6vouc Tpeic xat vO y.a.0i.&711. Etc p.ovoco 81 ma pocpTu- (viol XaTa TEV04, 61TOU YOC 1/Zwri 614Pri Etc T6 o-cliv.oc, giro' Etc To xop- TO5 eCVOOtrY7COU, vec xacrti rip l,wlfly TOU. drcO TOU w.? xocOpE-;:ctc Wy Tijc tspwo-owric. Kai ot'rw rcaL3EUov-rat xca of aaaoG xAriptxot Lk vaop.apTupilcrouv. Ast-fel se continua textul complect pana la finele capitului. In manuscriptul met Glavele 23 si 24 sin, contopite in un sin. gur capitul X XI. Ast-fd se restabiles- te seria capitulilor. Al Seminarlubl. De si capitulile corespund, dar acest nomocanon este de- fectuos ca continut qi de ne'nvidiat ca ortografie si limba. Cu t6te acestea este lucrat tot dupe a- cest metod. Indreptarea Legal, sit opr6ste de preotia tut trel ant si sit sa duca sa salti la ma- ndstire. Lira de va marturisi asupra eui- va, ca sit i se facg, stricAciune la trupul omulul, sau sii-T piar- sati de in trupul Int ceva, a- tunce BA i s6 to po- pia de tot, asisderea sa se pedepsasca alp clinic! de vor marturisi stramb. Daca capitulile nu corespund, causa e- ste ea Glava 6 este luata din dispositit imp6rotestI si nu din Nomocan6ne, precum $i Glava 11. Dupe cate texte am adus si din diferite ]ocur!, urmeza ea cetitorul p6te fara indoiala a's1 forma prin sine convin- ger( a, ca Indreptarea Lege, publicata in Romaneste la 1652 si tiparita la Targoviste sub Mitropolitul tefan, este tradusa nu dupe Nomocanonul lut Manuel Malax, caret scris in limba biseric6sca bizantina, ci dupe un alt Nomo- canon lucrat probabil tot dupe metodul 1111 Malax, dar in limba apla greceasca, adica in ;imba vorbit6re. 'MI inta- rese convingerea mea pe monumente positive, pe manus- cripts vecla de drept Bisericesc ce ni s'ai1 conservat care, cum am vogut, ne del probe textuale necombatute. Intre Manuscriptele de Drept Bisericesc, eel mai apropiat si ca text si ca continut este acel ce i proprietatea mea. Vom vedea ce vom mat descoperi cu timpul. Tip, Et nav-ce- cfcv vial-ATd AaTI 4a si 1i www.dacoromanica.ro

42. PENTRU DREPTUL BISERICESC ORIENTAL 425 Nomocaike dill Biblioteca Muzeillui National, Bucure0. III) Nomocanon formatul 4° nenumerotat, in limbs vul- gar, greaca. La inceput lipseste scara pand, la Nr. 160. La fine lardsI incomplect, cuprinde la scud, 591 de capitule, lar la fine lipsese capitulile de la 270 inainte. Scrierea este de la finele secululul al XVI-le. Pe el citesc notele urratore : 1773, loivouapiou 10. Kciv.oi, ti-c6tpxet lEpop.ovecxou 'Ouyripiou. 1773, Ianuare 10. Este $i a mea Ilarion Ieromonahu Ungureanu. Apol : 1737. AbivO4 louviou of Et; T6 Kov.7cAormt. xat Etc TO loAtov -;)X0av Et; TO BoxoupdaTt xat (pury of BouxoupEacai:oL, XII T6 BOUlt0UpigTt4LEIMO p.ov, xat 6 `114OTaTo4 Aalurn,;(7iye 'Iou),iou Et; rip 1Tpdyrriv Etc,--t6v tIcli va(3ov noTati.6v, v.ET' l'irtTCA ilAth MEO'EpipOL ;tat ToUpx.ou4 TcoA- ?oil; xat p.rra [lava, TO OVOIJA TOO 4Spa -cpirn xx6 xapra) T.71; -ip.ipa4; 1738 111.nva McCiou 31. %rive crno-pLO; filya4 TOcrov va Elmo 67rou eTCECTEV XCCITVOUX0I XOC1 XOCIII4VCCt4, xat ) Eyav of TralatOi TC(7)4 Si» ivOup.or.rrat, v../.1 8i gietve TiTotac crricrpt.i4. 'rcrcepa [LET& TOOTOV T6v MijVCt lyEtve aatvocttx6v pxyla)6TaToy. '0 "ma*, NO[1.0X. EIVOCt TO5 ityCou Ka- Onyoutavou Ilp13tavou K. K. 'llaptdo, Ex Koury; IlEpvtayxo, ci xat ecptepta.n. 'Eypoirt Si Si iµ017) TOU eiva+coil aUToi.1 `P.nya xamTayou, 6toi.") rEcopTiou. 1782, Fupouapiou 15. 1737 Luna Iunie au intrat Nemtil In CAmpu-Lung in Julie au venit In BucurestI si au fugit Bucurestenil Bucurestii a rdmas desert Prea inaltatul D omn a fugit la 1 Iulie la reul Dunarea. Dupt a ceea ad venit Meseferl si Turd multi si cu Pas5, numele lul Ibraim. In 4iva de Jol la 3 ore si un patrat din qi 1738 In Mal la 31, s'a facut cutremur mare, in ateta trick lie ca ad calut co- surile caselor i clopotnitele i spunead bAtAnii c nu'o aduca minte i nici a fost asemenea cutremur. Apol dupa aceastA lima a fost mortalitate forte mare. Acest Nemoca- ip.pfixav INTiu.Tot El4 'llaptdv `11p.ip« Him Qi 8i www.dacoromanica.ro

