Din ultimul numar Gazeta de Transilvania - 01prima nou 5746 26 iunie 2009 - Prima pagina

1. Prin Legea 96/
1998, 26 iunie a
fost proclamatã
Ziua Drapelului
Naþional,
tricolorul fiind
pentru prima
oarã decretat
FONDAT ÎN 1838 simbol naþional
ANUL CLXXI
de cãtre
Guvernul
SERIE NOUĂ revoluþionar
NR. 5746 provizoriu din
VINERI,
26 IUNIE 2009
Þara
1 LEU www.gtbv.ro Româneascã, în
iunie 1848.
Punct ºi (cîndva) de la capãt
Hãnescu,
biruitor
Tenismenul Victor
Hãnescu, legitimat la CS
Dinamo Braºov, a
pãtruns, ieri, în turul 3 al
turneului de Grand Slam
de la Wimbledon
(Anglia), dupã victoria
lejerã (6-2, 6-3, 6-1), în
faþa francezului Nicolas
Devilder, egalîndu-ºi,
astfel, cea mai bunã
performanþã la
competiþia londonezã,
reuºitã în 2003. Pentru
acest rezultat, Hãnescu,
cap de serie numãrul 31,
Eduard HUIDAN va primi 90 puncte ATP
ºi 29.250 lire sterline.
Seria nouã a “Gazetei de Transilvania”,
Transilvania” a fost constant sponsor al
deschisã de numãrul tipãrit sub gloanþe,
apãrut în 23 decembrie 1989, se întrerupe unor evenimente culturale, al unor artiºti,
îndeosebi tineri, dintre aceºtia mulþi
rezonanþã, organizate împreunã cu
Consiliul Europei, Instituþia Înaltului Deranjat
la ediþia 5746, într-o conjuncturã Comisar pentru Drepturile Omului ºi
economicã nefavorabilã unui ziar aflat devenind nume de referinþã în domeniile Asociaþia Mondialã a Ziarelor, cum ar fi
mereu “între linii”, rîvnit de-a lungul respective. Este de notat cã ziarul nostru seminariile “Managementul presei scrise”,
acestor ani ºi vizat permanent, prin s-a aflat printre puþinii sponsori ai “Presa ºi minoritãþile”, “Presa ºi legea”
strategii de tot felul, de o forþã politicã primelor premii ale Uniunii Scriitorilor din º.a., la care au participat ziariºti români,
sau alta, de diverse grupuri de interese, România, dupã ’89, apoi sponsorizînd ani precum ºi colegi ziariºti ºi experþi din SUA,
dar ºi în atmosfera de tabloidizare, de buni premiile Filialei Braºov a Uniunii Franþa, Olanda, Belgia, Suedia etc. Chiar
manelizare a unei þãri a cãrei mass - media Scriitorilor. În linia impusã de înaintaºi, în aceste zile am primit o invitaþie ca Guest
nu poate arãta altfel decît ea. “Gazeta” a contribuit la cunoaºterea, Speaker, pentru a þine o expunere la World
Am încercat de-a lungul acestor ani sã valorificarea ºi conservarea tradiþiilor zonei Media Congress 2009, care va reuni, la
facem un ziar de calitate, “Un ziar pentru multiculturale, care este Braºovul. Johannesburgh, peste 5.000 de ziariºti, Preºedintele Traian
oameni inteligenþi”, aceasta a fost dorinþa Numele “Gazeta de Transilvania” este aparþinînd presei scrise ºi audio-vizuale Bãsescu s-a arãtat
noastrã, mãrturisitã, sã respectãm cititorul unul cunoscut pe plan internaþional. Încã din întreaga lume, tema manifestãrii fiind deranjat, joi, la Sulina, de
dar ºi condiþia ziaristului, care, din din decembrie 1989, presa strãinã legatã de efectele crizei, de viitorul faptul cã o ziaristã a
nefericire, nu s-a aliniat, nici dupã aproape menþiona reapariþia unuia dintre ziarele dezvoltãrii industriei media în condiþii de postului Antena 3 a þinut
audio-vizualã, de la posturile de braºovean, fiind fondatoare ºi gazdã în europene cu o longevitate excepþionalã, recesiune. Desigur, dacã voi fi acolo - s-
20 de ani, standardelor existente în þãrile microfonul îndreptat spre
televiziune, de radio ºi presa scrisã, sediul din strada Mihail Sadoveanu nr. 3, din 1838 pînã în 1946, cînd a fost interzis ar putea ca perioada de desfãºurare, 23 - el în timpul în care se
cu democraþii consolidate. Desigur, este naþionale, pînã la cele locale. Ei sînt cei a Bursei de Mãrfuri (Braºov Business
