SN Lazarev 9

2. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVICÛ
Diagnosticarea karmei : Îndrumar de supravietuire 1
Serghei Nikolaevici Lazarev ; trad. : Gavrilà Henter. - Bucure~ti :
Dharana, 2004
ISBN 973-86367-2-8
1. Henter, Gavrilà (trad.)
159.961
JTA3APEB C. H.
)J;HarHocTHKa KapMl.1.
KHHra BOCbM3}/. )],Ha.nor C l{HT<:ITeJl}/MH.
CaHKT-nerep6ypr,2oo3
Copyright @ 2003 by S, N, Lazarev
Copy~ight @ 2003 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania ~iRepublica Moldova.
Multiplicarea ~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare)
este interzisa rara acceptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie În strainatate apartin În exclusivitate.
EDITURA DHARANA Bucuresti
O.P. 53, c.P. 52
Tel: 021-3372424;
e-mail: busuioc@Dcnet.ro
CopeTta coleetiei: Mihai Marinescu
Tipàrit la Combinatul Poligrafic.
('omanda nr. 415H2
Serghei Nikolaevici Lazarev
DIAGNOSTICAREA KARMEI
ÎNDRUMAR DE
SUPRA VIETUIRE,
Traducere dln limba rusa
GAVRILA HENTER
~
(!:
Edltura DHARANA
Bucure~tI
-:''

3. CUPRINS
CONSULTATIE
Consultatie ... ... 7
Lucrul asupra propriei persoane 13
~tiinta ~ireligia 22
Îmbatrânirea civilizatiei 30
Occidentul ~iOrientul 37
Diverse "'" 41
Sanatatea .. ... ... 48
~~~~~~~ ~
25 martie 2003. Afara este 0 zi minunata, soarele stralu-
ce~te. Eu ma aflu În birou tinându-ma de cap. Îl simt greu ca
plumbul. Mai Înainte Îmi spuneam: nu trebuie sa primesc paci-
cnti individuali. Ma conectez ca pentru 0 Întreaga grupa, fara
nici 0 pregatire. Schema e aceea~i. 0 pacienta bolnava de can-
cer, mi s-a facut mila de ea, am hotarât sa 0 consult. Care este
rezultatul? Firesc: ea nu a Înteles deloc ce i-am spus. Acum Îmi
crapa capul ~iÎncerc sa trag concluzii.
Îmi aduc aminte de telefonul de la Moscova. 0 femeie a
diutat telefonul meu ~i rn-a rugat insistent sa 0 consult. Fiica ei
moare de cancer. Receptorul I-a ridicat 0 cuno~tinta de-a mea
care mi s-a adresat:
Relatii , 66
Lucrul asupra propriei persoane 69
Diverse 71
Momente de lucru 84
Cugetare 110
Consultatie 124
Iunie 2003 190
"Noul parametru" 247
Consultatie """"'"'''''''''''''''''''''''' 282
- Îi spui ceva?
Sentimentele nu-mi permit sa raspund. Eu dau din cap În
mod negativ. Cuno~tintei mele i se ridica sprâncenele.Ghid de utilizare a casetelor , 249
7
;,

4. - Poate totu~i Îi spui eeva, Îi moare fiica.
- Nu am sa-i spun nimic acestei femei.
Iar dincolo, femeia plânge În hohote ~i continua sa ma roa-
ge suspinând. Cuno~tinta mea continua sa tina reeeptorui adre-
sându-mi 0 Întrebare tacuta. Iar eu cedez. Primesc informatia
dupa voce ~i ie~ind În câmpul femeii, Într-o fractiune de secun-
da totul devine clar. Este vorba despre 0 ura salbatica fata de
barbali. De ce, când? Pot sa nici nu ma uit.
- Transmite femeii, - spun eu, - ca pentru Îneeput sa
elimine pretentiile fala de barbati.
El Îi transmite ei cuvintele mele. Apoi face ochii mari ~i
pune receptorul Înapoi.
- ~tii ee mÎ-araspuns?
