14 tipuri şi câteva exemple. Se aplică pentru România.

1. Liste de personalităţi
criterii, exemple, explicaţii

2. ştri
Cei mai influenţi
s
nii No
bloggeri, FocusBlog
ines
Bus
ani, Ba
aily
i
Noştr
s, D
Top VIP, Amos News
40 de
Banii
tial
Top 300 Capital, revista Capital
uen
mâni,
i sub
Infl
Forbes România 500 miliardari
i 66 ro
Adevărul Holding
omân
25
Top
Who’s who in business - Cei mai
ernic
nari r
importanţi 1.000 oameni din business
Ziarul Financiar
10 pentru România
ai put
Realitatea TV io
romil
33 Business Women Cei m
The Marketer
40 eu
Lista lui Crin

3. Relevanţa listelor de personalităţi după criteriile folosite
obiectivitate Evaluare ştiinţifică
www.fedeme.ro NR. de followeri 11
popularitate/simpatie
13
Sondaj de opinie 14
putere de decizie
NR. de apariţii
de specialişti 8 în presa centrală
3 Averea cunoscută 12
Sondaj de opinie 9
putere economică
Sondaj de opinie 7 Afilierea profesională
criterii multiple
Sondaj de opinie 10
4 influenţa
cu plată paid Who's Who 6
2 Sondaj de opinie
putere simbolică
idiosincratice
1 5
gradul de măsurabilitate

4. explicaţii 1. Listele idiosincratice sunt cele care răspund unor criterii strict personale, de genul “Regizorii mei favoriţi”.
1 Complet irelevante pentru categorii extinse de public, ele pot fi interesante, în măsura în care autorul este el
însuşi un receptor al atenţiei şi încrederii oamenilor. La o scală mai mică sau mai mare, listele care contează
sunt opere ale unor feţe-de-mase.
Ex: Lista lui Crin, Lista lui Tokes
2. Listele cu plată sunt cele unde se întâlnesc publicistul oportunist şi clientul naiv sau pur şi simplu vanitos.
Dispus să plătească (sau să sponsorizeze) includerea în catalog, beneficiarul poate descoperi că principalul
criteriu care funcţionează în insectarul cu pricina este tocmai această disponibilitate. Departe de a fi complet
idiosincratice, criteriile de selecţie rămân puţin relevante. Adesea, apariţia în produsele de gen spune mai multe
despre relaţia personajelor cu publisherul decât despre relaţiile dintre ele şi cu atât mai puţin despre raportarea
omului la restul lumii. Criteriile sunt laxe şi mobile, clienţii, cu puţine excepţii, mereu alţii.
Ex: 33 Business Women Hall of Fame, The Marketer Group
3. Listele idiosincratice realizate de specialişti. Criteriile sunt numeroase, iar aplicarea lor puţin controlabilă. De
exemplu, la "Cei mai influenţi 25 de oameni din turism", experţii sunt jurnalişti şi oameni din branşă. S-a ţinut
cont de dimensiunile afacerilor, gradul de inovaţie dovedit în business şi potentialul de a influenţa piaţa în viitor.
E loc pentru subiectivism, dar şi suficient spaţiu pentru a plasa expertiza şi buna credinţă. Dacă aceste două
precondiţii sunt depăşite listele pot câştiga încrederea publicului pentru a deveni chiar mai influente decât
clasamentele statistice. Valoarea celui care construieşte lista se transferă asupra listei.
Ex: Top 25 Influentials, Daily Business
4. Sondaj de opinie cu criterii multiple. 10 pentru România, proiectul lui Mihai Tatulici, realizat de Realitatea
TV, este cel mai cunoscut clasament de personalităţi, prin durată (a fost lansat în 2005) şi prin promovare
media. Listele propuse diferă de la un an al altul, criteriile de realizare au fost volatile în primele ediţii, rămân
nesatisfăcătoare şi acum.