un moment greu pentru cei care au trudit de regimul comunist, într-o nouã serie, 25 noiembrie, sã fie pe finalul alegerilor deplasa spre elicopter
care ar trebui - dacã vor fi lãsaþi - sã Center), Bursei de Valori (Actinvest), a într-o nouã lume. “Gazeta” este membrã prezidenþiale, ceea ce ar face dificilã
la acest ziar, ca ºi pentru cei care au rãmas pentru a pleca din
schimbe faþa unei prese ce alunecã tot mai fost unul dintre factorii activi în crearea opþiunea - voi prezenta ºi repere din istoria localitate. Bãsescu i-a spus
credincioºii sãi cititori, însã, în lunga ei mult spre condiþia de mahala a societãþii Asociaþiei Industriaºilor ºi Comercianþilor
existenþã, de la 1838 încoace, “Gazeta de celor aproape 20 de ani ai acestei serii a unui ofiþer SPP, care îl
dar ºi de servitoare a intereselor politice (ASINCO), a Bãncii “Astra” (BRS), “Gazetei”. Ziarul se aflã în muzeele
Transilvania” a trecut prin multe situaþii însoþea: “Dacã tot megi
ºi economice. ambele distruse din interese pe care le voi dedicate presei, în diverse þãri, unde stã aºa þanþoº, ia-o pe fata asta
dintre cele mai grele dar dincolo de În perioada în care încã mai credeam dezvãlui odatã ºi odatã. Pentru cã tot sînt
vremuri, acest titlu a rãmas ºi va rãmîne alãturi de publicaþii care au fãcut istorie. ºi du-o, cã ãºtia sînt mai
cã economia româneascã nu va fi pusã la la “economie”, amintesc cã SC “Gazeta Istorie a fãcut ºi “Gazeta de
un simbol - nu numai pentru românii din rãi ca fosta Securitate, sã
pãmînt - intenþionez sã scriu ºi un “Tratat de Transilvania” SA, editoarea ziarului, a Transilvania”. În toþi aceºti ani am pãstrat audã ce discuþi cu
Transilvania, cãci ne citesc sau ne fost distinsã ºi în acest an cu “Diploma viu îndemnul unui înaintaº, “Þine cu nevasta... Dar avînd
de Excelenþã” a Camerei de Comerþ ºi poporul ºi nu rãtãci”, fiind în miezul patron turnãtor, ce sã-i
Industrie a judeþului Braºov, pentru 8 ani evenimentelor, alãturi de cei mulþi, faci?”.
de prezenþã în topul firmelor. De altfel, încercînd sã fim vocea celor cãrora, chiar
de-a lungul celor aproape 20 de ani, ziarul
a fost distins cu numeroase premii, pe
în aceastã aºa-zisã democraþie, nu li se
dã cuvîntul iar atunci cînd pot sã îºi Jefuit
plan naþional, internaþional, asupra cãrora exprime opiniile nu se þine seama de ele.
nu zãbovesc acum, evenimentele fiind Nu vreau acum sã fac o trecere în revistã
anunþate la timpul respectiv. a dezamãgirilor trãite de cei care, la
Cultura s-a situat în centrul politicii începutul anilor ’90, chiar credeau într-o
editoriale a ziarului. Articolele culturale au schimbare, într-un viitor mai bun. Las
fost o prezenþã constantã, creatorii sã vorbeascã, chiar în aceastã paginã,
braºoveni, instituþiile de artã etc., gãsind cîteva fotografii care ilustreazã perfect
întotdeauna loc în coloanele ziarului. cã demonstranþii de atunci aveau
“Gazeta de Transilvania” a editat, în dreptate, erau sincer îngrijoraþi de ceea
colaborare cu Despãrþãmîntul “Astra” ce va urma, însã, dupã cum s-a vãzut,
Braºov, seria “academicã” a revistei nu au putut stopa dezastrul. Clasa Fostul ministru,
“Astra”, sub directoratul academicianului muncitoare a mers, deja, în paradis. Cristian David, a putut
Alexandru Surdu. “Foaia pentru Minte, Adicã, nu mai este acea forþã de care cei vedea diferenþa dintre
Inimã ºi Literaturã”, pentru care, se pare, bogaþi ºi puternici sã þinã seama. ªi cînd raportãrile pe care le
în acest an, Consiliul Judeþean Braºov nu a Asociaþiei Mondiale a Ziarelor (World scriu clasa muncitoare, nu mã gîndesc primea de la foºtii