43. 426 MATERIAL non este al sf. Egumen Pardianu D. D. Ilarion din localitatea Perniango chuia s'a afierosit. S'a scris de mine nepotul lui Riga Capitanu, fiul lui Gheorghe. 1782 Fe- bruar 15. Val6rea literarA a acestul Nomocanon constA in ac6Aa:: ca este din seria acelor ce se potrivesc in text cu In- dreptarea Legei n6stre c6, este unul din cele mai vechi, de si incomplect. IV) Alt Nomocanon in 40 complect §i bine conservat. Este scris la 1610, dupe cum ne convingem din insemna- rea urmatore puss de prescriitor la finele manuscriptului. 'EuleUrrn To 7Mp6s) NOI.LOZ6IVOVOV Eta )(Et* Maxapiou xop-citTi xat viou etc Tip FLOAN tor) ecyiou iv8o- ouv.EiocAotacprupo; recapyiou 'Apa&v1 axL, Mypit Maiou CliptEpa EaPf3tity. S'a terminat presentul Nomocanon de mana mea a lui Macarie Hortatzi i nou ucenic in sfanta Monastire a prea gloriosului martir Gheorghe Arsani 1610, luna Mai in 10. 4iva Samblita. Dupe acesta not urmezA urmat6rea frasa, pe care o in- talnim tradusit in romane§te de multi traducetori Romani, mai ales in imprimatele Mitropolitului Ungro-Vlahiei Antim. 6Solrep cvoL xaipolacct t;eiv 7Latpi3a xat ot acaarriuovTE4 Atuiva, oinco xat of ypapovtE4 ifi6Civ TO Tbko:,.. Acest manuscript cuprinde t6te capitulile din Indrepta- rea Legei Targoviqtene, §i data nu s'ar Linea same de interpunerea legislatiei lui Vasilie Lapu Voda in Indrep- tarea Legei, atunci s'ar potrivi exact §i numerarea capitulilor. Tot numai in acest manuscript am con3tatat pang, acum, a se afla citatiile complecte ale autorilor ori delor Sf. Parinti, de unde au imprumutat materialul scriitorif de Nomocanone. Cate °data citatiile in Indrepta- rea Legei sint gretlite, salt lipsesc; pe cand in acest manuscript sint complecte. Spita de rudenie nu o are des- voltata cu figuri §i nici la espunerea catalogelor deferite sub deosebiti Imperatori Bizantini asupra existentei ordinei 0.6) TOU te. t3E.CY Sind- §i si ¢i ToV ci www.dacoromanica.ro

