Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.
INSTITUTUL ECONOMIC ROMÂNESC   CERCETĂRI $1 MATERIAL DOCUMENTAR PRIVITOR LA   ISTORIA ECONOMiCĂ A ROMÂNIEI                ...
INSTITUTUL ECONOMIC ROMANESC  CERCETARI $1 MATERIAL DOCLIMENTAR PRIVITOR LA  ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEI                 ...
DE ACELASI:1. Creditul    necesitatea reglementdrei depunerilor spre fructificare in Romania.      Bucure0 1930.2. Privind...
Pentru colecliunea de Cercetari qi material documentar privitorla Istoria Economics a Romania" se gciseau aproape gala, §i...
TEZAURUL ROMAN DELA MOSCOVA         www.dacoromanica.ro
INTRODUCERS     Mai bine de un deceniu si jumatate a trecut, de cand tezaurulroman a fost transportat In Rusia. Asupra lui...
2                           Ii. ax. ROMAkiCANITholarasca punerea in sigurant6 a sfintelor noastre comori in tara celuimai ...
CAP ITOLUL I  STRAIMUTAREA TEZAURULUI BANCII NATIONALE                   LA IASI      Catre sfarsitul anului 1916, inainta...
4                                M. GR ROMWANUactiunea principals pe frontul roman, napustindu-se cu toata furiaasupra noa...
STRAMUTAREA TEZAURULUI BINCII NATIONALE LA IAOI            5     5. SA elibereze recipise la vedere potrivit statutelor Ba...
CAP ITOLUL II            PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA      La inceputul lunii Decemvrie a anului 1916, linia de rezistentap...
8                                  M. GR. ROKWANUdepoziteze unde va crede. Banca era puss asttel la adapost de micerise, i...
PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA                                    9       Toate vicisitudinele razboiului ce bantueste tam nu...
10                                   M. OR. ROMA§ICANII     Chiar in aceiasi zi (8 Decemvrie 1916), adresa ministrului def...
PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA                                11expedia in toata linistea stocul metalic al Bancii Nationale ...
j2                                  M. GE. ROMA§CANUdelungat 1), comunicase prin nota Nr. 148 din 11 Decemvrie 1916 2)mini...
PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA                                  lacasete, iar al celui de al treilea (225.692 I-0 B), de 98 c...
14                            M. GR. ROMAIOCANITportul tezaurului. Lui Th. Capitanovici i sa dat de Consiliul Generalinsar...
PROM TRANSPORT LA MOSCOVA                                        15cesele-verbale incheiate zilnic, au fost concentrate in...
16                                  M. GR. ROMA40ANIJ      b) Monetele straine au fost transformate in lei aur pe baza cur...
PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA                                  17Februarie 1917 adresat primei adunari generale a actionaril...
CAPITOLUL IIITIPARIREA BILETELOR BANCII NATIONALE IN RUSIA       Dupe retragerea la Iasi, Banca Nationale se gasea in impo...
20                          M. GR. ROMA§CANIItiunile au inceput si sa ajuns repede la un acord. Delegatii romaniau ales ha...
TIPXRIREA BILETELOR BXNC11 NATIONALE IN AURA                     21       In tot timpul cat sau imprimat biletele romanest...
22                          M. GR. ROMMCANU      D-1 C. Vasilescu, actual sef de serviciu principal la Banca Na-tio-nala, ...
CAPITOLUL IV         AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA     La 1 lanuarie 1917, frontul romano-rus definitiv inchegat pegranil...
24                               M. GR. ROMAk4CANU      La Iasi se punea din nou in discutiune problema evacuarii inRusia....
AL DOILRA TRANSPORT LA MOSCOVA                25natura, obiecte pretioase, etc., sa poata fi imediat expediate in Rusia,nu...
26                              as, GR. ROMAVJAIRIprilej sau semnat doua protocoale : unul 1) de catre Stanislaw Po-klewsk...
AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA                       27Incarcate vagoanele numerotate : 120.870, 599.483, 406.662, 656.036...
28                               M. GR. ROMAJOCANUInca din Februarie stocul metalic si bij uteriile M. S. Regina Maria.Cel...
AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA                      29bine inteles regulile serviciului de garda                          ...
30                              M. GR. ROMA§CANU       i acum, pentru a termina acest capitol, ar trebui sa dau laiveala i...
AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA                              31prin viata §i care sau pastrat sute de ani prin sfintele lac...
32                          M. GR. ROMAt;ICANUrate razvratiri, se afla la o mare raspantie istorica §i ca pierzareao pande...
CAPITOLUL V    REVOLUTIA DIN RUSIA. SITUATIA TEZAURULUI                     ROMAN DELA MOSCOVA       La 21 Decemvrie st. v...
34                                M. GR. ROMANANUnu activa aprovizionarea marilor centre pentru a provoca nemul-%umirea po...
REVOLUTIA DIN RUM. SITUATIA TEZAURULUI ROMAN DELA /dOSCOVA      35... de sugestiuni violente si                           ...
36                                 14. OR. ROMA§CANUmensevicii in Comitetul Central Executiv. Mai tarziu, la 4(17) Mai1917...
RHVOLUTIA DIN MIKA. SITUATIA TEZAURULUI ROMAN DELA. B10800VA                37        si care a lost printre primii ofiter...
88                                M. GE. ROMAtICANUpe cei cinci copii ai sai, bolnavi de un pojar grozav cu complica tiiga...
EEVOLUTIA DIN RENA. EITUATIA TEEAUEULDI ROMAN DELA MOSCOVA        39      La Tobolsk, primul popas In lungul drum spre Sib...
40                                 M. GR. ROBLOCANIIApoi torpurile for au fost dizolvate cu acid sulfuric si resturile ars...
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Próxima SlideShare
Cargando en…5
×

Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu

8.632 visualizaciones

Publicado el

Publicado en: Educación
  • Sé el primero en comentar

Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu

  1. 1. INSTITUTUL ECONOMIC ROMÂNESC CERCETĂRI $1 MATERIAL DOCUMENTAR PRIVITOR LA ISTORIA ECONOMiCĂ A ROMÂNIEI IIIT E ZAU �R U L ROM Â NDELA MOSCOVA DE MIHAIL GR. ROMAŞCANU •uCA RTEA R O M Â NE A S CĂ". BUCUREŞTI . 1 934 www.dacoromanica.ro
  2. 2. INSTITUTUL ECONOMIC ROMANESC CERCETARI $1 MATERIAL DOCLIMENTAR PRIVITOR LA ISTORIA ECONOMICA A ROMANIEI IIITEZALIRLIL ROMANDELA MOSCOVA DE MIHAIL GR. ROM,MCANLI,,,CARTEA ROMANEASCA", BUCLIRW-1 1 934 www.dacoromanica.ro
  3. 3. DE ACELASI:1. Creditul necesitatea reglementdrei depunerilor spre fructificare in Romania. Bucure0 1930.2. Privind bugetul tdrei. Bucure0 1931.3. Situatia industriei marl inaintea stabilizdrei monetare. Bucure0 1931.4. Banca NarionaM .fl creditul agricol. Bucure§ti 1931.5. Considerafiuni generale asupra originei Inonetei. Contribufiuni la cunoqterea circulafiei monetare din Dacia. Tezaurul dela Colentina. Bucureqti 1932.6. Monetele Regelui Carol I. Bucure#i 1932.7. Tezaurul neolitic dela Bratovoecti -Dolj. Bucure.yti 1932. 8. Contribufiuni la istoria monetard a Principatelor. Bucuregi 1932. 9. Insemndri. Bucure01 1932.10, Banca Nationald a Moldovei. Bueure§ti 1932.11. Calendarul plugarului. Bucure0 1933.12. Zardfla Michel Daniel. Bucure§ti 1933. www.dacoromanica.ro
  4. 4. Pentru colecliunea de Cercetari qi material documentar privitorla Istoria Economics a Romania" se gciseau aproape gala, §i in partechiar culese, alte cloud lucrari, cand domnul Mihail Gr. Romwanune-a prezentat, intro conferinfa, pagini din expunerea de laid ref eri-toare la intainplari de cureind traite §i cu rasf rcingeri hotdritoare asupraactualei noastre viefi economice §i financiare. Am crezut ca putem aduce Inca un serviciu membrilor §1 citito-rilor noqtri, publicand in aceasta colectiune noua contribufiune ce nisa prezentat, leimuritoare a aventurei de peste granifel a tezauruluiromanesc. Chestiunea aceasta pasioneazei dela razboiu incoace cu un interesmereu viu intreaga populafiune romeineasca, §i cu drept cuvant pen-trued- bunurile transportate la Moscova aparfineau nu numai Statuluici §i institufiunilor publice sau private de tot felul precum qi nenuma-rafilor cetafeni, Adunarea deci, intl. un manunchiu, a §tirilor utile pentru cunoaq-terea adevarului asupra tezaurului roman dela Moscova era nu numainecesara dar §i de mull doritd. Lucrul acesta se impunea cu deosebire fiindcd chestiunea tezauruluiroman dela Moscova depa pa, prin natura ei, interesul local-nationalpentru a se qua in cadrul problemelor internalionale de actualitate. Domnul Mihail Gr. RomaFanu are meritul de a fi f acut o astf elde lucrare. Prezenkind-o cititorilor noqtri, nadajduim cif vom stimula§i mai mull pasiunea tanarului i harnicului ei autor pentru viitoarelucreiri de cercelare a trecutului nostru economic. Gheron Netta Difecioeul Institutalui Economic Romdnesc www.dacoromanica.ro
  5. 5. TEZAURUL ROMAN DELA MOSCOVA www.dacoromanica.ro
  6. 6. INTRODUCERS Mai bine de un deceniu si jumatate a trecut, de cand tezaurulroman a fost transportat In Rusia. Asupra lui, In acest timp, sascris destul de mutt. Cercetatorii seriosi si iubitorii de senzationalsi-au spus cuvantul. Cu toate acestea opinia publics este tot atatde putin lamurita astazi, ca si acum cincisprezece ani. Circula fel de fel de svonuri. Ziarele se intrec in a le inregistra.Capitanul englez George Hill intro lucrare de curand tiparitg, sustineel a repatriat a treia parte din tezaurul aur. Pozitia autorului dsacestei afirmatiuni un caracter semi-oficial. Lumea nu mai stie ce satreads. Tezaurul roman dela Moscova, a devenit subiectul unei po-vesti fantastice. Acestea sunt motivele care mau determinat sä bleep cerceta-rile. Chestiunea trebuia puss la punct. Era necesara o lucrare caresä ramureascs pe deplin opinia publics. Aparitia ei nu putea fi ama-natl. Lui George Hill trebuia ss i se easpunda grabnic. ySi am pornitla lucru. Rezultatul ? Cartea de fall. Dela inceput declar ca nu am ocolit nimic si nu am sovait pealocuri sa intru chiar in expunerea unor spinoase chestiuni de ordinpolitic, pentru a preciza mai bine termenii problemei ce mi-am propus. Revolutiei ruse i-am acordat o atentiune deosebita. Expli-catia e simpla. Revolta a izbucnit in Imparatia Romanovilor in pri-mele luni ale anului 1917 si cu scurte intreruperi a dainuit pansatre sfarsitul aceluiasi an, cand bolsevicii au cucerit puterea. Cu-.noasterea evolutiei politice a Rusiei din acest timp, prezinta pentrunot un deosebit interes. Numai asa vom putea urmgri necontenitproblema tezaurului nostru depozitat la Moscova, in lunile Ia-nuarie si August 1917. Deasemeni nu am putut trece peste faptele care au determinatpe vrednicii conducatori ai Romaniei, din acele tulburi vremuri, sa www.dacoromanica.ro
  7. 7. 2 Ii. ax. ROMAkiCANITholarasca punerea in sigurant6 a sfintelor noastre comori in tara celuimai apropiat aliat. Reamintind durerosul nostru zbucium launtricdin zilele crancenului razboi intregitor de neam si WA, am foststApanit de gandul sä infAtisez in adevArata sa lumina operatiuneatransportului. Celelalte probleme tratate in legAur6 directa cu tezaurul ro-man dela Moscova, intregesc lucrarea, dar nu seaca izvorul materia-lului vast documentar care mai poate fi gasit. Pentru ca seriozitatea studiului sa nu fie pusA la indoialsa, ampublicat toate documentele importante pe care le-am cercetat. Citi-torul va putea astfel sa ma controleze la fiecare pas si va judeca maiusor singur, data am izbutit, ca dela primul Si pana la ultimul rand,sa fac o expunere exacta si obiectiva. Voiu ramane recunoscator tuturor binevoitorilor cari imi voratrage atentiunea asupra lipsurilor Ai greselilor, inerente unei lucraricare ma obligat sa cladesc dela temelie, cercetand intrun timp re-lativ scurt, numeroase acte si documente razletite prin arhive pu-blicatiuni contemporane. www.dacoromanica.ro