- ÎmiÎnchipuÎ- raspund eu.
t
- Ea a spus: de ce sa iertam aceste lepadaturi ~iticalo~i?
- Acum miiÎntelegi de ce nu am vrut sii vorbesc cu ea?
Din piicate, la numeroase persoane, toatii energia se
consumii pentru a cere, revendica ~iimplora. Salvarea se afla În
jurul nostru. Ea existii pretutindeni. Dar noi nu vrem s-o
acceptiim, noi eerem ca sii ni se dea, iar când ni se da 0
aruncam la 0 parte ~icerem ceva nou, eeva "eficient".
Mii Întorc la telefonul de azi.
- Ali fost dumneavoastrii la consultalie? - 0 Întreb pe
femeie.
- Am fost, dar aeeasta a fost 0 consultatie la telefon. Am
citit ciirtile ~im-am uitat la casete.
8
:1
.
~
- Bine, ascultati-mii cu atentie. Tot eeea ee 0 sii viid, am sii
vii spun. În câmpul dumneavoastrii exista moartea a doi copii.
Din cauza aeeasta aveti probleme puternice În domeniul gine-
cologic. Neaceeptare totala a situatiei traumatizante. Zdrunci-
narea nivelului material ~i spiritual 0 depii~iti lini~tita, piistrând
iubirea. Înjosirea vietii, a dorinlelor, a sperantelor pentru dum-
neavoastrii deocamdatii constituie obstacole de netrecut. V-ati
dezis de iubirea fatii de sot prin care vi s-au dat supiiriiri ~iÎnjo-
siri. V-ati dezis de iubirea fatii de sot pentru cii el nu a cores-
puns idealurilor ~i sperantelor dumneavoastra. Dumneavoastra
ati simlit depresie, nemultumire fata de soarta ~i lipsa de dorin-
la de a triii. Aveli copii?
- Da, am un copil.
Eu am dat din umeri: poate veni ~ial doilea.
- Nu ati Înviitat copilul sii Î~i pastreze iubirea. Pentru el
oriee zdruncinare este mortalii. Se va dezice de iubire atât fata
de sine cât ~i faii de alii. De aceea suntei bolnavii. Ai Îneles
totul?
În loc de riispuns - tiicere. Eu am a~teptat un timp, apoi am
repetat Întrebarea. În loc de raspuns - 0 pauza Îndelungatii.
- A~a, ee am de Iacut, - În sfâr~it s-a Încumetat sii
raspunda femeia, - sa miirog?
- Dumneavoastrii Înelegei oare ce Înseamna rugiiciunea?
Aeeasta nu este cer~irea siinatiltii de la Dumnezeu. Aceasta
inseanma nazuinla câtre Dumnezeu ~i unirea cu El. Înseamna
pastrarea legaturii cu Dumnezeu atunci când se rupe legatura
cu umanul. Înseamnii piistrarea iubirii În oriee situaie de boalii.
,".
9

5. Înva!a!i-va acest lucru iar apoi, prin rugaciune Înva!a!i-i ~i pe
copiii dumneavoastra.
- Am cancer uterin, - raspunde femeia, - mi s-a propus
chimioterapie, dar nu prea am Încredere În ea.
- Chimioterapia Înseamna Înjosirea vie!ii ~i a dorin!elor.
Daca nu sim!i!i teama ~idepresie În timpul tratamentului, ea da
rezultate minunate. Dar, În cazul dumneavoastra, Întrucat
problemele nu rezida În dumneavoastra ci În copii, efectul va fi
mai degraba slab.
- Eu simt acest lucru, - spune femeia. - Totu~i, spune!i-mi,
ce am de facut?
Acum tac eu. Deodata am auzit glasu! ei În surdina:
- A!i putea sa-i spune!i so!ului meu ce mi-a!i spus ~i mie?
Eu am priceput de ce rn-a rugat acest lucru. Ea nu rn-a
În!eles pe mine 'de la bun Început ~i nu ma În!elege nici acum.