5. explicaţii 10 pentru România ratează miza cea mai ambiţioasă pe care şi-o asumă public: "să delimiteze valoarea de
2 notorietate, în acele domenii care pot accelera evoluţia spre o Românie modernă, contribuind la reconstrucţia
elitei româneşti şi la cunoaşterea ei." În formatul actual, topul final apare în urma unei selecţii în 3 etape: I.
sondaj de opinie pentru identificarea "celui mai bun...", II. sondaj de opinie pentru identificarea criteriilor de
valoare în categoria respectivă. III. sondaj de opinie, pe baza criteriilor stabilite.
"Elitele" sunt decise până la urmă tot prin vot popular, adică tot de ageamii şi tot după notorietate. Rezultatele
sunt dezamăgitoare, uneori chiar aiuritoare: în 2007, Elena Băsescu era considerată "cel mai bun tânăr
politician" de numai 2% dintre respondenţi (etapa I), dar ajungea în final, pe prima poziţie! Victor Ponta,
numărul unu, în prima etapă (28%), termina al şaselea. Dan Diaconescu e plasat primul la analiză politică (!?),
iar Mircea Badea e cel mai bun jurnalist. Listele nu răspund nici unui criteriu clar şi lasă loc la suspiciuni. Critici
şi comentarii aici, aici şi aici.
10 pentru România e totuşi numai un program de televiziune, populist pentru că e show de mase. Abordarea
grandioasă/grandomană lasă ţintele mari neatinse, dar generează comentarii utile pe tema elitelor.
Ex: 10 pentru România, Realitatea TV
5-8. Sondajele de opinie care se soldează cu un top de personalităţi suferă de un deficit de relevanţă care
provine din două surse. Mai întâi sunt chestiunile metodologice şi logistice (selecţia şi adâncimea eşantionului,
bateria de întrebări, interpretarea etc). Dificultăţi şi suspiciuni care, totuşi, teoretic, pot fi depăşite sau
acceptate.
Materia sondajului de opinie o reprezintă, însă, … opinia! Iar percepţia individuală cu privire la noţiuni
abstracte şi vagi precum “putere simbolică”, “putere de influenţă” sau “putere economică” diferă într-atât de la
un subiect la altul încât ideea de obiectivitate rămâne extrem de îndepărtată. Pentru publicul larg, conceptele
de mai sus sunt goale de conţinut, astfel încât pot căpăta cele mai fantasmagorice sensuri. “Puterea de
decizie” este un concept mai transparent, ceea ce plasează acest criteriu mai sus pe scala obiectivităţii.
Pe cealaltă axă, a gradului de măsurabilitate, ierarhia se păstrează între cele patru criterii utilizate în
sondajele de care avem cunoştinţă. Contează din nou câştigul de claritate a conceptului şi de omogenitate în
utilizare, în rândul repondenţilor. Oricum, faţă de primele două tipuri de liste, cele rezultate dintr-un sondaj de

6. explicaţii opinie sunt cu mult mai relevante prin efortul constrângător al criteriului unic şi prin invocarea unui eşantion
3 reprezentativ din publicul interesat.
Ex: Cei mai puternici 66 romani, Banii noştri
9. Listele după avere sunt dintre cele mai apetisante şi nu numai pentru că se apropie de personalităţile vizate
până în cele mai intime zone. Ci mai ales pentru că transpiră obiectivitate, relevanţă şi transparenţă. În plus, se
lucrează cu numere, iar ceea se numără sunt bani! Adică unităţi perfect comparabile şi aparent univoc înţelese.
Atunci când ai înainte două liste ale averilor atribuite aceloraşi personaje constaţi: a) informaţia este
incompletă, b) sursele sunt necredibile şi contradictorii, c) conceptele utilizate (avere personală, valoare de
piaţă, valoare estimată etc.) sunt neclare şi fluide.
Ex: Top 300 Capital, revista Capital
Forbes România 500 miliardari, Adevărul Holding
10. Listele de afiliere profesională sunt chemate să rezolve în parte neclarităţile care persistă în urma
sondajelor de opinie cu privire la puterea sau influenţa persoanelor. Clasificarea companiilor este mai simplă
decât cea a averilor personale, pentru că persoanele juridice au cerinţe de raportare mai stricte şi comparabile.
Ca urmare, selectarea decidenţilor de rang înalt din aceste companii compune o listă cu un grad de relevanţă
ridicat. Avem însă o abordare care nu permite decelarea cu fineţe a calităţii individuale (cum a ajuns X pe
poziţia respectivă, care este randamentul lui acolo, cât este contribuţia lui şi cât a sistemului etc). De aceea, nici
nu poate fi vorba despre un clasament al personalităţilor. Faţă de listele după avere, câştigăm măsurabilitate,
dar pierdem din precizie, adică renunţăm la obiectivitate, acceptând un joc mai larg al arbitrarului.
Ex: Who’s who in business - Cei mai importanti 1.000 oameni din business, Ziarul Financiar
11. Listele de evaluare ştiinţifică au la bază cantitatea şi calitatea materialelor publicate, traduse şi citate de o
comunitate de experţi. Cuantificate în baze de date pe specialităţi, aceste elemente construiesc nemijlocit
clasamente. Aplicabile însă numai în interiorul breslei, câteodată extrem de restrânse într-o anume
specializare. Nu pot fi extinse la toate categoriile de personalităţi.
Ex: Institute for Scientific Information Web Of Knoledge