  8. 8. CAP ITOLUL I STRAIMUTAREA TEZAURULUI BANCII NATIONALE LA IASI Catre sfarsitul anului 1916, inaintarea vijelioasa a vrajmasilorpune problema mutarii Capitalei tarii dela Bucuresti la Iasi. Co-.roana, Guvernul si autoritatile, urmau sa-si stabileasca resedinta invechea Capitals a Moldovei. Banca Nationale a Romaniei, in jurulcareia gravita atunci mai putin vieata economics a -Orli decat aceapolitica, nu putea face altfel. Ea trebuia sa-si stramute Centralaacolo, unde nadejdea in dreptatea sentintei tribunalului istoric, aruncavalul uitarii asupra suferintelor si umilintelor pe care le irrdura neamulromanesc. In sedinta din 29 Septemvrie 1916, vice-guvernatorul I. G. Bibicescu comunica Consiliului General ca si Guvernul impar-taseste aceiasi parere 1). Conform intelegerilor avute cu ministruljustitiei, mutarea Bancii la Iasi urma sa se hotarasca printrun de-cret-regal. 0 clips de nadejde. Apoi totul se spulbera. Dusmanii inain-teaza. Plaiurile romanesti sunt rand pe rand cotropite. Pena la in-tim picatura de sange, vitejii nostri soldati lupta. Cu fata spre pu-hoaiele navalitorilor, ei mor cu miile. Momentul intrarii Romanieiin actiune, na fost bine ales 2). Aliatii nau stiut sa pregateascatemeinic interventiunea noastra. Ofensiva armatei din Macedoniaa fost neserioasa. Pregatirea militara si sufleteasca a soldatilor ro-mani lasa de dorit. Rusia ne tradase, iar vrajmasii si-au stramutat 1) C. I. BAleolanu, Istoria politicei noastre monetare si a Bernell Nationale, 1914-1928, III, pag. 132, Bueure§ti 1933. 2) Const. Ktriteseu, Istoria reaboiului pentru intregirea Ronlniet, 1916-1919,II, pag. 332 Id urm., ed. IL www.dacoromanica.ro
  9. 9. 4 M. GR ROMWANUactiunea principals pe frontul roman, napustindu-se cu toata furiaasupra noastra. Totul era zadarnic. Ingrijorarea sporea necontenit.Bubuitul tunului se auzea la Bucuresti din ce in ce mai deslusit. Fata de gravitatea evenimentelor, vice-guvernatorul convoacadin nou Consiliul General al Bancii. Sedinta sa tinut la 11 Octom-vrie 1916. Dupe indelungate si furtunoase desbateri, sau lust urrna-toarele hotariri Consiliul general avand In vedere ca Banca Nationale fiindo banca de emisiune, trebuie alba, potrivit legii si statutelor or-ganice si menirii sale, sediul in orasul unde Guvernul isi are resedinta,,hotaraste ca, data Guvernul isi mute resedinta dela Bucuresti in altoral, sa fie stramutata si resedinta si sediul legal si de fapt al BanciiNationale In acel oral, In care ea va functiona in plenitudinea drep-turilor si puteiilor ce are In virtutea legii si statutelor sale, cu carea functionat si pans acum." Deciziunea era definitive. Succesiunea grabnictelor politice, sar fi putut sa nu mai Ingaduie Consiliului Bancii satina o noua sedinta. Sa mai hotarit cu acest prilej, O. se comunice sediilor din Mun-tenia si Oltenia sa ramana pe loc, continuand operatiunile. In cepriveste sediul central, Consiliul avand in vedere ea este nevoieca unele operatiuni incepute si Inca In curs la Bucuresti, sä fie con-tinuate si dupe stramutarea sediului Bancii in alt oral, se va lasaIn acest caz la Bucuresti o delegatiune insarcinata in mod limitativcu operatiunile mai jos specificate : 1. SA sconteze portofoliul caselor de banea si persoanelor cariau deja un cont curent cu facultatea de scont la Banca Nationale simaximum pang la limita sumelor, de care delegatiunea va dispuneefectiv In momentul intrarii sale in functiune i care seintrun deosebit proces-verbal al Consiliului de Administratie ; 2. Imprumuturi simple sau in cont curent pe efectele de felulcelor prevazute In statutele Bancii Nationale si iarasi numai panala limita aratata mai sus ; 3. SA primeasca depozitele ce se vor face ; 4. Sä incaseze sumele ce se datoreaza Bancii Nationale si saachite sumele ce datoreste acum In aceleasi limite ca acele prevazutela Nr. 1 si 1) C. I. Hateolanu, 1. c., pag. 133. Citatul este subliniat in textul original. 2) Ibid. www.dacoromanica.ro
  10. 10. STRAMUTAREA TEZAURULUI BINCII NATIONALE LA IAOI 5 5. SA elibereze recipise la vedere potrivit statutelor Bancii sisä emits mandate de plata numai in interiorul tarn. Price alte operatiuni fiind cu desavarsire interzise delegaliunii,delegaliunea nu va putea avea nici un fel de relatiune cu strainatatea." Prin decretul Nr. 3.120 din 17 Noemvrie 1916 1), sediul cen-tral al Bancii Nationale a Romaniei a fost stramutat dela Bucurestila Iasi, pe ziva de 15 Noemvrie 1916. Banca urma sa Lea la Iasi unde era si resedinta Consiliului sail General si al celui de Adminis-tratie, toate operatiunile prevazute de legea si statutele sale. Acti-vitatea delegatiei ramasa la Bucuresti, formats din N. B.rbulescud-I C. I. Baicoianu, era marginita la operatiunile aprobate de Con-siliul General al Bancii in sedinta dela 11 Octomvrie. Decretul a fostratificat prin legea votata la 24 Decemvrie acelasi an. Asupra acesteilegi vom reveni. Familia regala, Guvernul, Parlamentul, autoritatile si cea maimare parte dintre institutiunile particulare, au luat odata cu BancaNationale drumul pribegiei, spre cea de a doua capitals a Valli.. Te-zaurul Bancii a fost pus in siguranta la Iasi, desi o parte dintre condu-tatorii neamului in acele vremuri de restriste, intemeiati pe prevederileconventiei dela Haga care asigurau protectiunea averilor particulare,erau de parere ca intregul stoc metalic al Institutului nostru de Emi-siune s1 ramana la Bucuresti. Ar fi lost desigur mai bine data cuvan-tul for era ascultat. Dar tine mai putea oare pune temei atunci petratatele si conventiunile dinainte de razboiu, care devenise pentrunavalitori petece de hArtie fare valoare ? Forta invinsese dreptul.Bealitatea dureroasa comanda ratiunii. 1) Anexa I. Ap. Monilorul Oficial Nt. 189 din 20 Noemvrie 1916. www.dacoromanica.ro
  11. 11. CAP ITOLUL II PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA La inceputul lunii Decemvrie a anului 1916, linia de rezistentapentru apararea petecului de pamant romAnesc ce mai ramasese liber,nu se Inchegase Inca. Armata era istovita si desorganizatA. Trei lunipurtase lupte necontenite. De mai bine de o luna se retragea mereusub ploaia de foc. Prea multa nadejde nu se putea pune in bravulostean, care nu -$i pierduse credinta in infaptuirea idealului ce-i Inar-mase bratul. Zile le erau apasatoare pentru indrumatorii Intreguluipopor. 0 clips de desorientare. Apoi lucrurile se lamuresc. Luptapans la ultima picatura de sAnge, a fost hotarirea cea din urma. Ge-metele fratilor subjugati si dragostea de Carina strabung, Invinsese. In cazul cand si Moldova ar fi fost nevoita sa -$i piece capul subsabia Agana, evacuarea in Rusia aparea inevitabila. Fats de aceastasituatiune, Banca Nationale nu putea sta cu bratele incrucisate.Rolul ei devenea din ce in ce mai insemnat. Ea trebuia sä desavar-seasca opera inceputa Inca din 1914, finantand mai departe Carapentru ca sa duce lupta desrobitoare. Alaturi de armata tariff, Insti-tutul nostru de Emisiune devenise al doilea factor de care depindeavictoria finals. Dar sacrificiile ce i se cereau, erau strain legate depunerea in siguranta a tezaurului care garanta emisiunea. El trebuiatransportat in Rusia. Si in aceasta privinta, doua au fost curentelecare sau desemnat in sanul conducerii Bauch 1). Primul sustineaevacuarea tezaurului de catre Banca in localitatea indicate, dupe cese vor duce tratativele in acest sens cu Guvernul. Cel de al doilea cu-rent, privia altf el lucrurile. Guvernul sa rechizitioneze aurul si sa-1 1) C. I. Bfilcolanu, 1. c., pag. 139 §i urm. www.dacoromanica.ro
  12. 12. 8 M. GR. ROKWANUdepoziteze unde va crede. Banca era puss asttel la adapost de micerise, iar autoritatea Guvernului marea siguranta conservarii tezauruluiintro tars strains si asigura repatrierea lui mai usor. 0 clarificare se impunea. Unitatea punctului de vedere al con-ducerii Bancii intro chestiune atat de importanta, era necesara.Vice-guvernatorul a convocat Consiliul General. .5edinta a avut locla 2 Decemvrie 1916 si dupa indelungate discutiuni, sau luat urma-toarele hotariri : 1. Tezaurul se va stramuta data Guvernul va incunostiintadespre aceasta Banca, fiindca aceasta stramutare prezinta un interessuperior de Stat. Numai dupa tratative cu Guvernul imperial russe va face stramutarea, intru cat are sa se asigure paza si pastrarea lui. 2. Transportarea se va face sub supravegherea unei comisiunicompusa din 2 membri ai Consiliului, un director si un censor, impreunacu casierul central al Bancii si personalul ce se va crede necesar. 3. Aceasta comisiune va aseza tezaurul in localitatea ce i se vaindica si pe cat se va putea intrun compartiment special, din ale callachei, una se va pastra de directorul Bancii Nationale. 4. Se va stipula in protocolul ce se va incheia cu autoritatilerusesti, cari vor primi tezaurul in pastrare, ca el este si ramane pro-prietatea Bancii, care va putea dispune de el conform cu intereseleei si 11 va putea inspecta oricand prin directorii si cenzorii sai." Primul curent iesise biruitor. Faptul are o deosebita importanta,dupa cum vom arata mai departe. Guvernul, Wand cunostinta de deciziunea Consiliului Bancii,intervine. Prin adresa Nr. 777 din 8 Decemvrie 1916 1), ministrul fi-nantelor E. Costinescu comunica vice-guvernatorului I. G. Bibicescu 2)urmatoarele : Stramutarea Balled Nationale dela Bucuresti la Iasi, impreunaCu stocul sau metalic, a fost negresit facuta in stop de a asigura aceastainstitutiune si averea ei in contra unui resbel, in care armatele strainepun de obicei mans atat pe averea Statului, cat si pe averile cari auo relatiune mai stransa Cu Statul. Stocul metalic al }Tamil garantandintreaga circulatiune a biletelor de banca, care reprezinta astazi omare parte din averea publics, trebue sä fie aparat cu mare bagare de seams de un asemenea rizic. 1) I. G. Bibieeseu, Opt ani in Banca Naf fanatic a Romciniet, pag. 24-5, Bucuresti 1921. 2) I. G. Bibicescu a fost numit guvernator al Bancii Nationale a Romaniei la 8Decemvrie 1916, prin decretul Nr. 3.184 din 11 Decemvrie acelasl an. PAWL atunci afunctionat ca vice- guvernator. www.dacoromanica.ro
  13. 13. PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA 9 Toate vicisitudinele razboiului ce bantueste tam nu se potprevedea si nu se poate afirma in toata linistea, ca stocul metalic alBancii este in orice caz asigurat la Iasi. In consecinta sar impunepoate trebuinta de a se lua si de Banca noastra Nationala precautiunice sau luat de puternica Banca Nationala a Frantei, asigurand stoculmetalic intro tara strains. Dace Banca Nationala a noastra ar crede, precum credemsi noi, ca o asemenea precautiune nar fi de prisos, atunci vam propunemutarea stocului metalic si a oricaror valori ar crede Banca, la Mos-cova, unde tezaurul Imperiului, aflat in Kremlin, ofera o mai maresecuritate decal: oriunde. Transportul in alt loc, spre exemplu la Lon-dra, este si mull mai greu si expus pericolului transportului pe mare,amenintat de submarinele germane. Demersuri sunt acute de pe acum pe tangs Guvernul rusesc,pentru ca mutarea averei Statului dela Casa de Depuneri si dela Mi-nistern1 Finantelor sa se poata eventual face tot la Moscova 1) In timp ce se duceau tratativele cu Guvernul rus pentru punerea In siguranta a tezaurului roman, preiedintele Consiliului de Ministri, marele Ion I. C. Bratianu, a cerut In aceasta privinta el piVerea lui Mauriciu Blank. Cunosc Rusia", a raspuns batranul financial*, cunosc mobilitatea spirt- telor de acolo si hesiguranta terenului pe care se talcs In acel vast imperiu. Un asemeneadepozit In mana Moscovei nu e sigur In clipele actuale, el vom avea desiluzii amarnice. Mult mai indicat ar fi sa trimitem Tezaurul la Londra." I sa replicat lui Mauriciu Blank, ca Rusii sar Amp jigniti prin faptul ca pre-ferim puternica Anglie %Arai lor. sSi apoi calatoria tezaurului pans la coasta Norvegieisi de acolo cu vaporul spre Londra ar costa ca prima de asigurare vreo zece milioane." Replica nu 1 -a descurajat. Consider", spunea el, ca Intro vreme cand seprapadesc miliarde prin razboi, o prima de asigurare chiar de zece milioane pentruTezaurul tariff noastre, nu e exagerata. Dar mai este si o alts tale. Ce ar fi data am In-credinta Tezaurul nostru Bancilor din Cristiania ? Am lua eventual cu curie la aceleBand atfitea safeuri cate trebue ft vom avea toata linistea." Obiectiunea c3 Rusia sar simti ofensata In cazul cand Romania ar depozitatezaurul In alts tara, a fost din nou ridicata fats de solutia data problemei de bancherulMauriciu Blank, care nu sa Mat invins. Bine", a continuat el, In acest caz amputea recurge la urmatoarea combinatie, care sä stoats Romania din joc. Vom spuneguvernului rusesc ca Romania inchee la Londra un imprumut important si ca In acestscop ni se care ca gaj Tezaurul. Vom interveni pe langa guvernul englez ca sa confirmeaceasta, Inlesnindu-ne astfel asigurarea Tezaurului nostru fntro tars neutra. Dar, pentruDumnezeu, nu-I trimiteti in Rusia." Ultima propunere a avut aceiaii soarta ca el celelalte. Tezaurul nostru a Post pus Yn siguranta, acolo unde nesiguranta era atotstapanitoare. (Argus, 19 Martie 1922. Ap. Aristide Blank, Economice, I, pag. 64 si 151-2, Bucurelti 1932). Public aceste informal iuni sub toata rezerva §i numai pentru motivul el au o tegdturddirectii cu subiectul tratat. Cercetdrile pe care le-am fcicut pentru a veri ica temeinteiator, au lost zadarnice. Nimeni nu mi-a putut da relafiuni precise in aceastd privinfd. www.dacoromanica.ro