Îmi iau inima În din!i ~isunt de acord.
- Bine. Da!i-i receptorul so!ului. - Auzind glasul lui Încep
sa explic: - SOfiadumneavoastra acum nu ma aude ~i nu În!e-
lege. Ea este plina de terneri ~i framantari. Pentru a ne adresa
lui Dumnezeu este nevoie sa eliminam tot ceea ce este uman.
Trebuie sa ne eliberam de frica, sa eliminam framantarile ~i sa
uitam de regrete. Trebuie acceptat tot ceea ce s-a Întamplat ~i
tot ce se va putea Întampla. Trebuie sa va eliberali de ata~a-
mentul pentru cei apropia!i, membrii familiei, pentru sine ~i
viala proprie ~i sa ramai În singuratate interioara completa.
Pentru a ne uni cu Dumnezeu, trebuie sa Întrerupem toate lega-
turile, macar pentru 0 perioada scurta. SOfiadumneavoastra nu
poate face acest lucru. Încerca!i s-o ajuta!i. Nu va framanta!i
pcntru viala ei, elimina!i temerile. Nu va rugali pentru sana-
tatea ei, pentru viala ei. Acest lucru poate numai sa dauneze.
Ruga!i-va ca ea ~i copiii dumneavoastra sa pastreze iubirea de
Dumnezeu atunci cand pierd sanatatea ~i viala. Elibera!i tot
ceea ce va leaga de nivelul sentimental, - supararile fa!a de
femei, nemullumirea de sine ~.a.m.d. Sa ~tili sa simli!i Divinul
care va va Însoli ~iva va Îndrepta.
Închid telefonul. Ma doare capul. Am un gol În suflet. Se
pare ca trebuie sa ~tiinu numai sa ajuli dar sa ~iprimqti ajutor.
Nu este voie sa-I aju!i pe acela care nu este pregatit pentru
aceasta. Ajutorul pentru el trebuie sa fie minim altminteri
pentru problemele lor 0 sa platesc eu. Nu pot sa scap de obice-
iul de a da omului tot ceea ce ~tiu eu. Omului trebuie sa-i dai
atat cat poate primi. Trebuia sa-i spun ei: Dumneavoastra a!i
renunlat la iubire, a!i Înabu~it-o. Dumneavoastra nu ali Înva(at
copilul sa iubeasca. Retrai!i-va viala, Înva(ali-va singura ~i
Înva(a!i ~i copiluI. La Dumnezeu nu trebuie sa renun!i nicio-
data. [ndiferent la ce nivel s-au rupt legaturile cu lumea, cu
viata, cu [ericirea umana, legâtura cu Dumnezeu trebuie sa
existe În permanen!a.
Continuu sa ma lin de cap, ma uit la curtea interioara
invadata de soare: pretutindeni baltoace murdare, gheala,
zapada În curs de topire. Mi se adreseaza colaboratoarea.
- La dumneavoastra la consultalie vrea sa vina 0 femeie al
carei copil mic are 0 tumoare canceroasa, neuroblastom Între
rinichi ~i ficat.
10 Il
.~'

6. - Cum 0 cheama pe femeie - Întreb eu. Colaboratoarea mi-
a comunjcat.
Eu vad În câmpul acestei femei moartea copilului ei.
Autoarea - marna. Dependenta ei de nivelurile superioare de
dorinte este imensa. Este 0 idealista incorigibila. Critica În
permanenta oamenii ~imediul Înconjurator.
- Transmite pacientei, - 0 rog eu uitându-ma pe fereastra, -
sa elimine judecarea oamenilor. Toti oamenii sunt copii. Noi
toti ne Împiedicam ~iÎnvatam sa mergem. Pentru a pastra iubi-
rea trebuie sa Înveti sa iube~ti imperfectiunea. Restul afla la
consultatie.
