1.
•Factor de
coagulare
•Intervine în
permeabilitatea şi
dinamica

2.
•Diuretic slab
•Ajută la formarea
substanţei “ciment”
intercelulare

3.
Combate insomnia
Scade frecvenţa
cancerului de colon

4.
 Asigură rezistenţa
osoasă
 Antiaritmic
cardiac

5.
Aportul a 1 g / zi reduce incidenţa
HTA cu 10-15%

6.
Scade frecvenţa şi
amplitudinea reacţiilor
alergice
Aportul a 500 mg
Calciu – lactat de
Calciu dintr-o pastilă –
scade fluxul menstrual
cu 30-60%)

7.
 Rahitism la copii
 Stări de astenie, oboseală, reducerea toleranţei la
efort
 Scade capacitatea de concentrare psihică şi
performanţele intelectuale
 Osteoporoză la adulţi
 Crize de spasmofilie sau chiar epileptiforme
 HTA la adult
 Insomnie
 Scăderea rezistenţei organismului la stres
 Aritmii cardiace
 Apărut la gravide, predispune nou-născutul la
cataractă
 Creşte frecvenţa tuturor reacţiilor
alergice

8.
http://www.wellness.ro/articole/calciu.htm

9.
Seminţele de mac 963
 Prune uscate 840
 Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

10.
 Semintele de mac 963
 Prune uscate 840
 Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

11.
 Semintele de mac 963
 Prune uscate 840
Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

12.
 Semintele de mac 963
 Prune uscate 840
 Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

13.
 Semintele de mac 963
 Prune uscate 840
 Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

14.
 Semintele de mac 963
 Prune uscate 840
 Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

15.
 Semintele de mac 963
 Prune uscate 840
 Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

16.
 Semintele de mac 963
 Prune uscate 840
 Susan 783
 Cartof 523
 Pulberea de roşcove 352
 Soia 260
 Migdale 252
 Ciuperci 250
 Morcov 242
 Alune 209
 Creson (lemn dulce) 200
 Seminţe de in 198
 Laptele de vacă 125

17.
Insa, cercetari recente (dr.Forrest H. Nielsen si
colectivele pe care le conduce in cadrul Grand Forks
Human Nutrition Research Center, USA) atesta ca
borul poate fi socotit un micronutrient esential
pentru organismul uman, cu efecte asupra
metabolismului calciului si magneziului, asupra
sistemului osos, asupra functiilor mentale.

18.
http://www.boli-medicina.com/vitamine-minerale/Borul-BM-COM.php
http://www.boli-medicina.com/vitamine-minerale/Borul-BM-COM.php

19.
Produsele lactate, pestele, carnea si
majoritatea cerealelor constituie surse slabe de
bor.
Biodisponibilitatea borului in apa si produse alimentare este
relativ mare, si teoretic cantitatea optima de bor poate fi
obtinuta intr-o dieta bogata in vegetale si in apa.

20.
Cele mai bogate surse de bor sunt fructele: merele,
strugurii, bananele, nucile, alunele) si legumele
(broccoli, varza, soia, morcovii, fasolea, cartoful).

21.
Măceşele 400-1500
Coacăzele negre 400
Kiwi 300
Frunzele de pătrunjel 240
Frunzele de hrean 198
Guava 150
Nap 129
Măcriş 124
Frunzele de tarhon 120
Ardei, mărar 100
Varza 80-120
Fragii 60-80
Portocalele 60-75
Conopida 60
Căpşuni 58
Lămâi, castane comestibile 50
Mandarine, afine 30

22.
Coaja unor
legume şi
fructe conţine
de 2-3 ori mai
multă vitamina
C decât
întreaga pulpă
(mere, pere,
portocale,
lămâi, roşii,
cireşe etc.) !!!

23.
(altfel Calciul nu se absoarbe, ba chiar se
elimină !!!...în lactate raportul este 1,2 !)

24.
http://www.askdrsears.com/html/4/T040600.asp

25.
 Este similar unui cont bancar la vârsta adultă
 Oasele rezistente / friabile de la bătrâneţe, se clădesc
/ ruinează în anii tinereţii
 Proverb : “Cum îţi aşterni, aşa vei dormi !”