  14. 14. 10 M. OR. ROMA§ICANII Chiar in aceiasi zi (8 Decemvrie 1916), adresa ministrului definante a fost supusa Consiliului General al Bancii, care accepts inprincipiu punctul de vedere al Guvernului, cu conditiunea respectariihotaririlor sale luate in sedinta dela 2 Decemvrie 1). Prin scrisoareaNr. 52.299 din 8 Decemvrie, guvernatorul instiinteaza pe ministrulfinantelor ca ,,...Consiliul sa unit in totul cu vederile exprimate, fiindde acord asupra nevoii punerii- in sigurantil a tezaurului Bauch Natio-nale care este averea sa private, in contra unei eventuale invaziunia inamicului si maga Guvernul sä is masurile necesare in aceastaprivita 2)". In vreme ce se duceau tratativele cu Guvernul, directorul G.G. Danielopol a fost autorizat de conducerea Bancii sa discute cuministrul Rusiei la Iasi, generalul A. Mossoloff, asupra trimiteriitezaurului la Moscova si sa-i inmaneze o note din partea guvernato-rului, care cuprindea in cele mai mici amanunte conditiunile in careurma sa se face aceasta operatiune 3). Desi intelegerea dintre Guvern si Banca Nationale nu era per-fectata, totusi se puneau mari staruinte pentru evacuarea urgentaa tezaurului. Banca Nationale comunica acest lucru ministrului definante prin scrisoarea Nr. 53.402 din 11 Decemvrie 1916 a) : Se pun staruinti ca sa incarcam tezaurul Bauch chiar astazispre a-1 porni in Rusia. Stramutarea tezaurului in tars strains prezintand o gravitateexceptionala, avem onoare a va aduce la cunostinta, Domnule Ministru,ca, conform votului Consiliului General al Bancii, nu vom putea pro-ceda la incarcarea tezaurului, adica la predarea lui in mama unor func-tionari streini, de cat data ni se va comunica conventiunea incheiatacu Guvernul Imperiului rus pentru garantarea acestui tezaur si au-torizarea data unor anume functionari de a primi acele valori in mai-nile si sub responsabilitatea Guvernului Imperial rus." Acestei adrese, ministrul de finante E. Costinescu i-a dat ras-puns in aceiasi zi (11 Decemvrie 1916) 6) : Raspunzand adresei D-v. No. 53.402 din 11 Decemvrie 1916",stria ministrul guvernatorului Bancii,va comunic ca puteti 1) C. I. Rateolann, 1. c., pag. 141. 2) Const. Conteseu, Istoricul strarnutdrii la Moscova a tezaurului Bartell Nationale;i a valorilor celorlalte institufiuni financiare (netipArit), pag. 4, Ia51, 10 (23) August 1918 3) Anexa II. Ap. C. I. Baleolanu, 1. c., pag. 142-3 (nota). 4) L G. BIbleeseu, 1. c., pag. 25. 5) Ibid., pag. 25-6. www.dacoromanica.ro
  15. 15. PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA 11expedia in toata linistea stocul metalic al Bancii Nationale la Moscova,spre a fi pus in tezaurul imparAtesc la Kremlin, cad, deosebit de tri-miterea dela Petrograd a unui tren special cu garde puternica pentrutransportul acestui stoc, ministrul Rusiei, d-1 general Mossoloff, defata cu d-1 Danielopolu, sa angajat a semna protocolul acestei opera-tiuni, asa cum ne va conveni, spre a ne da deplina asigurare, atat pen-tru calatoria la ducere si intoarcere, cat si pentru pastrarea in tezauruldela Kremlin." A doua zi chiar (12 Decemvrie 1916), ministrul de finante supunechestiunea Consiliului de Ministri, care prin jurnalul Nr. 20.901 bisdin aceiasi zi 1) gaseste c5 este nevoie sa se pun5 in siguranta in Rusiatezaurul Bancii Nationale si aprob5 transportarea lui" 2). Legea vo-tata in aceia§i zi §i promulgate la 24 Decemvrie 3), sanctioneaza aceastadispozitiune si ratifica decretul dela 17 Noemvrie prin care Banca afost autorizata sa-si stramute sediul dela Bucuresti la Iasi. Cateva nouidispozitiuni Introduse in lege, sunt vrednice de mentionat. Bancaera autorizata sa-si stramute sediul si toate depozitele si valorile, inlocalitateate in care Guvernul si-ar fi fixat resedinta. Masura puteafi executata dupe aprobarea ministrului de finante, data pe baza unuijurnal al Consiliului de Ministri. Conducerea Bancii isi avea resedintain acelasi loc cu institutiunea, care era imputernicita sa face aceleasioperatiuni ca si la Bucuresti. Convocarea adunarii generale era ama-nate cu un an, in cazul cand Banca gasea masura necesara. Bancaputea fi autorizata printrun decret dat pe baza propunerii ministruluide finante, sä-si stramute sediul sail central la Bucuresti, atunci candimprejurarile aveau se permita acest lucru. Din punctul de vedere legal, chestiunea evacuarii tezauruluiBancii era pe deplin lamurita fata de Guvernul roman. Ne ramanesa examinam aranjamentul intervenit pentru stabilirea raporturilorcare izvorau din aceasta operatiune intre Guvernul rus pe de o parte, Guvernul roman si Banca Nationale pe de alta parte. Ministrul Rusiei la Iasi, generalul A. Mossoloff, care inlocuiape d-1 Poklewsky Koziell chemat in Cara pentru un concediu mai in- 1) Anexa III. Ap. I. G. Bibleeseu, I. c., pag. 26. 2) Interesant este sli amintesc numele ministrilor ce au facut parte din Con-siliul care a autorizat transportarea tezaurului Bancii Nationale la Moscova : Ion I. C.Briitianu, Victor Antonescu, Vintill BrAtianu, Al. Constantinescu, M. Pherechide,C. I. Istrate, M. G. Cantacuzino, E. Costinescu, I. G. Duca, D. Greceanu, Take Ionescu Gh. Mdrzescu. 3) Anexa IV. Ap. Monitorul Oficial Nr. 223 din 25 Decemvrie 1916. www.dacoromanica.ro
  16. 16. j2 M. GE. ROMA§CANUdelungat 1), comunicase prin nota Nr. 148 din 11 Decemvrie 1916 2)ministrului de finante roman, ca este autorizat telegrafic sa semnezeprotocolul relativ la incarcarea intrun tren special a tezaurului BanciiNationale, adaugand ca. Guvernul rus garanteaza integritatea luiatat in timpul parcursului, cat si pe totmane la Moscova. Nota generalului Mossoloff a fost trimisa BanciiNationale de ministrul finantelor cu scrisoarea Nr. 1.151 din 11 De-cemvrie 1916, care are urmatorul cuprins 3) : In urma asigurarilor verbale ale d-lui general Mossoloff, mi-nistrul Rusiei, ca va semna protocolul de predarea stocului metalical Bancii, a venit acum cu autorizatia data de ministrul de finanteal Rusiei d-lui general Mosso loff de a semna acel protocol in numeleGuvernului imperial, dand toate asigurarile trebuincioase Bancii,atat pentru transportul acelui stoc. cat Si pentru pastrarea lui in te-zaurul imperial din Kremlin. Acum puteti accelera cat mai mult in-,carcarea stocului, operatiunea fiind de natura a se face cat mairepede. Puteti lua in acela§i timp intelegere cu ministrul Rusiei pentruredactarea protocolului, care se va semna indata ce stocul va fi in-carcat." Intemeindu-se pe aprobarea Guvernului roman §i pe asigurarile(late de Rusia, Consiliul General al Bancii Nationale a Romaniei aaprobat transportarea tezaurului la Moscova. In prezenta delegatului Guvernului imperial rus, generalul A.Mossoloff, asistat de reprezentantii Banal Nationale : directorul Th.Capitanovici, cenzorul A. Saligny §i casierul central M. Z. Demetrescu,a inceput incarcarea tezaurului in gara Ia§i. In ziva de 12(25) Decem-vrie 1916 sau incarcat 7 vagoane purtand numerele : 218.873 Pri-vislanski, 324.609 Po, 170.607 Py, 983.002 H N K, 39.815 Cz, 300.668M P K *i 346.002 P M. Fiecare vagon continea 100 casete. A doua zi,13(26) Decemvrie 1916, sau mai incarcat 7 vagoane numerotate :889.135 A2 Mnu, 286.927 Py, 597.596 uqubuc, 500.934 M K Hu U,605.008 uqubuc, 44.083 Cz B M Si 112.150 I-0 B. Vagoanele conti-neau &Le 100 casete, afara de penultimul (44.083 Cz B M), in care seincarcase 140 casete. In cea de a treia zi, 14(27) Decemvrie 1916,sau mai incarcat 3 vagoane : 290.221 Cz B M, 528.259 H N K si225.692 1-0 B. Incareatura primelor doua vagoane era de ate 100 1) Const. Conieseu, 1. c., pag. 5. 2) Anexa V. Ap. I. G. Bibiceseu, 1. c., 27-8. 3) C. I. B5lcolanu, 1. c., pag. 145 (not5). www.dacoromanica.ro
  17. 17. PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA lacasete, iar al celui de al treilea (225.692 I-0 B), de 98 casete. Valoareatotala a tezaurului in aur efectiv compus din monete diferite lin-gouri era de 314.580.456,84 lei aur. In afara de tezaurul Bancii Na-tionale se mai incarcase a treia zi (14/27 Decemvrie 1916) in vagonulNr. 225.692 I-0 B, Inca doua casete, continand bijuteriile M. S.Regina Maria si a caror valoare era de 7.000.000 lei aur. Casetelepurtau sigiliile Bancii Nationale si erau toate intacte. Usile fiecaruivagon au fost inchise cu ate o lacata, apoi sau aplicat cate douasigilii : unul al reprezentantului Guvernului rus, cel de al doilea decare delega(ii Bancii Nationale. In plus, fiecare usa a fost plombatade Banca. Intregului tezaur incredintat delegatului Guvernului russi Incarcat in prezenta sa, ii era asigurata de catre Rusia transpor-tarea la Moscova, siguranta depozitarii si reintoarcerea in Romania. Inventarierea lui amanuntita urma sa se faca la depozitare. Cu ocazia terminarii incarcarii tezaurului (14/27 Decemvrie1916), sa redactat un protocol) in trei exemplare originale, dintre careunul a fost predat delegatului Guvernului rus, altul ministrului definante roman si cel de al treilea delegatilor Bancii Nationale. Proto-colul a fost semnat de A. Mossoloff ministrul Rusiei, Th. Capitanovici,A. Saligny si M. Z. Demetrescu, delegatii Bancii Nationale si d-1Victor Antonescu, ministru de finante al Romaniei. Ministrul de fi-nante semnand protocolul, a certificat ...ca Banca Nationala a Ro-maniei a transportat tezaurul sau prin interventia si cu consimtimantulGuvernului roman si ca tezaurul constituie proprietatea privata aBancii Nationale". °data. tezaurul incarcat si protocolul redactat si semnat, trenula fost indreptat sub paza puternica spre Moscova, unde a sosit inziva de 21 Decemvrie st. v. 1916. Cu acest prilej sa intocmit unprotocol 2) provizoriu de receptionare a casetelor sosite, care an fostdepozitate in vederea verificarii si inventarierii continutului in PalatulArmurelor (Orogeinaia Palata) din Kremlin, intrun compartimentde rezerva al sucursalei Bancii de Stat din Moscova. Conform incheierii Consiliului General al Bancii Nationale din2 Decemvrie 1916, directorul Th. Capitanovici, cenzorul A. Saligny sicasierul central M. Z. Demetrescu, au fost delegati sa inseteasca trans- 1) Anexa VI. Ap. Acle qi documente referitoare la chesliunea repara(hmilor §i do-toriilor interaliate ale Romdniei (anexe), pag. 45.-7, Bucurelti 1925, Imprimeria Statului. 2) Acest protocol nu I-am putut ghsi. Ch el a fost redactat nu mai Incape nici oindoia16, deoarece protocolul de mai thrziu Incheiat la 16 Februarie 1917, amintestedespre Jamul chiar dela Inceput. www.dacoromanica.ro