44. PENTRU DREPTUL BISERICFSC ORIENTAL 427 ledereiMitropolitilor de sub Patriarhatul Constantinopolitan n'are nimic mai amaruntit despre not Romanic, ci numal enumera la Nr. 70 Ungrovlahia qi 71 Moldovlahia. Acosta insamna ca scriitorul nu cuno§tea aceste locurl li nici a scris Nomocanonul sell de cat pentru Orient. La urma mai cuprinde ni§te regale f6rte severe asupra monahismu- luiun ascetism complect. Scris6rea este lisibila in acest manuscript, dar numal pentru cel ce aunt deprinli cu pa- leografia, pentru ca useza fOrte des de scurtari, aprepe la fie -care cuvent V) Un alt Nomocanon in 4° scris in Ungrovlahia pe la finele secululul trecut, iiii care cuprinde tot materialul color done anteri6re, ce le-am descris, confine 276 de capitule. VI) Apol un alt Nomocanon sub titlul: Nop.oxivovo nivu nAoucrcetyratov ,cXeAvyti.ivov UnO TrAliiiv .9eopcipcov Flatipeov, Nomocanon prea bogat cules de catra, mulg Paring pur- tatori de Durane4et. Acest Nomocanon cuprinde capitulile de la 277-380 li trateaza despre datoriile Confesorulul §i obligaOile confesatului gi despre un numer forte insemnat de cestiuni privit6re la cult, post, serbatori qi alte servicil rituale, extrase acute din can6nele Sf. loan Pusnicul, comentatoril can6nelor : Balsamon, Zonora li Aristen, qi in fine din Sf. Paring mai posterior!. Apol de la capitulul 381-510 trateaza despre datoriile monahilor li ale mona- hielor, despre teromonahl, lerodiaconi §i diaconese. De la capitulul 511,-694 trateaza despre laid qi in special despre gradele de inrudire oprite de Biserica Ortodoxa, dato rifle fti raporturile intro paring §i fil, servl §i stepani csi un nurner insemnat de cestiunI din dreptul civil Bizantin. In fine de la capitulul 651 s'ar fi tratat in special modul de cores-. pundenta intro diferitele grade Ierarhice Oa, la 679, dar mesa parte lipseqte ca ne transerisa. Nomocan6ne de felul acesta au fost in uz in Orient mai ales dupe caderea Con- stantinopolului, cand OM judecata §i civila qi Bisericesca era severlita de catra. Episcopil Eparhiilor din Imperiul Otoman. Aceste Nomocan6ne att avut trecere li la no' in www.dacoromanica.ro

45. 428 MATERIAL PENTRU DREPTUL EISERICESC ORIENTAL seculele trecute, mai ales pentru cA continea desleggxi la un numgr prea considerat de cestiuni mixte, i care se ju- deca de Bisericg,. Scrierea din manuscript este grea de citit, de o singurg, rank scrisorea cursivg, i corectk Manuscriptul ne- complect. VII) Acest manuscript este numal o parte din Sintagma lui Jacob Arhimandritul din Ioanina, incepend cu litera K. Arm dar este volumul al II-lea din amintita Sintagma. Unde va fi volumul intai ? Manuscriptul este In folio cuprinde paginile de la 513-1292. Scrisorea este forte lisibilA corectatk dar executatg, de mai multi prescriitori, nu este mai veche de jumgtatea seculului trecut. In Ca- talogul Mitropoliilor Episcopiilor citesc in acest manuscript la pag. 1268: 'TcrrEpov iygvov-co Kai iv Tin Myypopoc- x4 of 860 11-tirpoicoli-cat xai iv T11- Mono3lazicc. Kai 6 1.Liv Et; ?zee Tbv TOTCOV TOU VcpSEwv zoci i';apxo; V-1E-cat Tcia-Tic OUyppia; xxi FIX%-ftv@v, 6 ai g-cEpoc; Aircat AirrporroV-rri4 xaTi TOV EET)Ep-rj vov %xi TOv TorcOv iTc6%.Etv TOI.; 'Autaa-iscc hal b Tifj Maupof3Xaxicf e-cEpot ;Uo. Kai iv Tti rOVI/gT1 Eiv/t v1pc4 44; Mtxpi4 Two-a-iac Apoi s'a facut qi In Ungrovlahia Qi In Moldovlahia. $i unul tine locul celui al Sardelor qi se ;lice Exarh a Vita Ungaria tar cel'alt se dice Mitropolit de Severin §i One locul celui al Amasiel in Mavrovlaliia alai doi, i in Galicia, care este o parte a Rosiei AcestA parte din Sintagma lul Iacob Ioanitul este forte bine conservata. C. E. gi gi gi midi. si si si 7'4; Il t si Platurilor, www.dacoromanica.ro

