Notă analitică: Promovăm o finanțare mai bună a sectoarelor prioritare în 2014

1. Nota analitică privind proiectul legii
bugetului de stat 2014: advocacy
pentru finanțarea mai bună a
sectoarelor prioritare
Materiale reprezentanților societății civile din cadrul mesei rotunde din 11
decembrie 2013 organizate de EXPERT-GRUP pentru dezbateri asupra
proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2014
Chişinău, decembrie 2013

2. Notă de limitare a responsabilităţii
Prezentul document a fost elaborat de Centrul Analitic Independent EXPERTGRUP în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea
transparenţei şi promovarea controlului public” finanţat de Fundaţia SorosMoldova.
Totodată, numai autorii sunt responsabili de afirmaţiile din acest document, care nu
sunt în mod necesar împărtăşite de finanţator sau de persoanele care au făcut
comentarii.
EXPERT-GRUP nu adoptă opinii colective.
Autori
Dumitru Budianschi, Expert-Grup – Transparența procesului de elaborare a bugetului (capitolul 2),
Caracteristica generală a BPN (capitolul 3) și Concluzii generale (capitolul 9).
Parascovia Munteanu, Keystone Moldova - Protecția socială (capitolul 4)
Victoria Vasilescu, Expert-Grup – Educație (capitolul 5)
Eduard Mihalaș, consultant Politici de tineret și sport - Politici de tineret și sport (capitolul 6).
Veaceslav Reabcinschii, consultant politici culturale, - Cultura (capitolul 7)
Iurie Pintea, Institutul de Politici Publice, - Apărarea Națională (capitolul 8)
2

3. Conţinut:
1. Introducere ........................................................................................... 5
2. Transparența procesului de elaborare a bugetului ................................ 6
3. Caracteristica generală a BPN ............................................................. 7
4. Protecția socială ................................................................................. 10
5. Educație ............................................................................................. 13
6. Tineret și sport ................................................................................... 18
7. Cultură ............................................................................................... 23
8. Apărarea Națională ............................................................................ 25
9. Concluzii generale .............................................................................. 29
3

4. Lista figurilor:
Figura 1 Evoluția cheltuielilor, veniturilor și deficitului BPN în perioada
2010-2014, miliarde lei................................................................................ 7
Figura 2 Structura cheltuielilor BPN după clasificația funcțională și
modificarea acesteia față de 2013 (scontat)................................................ 9
Figura 3. Bugetul MTS pentru sectorul de tineret în perioada anilor 2011 –
2014, mii lei .............................................................................................. 19
Figura 4. Bugetul MTS pentru sport în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei
................................................................................................................. 20
Lista tabelelor:
Tabelul 1 Transferuri de la BS către BUAT din raioanele Basarabeasca, Ocnița,
Rîșcani și municipiul Chișinău .................................................................... 15
Tabelul 2. Alocații pentru autoritățile publice centrale destinate finanțării
investițiilor capitale, mii lei ........................................................................ 16
Tabelul 3 Numărul construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și de
întremare a sănătății ................................................................................. 21
Tabelul 4 Evoluţia cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii
2011-2014, mii lei ..................................................................................... 27
Tabelul 5 Cheltuieli pentru sectorul de Apărare Națională......................... 27
4

5. 1. Introducere
Scopul Notei analitice este de a prezenta o opinie independentă asupra modului în care proiectul de buget
pentru anul 2014 reflectă prioritățile și necesitățile de dezvoltare a Republicii Moldova. Materialele expuse în
acest document au stat la baza prezentărilor avute la masa rotundă privind discutarea proiectului de buget
din 11 decembrie 2013. De asemenea, documentul conține recomandările și concluziile expuse la masa
rotundă. Documentul poate fi util pentru participanții la procesul bugetar în a asigura o mai bună acoperire și
corespondență a prevederilor bugetare cu prioritățile sectoriale.
Subiectele analizate în Notă țin de domenii precum educația, protecția socială, cultură, politicile de tineret și
sport, și apărarea națională. Analizele pe domenii au fost efectuate de reprezentanți ai celor mai active
organizații neguvernamentale din domeniile respective. O deosebită atenție s-a acordat analizei respectării
bunelor practici privind asigurarea transparenței în procesul bugetar.
Structura Notei analitice constă din 7 capitole de bază, introducere și concluzii generale. Primul capitol de
bază este consacrat problemelor legate de procesul bugetar și respectarea principiului transparenței. Chiar
dacă probleme în ce privește respectarea graficului de elaborare și transparența bugetară au existat și în anii
precedenți, în anul curent anvergura abaterilor și cauzelor acestora au fost deosebite.
În capitolul trei au fost prezentate principalele caracteristici ale bugetului public național și a politicii bugetar
fiscale. În atenție au fost aduse evoluțiile veniturilor, cheltuielilor și a deficitului bugetar, precum și cele mai
importante aspecte ce țin de impozitare și structura veniturilor.
Fiecare din capitolele următoare sunt destinate subiectelor din domeniile menționate. Capitolul patru este
dedicat protecției sociale. La acest capitol au fost analizate toate programele și subprogramele bugetare și
au fost efectuate concluzii și recomandări critice.
Capitolul cinci este destinat sectorului de educație. Accentul a fost pus pe elucidarea principalelor probleme
ale acestui sector și în ce măsură propunerea de buget este menită să atingă obiectivele definite în
documentele strategice din acest sector.
Implementarea politicilor de tineret și sport au fost analizate în capitolul șase. Abordarea de bază a fost
analiza programelor și subprogramelor bugetare destinate acestor politici. Principalele probleme ale acestui
sector sunt legate și de repartiția atribuțiilor în Guvern, astfel resursele alocate nu corespund necesităților
fundamentale din acest sector.
Capitolul șapte este destinat culturii, în care au fost analizate prioritățile stabilite în programul de guvernare,
strategiile sectoriale la subiectul de coerență a acestora și acoperire financiară în propunerea de buget.
În capitolul opt, pentru a fost efectuată o analiză succintă privind alocarea resurselor bugetare pentru
apărarea națională. Aceasta a fost efectuată în baza programelor bugetare și a documentelor strategice
privind apărarea națională referindu-se și la mecanismele de luare a deciziilor în acest sector.
Nota analitică se încheie prin a prezenta concluzii şi recomandări generale.
5

6. 2. Transparența procesului de elaborare a bugetului
Cu toate că în discursul public al politicienilor și reprezentanților Guvernului se susține atașamentul față de
principiile de asigurare a transparenței, modul de formulare a bugetului și în general procesul bugetar ne
demonstrează că acestea nu corespund realității. Un exemplu elocvent în acest sens este și modul în care a
fost elaborat și pus în dezbatere propunerea de buget pentru anul 2014.
Procesul de elaborare a bugetului pentru 2014 a fost serios perturbat, din care cauză au fost aduse prejudicii
calității acestui document. Mai jos sunt prezentate principalele probleme legate de elaborarea bugetului la
etapa de elaborare a Cadrului de Buget pe Termen Mediu (CBTM), elaborarea și aprobarea politicilor fiscale
și la elaborarea și aprobarea propriu-zis a proiectului de buget.
1.
Elaborarea CBTM
•
•
Procesul de elaborare a strategiilor sectoriale a avut loc cu o participare limitată a sectorului
asociativ, rezumându-se la câțiva actori. Calitatea rezultatelor grupurilor de lucru este foarte diferită,
iar rezultatele acestora deseori rămân fără a fi luate în considerație.
Termenul limită pentru finalizarea elaborării CBTM este 10 aprilie, care nu s-a respectat. Mai mult ca
atât, procesul de elaborare a CBTM a rămas formal nefinalizat, deoarece nu s-a finalizat așa cum
prevede cadrul normativ, nefiind aprobat prin Hotărâre de Guvern. Rolul acestui proces și în special
finalizării acestuia prin HG nu este pe deplin înțeles, chiar de către Guvern și Parlament. Astfel,
calitatea proiectului de buget suferă enorm din această cauză.
2.
Elaborarea politicii bugetar fiscale
•
Calitatea inițială a modificărilor legale propuse pentru implementarea politicii bugetar fiscale pentru
2014 a fost foarte joasă. Acest lucru s-a datorat în special la 3 factori:
o Politicile bugetar fiscale nu au fost suficient de bine pregătite, inclusiv consultate cu toți
actorii guvernamentali și neguvernamentali implicați, inclusiv și la etapa de CBTM
o Existența unei incoerențe sistemice între factorii politici (inclusiv Parlament) și Guvern.
Astfel, Guvernul elaborează propuneri care ulterior sunt contestate de partidele din coaliția
de guvernare. Aceasta în special este dăunător în cazul când politica fiscală ajunge în
Parlament odată (sau aproape odată) cu proiectul de buget. Cel mai elocvent exemplu în
acest sens sunt deciziile luate de parlament și Guvern privind impozitarea în sectorul agricol.
o Relația cu FMI are o constrângere importantă legată de modul de luare a angajamentelor și
tipul acestora. De regulă la luarea angajamentelor participă factorii guvernamentali, cu o
limitată consultare a propunerilor, practic după ușile închise. Însă, atunci când se ajunge la
implementarea acestora apar actori noi, care pot fi categoric împotriva obligațiilor deja luate
sau discutate. Guvernul nu a găsit o modalitate de interacțiuni prin care să vină în relația cu
FMI deja cu propuneri negociate pe interior și cu partenerii sociali.
Totodată, consultările avute pe perioada elaborării proiectului de lege privind implementarea politicii
bugetar fiscale au contribuit la îmbunătățirea acestui document pe anumite subiecte, însă câteva
chestiuni au rămas nerezolvate sau neargumentate.
Elaborarea politicilor fiscale și aprobarea acestora de Guvern a avut loc cu mare întârziere, și practic
va avea loc odată cu aprobarea bugetului. Acest lucru complică foarte mult efectuarea modificărilor
în politica fiscală. Chiar dacă s-ar ajunge la concluzia că careva modificări sunt necesare, acestea
practic nu mai pot fi efectuate fiindcă proiectul de buget deja este gata, iar modificările propuse ar
conduce la modificarea proiectului bugetului.
•
•
3.
Elaborarea proiectului de Buget
•
Nu s-a respectat de către Guvern termenul de 1 octombrie privind aprobarea proiectului de buget și
transmiterea acestuia în Parlament. Decizia Guvernului de a transmite proiectul de buget în
Parlament a fost luată doar pe 27 noiembrie 2013.
Astfel, Parlamentul practic nu va respecta prevederile legale privind adoptarea legii anuale de buget
până la 5 decembrie 2013. Iar, întârzierea aprobării legii bugetului provoacă pierderi economice,
care cu părere de rău nu sunt conștientizate pe deplin nici de factorii guvernamentali și nici de
societate.
De asemenea, elaborarea proiectului de buget a avut loc fără respectarea prevederilor legale privind
transparența decizională, astfel a fost încălcat dreptul cetățenilor de a fi informați și de a participa în
acest proces. Acest lucru s-a întâmplat și în aninii precedenți, iar din cauza că nimeni nu a fost
•
•
6