  18. 18. 14 M. GR. ROMAIOCANITportul tezaurului. Lui Th. Capitanovici i sa dat de Consiliul Generalinsarcinarea sa ramana la Moscova si sä pastreze doua din cheile corn-partimentului unde aveau sa se depoziteze valorile 1). Delegatii Romaniei si ai Rusiei au inceput la 9 Ianuarie 1917verificarea si inventarierea continutului casetelor. Operatiunea saexecutat in timp de 19 zile, ziva de 4 Februarie fiind cea din urma.Aproape toate valorile au fost minutios verificate, dupe un planmai dinainte stabilit. Sa constatat cu acest prilej ca tezaurul BanciiNationale se cifra la 314.580.456,84 lei aur .i era inchis in 1.738 ca-sete. In afara de tezaurul Bancii, mai erau dou5 casete cu bijuteriileM. S. Regina Maria, a caror valoare se ridica la 7.000.000 lei aur.Rezultatele verificarii sau consemnat zilnic in procese verbale, pebaza carora sa redactat protocolul definitiv la 16 Februarie 1917 2),care a fost semnat de delegatii ministrului de finante rus : BasileJacowlewitch Kowalnitzky, N. W. Weniaminoff, W. I. Jacowleff ;delegatii Bancii Nationale. a Romaniei : Th. Capitanovici, A. Sa-ligny, M. Z. Demetrescu Si reprezentantul Guvernului roman,consulul dela Moscova, P. Guerin. Protocolul a fost redactat inpatru exemplare, dintre care doua au fost ihmanate reprezen-tantilor Rusiei si celelalte doua delegatilor romani. Cu acest prilejGuvernul imperial rus confirma prin reprezentantii sai autorizatiangajamentele anterioare. Cand Banca Nationale avea sa-si ridicetezaurul, deschiderea casetelor era limitata la acelea ale caror si-gilii ar fi fost complet stricate. Deteriorarea sigiliilor din cauza lo-virii sau schimbarii de temperature, nu putea constitui un motivpentru deschiderea casetei si verificarea continutului. In timpul catvalorile se aflau la Moscova, reprezentantii acreditati ai Bancii Natio-nale puteau intra la once ore in compartimentul unde erau depozitatesi aveau dreptul sa face inspectiuni si verificari partiale. Inspectareacompartimehtului sau once operatiuni asupra tezaurului, trebuiau sase face in prezenta functionarilor autorizati ai sucursalei Bancii deStat din Moscova, avizati despre acest lucru din timp. Pentru onceintrare in compartiment si pentru once operatiune asupra tezaurului,redactarea unui proces-verbal sumar era neeesara. Restituirea va-lorilor avea sa se face delegatilor Bancii Nationale a Romaniei, in-vestiti cu puteri speciale in acest stop. Rezultatele cifrice ale verificarii tezaurului, consemnate In pro- 1) I. G. Blbieeseu, I. c., pag. 28. 2) Anexa VII. Ap. Acte ;I documente etc., pag. 47-50. www.dacoromanica.ro
  19. 19. PROM TRANSPORT LA MOSCOVA 15cesele-verbale incheiate zilnic, au fost concentrate in doua tabloui icare sau anexat protocolului redactat la 16 Februarie 1917. Neputandreproduce in anexe aceste importante documente din cauza marimiilor, mam marginit sa le rezum in urmatorul tablou, care cuprindetoate elementele vrednice sa fie cunoscute si eercetate : S cu Continutul casetelor Su ma n it Valoarea totalg E ... 3 in lei aur ZQ U. 111 Lire engleze 886.482 25,22 22.357.076 04 550 Coroane austriace . . 87.798.560 1,05 92.188.488 726 Mani germane . . . 116.050.000 . 1,235 143.321.750 48 Lire otomane . . . 379.074 75 . 22,70 8.604.996 82 Carolini (lei rom.) . . 7 1.065.705 1,00 1.065.705 288 Napoleoni 46.117.140 1,00 46.117.140 3 Monete rusesti noui si vechi 177.212 10 2,66 471.384 20 1 Monete diferite 1). . . 103.605 12 1,00 12 3 Lingouri de aur 2) . . 337.247 80 1,00 337.247 80 1 Diferite valori 3) . . 13.063. 86 1,00 13.063 86 2 Bijuteriile M. S. Regina Maria 4) 7.000.000 1,00 7.000.000 1.740 casete in valoare totals de lei aur 321.580.456,84 Examinand datele cuprinse in tabloul de mai sus, putem trageurmatoarele concluziuni : a) Tezaurul Bancii Nationale, impachetat in 1.738 casete, aveao valoare de 314.580.456,84 lei aur, iar bijuteriile M. S. Regina Mariacuprinse in 2 casete erau evaluate la 7.000.000 lei aur. In total deci,valoarea intregului depozit facut la Moscova pe numele Bancii Natio-nale in 1.740 casete, era de 321.580.456,81 lei aur. Ca informatiunesuplimentara adaug ca numarul sacilor in cari se aflau moneteleBancii era 13.823. Cu ocazia minutioasei verificari si inventarierice sa facut, au fost cantari ti toti sacii si sa numarat continutula 3.565 saci. 1) Primite pe valoarea argtata pe etichetele sacilor sigllati. 2) Acceptate pentru valoarea 41 greutatea declarata. 3-4) Acute trei casete au fost primite pe valoarea declarata Ma a fl deschise. www.dacoromanica.ro
  20. 20. 16 M. GR. ROMA40ANIJ b) Monetele straine au fost transformate in lei aur pe baza cur-sului teoretic. c) Stocul. Bancii Nationale transportat la Moscova la sfarsitulanului 1916, se compunea in cea mai mare parte din marci germane(45,56%) si coroane austriace (29,31%), lirele englezesti, lirele turcesti,carolinii .), napoleonii, monetele rusesti noui si vechi, lingourile,diferitele monete si valori, reprezentand abia 25,13% din valoareatotalli a tezaurului. Acest fapt nu este greu de explicat. In timpulneutralitatii, Romania amenintata de Puterile Centrale 2) le-a procuratcerealele de care aveau nevoie pentru populatia for si indestulareaarmatelor infometate. Punand la dispozitiune mijloacele de platanecesare, Banca Nationale a reusit sa-si Mareasca de pe urma acesteioperatiuni stocul metalic, cu marcile germane si coroanele austriaceaur 3). Toate operatiunile de verificare ale tezaurului fiind terminate,portile compartimentului au fost zavorite. Pe poarta interioara(grila de fier), sa aplicat sigiliul Bancii Nationale. Sigiliul delegatilorministrului de finante rus, a fost pus pe poarta exterioara. Cheiledela grila interioara si exterioara au fost luate de Th. Capitanovici,iar cheia dela poarta exterioara 4) de Basile Jacowlewitch Kowal-nitzky, consilier de stat si conducator al sucursalei Bancii de Stat dinMoscova. Paza tezaurului sa Incredintat unei garzi ruse. Instalarea tezaurului la Moicova a fost comunicata oficial Con-siliului Bancii Nationale la 23 Februarie 1917 5). In raportul din 19 1) Lei aur, MO sub glorioasa si rodnica domnie a Regelui Carol I. Intre acestemonete se aflau c5teva piese din cele 100 bucati de probe a 20 lei Mute In Germaniala 1858 si care astazi sunt extrem de rare. Am reprodus una dintre aceste monete (aver-sni ei reversul) fn lucrarca : Monetele Regelui Carol I, pl. I, fig. 9, Bucurelti 1932. Vezidescrierea monetei In aceiasi lucrare la pag. 34-5. 2) Caracteristice sunt In aceasta privinta marturisirile pe care le face d-1 C. I.Haicoianu In citata lucrare (pag. 91) : Nevoile de aprovizionare cu cereale ale Germaniei erau atat de marl, bleatD-rul Frisch nu sa sfiit sa-mi declare ca data Romania ar refuza Germaniei vanzareaJor, nevoia de aprovizionare a Imperiului ar impune intrarea cu forta armata In Romaniapentru a -li asigura cerealele necesare." 3) Nu este locul sa intru In amanunte. Tin Insa sa adaug CA pentru a putea sta-vili trimiterea produselor noastre spre Germania si Austro-Ungaria, Guvernul a simulatvanzarea a 80.000 vagoane grail Angliei. Astfel numai am reulit sa men%inem buneleraporturi cu Puterile Centrale pins In clips In care ne-am avantat in razboiul dreptatii,care ne-a gasit cu hambarele pline. 4) Compartimentul avea doua grile Ii o poarta de olel. 5): C. I. Baleolanu, I. c., pag. 155. www.dacoromanica.ro
  21. 21. PRIMUL TRANSPORT LA MOSCOVA 17Februarie 1917 adresat primei adunari generale a actionarilor BanciiNationale tinuta la Iasi, Intalnim urmatoarele informatiuni pe careConsiliul General le da asupra transportarii tezaurului la Moscova 1) : In grija de a pune la adapost de orice eventualitati aceastaavutie In our a Bancii, adunata cu munca de ani lndelungati, Consi-liul nostru General a dispus cu Invoirea guvernului, stramutarea eila Iasi, iar in timpul din urma profitand de marea bunavointa a gu-vernului M. S. Imparatului Rusiei, care ne-a pus la dispozitiune inPalatul din Kremlin (Moscova) un compartiment special, am stramutatacolo, cu autorizatiunea guvernului si potrivit legii din 25 Decembrie1916, cele 314.580.456,84 ce aveam in tezaurul nostru dela Iasi. RestulStocului nostru metalic se gasea de mai inainte in depozit In straina-tate, in afara de suma ce avem in casa. yr,. rugam a VA uni cu noi, sere a exprima, si cu aceasta ocaziune,recunostinta Bancii Guvernului rusesc". In beciurile dela Kremlin, tezaurul era pus in siguranta. Po-porul rus prin reprezentatii sai legali, asigurase Banal Nationale aRomaniei si Guvernului nostru, conservarea si restituirea lui. 1) Raporlurile Consiliului de Adminisiratiune # Consiliului de Censori Mireadunarea generald a actionarilor din 19 Februarie 1917, pag. 5, Ia§i 1917. Vezi §i VictorSI &emu, Isloricul Bdncii Nationale a Romdniei, 1880-1924, pag. 220, Bucure9ti 1925. a www.dacoromanica.ro
  22. 22. CAPITOLUL IIITIPARIREA BILETELOR BANCII NATIONALE IN RUSIA Dupe retragerea la Iasi, Banca Nationale se gasea in imposi-bilitate de a mai tipari biletele necesare circulatiunii, care era in con-tinua crestere. Masinele speciale lipseau, iar hartia si celelalte mate-riale se apropiau de sfarsit. Aducerea for din Anglia sau Franta,intampina greutati de neinvins. Singura solutie era ca tiparirea bi-letelor sa se face in Rusia. In acest stop, o delegatiune a Bancii Na-tionale compusa din inginerul G. Dobrovici, M. G. Vidrascu, D. Ma-noiloff mecanicul Bancii si Theodor Ardeleanu ca interpret, a plecatdin Iasi spre Petrograd la 18 Februarie st. v. 19171). Delegatia a ajuns in Capita la Rusiei la 24 Februarie st. v. 1917.Prime le miscari revolutionare incepuse. Ministrul Romaniei la Petro-grad, Diamandi, nu obtinuse Inca autorizatia Guvernului rus pentruimprimarea biletelor la Tipografia Bancii Imperiului. Aprobareaacestei operatiuni depindea de Directiunea Cancelariei de Credit dinMinisterul de Finante, in fruntea careia se afla directorul Saanem,cu care d-nii G. Dobrovici si M. G. Vidrascu sau grabit sa is contact.Priniirea a fost curtenitoare. Delegatii romani i-au expus pe largscopul vizitei lor. Desi situatia politica era destul de grave in Rusia,Saanem i-a asigurat de tot sprijinul, rugand prin telefon pe Tabil-darroff, directorul expeditiei dela Tipografia si Fabrica de Hartie aBanal Imperiului, sa le dea tot concursul. Ajunsi la Tipografie, cei doi delegati romani au fost intampinaticu multa bunavointa de director si secretarul sau Manacoff. Discu- 1) Vezi in aceasta privint5. C. 1. Dille° [eau, 1. c., pag: 153-4 si raportul (neti-p Arit) adresat guvernatorului Bancii Nationale de d-1 M. G. Vidrav iciului Controlului. www.dacoromanica.ro
  23. 23. 20 M. GR. ROMA§CANIItiunile au inceput si sa ajuns repede la un acord. Delegatii romaniau ales hartia pentru imprimarea biletelor de 5 si 100 lei, care avea säinceapa cel mai tarziu la 8 Martie st. n. Au fost transportate la Tipo-grafie si cliseiele dela gars, aduse dela Iasi pentru a servi la imprima-rea biletelor. Acordul urma sa fie perfectat peste cateva zile, .ceiacenu sa mai intamplat din pricina tulburarilor. Gaud delegaii sau prezentat din nou la Tipografie, nau maigasit pe directorul Tabildarroff care fusese intre timp inlocuit cu uncapitan si care le-a declarat ca nu-si poate lua angajamentul sa imprimebiletele romanesti, de oarece Tipografia abia poate face fata marilorcereri de ruble. In urma acestui refuz categoric, ministrul romana fost rugat sa intervina pe langa Guvernul provizoriu de curandinstalat la carma Imparatiei. Interventia a fost Muth.16 si 17 Martie si a avut un rezultat satisfacator. La Ministerul deFinante sa convocat o conferinta pentru a cerceta posibilitatile detiparire a biletelor romanesti. Au luat parte la aceasta conferinta nouldirector al Tipografiei Bancii Imperiului si directorul Tipografiei Caseide Depuneri. Directorul Tipografiei Banal Imperiului a persistat inhotarirea sa. In schiml directorul Tipografiei Casei de Depuneri adeclarat ca poate pune la dispozitia delegatilor romani cateva masinide imprimat, fara ca sa-si Ia angajamentul de a controla, taia si fm-pacheta biletele. Aceasta operatie sa oferit so execute inteun timpmai indelungat Tipografia Bancii Imperiului, dar delegatii romani anref uzat propunerea pentru a evita transportul biletelor imprimatedela un capat la altul al orasului. In a doua jumatate a lunii Martie a anului 1917, a inceput impri-marea biletelor de 2 lei la Tipografia Casei de Depuneri si putin maitarziu, a celor de 5 si 100 lei. Hartia alba (americana) pentru biletelede 2 lei s! aceia filigranata.de provenienta japoneza pentru biletele de5 si 100 lei, a fost puss la dispozitie de Tipografia Bancii Imperiului. Pentru a grabi imprimarea, directiunea Tipografiei a cerut Gu-vernului In urma staruintelor delegatilor romani, incuviintarea orelcrde lucru suplimentare. Cererea a fost aprobata de Guvern, dar Co-mitetul Central al Sovietului Lucratorilor si Soldatilor a respins-o.In urma acestei hotariri, sa angajat la inceputul lunii Mai tipografiaparticulars Go like & Co., care a pus la dispozitia delegatilor romanimasinele necesare pentru numerotarea si grifarea biletelor de 2, 5si 100 lei. Tot aici sau tiparit biletele de 1 Ieu si o parte din aceleade 2 lei. .Deasemeni in cursul lunii Mai Tipografia Bancii Imperiuluia imprimat, numerotat si grif at, un mic numar de bilete a. 5 lei. www.dacoromanica.ro