46. TIPICUL IN BISERICA ORTODOXA. Acum de curand a aparut in tipografia Patriarhatulul de Constantinopol o noun ediOe de tipic, intocmit de o comisiune numita de -oficiul patriarhatulul li care s'a pu. blicat in 1888. Fiind-ca acest tipic este aprobat de Sino- dul Marei Biserici din Constantinopol, de aceea el p6te servi qi in Biserica nostra ca carte, dupe care sh se urmeze 4ilnic aqezarea randuehlor biserice§t1. Prin acesta s'ar su- prima unele nepotriviri in alezarea ritualului de pe la unele locuri gi Biserici din Regatul Romaniei li s'ar mentinea ci unitatea represintarei Cultului cu tot Ortodoxismul. Nol Romanil pe .timpul predominarei Slavismului in Biserica nostra na0onala am intrebuintat qi tipicul tot in Slavo- nelte. Apoi fiind-ca atat ritualul bisericesc cat qi invetaturile tipicale, fiind in limba streina rill ne'nIeleasa de clerul naponal, nu le pricepea pentru aceea §i randuelele bisericeqti se acezau, Dumneleil mai dtie cum, dupe priceperea §i bunul sims al clericulul. Cea intal incercare de a ro- manisa cultul la nol a fost, de a se imprima tipicul in romanelte. Ala gtid, ca de §i Mineile se imprima Inca. la Buzeii tot in slavoneqte, tipicul din ele §i Vietele Sfintilor sint in romane§te. Aqa se intampla li cu Liturghia 1111 Cantacuzin, imprimat& la Buzeit, textul este slavonesc, iar tipicul romanesc, pentru a dti ce trebue sa, faca clericul roman, ce numai www.dacoromanica.ro

47. 430 Timm, IN BISERICA ORTOIDOXX pricepea pe atunci slavoneste. Tot asa se intampla si cu cartea luiStefan Mitropolitul, intitulata Mistirio said Sacra- mentsatidoul din cele sapte tame etc. etc. Se inteege usor ca clericil nostri, preotii si cantaretil ne stiind slavoneste, find- ca nu era ca limba for de neam, nu stial, nu se pricepeail cum trebufati sa, aseze servirile cjilnice In Biserici. S'apoi niel Ierarhia n'avea ce le face, pentru ca nu le putea pretinde stiinta unei limb' streine, ci cel mult sa multamea cu aceea a stieal ceti slavoneste. fats ce citese in introducerea Psaltirel din 1651, imprimat de Stefan Mitropolitul din Scaunul Belgradului, sub Gheorghi Racoti al II lea : .... Pentru aceea se arata, lumina t si aeve dintru acestea din t6te, cii, rugaclunile dinteadunari, Inca si dintr'alte locurl, liturghiile, rugaclunele si cantgrile si alte slujbe DumnecleestI, numai ce-s in desert in limb& streina, celor ce nu o inteleg, si inaintea lui Dumnecleu Inca nu-s voice, care-s in limba streina si nu be int6leg si cu vina savor pa- gubi eel ce slujesc slujba D-qeeasea in limba streina, ne inte- legand'o, cum fac Popil de Rini, si cel barbati len* si pateri, ce se chiama parinti si desvestavniel si calugarite, care nimica nu stir carte, si Inca canta : Tata] nostru si Ave Maria si psaloml in limba streina, fara de t6ta stiinta, aceea s ca gaitele si ca pase'rile care-s fara de t6La stiinta si Inca vor ca se gralasca ca si omul, asa si ace' ce graese in limba streina neintelegend'o". Acest loc stigmatisaza puternic obicelul, abuzul de a se celebra serviciile religiunel crestine in alts limbil de cat acea inteleasa de popor, fiind-ca pentru el si in fav6rea lul se face, comform hotararei Bise- ricel Ortodoxe. Pentru acest cuvent si Serban Cantacuzin Vel Paharnic imprimand : Santa si Dumne4eeasca Li- turghie" in timpul lui Constantin Basarab la Buzeil, in 1702 prin ostenela lul Mitrofan, Episcopul de Buzeil, ne put6nd introduce de odata tots Liturgia in limba Romaneasca, lag textul slavon, dar introduce in ea in romaneste, serviciul de la Duminica poparirei Sf. Duh, rugacTunele im- partitsirel etc. etc. si tot tipicul, pentru care spre a se www.dacoromanica.ro