7. sancționat (administrativ sau politic) și nici măcar nu s-a stabilit cine se face responsabil pentru
ionat
încălcarea legislației privind procesul bugetar, s creat impresia că aceasta este o chestiune
ției
s-a
ă
minoră, aproape normală.
ă.
Responsabilitatea pentru nerespectarea calendarului bugetar aferent anului 2014 cade în cea mai mare
parte pe factorii politici și mai puțin pe Ministerul Finan
țin
Finanțelor. Implementarea tardivă a reformelor pân în
ă
până
2013, urmată de reformatarea majorit
majorității parlamentare și instalarea unui nou Guvern, practic au l
i
lăsat
Ministerul Finanțelor fără repere sigure în elaborarea bugetului. Astfel, procesul de elaborare a bugetului a
fost perturbat pe 3 dimensiuni concomitent: politic, tehnic și de leadership. Pe plan politic aceasta s-a
politic,
manifestat prin faptul că obiectivele politicii fiscale, vamale și bugetare au rămas fără o aderen politică la
ă ă aderență
etapele inițiale de elaborare a bugetului, creând serioase probleme la etapa finală. Pe plan tehnic, cea mai
iale
finală.
importantă constrângere a venit din aprobarea cu întârziere a modific rilor în legea finan
modificărilor
finanțelor publice locale.
De asemenea, după cum și era de aș
așteptat, instabilitatea politică a slăbit foarte mult leader
leadershipul Ministerului
Finanțelor și în special al Guvernului, care de altfel nu a fost unul foarte bun și până în 2013. În acest
i
ă
context, obiectivele de guvernare, priori
prioritățile sectoriale și implementarea reformelor au rămas fără promotor,
i
r
fără un liant care ar fi asigurat coordonarea acestora la toate nivelele pentru a fi asigurate cu resursele
necesare prin CBTM și legea bugetului.
i
3. Caracteristica generală a BPN
general
Creșterea economică înregistrată în 2013 și susținerea economică a partenerilor de dezvoltare au încurajat
ă
autoritățile pentru a planifica o creș
ile
creștere importantă a veniturilor și în special al cheltuielilor din bugetul public
i
național (BPN). Astfel, pentru anul 2014 se planifică o creștere a veniturilor globale cu 9.1% față de cele
tere
fa
scontate pentru 2013 și cu 9,9% a cheltuielilor totale. Raportat la valorile aprobate pentru anul 2013
i
creșterea cheltuielilor este și mai mare de 13.1%, iar a deficitului bugetar de 2.4 ori ajungând la 2.6% din
ori
produsul intern brut (PIB) (Figura 1
1).
Figura 1 Evoluția cheltuielilor, veniturilor și deficitului BPN în perioada 2010-2014,
,
miliarde lei
Sursa: Nota explicativă la proiectul bugetului pentru 201
2014
Cea mai importantă contribuție, de circa 95% la creșterea veniturilor globale se va realiza din veniturile
ție,
cre terea
fiscale, urmată de granturi cu 4.7%. Povara fiscală totală măsurată ca pondere din PIB a veniturilor fiscale
fiscal
(32.7%), chiar dacă a sporit cu 0.3 p.p. față de anul 2013 (scontat) nu este una exagerată, rămânând sub
fa
exagerată
nivelul anilor 2006-2008 (max in 2007 cu 33.7%). Structura veniturilor globale după principalele componen
2008
după
componente
nu s-a modificat esențial, ponderea veniturilor fiscale a sporit cu 0.8 p.p. fa de 2013 ajungând la 86.2%, iar
ial,
față
7

8. cele nefiscale se vor diminua cu 0.7 p.p., în timp ce restul componentelor se vor menține foarte aproape de
nivelul din 2013 (scontat).
Principalele caracteristici ale politicii bugetar fiscale propuse pentru anul 2014 sunt:
•
Majorarea contribuției la asigurarea medicală pentru salariați de la 3,5% la 4%. Această măsură va
diminua veniturile salariale nete, pentru toate persoanele care vor avea același salariu brut ca și în
2003, cu excepția celor care au salariul brut in intervalul 3440-4030 (câștigul maximal la salariul net
de circa 2.3 lei lunar, îl vor avea persoanele cu salariul brut de circa 3460 lei). Cea mai mare
pierdere o vor simți persoanele cu salariul brut de circa 3290 lei, de circa 13 lei lunar și cei cu salarii
de peste 7200 lei la care pierderea va fi peste 13 lei. Astfel, pentru persoanele cu venituri mici,
efectul ajustărilor la inflație a scutirilor personale și a pragului de impozitare nu a fost suficient pentru
a compensa creșterea contribuțiilor medicale cu 0,5%;
•
Creșterea accizelor cu 9.3% la carburanți. Majorarea veniturilor fondului rutier fără a restructura
activitatea acestuia va conduce la irosirea banilor și cheltuirea ineficientă a acestora. De asemenea,
această majorare substanțială a accizelor poate conduce la majorarea prețului la carburanți
devenind un factor inflaționist. Absorbția creșterii accizelor din profiturile companiilor ce
comercializează carburanți, chiar dacă este justificată este puțin probabilă;
•
Reintroducerea cotei de TVA 8% pentru producția agricolă primară și zahărul din sfeclă din zahăr,
produsă și/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova în vederea creării unui climat favorabil pentru
dezvoltarea în continuare a activităţii producătorilor agricoli, producătorilor de zahăr şi competitivităţii
producţiei acestora. Este o prevedere care nu ridică întrebări privind nivelul acestei taxe cât asupra
modului în care această măsura a fost fundamentată și formulată. În primul rând această taxă
trebuie să fie fundamentată prin prisma accesului populației la produsele menționate. În al doilea
rând, aceasta trebuie să asigure o impunere echivalentă a produselor autohtone și de import și de
asemenea trebuie să aibă un caracter concret, la nivel de coduri de produse, nu unul generic așa
cum este în prezent. Astfel, nu este clar la care produse se dorește facilitarea accesului și din ce
cauză;
•
Administrarea TVA legate de investiții. (i) Reintroducerea scutirii de TVA și a taxei vamale pentru
activele materiale pe termen lung introduse în capitalul social şi utilizate nemijlocit la fabricarea
produselor, prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor pe parcursul a 36 perioade fiscale (3 ani
calendaristici), (ii) prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 zile din
momentul importului materiei prime, materialelor, accesoriilor, ambalajului primar şi articolelor de
completare utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului, (iii) restituirea TVA
în 45 de zile la investiții după depunerea cererii și alte măsuri ce țin de aplicarea TVA vin să
îmbunătățească climatul investițional;
•
Modificarea termenului de raportare de la sfârșitul lunii (30 sau 31) la data de 25 a lunii respective.
Este o măsură ce vine să consolideze finanțele publice, totodată impunând companiile să-și
restrângă termenii de încasare pentru a face față acestei cerințe;
•
Alte prevederi ce țin de partea veniturilor la BPN. Abolirea taxei la exportul culturilor nucifere și
neplanificarea veniturilor din amenzi și sancțiuni administrative.
În linii mari structura cheltuielilor BPN după clasificația funcțională nu a suferit schimbări esențiale (Figura 2),
practic rămânând neschimbată față de cea din anul 2013 (scontat). Totodată, se poate menționa că
principalele priorități ale bugetului pentru anul 2014 sunt Asigurările Sociale pentru care a sporit ponderea în
total cheltuieli cu 0,8 p.p, Agricultura (0,6% p.p.) și Drumurile (0,3%). Pe de altă parte Serviciile de stat cu
destinație generală și-au diminuat din pondere cel mai mult, cu 0,7 p.p, urmate de Ocrotirea sănătății (circa
0,7 p.p.) și Învățământ (0,3 p.p).
8

9. Figura 2 Structura cheltuielilor BPN după clasificația funcțională și modificarea acesteia
față de 2013 (scontat)
Sursa: Nota explicativă la proiectul bugetului pentru 201
2014
Este bine de menționat că pentru prima dată Bugetul de Stat (BS) a fost elaborat în întregime și pe
ă
Programe bugetare. După o perioadă prelungită de aplicare fragmentară a acestei forme de bugetare, cu o
ă
calitate foarte joasă a programelor și fără o raportare adecvată, din anul 2014 există ș
șanse ca lucrurile să se
schimbe. Însă, este important ca aceast practică să fie transferată și pentru bugetele unităților administrativ
,
această
i
teritoriale (BUAT), iar raportarea și evaluarea execut
executării programelor bugetare să devină principalul
ă
instrument în luarea deciziilor privind performan procesului bugetar.
a
performanța
De asemenea, este necesar de men
menționat că datorită modificărilor efectuate în legea finan
rilor
finanțelor publice locale
privind modificarea sistemului de relații între BS și BUAT cu implementarea în anul 2014 a u
rela
i
unei testări pe 4
UAT, inclusiv Municipiul Chișinău, compararea BS din anul 2014 cu anii precedenți este posibilă doar după
ău,
precedenți
posibil
ajustarea acestuia. În mod special acest lucru se refer la cheltuielile pentru Învățământ și Impozitul pe venit
referă
ământ
a persoanelor fizice. Întârzierea nepermis de mare cu care a venit Parlamentul vis vis de aprobarea legii
.
vis-vis
finanțelor publice locale a creat mari impedimente în elaborarea bugetului pentru anul 2014, în special ce
elor
ține de relația cu BUAT. O parte din transferuri c
ia
către BUAT fiind nerepartizate și fiind lăsate a fi repartizate
lă
de Parament. Astfel, repartizarea sumelor destinate pentru cheltuielile capitale în UAT cu mare probabilitate
va constitui un exercițiu de clientelism politic veritabil, oferit de Parlament.
veritabil
Deficitul BPN se estimează la circa 2.64% din PIB, cea mai mare parte revenindu i BS, care va fi de circa 2.4
ă
revenindu-i
miliarde lei sau 2.26% din PIB fiind cel mai înalt nivel din 2010 încoace. Aceasta reprezint o creștere a
reprezintă
deficitului față de 2013 (scontat) cu circa 0.29 p.p și respectiv 0.33 p.p. din PIB. În opinia noastr este un
i
noastră
deficit bugetar puțin exagerat, fiind dictat de motiva electorale. Ținând cont de faptul că la alocarea
in
motivații
inând
c
mijloacelor bugetare nu se ține cont în totalitate de prioritățile reale, care ar aduce la cel mai mare impact
social, iar cheltuirea acestora de asemenea are loc cu mari pierderi este evident că angajarea împrumuturilor
că
9

10. trebuie efectuată cu mare prudență. Totuși, Guvernul consideră că toate proiectele din surse externe, plus
cheltuielile din împrumuturile interne asigură o eficiență alocativă și productivă maximă.
4. Protecția socială
În anul 2014 bugetul pe ramura „Asigurarea și asistența socială” este realizat în format de program şi anume
programul „Protecția socială”. În conformitate cu „Strategia sectorială de cheltuieli pe domeniul protecţie
socială pentru anii 2013-2015” şi în baza Notei Informative a proiectului Legii bugetului de stat pentru anul
2014, cheltuielile incluse pentru acest Program au fost estimate reieşind din principalele priorităţi ale
domeniului Protecţie socială:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Direcționarea programelor de asistență socială spre susținerea persoanelor cu venituri mici;
Dezvoltarea serviciilor sociale de calitate conform necesităților individuale destinate persoanelor cu
dizabilități, persoanelor în etate, copiilor și familiilor cu copii, victimelor violenței și traficului de ființe
umane, persoanelor infectate cu HIV/SIDA, etc;
Implementarea sistemului național de acreditare a prestatorilor de servicii sociale;
Promovarea politicilor active în vederea sporirii natalității prin majorarea îndemnizațiilor la
nașterea/creșterea copilului;
Reformarea sistemului de acordare a gradelor de dizabilitate în baza evaluării vitalității și capacității
de muncă a solicitanților;
Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități și altor grupuri vulnerabile la serviciile de orientare,
de formare și de reabilitare profesională și la alte servicii oferite de Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă;
Negocierea și încheierea acordurilor bilaterale în domeniul securității sociale cu principalele state de
destinație a lucrătorilor migranți.
Sporirea accesibilității pentru persoanele cu dizabilități la serviciile Consiliului Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă;
Oferirea serviciilor de recuperare a sănătății tuturor persoanelor cu dizabilități și a persoanelor în
etate;
Îmbunătățirea condițiilor de trai a persoanelor cu dizabilități atît minore cît și adulte;
Sporirea accesului la informare;
Sporirea gradului de angajare a șomerilor,
Asigurarea cu articole protetico-ortopedice a persoanelor cu probleme de deplasare,
Asigurarea odihnei de vară a copiilor;
Prevenirea instituţionalizării şi eficientizarea procesului de dezinstituţionalizare prin dezvoltarea de
servicii sociale noi.
Comparativ cu aprobat pe anul 2013, cheltuielile se majorează la componenta asigurare socială cu 955,8
mil.lei sau cu 124,3 la sută și la fondul republican de susţinere socială a populaţiei - cu 7,8 mil.lei sau cu
108,8 la sută. Totodată, cheltuielile se micşorează la mijloacele speciale - cu 2,3 mil.lei sau cu 13,6 la sută
și la proiectele finanţate din surse externe - cu 6,8 mil.lei sau cu 30,2 la sută.
În general, Bugetul Programului „Protecţie socială” este asigurat pe Subprograme, care reflectă ansamblul
de activităţi ce urmează a fi implementate de autorităţile publice pentru a realiza obiectivele sus-menţionate.
În rezultatul analizei tuturor Subprogramelor pe acest domeniu, pentru îmbunătăţirea procesului de
dezvoltare a bugetului de stat propunem următoarele recomandări generale:
•
•
•
Actualizarea Subprogramelor în baza priorităţilor şi obiectivelor strategice ale RM în domeniul
protecţiei sociale;
Corelarea conţinutului Subprogramelor cu Scopul, Obiectivele şi Indicatorii de performanţă în baza
Standardelor minime de calitate ale serviciilor sociale sau în baza criteriilor de evaluare şi acreditare
a prestatorilor de servicii sociale;
Diferenţierea cheltuielilor pentru sectorul de asistenţă socială în baza clasificării serviciilor sociale: a)
primare; b) specializate (cu cazare si fără cazare); c) cu specializare înaltă (cu cazare şi fără
cazare);
10