7. explicaţii
4
12. Listele după numărul de apariţii sunt dintre cele mai relevante, pentru că sunt simple. Sunt construite pe
un criteriu clar şi perfect măsurabil. Comparaţiile sunt instantanee, iar rezoluţia imaginii în mişcare foarte bună.
Este de chestionat baza de cercetare, pentru a clarifica importanţa acesteia (în principal acoperirea).
Simplitatea e punctul forte şi principala slăbiciune: pentru consideraţii mai elaborate e nevoie de date noi. Care
este semnificaţia poziţionării lui Traian Băsescu pe primele poziţii în numărul de apariţii ale numelui în presă? E
ţinta unor campanii ale mogulilor sau e generator de tematică publică? Volumul în cauză e benefic sau nu
imagini publice respective? Cu clarificările şi plusul de informaţie odată aduse acest gen de liste poate deveni
unul dintre cele mai relevante.
Ex: Top VIP, NewsInterceptor (Amos News)
13. Listele după numărul de followeri dau seama de cei mai influenţi actori ai spaţiului virtual (online, blog,
new media) într-un mod spectaculos de simplu şi perfect măsurabil. Chiar fără să fii complet de acord cu
formula propusă (Influenta = Receptare x Acceptare?, articol preluat?), lista după followeri este cea mai
obiectivă pentru că îţi oferă exact ceea ce îţi promite. E tocmai ceea ce îşi propune, pentru a se livra
marketerilor.
Ex: Cei mai influenţi bloggeri din România, FocusBlog
Dar nimic mai mult! Pentru un maxim de obiectivitate eliminăm din compunerea listei orice “percepţie”. Şi
constatăm că rezultă un top al blogurilor, şi nu al bloggerilor. Pentru noi, însă, oamenii contează şi influenţa lor,
care nu poate fi redusă la numărul de articole preluate. Ştim bine că un singur text poate fi mai influent sau mai
semificativ decât alte 100 preluate mecanic sau inerţial. (ex. “am cravata mea, sunt pionier...”, zoso.ro)
14. www.fedeme.ro porneşte de la ştirile zilei, astfel încât acoperă personalităţile care “fac” ştiri, adică cele
care atrag un număr mare de cititori, cele care interesează masele. În lipsa votului utilzatorilor, am rămâne aici,
la o listă idiosincratică, cu ambiţii de exhaustivitate. Voturile transportă lista www.fedeme.ro în zona de
obiectivitate a sondajelor de opinie şi o transformă într-un top. În cele din urmă, continuitatea şi volumul
voturilor descriu în termeni comensurabili şi verificabili popularitatea şi simpatia de care beneficiază o anume
figură publică şi toate la un loc. Identifică în aceaşi măsură în care creează feţele-de-mase.

8. Liste de personalităţi
criterii, exemple, explicaţii
Gabriel Avăcăriţei
www.fedeme.ro
gavacaritei@yahoo.com
http://ro.linkedin.com/in/gabrielavacaritei
http://www.facebook.com/gabriel.avacaritei