48. TIPICUL tN 13ISFR1CA orcropotX 431 justifica fats de (Sunni natingI al timpuluI lath, cum se exprima : Care (Liturgie) acum de noil s'att tiparit si in lumina s'at dat, intru folosul tuturor preotilor ci diaconilor, ca se p6tat prea lesne a sluji cum se cade pre randutala el, din izy6dele grecesti tipicul pre limba romaneasca. Scos intocmit din porunca ci osirdia impreuna t6ta cheltuiala Jupan Serban Cantacuzin Vel Paharnic"... De aicea sa constata evident, ca preotil noctri nestiind slavonecte, nu pricepeatt regulile tipiculul ci dar sluja nu cum ce cade liturghia pre orinduiala a .Mai lamurit se exprima Mitropolitul Stefan in cartea citata ma! sus, la (Predoslo vie) Precuy8ntare: .Nu cum ail lost panel acznic slovenefle tipicurile, carele nu le pot cinstitii cucernicit preott pentru nesabulala lor, ce tot romaneste tote, tot pre rind, carele lesne tntr'alte Molitfelnice nu le yeti forte afla, cad ca socotinta usardie cand aI scris, atata a pune n'at. vrut intra Sfintele TaIne...." Apol ma! la vale dice: ,,.... Drept aceea decd vremea ce se resipeste $i se goneste de se sparga intunerecul cu inorarea cetil $i a paclei nestiinteI mete, de am ma! dres randuIalele ci le-am prepus romanecte c ic, pentru aceea nu se cade volle dreptilor midi fit a! provoslaviel sa ye imponcisat! si BA ye scrabiti improtriva pastorulul vostru...." Sa vede ca Mitropolitul Stefan avea un partid oposant din cler, ce nu vedea cu ochi buns li se 'Area ca piere sfintenia re- ligiei, data va ceti preotul romaneste in Bisericadirec- tiunea sa de a introduce limba Roman& a pre in serviciul Bisericei, ci preferau se pronunte cuvinte secide sens, invetate pe dinafara, numai sa nu fie romanestI. Cand este vorba de tipicuri, apol fiind-ca nu stieati. preotiI Romani ce spune pe slavonecte, el puneat1 randuIelele bisericesti dupe obiceill on cum se pricepeau. Adsta a urmat 'Ana cand incetul cu incetul prefacut tipicile in cartile de ritual pe romaneste imprimat si aparte tipice to limba Romana ; dar acesta s'a intamplat pe la finele seculului trecut $i inceputul acestul present, cand imprimat ti- $i slat s'at slat si fli si 1i www.dacoromanica.ro

49. 42 TIPiCUL IN BISER1CA ORTODOXA pice romaneqti. Fiind-ca tratam despre o noun editie de tipic, nu este rail cred sa vorbim pe scurt §i despre vechimea randuelelor BisericeqtY, cum qi de autorii ce s'at ocupat in special in Biserica nostra Ortodoxa cu alezarea serviciiior in sfanta n6stra Biserica. Despre acesta insa numai ocasional. T6te partile principale a le randuelei Liturgies qi rugaciunele cu speciile for cum qi cetirea din Santa Scriptura se cantat in Biserica din tota vechimea. La inceput Creqtinii intrebuintati mai mult cantari psal- modice de cat imnologice. Erat insa in uz in seculul al IV §i odele, imne imprumutate din Vechiul Testament qi care se conlegait cu psalmii. Imnologia a luat estindere mare prin seculul al VI-le kii s'a desevergit pe timpul St Than Damaschin. De la acest timp s'a latit odele spirituale li a predominat randulala cantata si prin bisericile de la sate. In vechime canta tot poporul, ca §i in Sinagoge ebraica. Incepea unul cantarea §'apoi it urma poporul, de undo ni-alt remas cuvintele 15 rcoVt/Isn) §i. incxxo6Ecv. Pentru a nu se furiqa in Biserica cantari eretice§ti, Sinodul din Lao- dicia in canonul al XV hotara§te : Nu se cuvine peste psaltii canonici, carii se sue pe Amvon qi altii se canto In Biserica din deftere". Pe timpul Imp6ratului Iraclie s'at numit 25 psalti pe la Biserici, 160 de ceteti qi 70 de ipodiaconi. Cu timpul Biserica s'a impodobit cu omen/ doctl rti devotati ei de la carii ni-at Aram tot materialul ritualistic in Biserica, qi care cunoscut qi bine studiat este un intreg curs teologic. Marele Atanasie §i marele Vasilie set ocupat mai cu sama cu disciplina bisericesca, de a- ceea de la ei avem mai ales rugaciuni. Cei trei marl Ie- rarhl ni-ail lasat ritualul §i. randuiala Liturgiilor ce se conserva pans asta-41 in Biserica. Imnografi : notam pe Sfintil Efrem Sirul, 378, pe Grigorie Teologul, pe loan Crisostom; pe Ciril al Alexandriei, pe Proclu 447, pe A- natolie Patriarhul Constantinopolului, pe Roman, Timoteit Patriarhul Constantinopolului, pe Sofronie Patriarhul, pe Andrei al Critulul 713, pe Gherman Patriarhul 740, pe www.dacoromanica.ro