11. •
•
Dezvoltarea unui mecanism de cartografiere a serviciilor de protecţie şi asistenţă socială la nivel
naţional şi elaborarea unei baze de date a serviciilor care va fi necesară la elaborarea bugetului de
stat;
Stabilirea mecanismului de finanţare de la bugetul de stat a serviciilor sociale specializate şi cu
specializare înaltă dezvoltate în scopul prevenirii instituţionalizării şi dezinstituţionalizării copiilor si
adulţilor cu nevoi speciale în contextul descentralizării.
Totodată pentru eficientizarea procesului de elaborare a bugetului şi pentru asigurarea transparenţei în
procesul de implementare propunem următoarele recomandări specifice pe Subprograme:
Subprogramul 90.1. Elaborarea politicii şi managementul în domeniul protecţiei sociale
Scopul subprogramului este gestionarea şi managementul programelor de protecţie socială atît la nivel
central, cît şi local. Acest program include ansamblul de instituţii şi măsuri ce ţin de gestionare şi
management, finanţarea programului dat se efectuează din contul bugetului de stat, bugetelor unităţilor
administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat. În acest Subprogram sunt incluse cheltuielile
MMPSF, CNAS, Inspecției Muncii, Inspecției Sociale, Consiliului National de Acreditare.
Recomandare: A completa acest Subprogram cu cheltuielile Consiliului Național de Determinare a
Dizabilității și Capacității de Muncă, care la moment sunt incluse în Subprogramul Asistență socială a
persoanelor cu necesități speciale. Scopul CNDDCM ține mai mult de management în domeniul protecției
sociale, decât asistență socială. În plus, în atribuțiile Consiliului sunt si asigurarea transparenței în procesul
de evaluare a dizabilității și capacității de muncă și implementarea unui sistem informațional.
Subprogramul 90.6. Protecţie a familiei şi copilului
Scopul subprogramului este asigurarea dezvoltării armonioase a copilului şi promovării drepturilor sale
fundamentale, respectarea principiului „interesului superior al copilului” şi asigurarea unui mediu protector
familial. Acest program include prestaţii băneşti (indemnizaţie unică la naştere, indemnizaţii pentru creşterea
şi îngrijirea copiilor, indemnizaţii pentru copiii rămaşi fără îngrijire părintească înfiaţi şi cei aflaţi sub
tutelă/curatelă), precum şi servicii sociale (centre de zi şi de plasament temporar, case de copii de tip
familial, servicii de asistenţă parentală profesionistă, servicii de sprijin familial, serviciu social “Echipă
mobilă”, Respiro, Casă comunitară, Asistență personală, inclusiv prestarea serviciilor sociale primare prin
intermediul asistenţilor sociali comunitari). Finanţarea programului dat se efectuează din contul bugetului de
stat, BASS, bugetelor unităţilor administrativ teritoriale şi alte surse conform legislaţiei.
Recomandare: În proiectul bugetului pentru anului 2014 la Subprogramul 90.6 Protecția familiei și copilului
exista o neconcordanta intre Denumirea și descrierea Subprogramului, Scop, Obiective si Indicatorii de
performanță. Propunem, ca acest Subprogram să fie revizuit în conformitate cu politicile statului de
reformare a sistemului rezidențial și de dezvoltare a serviciilor specializate și cu specializare înaltă. În
versiunea actuală a bugetului, sunt incluse numai cheltuielile pentru protecția socială a copiilor cu dizabilități
din instituțiile subordonate MMPSF. Menționăm că în vederea dezinstituționalizării copiilor cu dizabilități, APL
de nivel II în parteneriat cu sectorul neguvernamental au dezvoltat servicii alternative, unde au fost plasați
copii dezinstituționalizați din instituțiile din subordinea MMPSF sau servicii de prevenire a instituționalizării în
vederea implementării politicilor de incluziune socială. În acest context, în baza Legii nr. 123- XVII din
18.06.2010 cu privire la serviciile sociale, în baza Hotărârilor de Guvern cu privire la aprobarea
Regulamentelor de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale si a Standardelor minime de calitate pentru:
Casa comunitară pentru copii cu dizabilități, Casă comunitară pentru copii în situații de risc, Echipă Mobilă,
Asistenţă parentală profesionistă, Case de copii de tip familie, Centre de plasament, Centre de zi - propunem
includerea în cadrul Subprogramului dezvoltarea serviciilor sociale specializate și cu specializare înaltă.
Delimitarea cheltuielilor pentru serviciile sociale cu cazare si fără cazare. Resursele financiare pentru
dezvoltarea acestor servicii sunt planificate din mijloace speciale de la bugetul de stat în baza HG nr.351 din
29 mai 2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind redirecționarea resurselor financiare din cadrul
reformării instituţiilor rezidenţiale și asigurarea implementării Convenției ONU cu privire la protecția
drepturilor persoanelor cu dizabilități ratificată de RM, Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială
a persoanelor cu dizabilități.
Subprogramul 90.8. Protecţie a şomerilor
11

12. Scopul subprogramului este crearea unei pieţe a muncii funcţionale care ar asigura un nivel înalt al ocupării
forţei de muncă şi sporirea gradului de protecţie socială a şomerilor. Ceea ce se realizează prin măsuri
active şi pasive pe piaţa muncii. Măsurile pasive includ: acordarea ajutorului de şomaj şi alocaţiei de
integrare sau reintegrare profesională. Măsurile active includ diverse activităţi de stimulare a ocupării forţei
de muncă ca: orientarea profesională a populaţiei adulte, formarea profesională a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă, stimularea mobilităţii forţei de muncă, stimularea antrenării şomerilor la lucrări
publice, organizarea tîrgurilor locurilor de muncă şi seminarelor informative. Cheltuielile pentru finanţarea
acestui program se suportă atît din mijloacele bugetului de stat cît şi din mijloacele bugetului asigurărilor
sociale de stat.
Subprogramul 75.4. Protecţie în domeniul asigurării cu locuinţe / Construcția locuințelor
Scopul subprogramului este asigurarea realizării dreptului la spaţiu locativ a unor categorii de populaţie prin
acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste, sau
procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi.
Recomandări. La acest Subprogram sunt incluse mijloace financiare pentru finisarea construcției blocului de
locuit cu 80 de apartamente din Chisinau, str. Alba Iulia pentru participanții la lichidarea consecințelor avariei
de la Cernobil. Adiţional, propunem includerea unui fond de rezervă în vederea asigurării cu locuinţe a
categoriilor de populaţie care au avut o situaţie de urgenţă (pierderea locuinţei în rezultatul incendiului,
alunecărilor de teren, etc.).
Subprogramul 90.10. Asistenţă socială a persoanelor cu necesităţi speciale
Scopul subprogramului constă în protecția si incluziunea socială a persoanelor în etate, persoanelor cu
dizabilități, victimelor violenței în familie și potențialelor victime ale traficului de ființe umane.
Recomandări: Deoarece acest subprogram constituie cea mai mare pondere de 4,0 la sută în totalul
cheltuielilor pe ramura, propunem divizarea obiectivelor din cadrul Subprogramului Asistența socială a
persoanelor cu necesități speciale în 4 Subprograme diferite:
1.
2.
3.
4.
Protecţia şi asistenţa socială a persoanelor în etate
Protecţia si asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi
Protecţia si asistenţa socială a persoanelor subiecţi ai violenţei în familie
Protecţia si asistenţa socială a potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane
Această divizare este condiţionată de experiența internațională de finanțare a programelor de protecție si
asistență socială orientată pe anumite grupuri de persoane cu nevoi speciale. Totodată, Specificul serviciilor
şi Indicatorii de performanţă sunt diferiţi deoarece:
•
•
•
•
Spectrul de servicii specializate sau cu specializare înaltă sunt individualizate, respectiv standardele
minime de calitate, normativele de cheltuieli sunt diferite pentru diferite grupuri de persoane cu nevoi
speciale;
Cadrul naţional şi internațional de politici este diferit pentru anumite categorii de persoane cu nevoi
speciale;
Mecanismul de evaluare, monitorizare şi acreditare va fi mai eficient de implementat daca serviciile
vor fi finanțate pe Subprograme diferite;
Transparenţa bugetară pe Subprograme specifice va fi asigurată mai eficient.
În plus, la acest Subprogram, propunem a exclude Obiectivele ce ține de CNDDCM, deoarece aceste
obiective urmează a fi incluse Subprogramul 90.1.
Subprogramul 90.12. Protecția socială în cazuri excepționale
Scopul programului este protecţia socială a unor categorii de populaţie prin acordarea de ajutoare băneşti.
Acest program include cheltuieli pentru plata ajutorului material.
Subprogramul 90.19. Susţinerea suplimentară a unor categorii de populaţie
12