  24. 24. TIPXRIREA BILETELOR BXNC11 NATIONALE IN AURA 21 In tot timpul cat sau imprimat biletele romanesti la Petrograd,nu a lipsit decat o singura coals cu 8 bilete a 100 lei complet tipa-rite, numerotate si grifate. Sau expediat din Petrograd la Iasi bilete imprimate si hartiealba in trei randuri : 1) la 30 Martie (ajunul Pastelor) prin Louis La-gerquist si Paul Nicanaroff functionari la Banca Imperiului, 200.000coale hartie alba si 14.000 foi a 16 bilete de 2 lei numerotate si negri-fate ; 2) la 12 Aprilie cu un tren sanitar 32.000 foi a 16 bilete a 2 lei si3) la 12 Iunie 1917 prin d-1 Al. Zeuceanu care venea prin Arhanghelskdin Franta cu bilete de 100 si 20 lei tiparite acolo, bilete de 1, 2 si 5 leiintrun vagon blindat al Bancii Imperiului. La sfarsitul lunii Iunie 1917, a incetat imprimarea biletelor laPetrograd. Activitatea a continuat la Moscova, unde Banca Natio-nale a cumparat cu pretul de 225.000 ruble prin intermediul lui Al.Henegaru si pe numele d-lui inginer G. Dobrovici, o tipografie deladoamna I. E. Peciughina. Biletele se puteau tipari astfel mai aproapede tars, iar resedinta delegatilor romani era in orasul in care a fostdepozitat tezaurul. Inventarul tipografiei cumparate se compunea din : 2 masini marl. automate sistem Augsburg, aproape noui. 2 f f sistem american, aproape noui. f 2 R mici plane sistem Augsburg, in Nina stare de functionare. 2 bostoane. 1 marina mare pentru doua culori, veche. 1 ff de taiat, din cele mai noui modele. 1 ff de taiat mai mica. Diferite ustensile necesare tipografiei si aproape un vagon de litere. cerneala, hartia alba (americana) si acea filigranata(japoneza), au fost aduse dela Petrograd. Activitatea a inceput inprima jumatate a lunii Julie 1917. Dar greutatile nau intarziat sase iveasca. Cu toate acestea tipografia a lucrat necontenit pang catresfarsitul lunii Decemvrie 1917. La Petrograd si la Moscova sau tiparit urmatoarele bilete : 717 alfabete de 1 leu = 17.925.000 bilete = 17.925.000 lei. 500 22 ff 2 lei = 12.500.000 ff = 25.000.000 154 99 5 = 3.850.000 92 = 19.250.000 42 29 100 = 1.050.000 99 = 105.000.000 1.413 = 35.325.000 ff = 1bi.1 ipotA2U 1) 1. G. 11Ibieeseu, 1. c., pag. 31. www.dacoromanica.ro
  25. 25. 22 M. GR. ROMMCANU D-1 C. Vasilescu, actual sef de serviciu principal la Banca Na-tio-nala, a sosit la Moscova in timpul revolutiei bolsevice, avand misiuneasä transporte in tall biletele tiparite. Patrunderea in oral i-a fost im-posibila din cauza bombardamentului si a impuscaturilor. D-sa saretras la Kiew, unde a asteptat zile mai bune. Cand lucrurile sau mailimpezit, a luat drumul Moscovei. De aici a incarcat biletele care eraucomplet imprimate, numerotate si grif ate, }Artie alba si alte materialenecesare tiparirii. Toate acestea au fost transportate la cu trenulspecial al colonelului canadian Boyle. Transportul, care a fost celdin urma, sa efectuat in prima jumatate a lunii Decemvrie 1917.La tipografie au mai ramas patru lazi, continand fiecare cite 7.000 foia 25 bilete de 1 leu complet imprimate si numerotate, insa negrif ate. Abaterea pe care am facut-o in acest capitol dela subiectul lu-crarii, era necesara. Datorita ei voi putea explica in paginile careurmeaza, lucruri extrem de importante in legatura cu tezaurul romandela Moscova. www.dacoromanica.ro
  26. 26. CAPITOLUL IV AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA La 1 lanuarie 1917, frontul romano-rus definitiv inchegat pegranila apuseana si de Miaza-Zi a Moldovei, .stavilise inaintarea vije-lioaselor valuri vrajmase. Iasii devenise inima tarii. Acolo sau strapsintrun singur manunchin toti cei ce aveau increderea nestramutatain implinirea idealului care dela Mihai Viteazu incoace hranise cuge-tarea poporului romanesc si tot acolo se indurau cele mai cumplitesuferinte morale si materiale. Rani le retragerii erau adanci si trebuiautamaduite. Reorganizarea grabnica in toate domeniile se impunea.Armata nu putea fi uitata. De refacerea ei depindea victoria pe caregandul nici unui roman no parasise. Si cei ce se aflau la carma tarii,au ascultat porunca vremii. Dupa o iarna lungs si geroasa, primeleraze ale soarelui de primavara au luminat fruntile inseninate. Totulse limpezise. Armata era refacuta si in ea din nou isi putea punetam nadejdea. Dar dusmanul veghiase. Ajuns la capatul puterilor sale, erahotarit sa dea lupta decisiva, care sa-i asigure cucerirea Moldovei.Pe la inceputul lunii Julie a anului 1917, el se pregatea cu multa in-cordare in vederea atingerii telului pe care-1 urmarea. Revolutia isbucnise in Rusia. Sufletele soldatilor rusi de pe front,au inceput sa fie inveninate de purtatorii steagului ros. Ei refuzausa mai lupte, parasind pozitiile pe distante de zeci de chilometri. Si-tuatia apare pentru not din nou ingrijoratoare. In raport cu lungimeafrontului de aparat si superioritatea tehnica si numerics a dusmanului,armata noastra era prea mica si prea slabs. i cu toate acestea, luptatrebuia dusa pans la capat. Romania nu putea tolera sa fie conside-rata lap de lumea intreaga. www.dacoromanica.ro
  27. 27. 24 M. GR. ROMAk4CANU La Iasi se punea din nou in discutiune problema evacuarii inRusia. Solutia era impusa de realitatea faptelor. Asupra salvarii fiinteiStatului roman, toata lumea era de acord. Guvernul a propus ca lo-calitate de evacuare Poltava. Aceasta fiind suprapopulata de refu-giatii rusi, autoritatile tariste au indicat orasul Kerson 1), situat lagura Niprului. Al doilea convoi a pornit pe drumuri necunoscutespre inima Rusiei. La Kerson se faceau pregatiri pentru instalareaSuveranilor. Birourile Parlamentului si un insemnat numar de sena-tori, deputati, magistrati, functionari publici si particulari, etc., auluat drumul pribegiei. Avutul tarii nu putea fi parasit. Guvernul aluat masuri si pentru evacuarea lui. Consiliul de Ministri 2) in urma propunerii d-lui N. Titulescu,ministru de finante, intemeindu-se pe art. 1 al legii din 24 Decemvrie1916, hotaraste prin jurnalul Nr. 275 bis din 18 tulle 1917, stramuta-rea sediului si a avutului Rama Nationale in Rusia. Hotarirea a fostadusa la cunostinta guvernatorului prin scrisoarea Nr. 11.960 din22 Iulie, semnata de d-1 N. Titulescu si regretatul economist I. Ange-lescu. Adresa are urmatorul cuprins 3) : Am onoare a va inainta in copie jurnalul Consiliului de Ministri,din 18 Iulie a. c., prin care Banca Nationale este autorizata, conformart. 1 al legei publicata in Monitorul Oficial No. 233/916, a-si stramutaaiurea sediul si avutul ei, cat si pe cel pe care it are in pastrare. In consecinta, va rog, ca dintro data, sau in mai multe randuri,A luati masurile necesare pentru ca, fats de imprejurarile eventuale,interesele Bancii A fie aparate. Bine inteles, va rugam sa tineti seams ea Statul va avea acinevoe mai departe de concursul Bancii si deci va rugam a ingriji sase retina stocul necesar de bilete pentru acest scop, Banca functionandmai departe aci." In acelasi sens sa facut o comunicare tuturor institutiunilorbancare mai importante, care au fost invitate sa is grabnice masuripentru 4) ca avutul societatii, consistand in titluri, efecte de orice 1) George Georgeseu, Fapte, tmprefurdrt §1 amintiri, to timpul neutralitatii ftrazboialui 1914-1919, In Romania §i Odessa, pag. 42, Bucure§ti 1933. 2) Consiliul de Ministri era format din : Ion I. C. BrAtianu, M. Pherekide, Takelonescu, Barbu fit. Delavrancea, Emil Costinescu, Dim. Greceanu, Al. Constantinescu,M. G. Cantacuzino, N. Titulescu, I. G. Duca, Gh. Marzescu, Vintill Bratianu gi Const.lancovescu. 3) L G. Bibleeseu, 1. c., pag. 32. 4) Const. Conteseu, 1. c., pag. 6. www.dacoromanica.ro
  28. 28. AL DOILRA TRANSPORT LA MOSCOVA 25natura, obiecte pretioase, etc., sa poata fi imediat expediate in Rusia,numerarul urmand a fi varsat de urgenta Bancii Nationale". Bancile :Comerciala Romans, Marmorosch Blank, Romaneasca, Comertuluisi Banca de Scout, au fost invitate sa comunice data 1) in scopde a functiona mai departe (pentru populatiunea neevacuata) voesca fi autorizate sa pastreze 10% Moldova $i Ia$ilor 20% din portofo-Elle for si o egala proportie din suma depunerilor, titlurile urmand a fitrimise in intregime aiurea in toate cazurile." Totodata, noul Guvern de colaborare venit in locul acelui li-beral, se pune in legatura cu plenipotentiarul Rusiei dela Ia$i, pentrua obtine asigurari in privinta transportului, pastrarii si restitiiiriinouilor valori ce urmau sa fie expediate. Generalul A. Mossoloffplecase si Poklewsky Koziell se inapoiase la post. Acesta informeazape ministrul de finante roman prin adresa Nr. 1.621 din 24 Iulie1917 2), ca a cerut telegrafic Guvernului sau autorizarea : a) sa semnezepentru dansul protocoalele privitoare la incredintarea valorilot roma-ne$ti autoritatilor ruse ; b) garantia Guvernului rus in privinta sigu-rantei acestor depozite atat in timpul parcursului, cat $i dupa ajun-gerea for la destinatie. Cum situatia impunea evacuarea imediata avalorilor, Poklewsky Koziell propunea sa semneze protocoalele deIncarcare inainte de a primi faspunsuI, ramanand ca ratificarea decatre Guvernul rus sa se faca ulterior. Dupa doua zile frisk el prime$tedin partea Guvernului sau depline puteri pentru a semna protocoaleleprivitoare la evacuarea in Rusia a valorilor care apartineau BanciiNationale si institutiunilor publice din Romania. Despre acest lucrua fost in$tiintat ministrul nostru de finante de. catre consulul generalrus, prin adresa Nr. 1.672 din 27 Iulie 1917 8). In timp ce se duceau tratativele, pregatirile pentru transpor-tarea valorilor in Rusia se faceau cu multa graba. Banca Nationalaluase masuri pentru aducerea tuturor valorilor din sedii. Se pastreazala Ia$i intregul stoc de bilete si hartie de imprimat. Restul valorilordupg o amanuntita inventariere au fost impachetate si sigilate. Lafel a procedat Casa de Depuneri $i celelalte institutiuni publice $i par-ticulare. Incarcarea trenului inceputa la 23 Iulie, sa terminat la 27ale aceleia$i luni. Douazeci $i patru de vagoane, dintre care trei con-tineau valorile Band" Nationale, au fost complet incarcate si chiarin seara zilei de 27 Iulie, trenul a luat drumul Moscovei. Cu acest 1) Const. Conteseu, I. c., pag. 6. 2) Anexa VIII. Ap. Acte i1i documente etc., pag. 50-1. 3) Anexa IX. Ibid., pag. 51. www.dacoromanica.ro