50. TIPICUL tN BISERICA ORTODOXX 433 Ioan Damaschin, pe Cozma, pe Teodor studitul etc. etc. Ast-fel din timpurile vechi §i. panA in present nu se intre- rumpe fisirul imnologilor in Biserica Ortodox6,, in cat compunerile for tote formeaz6, o bun. biblioteca. In Biserica hag, nu se intrebuintaza, de cat acele admire de universa- titatea Bisericei, p6te insa. o Biserica, particularl s6, sever- lased servicil speciale, cand evenemintele religi6se o indrep- tatesc la ala ceva. Pentru ca in Biserica s6, se pazasc6, cea mai strict6, ordine in succesiunea serviciului §i cea mai mare disciplin6, in executarea servirel, tote imnologii insemnaii in compunerile for locul ce trebue sá ocupe scrierea for la cutare sail cutare serbare li timpul cand trebuea executat acel ritual ; apoi modal executarei on ehcul (glasul) dupe care are a se canta. Acest produs al Sf. Parinti cu timpul imultanduse era forte ingreuitor pentru cantarep de a Linea neschimbata ordinea ritualului. De ingrijire s6, nu lese ceva afara, i care ar fi jignit simtul for religios li le-ar fi ingreuiat constiinta morala, p6te ar fi uitat ceva din ritual ; ae4sta cerinta a nevoit pe 6menit cunos- atoll in serviciile biserice§ti de a scree anume cArti, care se coupe numai chipul alezerei randuelelor biserice§ti in tote lilele de peste an. Acesta trebuintit a mai provocat'o qi obicelurile rele ce se introdusese in bisericile de prin sate, unde ne§tiind randuelele, sever§ail serviciile biserice§ti in mod arbitrar. Cea Intai Biserica ce ni-a lasat in- scris chipul a§6zarei randuelelor biserice§ti este Biserica Patriarhala din Ierusalim. Apoi cu acel material scris a intreprins o lucrare deseverlita li f6rte pe larg sfantul Sabba Studitul. Dupe acesta manuducendu-se gi alp marl Eclesiarhi ai Monastirelor, cu deosebire din Santul Munte Aton §i Sf. Munte Sinai, ail scris mai multe manuale de felul acesta. Norma frisa li-aii. fost Tipicul Sf. Sabba. A- cest tipic este tradus in Romane§te §i imprimat in Mo- nastirea Nea-mtului in seculul nostru. Greutatea de a se aplica ad-litteram in tote Bisericile Tipicul Sf. Sabba pro- vine de acolo, ea el l'a compus pentru Chinovil qi Mo- Biscrica Ozthodoxti RomanA, 4, www.dacoromanica.ro

51. 431 TIP1CUL IN DISERICA ORTODOXA nastirl, a§a ca spre a-1 practica on a se conduce de pres- criMiile lul in servicil §i a Linea semA §i de estinderea im- nologieT, este cam greti El.i. cu anevoe, pentru a ar trebui a sta maT t6ta 4i.Aa in Biserica. Pentru acest cuvent acest tipic sA aplica maT mult in societate cAnd sint serbatori marT de ale Sfintilor qi Imperateqti, Tar pentru serviciul Iilnic, Biserica Mare din Constantinopol a editat la 1685 unul maT pe scull. In seculul nostru Constantin Savopul, Protopsaltul Mara Bisericl a editat doua edi0 de tipic maT pe scurt, dupe cum se obiclnuelte serviciul in Patriarhatul de Constan- tinopol. Acest tipic s'a tradus li Roma'ne§te gi imprimat in Bucure§a sub reposatul Mitropolit Nifon. Acum Biserica Mare in 1887 a format o Comisiune speciala, care sA se ocupe ca regularea difinitivA a tipicuini. Acest tipic s'a aprobat de Sinodul din Constantinopol §i s'a imprimat in 1888. CrecIend ea fac un servicitt 6menilor bisericeqti, fa- cendu-le cunoscut editarea acestel cArp primita de intrega Biserica, am tradus raportul ComisiuneT §i aprobarea Sf. Sinod Patriarhal §i le da vom publicitateT in nume'rul viitor al Revistel cand voitt publica, dupe acest noti tipic §i serviciul ordinar al Duminicel, spre a se vedea insemnAtatea luT. C. E. www.dacoromanica.ro