13. Scopul programului este protecţia socială a unor categorii de populaţie prin acordarea de alocaţii,
indemnizaţii, compensaţii şi ajutoare băneşti. Acest program include cheltuieli pentru plata ajutorului social,
compensaţiilor nominative, ajutoarelor în perioada rece a anului categoriilor social vulnerabile, alocaţiilor
lunare nominale de stat pentru persoanele cu merite deosebite faţă de stat, compensaţii victimelor reabilitate
ale represiunilor politice. Accentul pentru 2014 la acest Subprogram rămâne a fi AJUTORUL SOCIAL.
Totodată sunt incluse compensarea parţială a contribuţiilor de asigurări sociale pentru Întreprinderile
Societăţii Orbilor, Invalizilor, Surzilor.
Recomandări. În contextul implementării politicilor de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități,
propunem de revizuit statutul organizațiilor și întreprinderilor Societăţii Orbilor, Surzilor şi Invalizilor pentru că
principiul de activitate al acestor întreprinderi este unul segregaționist, contravine principiilor și prevederilor
Convenției ONU cu privire la protecția persoanelor cu dizabilități şi Legii incluziunii sociale a persoanelor cu
dizabilităţi. În plus, ponderea persoanelor cu dizabilități care sunt antrenate în aceste întreprinderi este
foarte scăzută. Resursele alocate în bugetul de stat pentru compensare parțială a contribuțiilor de asigurări
sociale pot fi redirecționate spre servicii de suport pentru angajarea asistată în cîmpul muncii a persoanelor
cu dizabilități sau alte servicii de suport de care vor beneficia direct persoanele cu dizabilități.
Totodată, propunem trecerea cheltuielilor pentru taberele de odihnă din acest Subprogram la Subprogramul
90.6. Protecție a familiei si copilului.
Subprogramul 50.3. Servicii generale în domeniul forței de muncă
Scopul subprogramului rezidă în Susținerea suplimentară a întreprinderilor Societății orbilor din Moldova,
Asociației Surzilor, Societății Invalizilor prin procurarea utilajului si a materiei prime.
Recomandări. Acest subprogram nu există în Strategia sectorială de cheltuieli pentru anii 2013-2015., de
aceea propunem a fi redirecționate resursele pentru Subprogramul Asistenţă socială a persoanelor cu
dizabilităţi pentru dezvoltare de servicii de orientare profesională, instruire vocaţională şi suport la angajare a
persoanelor cu dizabilităţi corespunzător priorităţii din strategia de cheltuieli: „Facilitarea accesului
persoanelor cu dizabilități și altor grupuri vulnerabile la serviciile de orientare, de formare și de reabilitare
profesională și la alte servicii oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă”.
Subprogramul 90.20 Susţinerea activităţilor sistemului de protecţie socială
Scopul subprogramului rezidă în eficientizarea coordonării de către MMPSF a activităţilor structurilor sale.
Recomandări. Includerea cheltuielilor pentru Instruirea specialiştilor din domeniu din toate structurile.
Dezvoltarea mecanismului de evaluare a performanţelor specialiștilor din sistemul de protecţie şi asistenţă
socială. La nivelul MMPSF nu există o Strategie de capacitare a prestatorilor de servicii sociale, ceea ce va
face dificilă implementarea mecanismului naţional de acreditare.
5. Educație
Proiectul bugetului de stat pentru 2014, și foarte probabil inclusiv pentru anii ulteriori, nu va putea acoperi
multitudinea necesităților atestate în cadrul sistemului educațional, care spre regret a urmat un trend
descendent pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, iar numărul problemelor a continuat să se
acumuleze. Discrepanțele dintre mediul rural și cel urban, precum și problemele legate de excluziunea
socială continuă să persiste. O parte importantă din copiii din sate rămân marginalizați, iar circa 30% din
aceștia nu frecventează grădinițele. În timpul apropiat, este puţin probabilă reducerea esenţială a
disparităţilor de acces la educaţia preşcolară între mediul urban şi cel rural şi pe grupuri de venituri. Persistă
o insatisfacţie generală faţă de calitatea educaţiei formale, fapt confirmat de rezultatele examenelor de
bacalaureat din sesiunea anului curent. Calitatea precară a sistemului educaţional este reflectată inclusiv
prin nivelul tot mai ridicat al şomajului și scăderea rentabilității educaţiei. Sistemul de formare profesională
are un prestigiu social inferior și este slab corelat cu cererea de pe piaţa forţei de muncă. Principalele cauze
sunt asociate cu remunerarea joasă, motivarea redusă, dotarea precară cu materiale, resurse financiare
reduse pentru investiții în echipamente de laborator, tehnologia informației și echipamente multimedia,
13

14. insuficiența acută a cadrelor didactice, precum și îmbătrânirea rapidă a profesiei, problema fiind în special
acută la sate, care mai curând resping decât atrag învățătorii, în special cei tineri.
Cu siguranță, perpetuarea acestei situații creează riscuri ce ameninţă înrolarea în educaţia generală
obligatorie, dar și erodarea interesului în studiere. Printre alte constrângeri-cheie menţionăm: insuficiența
programelor și proiectelor de finanțare naționale pentru asigurarea calității în educație, diferenţele
demografice semnificative între mediul rural şi cel urban; dificultăţile de comunicare pe marginea reformelor;
discrepanţele la nivelul datelor statistice; accesul redus la educaţie al copiilor cu dizabilităţi şi copiilor romi,
inclusiv la educaţia preşcolară. Lipsa instituțiilor și mecanismelor eficiente de evaluare, monitorizare și
raportare, precum și competențele insuficiente în domeniul managementului calității la toate nivelurile
sistemului educațional, explică calitatea scăzută și slaba relevanță a studiilor. Mai mult, lipsa unui mecanism
coerent de colectare a datelor și măsurare a indicatorilor, precum și a unui sistem informațional de
monitorizare și evaluare a situației din sistem, creează obstacole importante pentru măsurarea exactă a
înrolării și pentru exercitarea unui management educațional eficient.
Reieșind din aceste carențe, priorităţile principale, definite inclusiv în Raportul III privind Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului, ţin de utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale şi a resurselor financiare
alocate sistemului educaţional, reevaluarea şi reconceptualizarea politicii de cadre în învăţământ şi
ameliorarea calităţii instruirii. Îmbunătățirea eficienței și echității sistemelor de educație și formare la toate
nivelurile – din primii ani până la vârsta adultă – joacă un rol fundamental în realizarea obiectivelor strategice
de dezvoltare a țării, și anume dezvoltarea inteligentă, durabilă și incluzivă a capitalului uman.
Prezenta analiză încearcă să elucideze contribuția bugetară la soluționarea, chiar și parțială, a unor carențe
în 2014 și anii ulteriori, ori investițiile făcute acum cel mai probabil vor aduce beneficii în termen mediu și
lung.
Cât de posibilă este reabilitarea sistemului de educație din Moldova?
Importanța unui sistem de educație de calitate este recunoscută de către toți membrii societății, indiferent de
nivel sau pătură socială. Pe lângă Strategia „Moldova 2020” și Strategia „Educația 2020”, necesitatea
dispunerii de un sistem de educație de calitate a fost determinată drept una dintre cele 5 priorități de bază
conturate în rezultatul efectuării consultărilor naționale privind agenda de dezvoltare a țării post-2015 la care
au participat peste 7000 de cetățeni de pe întreg teritoriul țării, inclusiv din partea stângă a Nistrului1.
Insuficienta dezvoltare a capitalului uman a fost identificată drept una dintre principalele constrângeri in calea
creșterii economice și dezvoltării Republicii Moldova. O situație alarmantă este faptul că lipsa forței de
muncă calificate a devenit o constrângere semnificativă în dezvoltarea afacerilor în țară. Conform sondajelor
recente privind calitatea mediului de afaceri, 66,7% din companii menţionează că se confruntă cu această
problemă2. Printre cele mai dese deficiențe menționate de către agenții economici se referă la irelevanţa
cunoştinţelor profesionale şi a competenţelor absolvenţilor instituţiilor de învăţământ secundar profesional în
raport cu necesităţile lor. Întreprinderile solicită un nivel mai înalt de profesionalism şi competenţe specifice.
Productivitatea scăzută a muncii şi calitatea redusă a produselor şi serviciilor se încadrează într-un cerc
vicios, care determină salarizarea modestă.
Peste 50 de deficiențe majore ale sistemului de învățământ din țară sunt identificate în cadrul Strategiei
‚Educația 2020’, multe dintre acestea fiind menționate și de către participanții la procesul de consultări
naționale privind agenda de dezvoltare post-2015, printre care: înrăutățirea calității studiilor efectuate în
cadrul întregului proces educațional, începând cu educația timpurie și finisând cu educația pe parcursul
întregii vieți; corelarea slabă a curiculei cu realitățile economiei naționale; inclusiv scăderea calității
resurselor umane din sistemul educațional ca urmare a unui șir întreg de factori, unul dintre factorii de bază
……………………………………………………………….…….
1Natiunile
Unite Moldova, ‘Agenda de dezvoltare post-2015: Raportul final privindconsultarile din Republica Moldova’,
noiembrie 2012 – aprilie 2013
2‚Relaţiile
de muncaînRepublica Moldova din perspectivacompaniilor’, realizat cu sprijinul PNUD şi al GuvernuluiBelgiei
14

15. fiind remunerarea joasă3, condiții de muncă neprielnice, dotarea tehnico-materială a instituțiilor de
învățământ, probleme demografice, etc. Printre cauzele de bază care conduc la efectele nefaste relevate
inclusiv în cazul sistemului de învățământ sunt cel mai des menționate: degradarea nivelului de cultură al
societății; schimbările înregistrate în sistemul de valori, inclusiv a celor morale și spirituale; nivelul înalt al
corupției și al cumătrismului la toate nivelele; erodarea nivelului de încredere în instituțiile statului și în
supremația legii; nivelul înalt al migrației și îmbătrânirea populației. Toate cauzele menționate își au
rădăcinile în sistemul de educație deficient, inclusiv educația parentală.
Care priorități vor fi acoperite conform proiectului Bugetului de stat pentru 2014? În ce măsură
acesta corespunde priorităților naționale și sectoriale?
Proiectul bugetului de stat (BS) pentru 2014, deși presupune o creștere a cheltuielilor pentru sistemul
educațional cu 1 522,5 mil.lei (79,7%), aceasta se va realiza în special din contul transferurilor cu destinație
specială către bugetele a 4 UAT, printre care și mun. Chișinău, pentru întreținerea învățământului general și
preșcolar - în sumă de 1 413,0 mil.lei (vezi Tabelul 1). Comparativ cu anii precedenți, dacă excludem suma 1
413 mil lei datorată modificărilor în legea finanțelor publice cu implementarea pilot în acest 4 UAT,
cheltuielile din BS pentru sistemul educațional de facto vor atinge același nivel ca și pentru 2011. În aceste
condiții, considerăm că finanțarea propusă ar acoperi o mică parte a direcțiilor strategice propuse pentru
realizare în Strategia ‚Educația 2020’, făcând astfel deosebit de dificilă implementarea în termenul scontat a
obiectivelor specifice delimitate, ceea ce denotă necesitatea stringentă de atragere a surselor de finanțare
noi, atât interne cât și, în special, externe.
Tabelul 1 Transferuri de la BS către BUAT din raioanele Basarabeasca, Ocnița, Rîșcani și
municipiul Chișinău
Repartizare cheltuieli
Repartizare transferuri de la bugetul de stat catre BUAT pentru
per UAT
invatamantul preşcolar, primar, secundar general, special şi extraşcolar
total
% din total
dintre care pentru învățământul
primar, secundar general, special
şi extraşcolar
Total pe UAT
1 412 986,8
100
690 476,8
Basarabeasca
40 193,1
2,84
23 832,5
Ocnița
62 694,5
4,43
39 239,6
Rîșcani
102 755,4
7,27
58 352,2
Mun. Chișinău
1 207 343,8
85,46
569 052,5
dintre care:
Consiliul Municipal
1 143 552,3
569 052,5
Sursa: Anexa nr. 5 la proiectul legii bugetului de stat pentru 2014 si calcule autorului
Concomitent, e necesar de menționat că deși se preconizează o creștere a cheltuielilor din Bugetul Public
Național (BPN) pentru sistemul educațional de la 7 125.2 mil lei în 2013 la 7 586.9 pentru 2014, ponderea
acestora în total cheltuieli e într-o ușoară scădere de la 18,7% în 2013 până la 17,6% în 2014, ponderea în
PIB fiind preconizată la același nivel ca și pentru 2013, adică de 7,2%. Deși într-adevăr ponderea
cheltuielilor pentru educație în PIB este una relativ înaltă comparativ cu media înregistrată în țările OCDE,
unde media constituie 6,3% din PIB, totuși în valoare numerică contribuția este una foarte modestă. E de
menționat că în medie țările OCDE cheltuie USD 9 3134 per elev anual începând cu educația primară până
la cea terțiară: USD 7 974 per individ în educație primară, USD 9 014 per individ în educație secundară și
USD 13 528 per individ în educație terțiară. Cele mai mici cheltuieli per elev fiind în Turcia – USD 2 019. În
Moldova conform celor prevăzute actual, cuantumul normativului valoric pentru un „elev ponderat “ şi a
……………………………………………………………….…….
3Salariulmediu
in invatamantconstituie 3.024,9 lei ceeareprezintadoar 87% din salariulmediupeeconomie
4Aceste
comparații se bazează pe paritățile puterii de cumpărare (PPP) pentru PIB. Prin urmare, acestea reflectă
valoarea in moneda națională necesară pentru a produce același coș de bunuri și servicii într-o anumită țară la fel ca si
cel produs in Statele Unite exprimat în USD.
15