  29. 29. 26 as, GR. ROMAVJAIRIprilej sau semnat doua protocoale : unul 1) de catre Stanislaw Po-klewsky Koziell ministrul Rusiei, d-1 N. Titulescu, ministrul de fi-nante al Romaniei, Si delegatii Banal Nationale, cenzorii C. Nacu sigeneralul N-. C. Constantinescu ; altul 2) de catre Stanislaw PoklewskyKoziell, ministrul Rusiei, d-1 N. Titulescu, ministrul de finante alRomaniei, C. Ionescu, directorul Casei de Depuneri, G. Zaharia, casiergeneral si N. Lupu, membru in Consiliul de Administratie al Casei deDepuneri, deputat. Fiecare protocol a fost redactat si semnat in eketrei exemplare originale. Banca Nationale a luat un exemplar dinprimul protocol, Casa de Depuneri un exemplar din eel de al doilea,iar reprezentantul Guvernului rus si al acelui roman cate un exemplardin fiecare. Cele 3 vagoane incarcate cu valorile Bancii Nationale purtaunumerele 142.013, 832.742 si 905.964 si contineau 78, 54 si 56 casete,in total 188 casete, a caror valoare declarata era de 1.594.836.721,09 lei.Din totalul de 1.594.836.721,09 lei, aurul efectiv valora 574.523,57 lei,valoarea arhivei era calculate la 500.000 lei, iar restul de 1.593.762.197,52lei our reprezenta titluri, efecte, depozite si alte valori. Usile vagoanelorau fost incuiate. Apoi sa aplicat pe fiecare sigiliul de catre consululrus si reprezentantii Bancii Nationale. In plus, fiecare vagon a fostplombat si reprezentantul Guvernului roman a aplicat sigiliul pe treidin usile vagoanelor. Se mentiona in protocolul incheiat, ca cu in-cepere din ziva incarcarii valorilor, Guvernul rus garanteaza }TamilNationale siguranta transportului, a depozitarii reintoarcerii for inRomania. Cu ocazia depozitarii in Rusia, avea sa se face o nouainventariere a casetelor Si sa se incheie un protocol. Deasemeni seprecizase ca cheile dela compartimentul unde vor fi depuse valorile,se vor imparti intre reprezentantii Ranch. Imperiului si directorulTh. Capitanoviti, delegatul Rancid Nationale. In lipsa lui Th. Capita-novici din Moscova, cenzorul C. Nacu era desemnat sä pastreze in modprovizoriu cheile. Incarcarea valorilor Casei de Depuneri sa facut in zilele de 23,24, 25 si 27 lulie 1917. In prima zi sau incarcat in vagoanele numero-tate : 198.291, 411.271, 131.911, 832.135 si 403.175, sate : 103, 107, 90,129 si 126 casete. A doua zi sau incarcat 149, 79, 46, 62, 56, 73 si 58casete, in vagoanele care purtau numerele : 731.410, 792.100, 193.163,325.787, 629.276, 172.880 si 591.805. In cea de a treia zi au fost 1) Anexa X. Ap. Acle §i documente etc., pag. 51-3. 2) Anexa XI. Ibid., pag. 53-5. www.dacoromanica.ro
  30. 30. AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA 27Incarcate vagoanele numerotate : 120.870, 599.483, 406.662, 656.036,761.253, 286.196, 179.883 si 455.189, cu : 52, 57, 81, 37, 108, 85, 82si 55 casete. In sfarsit, in ziva plecarii trenului (27 Iulie st. v.), sa rnaiincarcat un vagon cu 26 casete si care purta numarul 424.629. Casade Depuneri expediase deci in total 1.661 casete 1) in 21 vagoane.Valoarea declarata era de sapte miliarde jumatate lei. Casetele in-tacte, erau toate sigilate. Usile vagoanelor au fost incuiate cu cate olacata si sa aplicat pe fiecare ate un sigiliu al reprezentantului Gu-vernului rus si roman. Din ziva indrcarii, valorile erau incredintateGuvernului rus, care garanta transportul, depozitarea si repatrierealor. La Moscova urma sa se fats o inventariere a for Si sa se constatestarea in care au ajuns. Operatiunea trebuia consemnata intrun nouprotocol. Cheile compartirnentului in care erau sa fie depozitate va-lorile, aveau sa fie incredintate delegatului Guvernului rus ri delega-tului Casei noastre de Depuneri. Trenul a ajuns la Moscova in ziva de 3 August. Transportul saefectuat sub directa supraveghere a cenzorilor Bancii Nationale, ge-neralul N. Constantinescu si C. Nacu ; directorul Casei de DepuneriC. Ionescu si delegatii institutiunilor bancare din Tara : Em. PantaziBanca de Credit, PaspatiBanta Marmorosch Blank, Dupont --Banca Comerciala, Creanga Banca Genera% Seitan si Tomescu---Banca de Scont. Cativa functionari ai Bancii Nationale au insotittrenul, dat in paza unei garzi de cazaci comandata de un locotenent. La Moscova sau semnat doua procese-verbale de depunere avalorilor. Primul 2) de catre reprezentantii Bancii Nationale : Th. Ca-pitanovici, C. Nacu $i N. C. Constantinescu Si delegatii Bancii Impe-riului : W. Kowalnitzky, N. Weniaminoff si W. Jakowleff. Cel deal doilea 3) de catre delegatii Casei de Depuneri i Imprumuturirusa : P. Zaremba si E Levitzky si delegatii Casei de Depuneri Si Con-semnatiuni romane : C. Ionescu si Gr. Zaharia. Ambele procese-verbale poarta Si semnatura consulului roman dela Moscova P. Gue-rin, care impreuna cu ceilalti delegati, a asistat la depunerea valorilor.Fiecare proces-verbal sa redactat in limba rusa si franceza In elitepatru exemplare, dintre care sau predat cite dou5 delegatilor respec-tivi romani si rusi. Valorile Bancii Nationale au fost depozitate in acelaci com-partiment dela Kremlin (Orongeinaia Palatal, unde fusese depus 1) In afarA de aceste casete se mai aflau inc5rcate 48 colete. 2) Aneza XII. Ap. Acte ;i documente etc., pag. 55-6, 3) Aneza XIII. Ibid., pag. 56-8. www.dacoromanica.ro
  31. 31. 28 M. GR. ROMAJOCANUInca din Februarie stocul metalic si bij uteriile M. S. Regina Maria.Cele 188 casete sosise intacte. Numai sigiliile catorva suferise din cauzatransportului mici avarii farri importanta. Ele au fost primite pentruvaloarea totals declarata de 1.594.336.721,09 lei. In afara de aceastaalma, arhiva era evaluata la 500.000 lei. Pe poarta interioara a te-zaurului sau aplicat sigiliile Bancii Nationale a Romaniei, iar pepoarta exterioara, acelea ale Bancii Imperiului. Cheia dela grila siuna dela poarta exterioara, au fost predate lui Th. Capitanovici. Ge-rantul Banal Imperiului din Moscova, W. Kowalnitzky, a luat o sin-gura cheie dela poarta exterioara. 0 garda ruseasca era insarcinatacu paza tezaurului. In prezenta delegatilor Guvernului rus si roman, sa descarcatsi tezaurul Casei de Depuneri in noptile de 3-4, 5-6, 8-9, 21-22,22-23 si 25-26 August 1917 si a fost depozitat in localul Casei de Imprumuturi si Depozite a Rusiei, din strada Nastasinsky Nr. 3.Cele 1.621 casete 1), a caror valoare declarata era de sapte miliardejumatate lei, contineau titluri, efecte, depozite, o parte din arhiva,registre, diferite valori, etc. si au fost astfel depozitate in trei corn-partimente : a) 366 casete intro camera dela parter ce avea o singurausa incombustibila si cinci ferestre dintre care trei dadeau in stradasi doua in ograda ; b) 263 casete la al treilea etaj intro camera despan.Ilia printrun zid subtire de piatra de depozitul Casei de Depuneri siImprumuturi rusa si care avea o -usa si o fereastra interioara ce sedeschidea spre reteaua ce masca ascensorul. Ferestrei i sa aplicatun dublu sigiliu. Camera mai avea patru ferestre prevazute eu gratiigroase de fier si aparate de cate o grila exterioara tot de fier ; c) 992casete Intrun compartiment din subsolul cladirii, care avea o usa."groasa de lemn legata in fier, iar ferestrele erau cu gratii si grile defier. In cele trei compartimente neincapand o caseta din cauza marimiisale, aceasta a fost depusa sub chitanta specials in depozitul Caseide Depuneri din Moscova. Mara de cateva casete putin deterioratein timpul transportului, toate celelalte au sosit in perfecta stare.Reprezentantii Guvernului rus nu au verificat nici greutatea si nicicontinutul casetelor. Camerele unde au fost depozitate, sau pecetluitcu sigiliul Ministerului de Finante roman si acela al Casei de Depuneridin Moscova. Cheile sau dat toate directorului Casei de Depuneri,C. Ionescu, care avea dreptul sä inspecteze oricand valorile, respectand 1) Casa de Depuneri expediase dela Iasi 48 colete si 1.661 casete. La Moscovathud Impachetate mai multe casete la un loc, numArul for a scrizut la 1.621. www.dacoromanica.ro
  32. 32. AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA 29bine inteles regulile serviciului de garda ¢i prevenind despre acest lucruin fiecare data pe directorul Casei de Depuneri ruse. Garda de cazacia Casei de Depuneri si Imprumuturi din Moscova, comandata de unlocotenent, avea in sarcina sa si paza valorilor romanesti. Din cele expuse papa aici, rezulta ca prin cele doua transporturisau expediat la Moscova sub numele de lezaurul roman, urmatoarelevalori : Primal transport.1.738 casete continand stocul metalic de aur al Bancii Nationale a Romaniei, lei aur 314.580.456,84 2 continand bijuteriile M. S. Regina Maria, lei aur 7.000.000, Al doilea transport. continand aur efectiv din stocul me- talic al Bancii Nationale, lei aur 574.523,57 continand arhiva Bancii Nationale 188 casete lei aur . . 500.000, continand titluri, efecte, depozite si alte valori proprietatea Bancii Na- tionale lei aur 1 593 762 197,521.621 continand numerar, bijuterii, tablouri si alte diferite depozite facute Casei de Depuneri de particulari, institu- tiuni publice si private, lei aur . 7.500.000.000,- --3.549 continand valori in sums totala de lei aur 9 416 417 177,93 Banca Nationale a Romaniei expediase 1.928 casete in valoarede 1.916.417.177,93 lei aur. Din aceasta sums, 7.000.000 lei erauevaluate bijuteriile M. S. Regina Maria, jar arhiva Bancii 500.000 lei.Valorile trimise de Casa de Depuneri in 1.621 casete, atingeau cifrade 7.500.000.000 lei aur. Aceasta a fost valoarea declarata la Moscova.Realitatea era lima alta. Adevarata valoare a depozitului facut InRusia de Casa de Depuneri reprezinta o cifra cu mult mai mare,deoarece in compunerea lui intrau obiecte unite care nici nu pot fievaluate. www.dacoromanica.ro
  33. 33. 30 M. GR. ROMA§CANU i acum, pentru a termina acest capitol, ar trebui sa dau laiveala inventarul amanuntit al tuturor comorilor -Orli trimise la Mos-cova cu cel de al doilea transport, pentru a fi ferite din calea dusma-nilor. Reamintirea lui ar fi prea dureroasa. De aceia nu-I mai desmor-mantez de sub colbul asternut de vreme. Am credinta nestramutataca ziva cand va trebui sa fie scos la lumina din Intunericul arhivelor,nu este prea indepartata. Nu ma pot totusi opri sä nu reimprospatezin mintea multora dintre noi, cateva dintre podoabele muzeelor sicolecliunilor particulare romanesti, care au intrat in compunerea celuide al doilea transport, in deft de aurul, arhiva si valorile RamaNationale ; arhiva Creditului Funciar Rural cuprinzand acte de pro-prietate a unui mare nutriar de bunuri funciare ; arhivele multoradintre institutiunile publice si particulare ; etc., etc. Amintesc numai,ca spre Moscova au luat drumul ,,...o parte din arhivele statului siale ministerelor, actele orasenesti ale Brasovului, aduse in Bucurestica sä fie salvate, picturile lui Grigorescu si alte tablouri rare din pi-nacoteca Statului si din muzeul Kalinderu, ...variatele gajuri ale Mun-telui de Pietate, odoarele manastiresti din Moldova si Muntenia, pre-tioasele colectiuni ale Academiei Romane, compuse din numeroasedocumente originale, 300 de pergamente cu peceti dorimesti, 25 devolume-manuscripte romane 5i slavone, cateva tablouri in uleiu, demare valoareprintre ele si portretul lui Avram Iancu, facut dupanatura de pictorul Rosenthal unele raritati Intre care si vestiteleRaspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul cal-vinesc" unicul exemplar cunoscut si comonezi vechi moldovenesti si muntenesti, stranse cu osardie de Di-mitrie Sturdza, precum si piesele rareale muzeului nostru de Anti-chitati, cuprinzand si vestita Closed cu puii dc aur, singura urrna detrecere a Gotilor pela noi. Valori incalculabile... Tot ce era mai depret, tot ce alcatuia o bogatie nobila si sfintita de veacuri in durerileneamului nostru, toga auraria si argintaria lucrata cu ciocanul si ba-tufa in nestimate faima manastirilor si a singuratecelor schituri...acele panaghiare ale lui Stefan cel Mare dela Manastirea Neamtuluisi evangheliile slavonesti ferecate in aur si n argint din veacul XV siXVI ; ...odoarele Brancovenesti ale Horezului si cele Cantacuzinestidela Manastirea dintrun Lemn ; ...urmele pietatii batranilor voievozisi a stramosilor nostricare-si insemnau si in acest chip trecerea for 1) D. D. Patrwanu, In gala nafiunii, pag. 9 §i urm. Edit. H. Steinberg & Fiul,Bucure§ti 1925. www.dacoromanica.ro