26.
Cafeina (cafea, cacao, -cola, ceai verde şi negru, unele
medicamente)

27.
 Produsele lactate sunt consumate de specia umană din
cele mai vechi timpuri
 Creşterea animalelor are rădăcini adânci în cultura şi
economia fiecărui popor
 Ponderea în alimentaţie a produselor lactate este
semnificativă
 Nu întotdeauna însă, orice obicei (stră)vechi este şi bun,
sau demn de a fi continuat şi dus mai departe

28.
 Conţine o cantitate mare de AA ramificaţi şi aromatici, ce reduc
utilizarea proteinelor laptelui de vacă
 Conţine IgA şi IgG, dar nu şi IgA secretor
 Slab conţinut enzimatic, influenţând negativ digestia şi absorbţia sa la
sugar şi la copilul mic
 b-lactoglobulina este proteina alergizantă a laptelui de vacă, implicată
în :
- apariţia alergiei respiratorii la copil
- eczemă
- colici abdominale rebele (chiar consumat de femeia care alăptează)
- moartea subită
 Produce încărcarea cu amoniac a sângelui la copilul mic (nefrotoxic,
neurotoxic, scăzând funcţia cognitivă şi indicele IQ)

29.
Fierberea determină formarea de legături
glicozidice cu proteinele, mărindu-le potenţialul
alergizant
Fierberea distruge 50-80% din vitamina C
Stimulează producerea de mucozităţi la nivel
nazal, bronşic şi intestinal, ce măresc riscul
infecţios şi astmatic ; se reduce astfel
absorbţia principiilor alimentare, a mineralelor
şi vitaminelor, favorizând absorbţia toxinelor
Conţine HISTAMINĂ, principala substanţă pro-
alergică
NU conţine liganzi şi astfel nu este împiedicată
înmulţirea florei patogene intestinale la sugari
Are de 2 ori mai puţină galactoză decât laptele
uman ; mielinizare deficitară sau întârziată a
SNC al sugarului

30.
Este de 3-4 ori mai bogat în săruri minerale
decât laptele uman, determinând o sarcină
osmotică ridicată asupra rinichiului (287
mOsm), cât şi sete, alimentaţie intempestivă,
obezitate, diabet
Conţine mult Na+ (0,5 g/l), determinând
creşterea presiunii osmotice, sete (vezi mai
sus)
(din 8-9 litri de lapte se obţine 1 kg de brânză)
Conţine 125 mg% (laptele) şi 983 mg% (brânza)
– Calciu, dar cu biodisponibilitate inferioară
Raportul Calciu / Fosfor << 1,7, cu efect
negativ asupra absorbţiei metalului
Creşte frecvenţa cariilor, a artritei reumatoide
şi a osteoporozei (adică invers, faţă de ceea ce
se susţine în reclamele comerciale televizate)
Cuprul este de 2 ori mai redus ca-n laptele
uman

31.
 Conţine acid miristic
 Conţine mai puţin colesterol decât laptele uman, dar în
cea mai mare măsură sub formă oxidată
 NU conţine AG w 3
 Raport AG saturaţi / AG nesaturaţi = 1. Consecinţe :
- efect nefavorabil asupra absorbţiei Calciului, formând
cu acesta săpunuri
- iritanţi gastrici
- pro-aterogeni ; AG saturaţi cu lanţ scurt (C 4,6,8)
alături de progesteronul din l.v. sunt responsabili de
apariţia şi întreţinerea acneei juvenile
 Colesterolul şi zahărul “ascuns” din caşcaval şi frişcă
 Consumul de lapte de vaca şi produse lactate la grupa de
vârstă 0-14 ani, creşte semnificativ riscul apariţie
diabetului de tip I !!!
 Condiţiile neigienice de mulgere, recoltare, transport,
depozitare, comercializare. Riscuri : tbc, stafilococii
intestinale, T.I.A. etc.

32.
 În cazul alimentaţiei cu lapte
de vacă, pot apărea stări
patologice ca :
- anemia feriprivă (59% din sugari)
- pierderi de sânge pe cale digestivă
sub formă de hemoragii oculte în
scaun
- alergia la laptele de vacă,
manifestată sub forma gastro-
enteritei, diareei şi bronşitei
recurente, eczemei
- intoleranţa la lactoză, determină
reducerea sau dispariţia lactazei
intestinale, producând disconfort
digestiv, meteorism, diaree

33.
 “Nou-născutul alimentat cu lapte de vacă
dezvoltă convulsii hipo-calcemice de cauză
nutriţională, mai ales datorită raportului
inadecvat Ca / P (exces relativ de P) din
acesta” (pag.26)
 “…laptele de vacă care conţine cantităţi mici
de vitamina D şi un raport inadecvat Ca / P,
este considerat un aliment rahitigen” (pag. 28)
 “Prin laptele de femeie se pot transmite
antigene alimentare (proteinele laptelui de
vacă, proteine din ou), în cantităţi măsurabile,
suficiente pentru sensibilizare” (pag. 31)
 “Laptele de vacă nu este considerat un aliment
acceptabil în alimentaţia sugarului sub un an în
concepţia actuală, care ţine cont de rigorile
dietetice ale pediatriei moderne” (pag. 38)

34.
carne, lactate, ouă, icre, alimentele alterate,
murături,borş de putină,DULCIURI
concentrate, sedentarismul şi excesul
ponderal, etc.

35.
Importanţa fundamentală a fixatorilor
Importanţa majoră a lipsei eliminatorilor
Importanţa semnificativă a surselor şi a
aportului de Calciu