16. normativului valoric pentru o instituţie, luat în calcul la stabilirea transferurilor categoriale, constituie 6929,0
lei şi, respectiv, 402998,0 lei. E de menționat că noul mecanism de finanțare per elev avantajează școlile cu
mai mulți elevi mai mult decât pe cele cu un număr mic de elevi și pun în situație APL-urile să reorganizeze
școlile mici, adică să le închidă. Drept şcoli mici, în Republica Moldova, sunt considerate şcolile care au un
număr egal sau mai mic de 41 de elevi ponderaţi la ciclul primar şi un număr egal sau mai mic de 91 de elevi
ponderaţi la ciclul secundar. În condițiile în care numărul mediu de elevi per școală a scăzut de la 437 de
elevi, în 1990, la 267, în 2012, iar absenteismul și rata înaltă a discontinuării studiilor (12,9%) la fel prezintă
îngrijorări sporite, nedispunerea unui mecansim clar de corelare a finanțării per elev cu un mecanism de
evaluare a performanței elevului, profesorului și a școlii în ansamblu, pune în pericol corectitudinea luării
deciziilor de reorganizare a școlilor.
Din datele sistemului de cartografiere a instituțiilor de învățământ rezultă că 41% din edificiile școlare
necesită reparații capitale și că doar în 11,2% din ele pot fi construite rampe pentru accesul persoanelor cu
posibilități locomotorii limitate. O problemă stringentă rămâne încălzirea edificiilor școlare, în special, a celor
din localitățile rurale. Circa 29% din aceste școli nu dispun de sisteme moderne de încălzire, fapt care are
repercusiuni grave asupra procesului de învățământ în perioada rece a anului și asupra sănătății copiilor.
Majoritatea școlilor nu au sistem centralizat de alimentare cu apă și bloc sanitar în încăpere. Posibilitatea de
acoperire a investițiilor capitale necesare în acest sens este extrem de limitată în cazul prevederilor
proiectului bugetului de stat pentru 2014. Astfel că din BS urmează a fi acoperite doar o mică parte din
cheltuieli capitale pentru instituțiile din educație (Tabelul 2) administrate de autoritățile publice centrale.
Tabelul 2. Alocații pentru autoritățile publice centrale destinate finanțării investițiilor
capitale, mii lei
Beneficiar, proiect
Suma
inclusiv
componen
ta de bază
mijloace
speciale
proiecte din
surse externe
4,000.00
4,000.00
0.0
0.0
Construcţia căminului Şcolii Profesionale, oraşul
Nisporeni
1,580.0
1,580.0
0.0
0.0
Centrala termică pe gaze naturale a Școlii-internat, satul
Cărpineni, raionul Hâncești
865.4
865.4
0.0
0.0
Gazificarea clădirilor Școlii-internat sanatoriale, satul
Ivancea, raionul Orhei
150.0
150.0
0.0
0.0
Gazificarea clădirilor Școlii Profesionale, oraşul Cimişlia
2,327.0
2,327.0
0.0
0.0
Gazificarea clădirilor Școlii Profesionale, oraşul Leova
1,896.7
1,896.7
0.0
0.0
Centrala termică pe gaze naturale a Școlii de Meserii
nr.10, oraşul Briceni
1,038.0
1,038.0
0.0
0.0
Cazangeria Şcolii Profesionale, oraşul Vulcăneşti
420.0
420.0
0.0
0.0
10,000.0
10,000.0
0.0
0.0
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare
Construcţia clădirilor Clinicii veterinare a Universităţii
Agrare de Stat din Moldova, str. Mirceşti, municipiul
Chişinău
Ministerul Educației
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor
Construcţia grădiniţei de copii, satul Săiţi, raionul
Căuşeni
Sursa: Anexa nr. 3 la proiectul legii bugetului de stat pentru 2014
16

17. Adițional, se preconizează alocarea a 6 285,0 mii lei din contul surselor externe (grant) administrate de
Fondul de Investiții Sociale pentru renovarea unui centru de reabilitare și dotarea acestuia cu echipament
specializat în vederea extinderii accesului la educație timpurie pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.
Performanţa elevilor la treapta primară și secundară de educaţie este sub media OCDE, potrivit Programului
OCDE pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (PISA 2009+). La treptele mai superioare de educaţie
problema calităţii este mai proeminentă. Forumul Economic Mondial a evaluat calitatea sistemului
educaţional și abilitatea sa de a răspunde necesităţilor unei economii competitive cu un scor de 3.2 din
maximum 7 și nu a relevat nici-un progres înregistrat începând cu 2008. Aproximativ 60 la sută din copiii de
15 ani din Moldova nu dispun de nivelul de bază de competență în citire și de alfabetizare matematică
necesare pentru a participa efectiv și productiv în societate. Aceste rezultate arată necesitatea de a
continua, consolidarea și extinderea reformelor în curriculum, evaluările studenților, formarea cadrelor
didactice și îmbunătățirii manualelor. Efectele externe pozitive ca rezultat al investirii în ridicarea nivelului de
calitate a sistemului educațional includ difuzarea cunoștințelor, bunăstarea socială și civică, și micșorarea
ratei criminalității.
Având în vedere că din copilărie, prin adolescență este un moment important pentru dezvoltarea de
comportamente sănătoase și stilul de viață, investiția în educația timpurie a copiilor în strânsă corelare cu
investiția în educația parentală, obiective specifice prevăzute și în Strategia ‚Educația 2020’, pot avea un
impact major și de lungă durată asupra elevării întregii societăți. Spre regret, deocamdată deși există
standarde de dezvoltare a copiilor de la naștere până la 7 ani, standarde profesionale pentru cadrele
didactice din educația timpurie, curriculum, ghiduri pentru educatori, educatorii nu le pot aplica corect în
proiectarea activității educaționale, ceea ce afectează calitatea educației timpurii. Atât în cazul organizării
programelor centralizate de instruiri și/sau mentorate la locul de muncă pentru educatorii implicați în educația
timpurie, dar și pentru ridicarea nivelului educației parentale nu am reușit să identificăm informații cu privire
la alocarea anumitor surse în acest sens din bugetul public propus pentru 2014. Concomitent, un șir întreg
de obiective specifice delimitate în cadrul Strategiei ‚Educația 2020’ nu-și găsesc o acoperire financiară, cel
puțin parțială, în cazul bugetului de stat pentru 2014, inclusiv în ceea ce privește dotarea și stimularea
utilizării TIC în cadrul procesului educațional, mai ales la nivel de management. Nici sursele externe
disponibile la moment și orientate pentru realizarea unor obiective concret delimitate, nu vor putea acoperi o
bună parte a obiectivelor prevăzute în Strategie.
La nivel mondial, țările investesc în instituțiile de învățământ pentru a stimula creșterea economică, creșterea
productivității, să contribuie la dezvoltarea personală și socială, și pentru a reduce inegalitatea socială,
printre alte motive. Finanțarea publică poate contribui la creșterea accesului la educație pentru toți membrii
societății. Cu referință la promovarea autonomiei financiare a instituțiilor educaționale e necesar de
menționat că, în medie, în țările OCDE, fondurile publice reprezintă 84% din toate fondurile pentru instituțiile
de învățământ. La fel, circa 92% din fondurile pentru instituțiile de învățământ terțiar non-primare, secundare
și post-secundare provin din surse publice.
E de menționat că în prezent Moldova cheltuie circa 0,1% din PIB pentru programele de susţinere a familiilor
şi copiilor finanţate din bugetul de stat. Acest procent este mult sub cele înregistrate în alte state europene
(Slovenia și Polonia - 0,8%, Cehia - 1,2%, Slovacia - 1,6%, Estonia - 2,2%), unde rata fertilității este de
asemenea foarte scăzută. Cu toate că nu implică în mod necesar o relaţie cauzală, se indică că există loc
pentru consolidarea acestui sprijin financiar. Este necesar să se pună accent pe îmbunătăţirea serviciilor
destinate familiilor cu copii. Primele experiențe ale copiilor stau la baza întregii lor formări ulterioare. Dacă se
constituie baze solide în primii ani, formarea ulterioară este mai eficace și mai susceptibilă de a se desfășura
pe tot parcursul vieții, reducând inclusiv riscul abandonării timpurii a studiilor.
Recomandări cheie:
•
Îmbunătățirea eficienței și echității sistemelor de educație și formare la toate nivelurile – din primii ani
până la vârsta adultă – joacă un rol fundamental în realizarea obiectivelor strategice de dezvoltare a
țării, și anume dezvoltarea inteligentă, durabilă și incluzivă a capitalului uman. Racordarea cadrului
național în domeniul educației cu standardele internaționale în domeniu și în mod special cu cele
17

18. •
•
•
•
•
general valabile în țările-membre ale Uniunii Europene este o inițiativă strategică care stă la baza
dezvoltării societății și implicit a imaginii țării în exterior. Versiunea curentă a proiectului Codului
Educației vine să stabilească cadrul normativ necesar pentru înlăturarea numeroaselor deficiențe
atestate în cadrul sistemului educațional curent, precum și să creeze un cadru propice pentru
implementarea reformelor scontate în cadrul parcursului european al țării și aderarea la valorile și
principiile Uniunii Europene. Este importantă promovarea adoptării cadrului respectiv.
Odată cu constituirea unei baze solide în primii ani, formarea ulterioară este mai eficace și mai
susceptibilă de a se desfășura pe tot parcursul vieții, reducând riscul abandonării timpurii a studiilor,
sporind echitatea școlarizării și reducând costurile suportate de societate din motive de risipă de
talente și cheltuielile publice în domeniul social, al sănătății, etc. Este nevoie de o abordare
sistematică și integrată a serviciilor de educație la nivel național, care să implice toate părțile
interesate relevante – inclusiv familiile – alături de o strânsă colaborare trans-sectorială între
diferitele domenii de politică, cum ar fi educația, cultura, afacerile sociale, ocuparea forței de muncă,
sănătatea și justiția. Investiția eficientă într-o educație de calitate în primii ani este mult mai eficace
decât intervenția ulterioară și produce rezultate considerabile de-a lungul ciclului vieții, în special
pentru persoanele defavorizate.
Este necesară stabilirea unor mecanisme de finanțare a instituțiilor de învățământ bazate pe
indicatori de performanță și rezultate obținute de către acestea atunci când se estimează alocarea
de fonduri publice. Un mediu orientat pe rezultate, în contextul învățământului superior influențează,
de asemenea, personalul academic și duce la introducerea criteriilor de performanță, care este o
tendință în creștere în Europa.
Este importantă stimularea creării parteneriatelor dintre instuțiile de învățământ și sectorul privat, în
acest sens țările europene au dezvoltat mecanisme concrete, cum ar fi: scutirea de impozit pentru
instituții, scutirea de impozit pentru donatori / sponsori / parteneri privați, alocarea unui suport
financiar sau alt suport, elaborarea cadrului regulator pentru acordarea dreptului instituțiilor să dețină
drepturi de proprietate intelectuală.
Pentru îmbunătățirea acoperirii financiare a obiectivelor specifice prevăzute în Strategia ‚Educația
2020’, pe lângă fondurile publice disponibile în prezent, este oportună atragerea noilor surse de
finanțare atât interne, cât și externe, precum și crearea condițiilor prielnice pentru instituirea și
stimularea parteneriatelor public-private.
Este importantă reducerea discrepanțelor semnificative între mediul urban și cel rural, fiind acordată
o atenție sporită asistenței susținute, consultărilor și mentoratului în special în mediul rural, precum
și implicarea cât mai activă a reprezentanților instituțiilor de învățământ la toate etapele procesului
decizional, începând cu planificarea și finalizând cu monitorizarea.
6. Tineret și sport
Sectorul de tineret și sport este coordonat la nivel central de către Ministerul Tineretului și Sportului. Ținând
cont că ambele domenii sunt diferite, în această notă analitică sectorul de tineret și sport vor fi analizate
separat.
MTS a planificat pentru anul 2014 un buget total de 85483,6 mii lei, cu 647,7 mii lei mai mult față de anul
2013, dintre care 73933,6 mii lei pentru sport și 7040,4 mii lei pentru tineret.
Politici de tineret
Pentru sectorul de tineret au fost bugetați 7040,4 mii lei, cu 36,2 mii lei mai mult față de anul 2013, însă cu
606,5 mii lei mai puțin față de anul 2012 (Figura 3) cu scopul de a spori gradul de integrare socială a tinerilor
5
prin valorificarea și participarea lor în toate sferele de activitate .
……………………………………………………………….…….
5
Bugetul pe programe pentru anul 2014 și estimări pe anii 2015-2016, Ministerul Finanțelor,
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro-RO/Default.aspx
18