  34. 34. AL DOILEA TRANSPORT LA MOSCOVA 31prin viata §i care sau pastrat sute de ani prin sfintele lacasuri, caniste moaste scumpe din trecutul sbuciumat al poporului romanesc... Durerea noastra este insa cu deosebire mare, and ne yin in minteodoarele lui Atanaric. Tezaurul dela Pietroasa era citat, ca o podoabaa Romaniei, in toate manualele straine de arta veche, descris in ama-nuntime si ravnit de cele mai vestite muzee. Iar inscriptia gotica depe veriga, scrisa cu caractere runice, a fost cetita cu emotie si tal-macita in felurite chipuri de marii invatati ai lumii 2)... 0 buns partedin tezaur fiind alcatuita din obiecte fara pret, iar unele din odoarelemanastiresti, cum sunt acele minunate evanghelii dela Neamt, chivo-tele si epitrachilul dela Bisttita si toate darurile lui Vasile Lupu siale sotiei sale, Tudosca, dela biserica Trei-Ierarhi din Iasi, intre careSi acea minune de evanghelie scrisa de Isidor din Badauti, apoi mo-nezile si medaliile vechi romanesti ale Academiei si comorile delaPietroasa, fiind unice, nu se pot plat cu tot aurul lumii." Gaud a venit panica si au inceput sä se stranga, cu infrigurare,toate bogatiile tarii romanesti, spre a fi trimise la Moscova, un singurom na voit sa cedeze valorile ce le avea sub privigherea sa : staretulmanastirii Secul, din judetul Neamtului. Asa au fost scapate delapieire odoarele acestei frumoase manastiri, Intre cari si acel vestitaer al lui Nestor Ureche, mare vornic al tarii de jos si al sotiei saleMitrofana, din 1608 in zilele blagoslovitului Voevod, Simion Mo-vila". Numele staretului, care a vazut limpede si nu a avut increderein Rusia tarista, opunandu-se cu hotarire... ca sa predea odoarelemanastirii, este protosinglielul Ilarion &MO." 2). In timp ce la Iasi nu se pierdea nici o clipa incarcandu-se zivasi noaptea comorile tarii pentru a fi transportate la Moscova, dincolode Nistru falfaia steagul rosu. Adesea on sa sustinut ca garantiilescrise date de Guvernul rus si bubuiul neincetat al tunului vrajmasdela hotarul implantat in trupul tarii noastre sangerande, intunecasejudecata tuturor si mai ales pe aceia a conducatorilor. Mi se pare cala aceasta concluzie se poate usor ajunge, atunci cand cu voie saufara voie, se pierd din vedere fapte fara insemnatate in aparentl,dar extrem de importante in realitate. Cine putea banui oare, tine ?in acele clipe cumplit de dureroase pentru neamul si patria noastra,ca Rusia, temuta si puternica Rusie, care inecase in sange nenuma- 1) Toate piesele cantareau 18 Kg. aur. 2) Alex. F. Mihail, Noui complectdri despre tezaurul dela Moscova. D. D. PcIlr4-canu ne dd interesante arndnunte, Dimineata" din 27 Julie 1933, pag. 12 www.dacoromanica.ro
  35. 35. 32 M. GR. ROMAt;ICANUrate razvratiri, se afla la o mare raspantie istorica §i ca pierzareao pande*te ? 1 Prin mintea cui putea sa-i fulgere gandul ca se va naruiImparatia Romanovilor, care veacuri dearandul. Infruntase ca o &Lanade granit in Rasaritul Europei valurile vremii? 1 $i chiar daca Guver-nul roman ar fi prevazut prapastia ce i se deschidea in cale parasindpamantul stramo§esc, putea el sili Intregul popor sa 1ngenunchezein fata du§manilor amenintatori ? 1 Nu a fost oare mai multa demni-tate in atitudinea lui atunci and a luat eroica hotarire de a infruntariscurile §i primejdiile pentru a salva in tam celui mai apropiat aliat,avutul §i fiinta Statului nostru? 1 Nu am pornit cu gandul sä judec. De aceia nici nu apar §i nicinu critic pe nimeni. Altora le las sarcina sa pronunte sentinta pe bazafaptelor in§irate. Eu mi-am indeplinit con§tiincios rolul de cronicaral unor vremuri, in care iuteala evenimentelor intrecea agerimea gan-dului celui mai Intelept dintre oameni. www.dacoromanica.ro
  36. 36. CAPITOLUL V REVOLUTIA DIN RUSIA. SITUATIA TEZAURULUI ROMAN DELA MOSCOVA La 21 Decemvrie st. v. 1916, a sosit la Moscova primul trans-port din tezaurul Bancii Nationale a RomAniei, In valoare de321.580.456,84 lei aur 1). Verificarea lui Inceputa la 9 Ianuarie 1917,a durat pana la 4 Februarie. Protocolul care constata depunereavalorilor [iamb Nationale in Cetatea Kremlinului sub deplina garantiea Guvernului rus, a fost redactat si semnat la 16 Februarie acelasi an. Cu douasprezece zile mai tarziu, la 28 Februarie 1917, sa cons-tituit la Petrograd un soviet, Consiliul Lucratorilor, care sa trans-format In curand In Consiliul Lucratorilor si al Soldatilor 2). Acestaa pregatit in cele mai mici amanunte greva generala, care a isbucnitla 11 Martie 1917 In uzinele si fabricile din Petrograd si imprejurimi.Odata cu isbucnirea grevei, orice activitate a incetat. Nici un vehiculnu mai circula. Nesfarsite coloane de grevisti manifestau pe prin-cipalele strazi ale orasului. Cea mai mare parte din populatie priveacu simpatie miscarea si se alatura cu entuziasm manifestantilor.Discursurile se tineau unul dupa altul In fiecare colt de strada, infiecare plata. Incapacitatea si incorectitudinea administratiei, erauinfierate. Peste tot se cerea pAinea cea de toate zilele", care delise afla din belsug In Rusia, nici nu se zarea la Petrograd. Agentiigermani, urmarind realizarea planului elaborat la Berlin, cumpa-rase si ascunsese toate rezervele de cereale, iar administratia in adins 1) Din suma de 321.580.456,84 Id aur, 7.000.000 lei aur reprezenta valoareaa doua casete care con%ineau bijuteriile M. S. Regina Maria. 2) Jean Leseure, La revolution russe, le holchevisme, communisme el N. E. P.,pag. 40, Paris 1929. www.dacoromanica.ro a
  37. 37. 34 M. GR. ROMANANUnu activa aprovizionarea marilor centre pentru a provoca nemul-%umirea populatiei, care sA justifice masurile preventive pe care in-tentiona sA le is Impotriva miscArilor revolutionare prevazute Incadela sfarsitul anului 1916. A doua zi dupa declararea grevei generale, intensitatea ma-nifestatiunilor a depasit toate asteptarile. Sute de mii de oamenibiciuiti de foame, cutreierau fAid tints strazile Capita lei Imperiului.Multimea devenea din ce in ce mai amenintatoare. 0 mare de oa-meni se adunase pe Perspectiva Newsky. Striate le cutremurau vaz-duhul. Armata a fost chemata in grabA si i sa dat ordin ss im-prAstie cu forta pe manifestanti. Jandarmii si politistii nau cunoscutIndurarea. Cazacii erau blanzi. Ziva de 13 Martie 1917 a fost decisiva. Pe Perspectiva Newskymultimea manifestand zgomotos, luase drumul spre Palatul de lamaal Tarului. Politistii si jandarmii vegheau. Incercarea lor de a stavilipuhoiul manifestantilor flind zadarnica, au fost chemate noui aju-toare. Trupele sosite, au refuzat sä faca uz de arme, fraternizandcu multimea. Mitralierele instalate din timp pe acoperisurile celormai inalte cladiri si la toate collurile de strada pe unde se bAnuiaca vor trece manifestantii, au intrat cu furie in actiune. Gurile def oc semanau moartea in norod. Revolutia pasnica papa atunci, adevenit violentA. Lupta era deschisa. Case le unde se aflau adapos-titi poli istii si jandarmii si unde erau instalate mitralierele, au fostluate cu asalt. Razbunarea multimii careia i se alaturase soldatiirAzvrAtiti, depasia marginile inchipuirii. Arsenalul, Inchisoarea, For-tareata Petru si Pavel, au fost ocupate, iar delinutilor politici in-chisi acolo, Ii sa redat libertatea. In scurt timp, prefectura, tribu-nalele si posturile politienesti, sau prefacut in cenusa. Ofiterii carinu se uneau cu razvratitii erau arestati si cei mai multi ucisi decatre soldatii lor. Toata armata din Petrograd in frunte cu regimen-tele gArzii imperiale, trecuse de partea revolutionarilor, cari la 14Martie 1917 stapaneau Capita la Imperiului. Foamea ,,... care nude foame ,e nici istorica, nici locals, ci naturalA si universalA, cea mai neim-blanzita, cea mai imperioasa, cea mai de temut din toate teama caci ea nu stie nici sA astepte, nici sA vad5 dincolo deea insasi1)", determinase pe pravoslavnicul rus salt desbrace hainacivilizatiei, de sub care a aparut omul prim al pamantului, stapand 1) H. Talne, Les origines de la France contemporaine, ed. VII, tome I, 1878, pag.330. Ap. P. Andrei, Sociologia reoolutiei, pag. 30, Ia§i 1921. www.dacoromanica.ro
  38. 38. REVOLUTIA DIN RUM. SITUATIA TEZAURULUI ROMAN DELA /dOSCOVA 35... de sugestiuni violente si cand gro- cand sang si marginite,testi 1)." Era strigatul pantecelui lihnit de foame din vina unor con-ducatori care -$i uitase menirea. Cauzele revolutiei nu erau deci deordin ideal, ci material. In timp ce luptele de strada se desfasurau, o delegatie a Con-siliului Lucratorilor si Soldatilor sa prezentat membrilor Dumei Im-periului, cerand ca si alesii poporului sa treaca de partea revolutio-narilor. Deputatii, chiar acei ce aveau idei mai inaintate, sau de-clarat contra revolutiei in timp de razboi. Cu toate acestea, impre-jurarile i-au slit sa accepte propunerea, iar unii dintre dansii auluat conducerea efectiva a miscarii. Presedintele Dumei Rodzianko, a indeplinit formalitatile su-mare pentru rasturnarea si arestarea membrilor Guvernului Stfirmer,dintre cari cei mai multi au fost executati dupa o scurta detentiunein Palatul Dumei mai intai, apoi in Fortareata Petru si Pavel. Ni-meni na incercat sa sara in ajutorul Guvernului imperial atotpu-ternic Ana atunci. Prabusirea lui fulgeratoare na furat nici o clipaatentiunea maselor flamande 5i vrajite de mirajul revolutiei. Miscarea era condusa de doua comitete. Unul I i avea sediulin Palatul Tauride si era format din membrii Dumei. Cel de al doileaera Consiliul Lucratorilor si al Soldatilor $i numara 1.500-2.000membri. De comun acord aceste doua comitete au numit la 14 Martie1917 un Guvern provizoriu al apararii nationale. Guvernul provi-zoriu format sub presedintia printului Lvof, avea ca principali co-laboratori barbati din partidele moderate de dreapta. Goutschkoffera minis-tel. de rAzboi, iar Miliukoff detinea externele. Singur minis-trul de justitie Kerenski, facea parte din Partidul Socialist. Chiar dela inceputul revolutiei, socialistii putini la numar $igrupati in diferite formatiuni politice $i -au manifestat hotarit do-rinta de a li se Incredinta puterea. Nimeni insa nu se putea gandiserios la aceasta propunere. In ce priveste Sfatul Lucratorilor si al Soldatilor, acesta a co-laborat mai intai cu Guvernul provizoriu, iar in urma sa transfor-mat incetul cu Incetul intrun guvern lateral. Toata Rusia a urmatexemplul dat de Consiliul Lucratorilor $i al Soldatilor din Petrograd.Peste tot sau format comitete asemanatoare, care au fondat Co-mitetul Central Executiv Panrus al Comitetelor de Lucratori $i Sol-dati. Bolsevicii aveau majoritatea in Consiliul dela Petrograd, iar 1) H. Talne, 1. c., pag. 350. www.dacoromanica.ro
  39. 39. 36 14. OR. ROMA§CANUmensevicii in Comitetul Central Executiv. Mai tarziu, la 4(17) Mai1917, Congresul Taranesc Panrus intrunit, alege un alt comitet exe-cutiv, in care majoritatea era formats din socialisti reactionari. Co-mitetul Central Executiv Panrus al Comitetelor de Lucratori si Sol-dati, Impreuna cu Comitetul Executiv ales de tarani, reprezentaforts in fata careia Guvernul provizoriu trebuia sk-si plece capul 1).. Guvernul provizoriu imediat dupa ce a fost instalat, a de-cretat 0 serie de masuri impuse de cele doua comitete centraledintre care multe nici nu erau cerute de masele revolutionare. Am-nistia generals pentru delictele politice a fost acordata. Greve lot-h sa recunoscut caracterul oficial. Libertatea deplina a presei 1i aIntrunirilor publice, a luat locul regimului inchizitorial de pank atunci..Militia nationals a lnlocuit politia, etc. Prin vot universä fie aleasa o adunare constituant5. In ce priveste politica externA,.Guvernul provizoriu a declarat ca recunoa§te fala de Aliafi toate obit-gafiunile luate de Guvernul farist §i ca va continua razboiul pe bazarconventiunilor incheiate. Impotriva acestei declaratiuni a Guver-nului provizoriu, Comitetul Central Panrus al Comitetelor de Lu-cratori Si Soldati, care land locul Comitetului format din membriiDumei se instalase In Palatul Tauride, a protestat violent. Mani-festatiunile an inceput i generalul Korniloff, guvernatorul militaral Petrogradului, a trebuit sk punk in joc toata energia §i popula-ritatea de care se bucura, pentru a potoli spiritele din nou razvra-tite. Printrun apel adresat la 17 Martie 1917 popoarelor intregeilumi, Comitetul Central al Lucratorilor si So ldatilor din Capita laRusiei, cerea incheierea urgenta a Oa lark anexiuni si despagubiri.. Gaud la Petrograd au isbucnit flacarile mistuitoare ale revo-lutiei, Tarul Nicolae al II-lea, om bun si bland din fire dar saraccu duhul 2)" Si stapanit de Farina Alexandra Feodorovna care nu.iesia din cuvantul mujicului siberian Grigore Efimovici (Rasputin),se afla la Marele Cartier General 3) din Mohilew. Dela inceputulrevolutiei chiar, Tarul a declarat adjutantului sku generalul Ruskyunul dintre cei mai distinsi militari, comandantul armatelor de Nord 1) Jean Leseure, 1. c., pag. 40-1. 2) C. Stare, prefa %a la lucrarea d -Iui Maurice Paleologue, Ultima Farina, Alexandra Feodorovna, pag. 8, edit. Adevarul". 3) Inlocuind pe Marele Duce Nicolac Nicolaevici 0t urma stitruintelor interesate-ale lui Rasputin, Tarul a luat comandi trupelor la 6 Septeutivrie 1915, instalandu-se-in oralul Mohilew la 80 km. depArtare de Petrograd, unde se afla Marele Cartier General.Vezi M. Paleologue, 1. c., pag. 177. www.dacoromanica.ro