despre cum se distruge o þarã” - “Gazeta a mai gãsit resurse de cofinanþare, a ajuns, Association of Newspapers), unde doar la cei care au trudit în industrie, ci subordonaþi ºi realitatea
acceseazã ediþia electronicã cititori din de Transilvania” a promovat o politicã totuºi, la 173 de numere, fiind apreciatã
toate pãrþile globului, SUA, Germania, subsemnatul este primul român membru la toþi angajaþii care, prin muncã, au din stradã, dupã ce i-a fost
menitã sã sprijine mediul de afaceri atît în þarã cît ºi peste hotare. “Gazeta de al Consiliului de Administraþie din 1996, încercat sã îºi croiascã o existenþã demnã. sparta maºina în Capitalã
Canada, Franþa etc. dar ºi þãri cum ar fi
Noua Zeelandã sau Australia - ºi un reper fãrã întrerupere. Îmi amintesc anul în care Desigur, ar fi multe de scris, cum am ºi i-au fost furate actele ºi
pentru istoria presei româneºti. Nicolae am fost ales, la Washington, Katharin promis, sper cã voi oferi o imagine cardurile bancare pe care
Iorga spunea cã “Gazeta de Transilvania” Graham, proprietara ziarului “ The completã a douã decenii ale unui ziar hoþii au ºi încercat sã le
este “un bun cultural al poporului român” Washington Post”, cel care l-a determinat istoric, care se împleteºte cu întîmplãrile foloseascã, însã fãrã
iar Ion Colan afirma cã “presa româneascã pe Nixon sã demisioneze, interesatã de acestor ani care, iatã, depãºesc, prin succes, întrucît David a
(...) la Braºov va trebui sã-ºi serbeze presa din fostele þãri comuniste, s-a arãtat continuarea crizei morale, îndeosebi, prin apucat sã le blocheze.
centenarul, la altarul «Gazetei de impresionatã de vechimea “Gazetei de perpetuarea unui anumit tip de Prejudiciul reclamat este
Transilvania»”. Transilvania” ºi mi-a dat cîteva sfaturi pe mentalitate, prin încremenirea unui popor de 300 de euro.
care am încercat ºi eu sã le transmit incapabil sã se sincronizeze cu civilizaþia
ۮ
Nu are rost sã fac acum un “inventar”
a ceea ce s-a întîmplat în aceºti ani, sper tinerilor care vor cu adevãrat sã facã vesticã, într-o carte în care, în mod sigur,
sã reuºesc sã adun incitanta poveste, cu aceastã meserie. Numele “Gazetei” a fost personajele ºi situaþiile vor fi uºor de
luminile ºi umbrele ei, a seriei 1989-2009, prezent în toate zonele lumii, SUA, Brazilia, devoalat. Acum, nu-mi rãmîne decît sã
într-o carte pe care intenþionez sã o am
gata în 2013, cînd “Gazeta” va aniversa
Germania, Franþa, Olanda, Suedia, Italia,
Marea Britanie, Elveþia, Japonia, China,
mulþumesc, în primul rînd, cititorilor, apoi
celor cu care am colaborat în aceastã
4,2196
Hong Kong, Liban, Turcia, Maroc, Africa perioadã ºi sã îmi exprim convingerea
$ Æ
175 de ani de la întemeiere. Totuºi, este
bine sã arãt cã acest ziar a fost, în perioada de Sud - ºi lista ar putea continua - în cã “Gazeta de Transilvania” a pus punct
de referinþã, ºi o ºcoalã de presã, zeci de cadrul unor manifestãri internaþionale de pentru a o lua, cîndva, sper cît mai
tineri talentaþi fãcîndu-ºi ucenicia aici,
semnînd pentru prima oarã un articol în
anvergurã, ale unei asociaþii care numãrã
peste 18.000 de publicaþii, asociaþii
devreme, de la capãt. În ce formulã, vom
vedea. Deocamdatã, o pauzã într-un 3,0249
patronale, profesionale, ale editorilor ºi
ziarul nostru, avînd prima carte de muncã,
în calitate de ziariºti, la “Gazeta de directorilor de ziare din peste 100 de þãri.
peisaj publicistic - ºi nu numai - manelizat
ºi tabloidizat, într-o conjuncturã politicã AUR Æ
Transilvania”. Îi regãsim în toatã presa
româneascã, atît în cea scrisã, cît ºi în cea
Ziarul nostru a fost gazda unor
evenimente naþionale ºi internaþionale de
istericã, iresponsabilã, poate sã fie bine
venitã. 55,67
90,7709