19. Figura 3. Bugetul MTS pentru sectorul de tineret în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei
ctorul
Sursa: Legea bugetului de stat pentru 2014
În perioada 2009 – 2013, la baza dezvolt
dezvoltării sectorului de tineret a fost Strategia Național a Tineretului.
țională
Pentru perioada 2014 - 2020 încă nu este adoptat noul document strategic în sectorul de tineret.
ă
adoptat
Dezvoltarea capacităților și finanțarea programelor de tineret – prioritatea MTS pentru 2014
finanț
Conform Raportului de evaluare a Strategiei Na
Naționale a Tineretului 2009 – 2013, eforturile de dezvoltare a
forturile
capacităţilor instituţionale de implementare a politicii de tineret sunt insuficiente. Deşi s
ionale
Deşi s-au implementat
activități de instruire profesională pentru speciali tii din domeniul tineretului, acestea în mare m
ă
specialiştii
măsură au un
caracter ad-hoc, fiind implementate cu suportul altor organizaţii, şi nu unul bazat pe un plan de ac
hoc,
i
acţiuni şi
program de instruire continue de dezvoltare a capacit
capacităţilor instituţionale de implementare a politicii de
ionale
tineret6.
În acest context, este relevant și binevenit obiectivul din subprogramul pe tineret din legea bugetului de stat
subprogramul
de a asigura instruirea tuturor lucră
sigura
lucrătorilor de tineret de la nivel local până în anul 2016.
Ținând cont că la nivel de raion sunt 36 de specialiști de tineret, iar la nivel de Primării din mediul urban – 32
speciali
ării
de specialist, dezvoltarea capacită
capacităților acestora este esențială. Ținta de 68 lucrători de tineret din
ători
administrația publică locală și din cadrul centrelor de tineret instrui i pentru anul 2014 acoperă necesitățile de
instruiți
acoper
instruire de bază în sectorul de tineret. Pentru aceasta, metodologia de instruire trebuie să fie bazată pe
tineret.
s
necesitățile lucrătorilor de tineret și aș
așteptările din partea acestora.
Cheltuielile medii per lucrător de tineret au fost planificate de 8,9 mii lei. Cu toate acestea trebuie realizat o
ător
tor
realizată
diferență clară între specialiștii de tineret care activeaz în cadrul administrației publice locale și lucrătorii de
știi
activează
iei
tineret din Centrele de Resurse pentru Tineri. Această diferență este esențială în special în cazul
Aceast
ă
mecanismului de finanțare. În cazu Centrelor, acestea sunt finanțate în funcție de numărul de angajați, pe
are. cazul
ie
num
când în cazul specialiștilor de tineret, finan
tilor
finanțarea este realizată având la bază costurile per cap de locuitor,
fiind bugetați ca activități de tineret.
i
MTS nu are subdiviziuni teritoriale în sectorul de tineret, de aceea, implementarea programului de granturi
pentru a acoperi necesitățile din sector este relevant În comparație cu anul 2013, pentru anul 2014
țile
relevantă.
ie
cheltuielile per program se vor majora cu 80 mii lei, ajungând la 140 mii lei per program/proiect.
De asemenea, numărul raioanele care vor beneficia de suport financiar prin acest program de granturi
rul
urmează să crească până la 50%. În ceea ce ține de numărul programelor/proiectelor pentru tineret
rul
susținute direct sau prin cofinanțare, acestea urmează să crească cu 27 în anul 2014, adic până la 46
țare,
urmeaz
adică
proiecte susținute sau cofinanțate, în compara ie cu anul 2013, când au fost sprijinite financiar 19 inițiative.
țate, comparație
ini
Astfel, MTS își propune o creștere creștere cu cel putin 28% a numărului de raioane beneficiare de
ștere cre
rului
7
programe/proiecte de tineret susținute direct sau prin cofinan
ținute
cofinanțare până în anul 2016 .
……………………………………………………………….…….
6
E. Mihalaș, A. Dumitrașco, Raportul de evaluare a Strategiei Naționale a Tineretului 2009 – 2013, UNDESA, UNFPA,
co,
Na
MTS, Octombrie 2013
7
Bugetul pe programe pentru anul 2014 și estimări pe anii 2015-2016, Ministerul Finanțelor,
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro-RO/Default.aspx
http://parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/2052/language/ro
19

20. Abordarea calitativă a sectorului de tineret
Chiar dacă bugetul planificat pentru anul 2014 este comparabil cu cel din 2013, iar obiectivele setate de MTS
sunt relevante și chiar necesare la nivel de sector, exist necesitatea de a avea o abordare mai exhaustiv
i
există
exhaustivă
asupra calității lucrului de tineret și a serviciilor pentru tineri. Aceste subiecte se află pe agenda MTS, însă nu
ii
află
îns
sunt reflectate la nivel de priorități pentru anul 2014. De asemenea, nu este reflectat în ce m
ți pentru
măsură serviciile
pentru tineri, prestate prin intermediul Centrelor de Tineret vor fi îmbun
îmbunătățite, iar mecanismul de finan
ite,
finanțare a
Centrelor de tineret va fi schimbat. Se lucreaz din 2011 la aceste aspecte, însă nu sunt careva schimb
lucrează
ă
schimbări
semnificative. Astfel, ținând cont de noua Lege cu privire la finan ele publice care va intra în vigoare din
inând
finanțele
2015, MTS trebuie să-și seteze ca prioritate elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor de
i
tineret și a mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Realizarea acestor priorit
i
priorități
poate fi realizată atât prin programul de granturi pe care MTS î propune să-l continue și-n 2014, cât și prin
își
l
elaborarea acestor documente chiar de Minis
Minister.
Angajarea tinerilor și procurarea unei locuințe – prioritățile tinerilor
i
locuin
Obținerea unui loc de muncă, precum și procurarea unei locuințe reprezintă prioritățile de bază ale tinerilor
ă,
țile
baz
din Republica Moldova. Acest lucru este argumentat atât de Raportul de evaluare a Strategiei Na
Raportul
Naționale a
Tineretului 2009 – 2013, cât și a altor studii ce vizeaz necesitățile tinerilor din țara noastră. Cu toate că
vizează
noastr
aceste priorități sunt primordiale în sectorul de tineret, ele nu se reg sesc în subprogramul bugetar al M
i
regăsesc
MTS
pentru 2014. Acest lucru se datorează atât în domeniul pieții muncii și asigurarea cu locuință, care este în
i
locuin
subordinea altor instituții, cum ar fi Ministerul Muncii, Protec
ii,
Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Economiei,
i
Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvolt
l Dezvoltării Regionale și Construcțiilor.
Promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor urmeaz a fi continuat și-n anul 2014 prin intermediul
urmează
n
Programului Național de Abilitare Economic a Tinerilor (PNAET), coordonat de ODIMM.
ional
Economică
Chiar dacă MTS nu are atribuții directe ce vizeaz procurarea unei locuințe și angajarea pe piața muncii,
ții
vizează
i
pia
este necesară o fortificare a politicilor publice, care vizează în aceeași măsură și tinerii. Astfel, este
vizeaz
recomandat ca MTS, prin bugetul planificat pentru anul 2014 să stimuleze politicile și programele de
s
angajare a tinerilor în câmpul muncii și eventual, de procurare a unei locuințe. Dezvoltarea capacit
e.
capacităților
lucrătorilor de tineret, precum și a capacit
capacităților instituționale ale MTS, bugetate pentru anul 2014, ar trebui să
ionale
ofere drept rezultat elaborarea acestor politici sectoriale, în cooperare cu alte Ministere relevante.
Politici pentru dezvoltarea sportului
MTS a planificat pentru domeniul sport 73 933,6 mii lei (
(Figura 4) care urmează a fi utilizați în anul 2014 cu
ă
utiliza
scopul de a crea condiții optime în vederea perfecționării, dezvoltării și funcționării sistemului na
ii
perfec
ării
național de
8
cultură fizică și sport .
Figura 4. Bugetul MTS pentru sport în perioada anilor 2011 – 2014, mii lei
Sursa: Legea bugetului de stat pentru 2014
……………………………………………………………….…….
8
ibidem
20

21. În anul 2014, sunt prevăzute investiții capitale în valoare totală de 3 mln lei, dintre care 1 mln de lei pentru
reconstrucţia terenului de fotbal al Şcolii Sportive Specializate de Fotbal și 2 mln lei pentru reconstrucţia
bazei sportive de canotaj. Aceste investiții sunt necesare în dezvoltarea infrastructurii sportului, care
influențează și nivelul de implicare a persoanelor în competiții sportive, înregistrându-se un numărul mic de
sportivi cuprinși în participare la competițiile naționale și internaționale, precum și a elevilor din Școlile
9
sportive .
O analiză exhaustivă a infrastructurii sportive la nivel național arată faptul că există necesitatea de a
îmbunătăți condițiile de antrenament atât a Școlilor sportive cât și a Federațiilor Sportive Naționale, pentru a
crește nivelul de performanță al sportivilor. Strategia sectorială de cheltuieli pentru sectorul tineretului şi
sportului 2014-2016 identifică ca printre prioritățile de infrastructură în domeniul sportului fiind crearea şi
îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a şcolilor şi centrelor sportive, construcția Palatului Sportului în mun.
Chișinău, renovarea complexelor, terenurilor şi sălilor sportive, crearea şi dezvoltarea infrastructurii sportului
de performanţă, îmbunătăţirea managementului şcolilor sportive. În acest context, este evidentă necesitatea
de a exista un buget mai mare pentru dezvoltarea infrastructurii sportive în Republica Moldova.
Cât ține de practicarea sportului de către populație în general, datele Biroului Național de Statistică arată că
aceasta este o formă de petrecere a timpului pentru 20,3% din populaţia Moldovei de 10 ani şi peste. În
medie acestea constituie 1,8 ore pe zi. Cea mai mare parte a timpului dedicat exerciţiilor fizice, persoanele o
petrec plimbându-se (72,9%), în special femeile (86,2%). După plimbări, bărbaţii preferă jocurile cu mingea
10
(20,2% din timpul dedicat exerciţiilor fizice), iar femeile gimnastica şi fitness-ul (6,8%) .
La nivel local, în special în mediul rural, inexistența unui specialist pe sport are drept rezultat nepracticarea
activităților sportive de către cetățeni. Astfel, conform aceluiași Raport al BNS, în mediul rural, doar 5,9% în
comparație cu 23,7% în mediul urban, practică mersul pe jos și plimbările și doar 1,8% spre deosebire de
7,4% în mediul urban practică gimnastica și fitnesul. Observăm astfel că politicile de sport, inclusiv și
procesul de finanțare a acestui sector ar trebui să stimuleze practicarea sportului pentru populație în general,
în special în mediul rural, acolo unde acesta nu este atât de practicat.
Dacă este să analizăm infrastructura sportivă prin prisma construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și
de întremare a sănătății, datele arată că în perioada 2009 – 2012 (pentru 2013 datele lipsesc) se
înregistrează o scădere a stadioanelor și construcțiilor sportive de plan, cât și a sălilor sportive (vezi Tabelul
3).
Tabelul 3 Numărul construcțiilor sportive, centrelor de cultură fizică și de întremare a
sănătății
2009
2010
2011
2012
Stadioane cu tribune pentru 500 locuri si peste
53
52
51
51
Construcții sportive de plan (terenuri si câmpuri)
3047
3019
3017
3020
Sali sportive
1269
1274
1273
1267
Bazine de înot
25
25
25
24
Sursa: Biroul Național de Statistică, Banca de Date, http://statbank.statistica.md/pxweb/Dialog/Saveshow.asp
Spre deosebire de sportul de masă, care poate fi practicat și în lipsa unor instituții, sportul de performanță
este practicat într-un cadru organizat. De regulă, acesta este coordonat de anumite instituții, cum ar fi
Federații și Școlile sportive. În vederea pregătirii și susținerii sportivilor de performanță, MTS colaborează cu
Federațiile sportive naționale. Ele organizează genul de sport corespunzător și gestionează activitatea lui pe
întreg teritoriul Republicii Moldova. Acestea, sunt finanțate de la bugetul de stat, în funcție de profilul /
……………………………………………………………….…….
9
Strategia sectorială de cheltuieli pentru sectorul tineretului şi sportului, 2014-2016
10
Biroul Național de Statistică, Cercetarea „Utilizarea timpului în Republica Moldova”, 2013,
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4055
21