52. APOLOGIA SCIINTIFICA. (Urmare): CAP. X. §. 1. Istoria omulul : starea primitiud a omenirel; inudtatura eredintei. E.Cun4tem natura §i origina omului. Este o creatura ne- mijlocita a lui Dumneqa. ; este compus din corp qi Bullet spiritual. Snfletul omenesc este un principnl substantial, rationabil qi liber, esentialminte deosebit de corp cu care este unit personal, independent de materie in operatiunele sale mai inalte, neputend sá fie resultatul unel simple evo- 114iuni biologice, nici chiar un organism viii, inzestrat cu sensibilitate conscienta ; nu pote fi rezultatul unel simple e- volutiuni a corpurilor brute. Omul ocupa un loe aparte in lumea divisibila §i pro- fund divizata a fiintelor vii, pentru ca singur este cu minte cii liber ; pentru ca. singur, mulp.mita ratiunei li libertCt- tei sale, pote sl reflecteze, sA, creeze o limbs conventionalli) IA inventeze, sä progreseze ; pentru cá numal el cunoilte esenta lucrurilor, adev6rul, binele, frumosul, universalul, absolutul, precum vom vedea. www.dacoromanica.ro

53. 436 APOLOGIA qT1INT1FICA. Trebue sa cautam §i sa determinam acum conditiele in care a aparut, pe glob, ace sta kfiinta extraordinara. Ce invata credinta, ce invata Itiinta privitor la istoria primu- lul om. privitor la istoria primitive a omenirel ? Doug intrebari capitale resume e i doming istoria omulul preistoric 1° Starea primitive a omeniret fost'a ca o stare sel- batica ? 2° Ce trebue sa cre dem de anticitatea species omene§ti? Aceste clout; problems au luat In timpul din urma pro- portiuni marl ; dificultatile aparente, obiectiunile, nelnte- legerile ce provocat sunt de acele care pot sa turbure sufletele credinclocilor, care deconcerteza forte lesne, tend nu sunt in de ajuns de studiate. Solutiunele sunt cu tote acestea f6rte lamurite i rationale ; le vom espune in dou6 capitole deosebite. Si mal intai in ce conditiunl a aparut omul pentru prima Or pe pam8nt? ce Invata credinta creltina in privinta ace cta ? Pan& acum tai pe cat& vreme a fost vorba numai de u- niversal material §i de formatiunea sa, de orizina §i des- voltarea viP el, prescriptiunile credinteI ail fost reduse la espresiunea cea mal simple ; at5 constat intr'o singura dogma; crearea din nimic; actiunea indefinite a causelor secunde, opera de formatiune sau de desvoltare (opus dis- tinctionis), fiind lasata Intro ga liherelor cercetart ale sciintel. Dar indata ce e vorba de om, de fiinta rationabila §i li- bere, chipul lul Dumne4eit, :invelatura revelata devine mat Intelesa, mal lamuritm De sine omul este muritor. Natura sa curate in privinta ace sta este asemenea cu a color nate animale ; conditiunea sa apriori dace s'ar putea (lice ma, este de a fi supus ca §1 &mole la evolutiunea vitala, la actiunei puterilor fisico-chimice : de a se nasce, a cresce, a scadea, a suferi, a muri. Propriul corpulul sell este de a se desface In morm nt. lead : www.dacoromanica.ro

1892 06

1892 06

1892 06

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente(20)

Destacado

Destacado(19)

Similar a 1892 06

Similar a 1892 06(20)

Más de Dalv Alem

Más de Dalv Alem(20)

1892 06