  40. 40. RHVOLUTIA DIN MIKA. SITUATIA TEZAURULUI ROMAN DELA. B10800VA 37 si care a lost printre primii ofiteri treculi de partea revolutionariloi, ca intentioneaza sä acorde poporului o constitutie liberals, renun- tand la 6 parte din drepturile sale -de autocrat. Generalul Rusky i-a raspuns ca momentul unei astfel de hotariri a trecut si 1-a sfa- tuit hnpreuna cu alti generali revolutionari sa abdice. Ace lasi slat i-a lost dat Tarului si de catre cadetul Goutschkoff, delegatul Comite- tului Executiv al Guvernului provizoriu, care a propus ca abdicarea sa se faca in favoarea Tareviciului. Nevoind sa se desparta de copil pe care it iubia itespus de mult, Tarul a abdicat la 15 Martie 1917 in favoarea fratelui salt Mare le Duce Mihail 1), iar Mare le Duce Nico- laevici, Post generalisim al armatei, era desemnat pentru transmi- terea puterilor. Situatia politica din Rusia fiind nelamurita, Mare le Duce Mihail a declarat chiar a doua zi (16 Martie 1917), "ca nu poate primi sarcina grea si periculoasa ce i se incredintase, rugand pe ... toti cetatenii Rusiei sa se supuna guvernului provizoriu... papa in momentul eel mai apropiat posibil, cand, pe baza votului uni- versal, direct, egal si secret, Adunarea constituanta va expriMa Vointa poporului in privinta formei de guvernamant" 2). In timp ce la Mohilew discutiunile se duceau cu multa infri- gurare, la Petrograd razvratitii pecetluiau definitiv soarta tarismului. Mandril cazaci ai escortei, frumoasele regimente ale gariii, politic ,curtii, servitorii cei mai intimi ai familiei imparatesti,cu totii se aruncau Para sovaire in bra(,ele triumfatoarei revolutii. Semnele im- periale nu. se mai zareau nicaeri, numele Tarului nu se mai pomenea cu respect si evlavie, in locul drapelului de odinioara steagul ros falfaia biruitor, iar gloatele rasculate tot mai amenintatoare cereau .Guvernului provizorin arestarea si judecarea Romanovilor. Cateva zile Guvernul a rezistat. In cele din urma a ingenachiat in fata vointii poporului, hotarind la 20 Martie 1917 arestarea fostei. familii imperiale 3). A doua zi (21 Martie 1917), o delega %ie alcatuita din re- prezentantii Dumei, a plecat la Mohilew pentru a aduce la cunos- tinta Tarului hotarirea Guvernului. In aceiasi zi a lost arestata si . Farina in Palatul de lama, unde ingrijea singura ziva si noaptea 1) Din cronologi a evenimentelor politice din Rusia (1917-1923) publicat6 de d-1 Jean Leseure (I. c., pag. 344-5) si pe care o reproduc pentru directa legatur9 ce o are cu studiul de fop In anexa XIV, rezultA ca Tarul a abdicat In favoarea Tarevi- ciului, Marele Duce Mihail fiind numit regent. 2) J. Leseure, 1. c., pag. 341. 3) Voleu Niteseu, Doudzed de Zuni in Rusia f i Siberia. Anii 1918-1919. In Capi- iala Sovielelor. Credin(ele din Siberia, pag. 94; Bucuresti 1932. www.dacoromanica.ro
  41. 41. 88 M. GE. ROMAtICANUpe cei cinci copii ai sai, bolnavi de un pojar grozav cu complica tiiganglonare si pneumonice 1). Supunandu-se dispozitiei Guvernului, Tarul a plecat insotitde delegatii Dumei in frunte cu Rodzianko spre Tarskoe-Selo, undea ajuns abia a doua zi (22 Martie 1917), deoarece trenul imperiala trebiiit sä stationeze in timpul noptii la Pscov, pentru a nu fiexpus atacurilor revolutionarilor. Plecand dela Mohilew, Tarul aadresat armatelor sale un mesaj de adio, care vibreaza de un caldpatriotism si peste care istoria Rusiei nu va putea pasi cu usurinta 2). La Tarskoe-Selo familia imperials a stat pang la 14 August1917 3). Supravegherea suprema a arestatilor o avea generalul Kor-niloff, comandantul militar al Petrogradului, iar colonelului EugenKobylinski, ii era incredintata in mod special paza Palatului. Ina doua jumatate a lunii Iu lie 1917 revolutia bolsevica devenindamenintatoare pentru vieata Romanovilor, Guvernul sa gandit sa-ipuns in siguranta in Anglia sau Danemarca. Ministrul afacerilorstraine Miliukoff, intreband pe Buchanan, plenipotentiarul Anglieidela Petrograd, data Guvernul sau ar fi dispus sa acorde ospitali-tate Tarului si familiei sale, acesta a raspuns afirmativ la inceput,dar mai tarziu a revenit, comunicand succesorului lui Miliukoff cafamilia imperials nu poate fi primita in Anglia decal dura incetarearazboiului. In urma acestui raspuns si In virtutea hotaririi luata deGuvern in luna Iu lie, Tarul impreuna cu Farina si cei cinci copiiTareviciul Alexe si marile ducese Olga, Tatiana, Maria si Anastasia,au fost indreptati la 14 August 1917 catre Tobolsk. °data cu fa-milia imperials an plecat un numar de servitori si cativa devotatidintre cari amintim pe maresalul curtii printul Vasilie Dolgoruki,generalul adjutant Tatiseff, medicul de nationalitate elvetiana EugenBotkin, domnisoara de onoare contesa Anastasia Hendrikov, etc.Calatoria pans la Tiumen sa facut cu trenul, iar de acolo pans inoraselul destinat exilului cu vaporul Rus" 4). 1) M. Paleologue, 1. c., pag. 207. 2) Mesajul acesta, care poate fi considerat ca un testament patriotic at ulti-=dui Tar al Rusiei, se aflA tipArit In citata lucrare a d-lui M. Paleologue, pag. 208-9. 3) Asi depAsi cadrul lucrarli de rga Incercand s5 expun toate umilintele §i gre-lele suferinte Indurate de membrli familiei imperiale ruse, din momentul arestArlipanel In clipa cand moartea le-a inchis pleoapele pentru vecie. Nu pot trece tns5 InainteMA a aminti cele mai caracteristice momente ale acestel Infloratoare tragedii. Cititoruldornic sfi cunoasca amanuntele poate cerceta interesanta lucrare a d-lui Voleu NI-teseu pe care am citat-o mai sus (pag. 94-101 qt pag. 135-143). 4) Voleu Niteseu, 1. C., pag. 95-6. www.dacoromanica.ro
  42. 42. EEVOLUTIA DIN RENA. EITUATIA TEEAUEULDI ROMAN DELA MOSCOVA 39 La Tobolsk, primul popas In lungul drum spre Siberia, exilatiiau lost instalati in ziva de 26 August 19171). In acest easel mic$i linistit, departat de drumul de fier, detinutii si-au depanat firulvietii Indurand cele mai crude mizerii papa la 26 Aprilie 1918, andVasili Jakovliev sosit dela Moscova si dispunand de puteri extra-ordinare, transports pe Tar, Tarina si fiica for cea mai mica MariaNicolaevna 2) In marele oral Ecaterinenburg din central Uralilor,instalandu-i la 30 Aprilie In casa lui Nicolae Ipatie v. La 23 Maiacelasi an, au fost adusi dela Tobolsk si ceilalti detinuti sub con-ducerea marinarului Kokriakov, presedintele Sovietului din Eca-terinenburg si succesorul lui Jakovlie.v. Toti captivii au fost datiin paza Sovietului Regional din Urali, care a pus in libertate oparte dintre In acest timp a isbucnit conf]ictul dintre Soviete si legionariicehoslovaci. Armatele populare antebolsevice unite cu acelea ale lc-gionarilor cehi, atacau si cucereau rand pe rand orasele de pe Volga,din Siberia si Urali. Ecaterinenburgul era amenintat. Catre dansulse Indreptau multi ochi si mii de inimi bateau pline de nadejde. Acolomai vietuia Inca Nicolae al II-lea, stranepotul lui Mihail Romanov,care In 1613 salvase Rusia din Intunecimile paganismului. Si multiaveau nestramutata credinta ca el, Nicolae al II-lea. intocmai ca sistrabunicul sau, ar fi putut abate din cale blestemul lui Iehova Im-potriva Babiloniei, care se revarsase asupra Rusiei : Voi face dinaceasta tarn o pustietate intinsa, o gramada de ruine pentru ves-nicie." Acest lucru nelinistea pe noun conducatori ai Rusiei. Mem-brii Sovietului din Urali se aflau Intro continua framantare. Ce erade facut ? Albii se apropiau de cetatea zidita de Ecaterina a II-a.Orice clips pierduta putea fi fatala pentru dictatorii rosii. Si solutiaa fost gasita. Idolul trebuia sfaramat. Hotartrea sa luat de catreSovietul din Urali cu aprobarea Comitetului Central Executiv dinKremlin, compus din Lenin, Trotzki, Sverdion, Zinowiew si Djer-zinsky $i cu executarea ei a lost insarcinat evreul ceasornicar IacobJurovsky. In noaptea de 16 spre 17 Iulie 1918, Jurovsky Intovarasitde 12 soldati nemti si unguri §i-a Indeplinit misiunea. Tarul, Tarina,fareviciul, cele patru marl ducese, doctorul Botkin, A. Demidova, ceidoi lachei si bucatarul, au fost executati Fara nici o judecata In subsolulcasei Ipatievt numita In timpul din urma casa cu destinatie specials ". 1) M. Paleologue, 1. C., pag. 212. 2) Ibid., pag. 218. www.dacoromanica.ro
  43. 43. 40 M. GR. ROBLOCANIIApoi torpurile for au fost dizolvate cu acid sulfuric si resturile arsecu benzins in padurear Koptiaky 1). Astfel urmele Romanovilor sausters pentru totdeauna depe pamant, dar umbrele for mai staruescinca in amintirea poporului rus. Au fost oare rrtzbunate suferintele indurate dealungul veacu-rilor de un popor de 150 milioane de locuitori. prin suprimarea ne-vinovatei familii imperiale ? I Acei cari doreau cat mai mult binepentru cat mai multi, erau oare credinciosi convingerilor for atunciand implantau radacinile viitorului Intrun pamant ingrasat cu ca-davrele miilor de nevinovati? I Sau poate ca altul era scopul revo-lutiei pregatita si infaptuita de oameni cari nu aveau nimic comuncu traditia, obiceiurile, sangele. religia, limba si aspiratiunile popo-rului rus? ! Dupa instalarea Guvernului provizoriu si arestarea Tarului (21Martie 1917), Petrogradul si-a recapatat Incetul cu Incetul fizionomiaobisnuita. Lucrul in fabrici si ateliere incepuse. Discursurile care pre=mareau revolutia si libertatea se repetau necontenit in mii de variantede catre ratori necunoscuti Ana atunci, iar manifestatiunile pas-nice si impunatoare nu se mai sfarseau. Catre sfarsitul lunii Martie a anului 1917, au fost inmorman-tati toti- cei cazuti in timpul revolutiei. Era o zi geroasa. Frigulingheta respiratia sutelor de mii de oameni din oral si Imprejurimi.cari ocupase Inca dela ora 6 dimineata pietile publice si trotuarelestrazilor pe unde avea sa treats cortegiul. Dela ora 9 dimineata sipada la 5 seara, au defilat fara Intrerupere peste 4.000 de sicrie,fiecare fiind purtat pe umeri de cite 4 soldati sau lucratori. Mem-brii asociatiunilor revolutionare cu drapele rosii Indoliate, urmau in-deaproape pe cei dusi din lumea viilor. Zeci de muzici si sute de co-ruri formate din copii, femei si barbati, ridicau rugi in slava. pentruodihna vesnica a sufletelor eroilor cazuti pentru dreptate si libertate.Martirii au fost inmormantati in CAmpul lui Martie din apropiereaPalatului Imperial. Totul a decurs Intro ordine vrednica de cea maiinalta admiratiune. Mintea omeneasca nu-si poate inchipui maretiaacestei zile ramasa neuitata in istoria revolutiei rusesti. Dar linistea na durat mult. La 17 Aprilie 1917, revolutionarulLenin (Vladimir Ilici Ulianov), exilat de Guvernul tarist, sa intorsin Rusia din Elvetia in faimosul vagon plumbuit. Germanofil convins, 1) Vezi Voicu NIteseu, 1. c., pag. 136 $i urm. $i M. Pal &Awe, 1. 6., pag. 220 urm. www.dacoromanica.ro

×