22. domeniul de activitate. În 2014, MTS își propune să crească până la 200 numărul sportivilor de performanță
participanți la competiții internaționale oficiale. Astfel, este planificată creșterea cu 10 unități a numărului
sportivilor de performanță la competiții internaționale oficiale, comparativ cu anul precedent, având bugetat
175 mii lei pentru pregătirea unui sportiv de performanță, cu 5 mii lei mai mult față de anul 2013. De
asemenea, se constată și o creștere a bursei de performanță cu 300 lei, de la 3200 lei în anul 2013, la 3500
lei în anul 2014.
Chiar dacă bugetul pe programe în sectorul sport este setat în funcție de numărul de sportivi, finanțarea în
acest sector este diferită. Atât sportul de performanță, cât și sportul de masă au la bază mecanisme de
finanțare care nu pun accentul pe sportivi, ci pe instituție. În acest context, este necesară reevaluarea
procesului de finanțare a Federațiilor sportive și a Școlilor sportive. În cazul Federațiilor, MTS este în proces
de pilotare a unui nou mecanism de finanțare, însă care nu este bazat pe rezultat (pe sportivi) ci pe proces
(activitatea Federației sportive).
Alocarea a 24 mln lei pentru realizarea Calendarului acţiunilor sportive naţionale şi internaționale nu sunt
suficiente. De regulă, solicitările din partea instituțiilor sportive de acoperire a cheltuielilor legate de acțiunile
sportive naționale și internaționale depășesc 1 mln de lei (în funcție de instituție, domeniul sportiv și nivelul la
care se desfășoară competiția sportivă – național sau internațional).
În anul 2014 își va demara activitatea și Agenția Națională Anti-Doping, fiind bugetate pentru aceasta 1 mln
de lei, ceea ce va spori accesul sportivilor la competiții internaționale.
Dezvoltarea infrastructurii sportive pentru a spori numărul persoanelor care practică sportul, inclusiv pentru a
crește numărul sportivilor de performanță, precum și elaborarea unui mecanism eficient de finanțare a
Școlilor sportive, bazat pe numărul de beneficiari, ar trebui să se regăsească printre prioritățile de bază ale
MTS în anul 2014.
Concluzii și recomandări
Bugetul Ministerului Tineretului si Sportului planificat pentru anul 2014 este în media ca și cel din anul 2013,
iar abordarea de finanțare a sectorului de tineret și sport a rămas aceeași.
Există îmbunătățiri în procesul de gestionare a bugetului în sectorul de tineret, fiind centrat pentru anul 2014
în dezvoltarea capacităților instituționale la nivel local. Acest angajament va fortifica implicarea actorilor
locali, în special al lucrătorilor de tineret în implementarea politicilor de tineret și în implicarea tinerilor în
activități bazate pe necesitățile acestora. Cu toate acestea, bugetul nu se bazează pe nevoile de bază ale
tinerilor – obținerea unui loc de muncă și procurarea unei locuințe, de aceea MTS trebuie să pună în
următorul an bugetar pe promovarea politicilor cross-sectoriale (politicile publice care vizează tinerii).
Practicarea sportului de masă trebuie să fie de asemenea printre prioritățile MTS. Pentru aceasta este
necesară fortificarea capacităților locale, în special dezvoltarea instituțională la nivel local, cum ar fi existența
specialiștilor pe sport în comunitățile rurale.
Mecanismul de finanțare defectuos în sectorul sport, care nu pune accent pe atingerea performanțelor, ci pe
menținerea instituțiilor din subordine sau cu care se colaborează va tergiversa atingerea obiectivelor setate
în subprogramul pe sport din bugetul de stat.
În acest context, următoarele recomandări se consideră relevante:
pentru sectorul de tineret:
•
•
Elaborarea mecanismului de acreditare a Centrelor de Resurse pentru Tineri. Pentru aceasta, pe
lângă dezvoltarea capacităților instituționale planificată pentru 2014, acest lucru este posibil și prin
programul de granturi.
Elaborarea standardelor minime de calitate a serviciilor pentru tineri, care poate fi realizată prin
intermediul unui program / proiect finanțat de MTS sau de Minister direct, ca instituție.
22

23. •
•
Cheltuielile per lucrător de tineret trebuie să fie divizate – cheltuieli pe lucrător de tineret, care
activează în cadrul Centrului de Tineret, iar cheltuielile per specialist de tineret nu sunt relevante,
deoarece finanțarea în sectorul de tineret la nivel local este realizată în baza numărului locuitorilor
localității.
Dezvoltarea capacităților instituționale în sectorul de tineret, inclusiv a MTS, bugetat pentru anul
2014, trebuie să ofere drept rezultat elaborarea politicilor sectoriale care ar răspunde la necesitățile
tinerilor, cum ar fi procurarea unei locuințe, angajarea pe piața muncii.
pentru sectorul sport:
•
•
•
•
•
Bugetarea resurselor financiare pentru premierea sportivilor de performanță care vor participa la
Jocurile de Iarnă de la Soci, Federația Rusă și vor obține rezultate (în cazul sportivilor care au
participat la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, premierea sportivilor a fost realizată din Fondul
de Rezervă al Guvernului).
Evaluarea mecanismului actual de finanțare a Școlilor sportive și identificarea unui mecanism mai
eficient de finanțare a acestora, care să fie bazat pe numărul de sportivi.
Identificarea unui mecanism de dezvoltare a infrastructurii sportive în Republica Moldova. Stimularea
parteneriatului public-privat ar putea spori procesul de renovare a Școlilor și cluburilor sportive și a
altor instituții unde se practică sportul.
Sportul de masă trebuie să fie promovat și prin intermediul campaniilor de comunicare, ce
stimulează practicarea sportului de către toți cetățenii.
Fortificarea capacităților instituționale în domeniul sportului la nivel local, cum ar fi angajarea
specialiștilor pe sport în localitățile rurale. Pentru aceasta, autoritățile publice locale de nivelul I ar
avea nevoie de un suport financiar din bugetul public de stat de aproximativ 16 mln lei.
7. Cultură
Programul de guvernare al Coaliției ProEuropene „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”
prevede obiectivele de guvernare în cultură dezvoltarea artei contemporane ca mijloc de promovare şi
afirmare a culturii naţionale atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional, restabilirea activităţii şi
infrastructurii culturale, în special în zonele rurale, finanţarea activităţilor culturale în conformitate cu
priorităţile stabilite şi pe bază de proiecte, promovarea culturii ca factor primordial al păstrării şi dezvoltării
identităţii naţionale și promovarea valorilor culturale naţionale ca parte componentă a patrimoniului cultural
european. Pentru realizarea acestor obiective Programul stabilește ca acțiuni prioritare:
•
•
•
•
”Protejarea şi integrarea patrimoniului cultural naţional în sistemul valorilor culturale europene;
Asigurarea reabilitării şi întreţinerii obiectelor istorico-culturale în baza parteneriatelor public-private
şi digitalizarea patrimoniului cultural al Republicii Moldova;
Modernizarea şi diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor culturale, dezvoltarea unicităţii culturale
locale prin modernizarea activităţii caselor de cultură, echiparea şi internetizarea bibliotecilor;
Reformarea sistemului de finanţare a culturii prin asigurarea transparenţei în elaborarea, gestionarea
şi distribuirea bugetului culturii”.
La baza elaborării Bugetului 2014 în cultură a fost luată strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Culturii,
2013-2015, care prevede subprogramele de finanțare ale programului CULTURA:
•
•
•
•
”Elaborarea politicii de management în domeniul culturii.
Dezvoltarea culturii.
Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional.
Susţinerea culturii scrise.”
După cum se observă, în documentele menționate, lipsește o coerență în abordarea priorităților pentru
dezvoltarea culturală. Lipsa acestei coerențe continuă și în prioritățile stabilite de bugetul 2014 pentru
cultură, care prevede ”asigurarea unui cadru de politici coerent și eficient în dezvoltarea mediului cultural,
formarea unui sistem funcțional de conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural și promovarea
valorilor culturale naționale.”
23

24. Pentru eficientizarea managementului și perfecționarea cadrului normativ și legislativ, implementarea
sistemului de management bazat pe performanță în instituțiile de cultură, sporirea competențelor
profesionale ale angajaților din domeniu și promovarea politicilor culturale elaborate, pentru 2014 sunt
prevăzute 5,9742 mln lei (în 2013 au fost aprobate – 4,1595 mln lei).
Ponderea cea mai mare, de 42,6% în cheltuielile totale ale ramurii revine subprogramului “Dezvoltarea
culturii”, care este destinat susținerii de către stat a instituțiilor teatral-concertistice, instituțiilor muzeale,
bibliotecile naționale, susținerea proiectelor culturale ale asociațiilor obștești și finanțarea acțiunilor culturalartistice autohtone pe plan național și internațional. Cheltuielile totale constituie 154,0564 mln lei, din care
cea mai mare parte revine asigurării activităţilor instituţiilor teatral-concertistice din subordinea Ministerului
Culturii – 94,4 mil. lei, sumă cu 12,0 mln mai mare ca în anul 2013 (creștere cu 12,8%). Este binevenit
faptul că în rezultatul valorificării acestor mijloace este prevăzută o creștere semnificativă a numărului de
turnee ale instituțiilor teatral-concertistice cu 23%, creșterea fondului de susţinere a proiectelor şi
programelor culturale ale asociaţiilor obşteşti – 3,9 mil. lei, în același timp, este destul de redusă creșterea
numărului de spectacole comparativ cu anul precedent – 100,4% (2530 spectacole) și creșterea numărului
de spectatori -100,6% (575 mii).
Bugetul anului 2014 prevede și o creștere considerabilă a mijloacelor financiare destinate subprogramului
pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național - cheltuieli totale de 20,4893
mln lei. Aceste mijloace sunt destinate pentru promovarea activităților de salvgardare a patrimoniului cultural
național imobil, inventariere, inspectare, documentare, cercetare, expertiză și salvare a siturilor arheologice
și monumentelor istorice din Republica Moldova. Mijloacele permit salvgardarea a 10% din numărul total al
siturilor arheologice și monumentelor istorice înscrise în Registrul de stat.
Subprogramul de susținere a culturii scrise în sumă de 3,730 mln lei menține editarea a șase reviste și
48 de titluri de carte, ca și în anii precedenți.
O prevedere importantă a bugetului 2014 pentru motivarea activității culturale la sate este stabilirea
sporurilor pentru înaltă competență profesională și intensitate a muncii în cuantum de 20% din salariile de
funcție conform schemei de încadrare aprobate, pentru conducătorii caselor de cultură, căminelor culturale și
cluburilor subordonate autorităților publice locale și personalului de conducere și de specialitate din muzeele
subordonate autorităţilor publice centrale şi locale.
Pornind de la problemele prioritare cu care se confruntă domeniul cultural și anume
•
•
•
•
•
•
lipsa finanțării activităților de protejare și salvgardare a patrimoniului cultural național;
lipsa accesului egal la valorile culturale a diferitor categorii de populație;
lipsa unui management eficient al instituțiilor de cultură bazat pe indicatori de performanță;
lipsa unui mecanism de finanțare a instituțiilor de cultură bazat pe principiile egalității, transparenței
și concurenței;
lipsa unui sistem de motivare și creștere profesională în domeniul managementului instituțiilor de
cultură;
scăderea activității culturale în localitățile rurale,
În urma analizei structurii subprogramelor de finanțare a culturii se poate constata că bugetul pentru 2014:
•
•
•
•
•
continuă strategia de cheltuieli elaborată în 2012 și nu contribuie la realizarea reformelor în domeniu;
contribuie la creșterea activităților de protejare și salvgardare a patrimoniului cultural – creșterea
cheltuielilor la peste 20 mln lei;
contribuie la îmbunătățirea accesului populației la valorile culturale prin creșterea considerabilă a
numărului de turnee - 23% ;
contribuie la creșterea motivării angajaților din domeniu prin sporurile salariale stabilite de la
1/01/2014;
contribuie la creșterea accesului la finanțarea de la stat a proiectelor culturale ale organizațiilor
nonguvernamentale prin creșterea considerabilă a fondului de proiecte – 3,9 mln lei (2,0 mln în
2013);
24

25. •
•
continuă practica de susținere a instituțiilor de cultură fără a ține cont de indicatorii de performanță –
94,4 mln lei, o creștere cu 12,8% în schimbul creșterii numărului de spectatori doar cu 0,6%;
nu contribuie la modificarea mecanismului de finanțare a instituțiilor de cultură bazat pe eficiență și
concurență.
După cum se poate observa, chiar daca pe anumite domenii ale culturii s-a îmbunătățit situația prin faptul că
au fost alocate resurse financiare, una din principalele probleme rămâne reformarea sectorului. Din această
cauză, resursele alocate pentru cultură în continuare nu vor produce efectele culturale atât de mult așteptate
și necesare pentru dezvoltarea țării.
8. Apărarea Națională
Analiza bugetului componentei „Apărare Naţională” din proiectul legii bugetului pentru anul 2014 a fost
efectuată prin compararea problemelor majore, obiectivelor, priorităţilor şi angajamentelor definite în
documentele strategice cu priorităţile, acţiunile, programele şi cheltuielile incluse în proiectul legii bugetului
pentru anul 2014.
Scopul analizei a fost de a determina în ce măsură proiectul legii bugetului pentru anul 2014 poate să
contribuie la soluţionarea problemelor existente în sectorul „Apărare Naţională”.
Problemele majore ale Sectorului “Apărare Naţională”
Problemele majore ale Sectorului “Apărare Naţională” sunt enumerate în Strategia sectorială de cheltuieli în
domeniul Apărării Naţionale pentru anii 2013-2015 şi Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului
Apărării pentru perioada 2012-2014, ambele documente fiind inspirate de rezultatele Analizei Strategice a
11
Apărării desfăşurate în 2010-2012. Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele :
•
•
•
•
•
•
•
Resurse insuficiente pentru asigurarea programelor (cele alocate sectorului acoperă doar cheltuielile
curente)
Dotare tehnică insuficientă şi sub nivelul nevoilor de asigurare a apărării naţionale
Capabilităţi deficiente pentru realizarea misiunilor şi sarcinilor stabilite
Completare deficientă a funcţiilor vacante cu cadre militare pentru toate categoriile de militari prin
contract
Motivare necorespunzătoare a personalului
Capacităţi de infrastructură şi logistice insuficiente
Capabilităţi limitate pentru executarea misiunilor de supraveghere a spaţiului aerian
Constatări:
Problemele majore ale Sectorului „Apărarea Naţională” enunţate în documentele de analiză şi planificare
indică la o situaţie critică în sectorul „Apărare Naţională” şi incapacitatea instituţiilor din acest sector de a
îndeplini misiunile atribuite.
Documentele de evaluare ş planificare strategică din acest sector indică asupra faptului că această situaţie
se datorează în primul rând nivelului extrem de jos şi insuficient de acoperire a necesităţilor minime în acest
sector.
Obiective, priorităţi şi angajamente naţionale în sectorul „Apărare Naţională”.
Obiectivele, priorităţile şi angajamentele naţionale în sectorul „Apărare Naţională” sunt definite în
următoarele documente strategice:
……………………………………………………………….…….
11
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015, Publicată pe site-ul Ministerului
Finanţelor la compartimentul „Cadrul Bugetar pe Termen Mediu” sub link-ul Anexa 19 Strategia de cheltuieli în domeniul
sistemului penitenciar, http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/20132015/Anexa%2019%20Apararea.pdf ;Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 20122014, Publicat pe site-ul Ministerului Apărării www.army.md
25

26. •
•
•
•
Strategia Securităţii Naţionale (aprobată în 2011);
Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2011 – 2014 “Integrarea europeană: Libertate,
Democraţie, Bunăstare”,
Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, şi
Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP).
Reperele principale din aceste documente sunt regăsite în Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul
Apărării Naţionale, anii 2013-2015. Acest document nu se regăseşte pe site-ul Ministerului Apărării şi este
publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor la compartimentul Cadrul Bugetar pe Termen Mediu sub linkul
12
Anexa 19 Strategia de cheltuieli în domeniul sistemului penitenciar .
Priorităţi de politici pe termen mediu
Din analiza Strategiei sectoriale pot fi determinate următoarele priorităţi de politici pe termen mediu:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Reforma sectorului de apărare
Profesionalizarea graduală a Armatei Naţionale
Asigurarea capabilităţilor minime pentru realizarea misiunilor constituţionale
Reforma sistemului de conducere, coordonare şi elaborare a politicilor în sectorul de apărare şi
securitate naţională (Consiliul Suprem de Securitate, Ministerul Apărării şi Marele Stat Major)
Asigurarea participării Republici Moldova la politica de securitate şi apărare europeană
Asigurarea participării la operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii
Adoptarea Strategiei Militare Naţionale
Asigurarea controlului spaţiului aerian naţional
Dezvoltarea obiectivelor de infrastructură militară.
Perfecţionarea sistemului de protecţie socială a cadrelor militare
Totodată, în Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014
aceste priorităţi apar într-o definire reformulată şi mult mai comprimată şi includ numai următoarele trei
13
poziţii:
1. Reforma sectorului de apărare întru modernizarea şi profesionalizarea Forţelor Armate
2. Dezvoltarea capabilităţilor Forţelor Armate ale Republicii Moldova întru realizarea misiunilor
Constituţionale
3. Participarea Republici Moldova la eforturile globale, regionale şi subregionale de promovare a
stabilităţii şi securităţii internaţionale
În Proiectul legii bugetului pentru anul 2014 principalele priorităţi pentru anul 2014 sunt din nou
14
reformulate şi se axează pe următoarele:
1. Dezvoltarea capabilităţilor de apărare, modernizarea şi profesionalizarea graduală a Armatei
Naţionale;
2. Dezvoltarea infrastructurii obiectivelor militare;
3. Participarea Republicii Moldova la eforturile regionale şi subregionale de promovare a stabilităţii şi
securităţii internaţionale.
Constatare: Priorităţile sectorului „Apărare Naţională”, după cum sunt acestea definite în Nota Informativă la
proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014, deşi reformulate comparativ cu cele definite în Strategia
sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale pentru anii 2013-2015 şi Programul de Dezvoltare
Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, sunt în mare parte compatibile.
……………………………………………………………….…….
Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Naţionale, anii 2013-2015, Publicată pe site-ul Ministerului
Finanţelor la compartimentul „Cadrul Bugetar pe Termen Mediu” sub link-ul Anexa 19 Strategia de cheltuieli în domeniul
sistemului penitenciar , http://mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/20132015/Anexa%2019%20Apararea.pdf
12
Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012-2014, Publicat pe site-ul Ministerului
Apărării www.army.md
13
14
Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014
26

27. Evoluţia cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014
Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014 oferă următoarele informaţii despre evoluţia
cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014
Tabelul 4 Evoluţia cheltuielilor la grupa „Apărarea Naţională” pentru anii 2011-2014, mii lei
Executat
2011
Aprobat
2013
Proiect
2014
261933.5
Cheltuieli, total
Executat
2012
280732.3
306902.4
363940.0
Proiect 2014 faţă de
executat 2012
aprobat 2013
+,%
+,%
83207.7
129.6
57037.6
118.6
233245.2
250465.2
285102.4
338446.0
87980.8
135.1
53343.6
118.7
28688.3
1.3
30267.1
1.3
21800
1.3
25494.0
1,3
-4773.1
84.2
3694.0
116.9
inclusiv:
componenta de
bază
mijloace speciale
ponderea in totalul
cheltuielilor
bugetului de stat,
%
Sursa: Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014
Din Tabelul 4 se constată că cheltuielile pentru apărarea naţională în proiect pe anul 2014 sunt prevăzute cu
o majorare de 83,2 mil. lei sau cu 29,6 la sută faţă de cele executate în anul 2012 şi cu 57,0 mil.lei sau 18,6
la sută faţă de aprobat pe anul 2013.
Totodată, Nota Informativă precizează că majorarea alocaţiilor nu este determinată de decizia de majorare a
cheltuielilor pentru procesul de instruire a unităţilor militare, pentru pregătirea rezervei sau procurarea
mijloacelor fixe, dar pentru următoarele acţiuni:
•
•
•
•
•
•
•
înlocuirea graduală a militarilor în termen cu militari prin contract – 10,2 mil.lei;
majorarea salariilor judecătorilor din judecătoria militară - 0,2 mil. lei;
consolidarea obiectivelor de infrastructură militară – 7,7 mil.lei;
majorări salariale - 7,3 mil.lei;
asigurarea activităţii instituţiilor din domeniu – 14,2 mil.lei;
participarea la operaţiunea internaţională de menţinere a păcii în Kosovo – 12,7 mil lei;
dotarea tehnico-materială a Forţelor Armate – 4,7 mil.lei.
Astfel, pentru anul 2014 nu sunt deloc alocate resurse pentru soluţionarea celor trei probleme majore ale
Sectorului “Apărare Naţională”:
1. Resurse insuficiente pentru asigurarea programelor
2. Dotare tehnică insuficientă şi sub nivelul nevoilor de asigurare a apărării naţionale
3. Capabilităţi deficiente pentru realizarea misiunilor şi sarcinilor stabilite
Această constatare este confirmată şi de evoluţia cheltuielilor pentru sector în raport cu Produsul Intern Brut
pentru anii 2009-2015 prezentate în anexele la Nota informativă. În perioada 2010-2014 aceasta
menținându-se la circa 0,3% din PIB.
Bugetul grupei Apărarea Naţională pentru anul 2014 în format de programe
Nota Informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2014 relevă alocarea resurselor pentru Apărare
pe 5 subprograme (Tabelul 5).
Tabelul 5 Cheltuieli pentru sectorul de Apărare Națională
Autoritatea
publică
Subprogramul gestionat
Proiect 2014
Cheltuieli, total
inclusiv % în cheltuielile
totale
27