LUCRUL ASUPRA PROPRIEI
PERSOANE
Înainte eu, percepând problema, rn-am straduit s-o rezolv
deodata ~i am Încercat mintal s-o cuprind În Întregime. În plan
subtil a aparut 0 suprasolicitare imensa, care cu timpul putea sa
se transfonne Într-o Îmbolnavire grava. Organismul de Îndatii a
dat 0 reactie de aparare - a aparut apatia~ilipsadorinteide a se
mai ocupa de aceasta problema. Ceea ce Însearnna pierderea
oricarui curaj. A trecut un timp. Situaia rn-a Împins din nou
spre problema. Fara sa vreau, eu rezolvam 0 mica parte, apoi 0
alta parte, apoi putin mai mult deja pe masura fortelor mele.
Dupa aceea, fara nici 0 Încordare ~igraM, eu am rezolvat toata
problema. Literalmente la fiecare expunere oamenii Îmi spun
unul ~iacela~i lucru: "Am citit toate cartile, am vizionat casete-
le video - fara nici un rezultat". Înainte eu raspundeam: -
Exista suficiente informatii. Daca altii rezolva cele mai grele
probleme, de ce nu pute(i s-o faceti ~idumneavoastra?
12 ,~. 13

7. Apoi mi-am spus: Daca omul nu poate lnseamna ca el nu
dorqte launtric. Daca el subcon~tient nu dorqte sa lucreze
lnseamna ca nu ln!elege ceva, are 0 atitud;ne ;ncorecta fa!a de
sine ~i fa!a de lume. Eu trebuie sa-I ajut. Acum eu Ii sfatuiesc
altfel: lncepe!i sa va depa~i!i pe dumneavoastra ln~iva ln mod
treptat. Lua!i 0 anume sarcina. De exemplu: azi nu voi gandi
l'au despre nimeni. Voi vedea ln toate voin!a Div;na.
ChiaI' daca procesul dureaza 0 frac!iune de secunda, ln
aceasta exista un lnceput, dezvoltare ~i finalizare. În plan subtil
În acesta este inclus trecutul, prezentul ~i vi;torul lntregului
univers. Daca or;ce proces are un lnceput ~iun sfâr~it lnseamna
ca ~i universul are un lnceput, dezvoltare ~i relntoarcere la
punctul de pornire, adicâ are sfâr~it. În fiecare pas al omului se
ascunde Întreg~l drum pe care I-a parc urs ~i trebuie sa-I par-
curga. Înva!a!i sa face!i un pas ~i atunci yeti parcurge lntregul
drum. "Ochii se lngrozesc iar mainile lnTaptuiesc" - spuneau
lnainta~ii no~tri. ,,Frica are ochii mari." Ochii, altfel spus
con~tiin!a noastra poseda 0 energie prea mica. Pentru
rezolvarea oricarei sarcini este necesar ca pentru un anumit
timp sa franam con~tiin!a ~i sa ne cuplam la ira!ionalism. A~a
cum spun pictorii, 0 pictura trebuie lnceputa cu sentiment,
intui!ie ~iterminata cu con~tiin!a ~ipricepere.
Eu sTatuiesc femeia care nu poate sa accepte comporta-
mentul so(ului ei urmatoarele:
- La lnceput sa rezolva!i numai 0 sarcina. Înva!a!i sa va
privi!i so!ul ca pe un copil indiferent ce al' fi Tacut el. Dacâ
iubirea dumneavoastra nu se lnfraneaza ~i nu se clatina nici
14
pentru 0 secunda atunci pute!i sa trece!i la dialog ~i educa!ie.
Pentru multe femei acest lucru se prezinta ln felul urmator: "Eu
nu vreau ca el sa bea ~jel nu trebuie sa faca acest lucru". Adica
dorinta ei este de neclintit ~i iata ca so!ul trebuie sa se schimbe.
Educa!ia lnseamna ajutor acordat altuia. Daca sotul bea
lnseamna ca lui Ii este l'au. Deci, trebuie sa te schimbi tu lnsuti
~i sa aju!i sa se schimbe ~i el. Multe femei nici nu-~i lnchipuie
dit de u~or este sa schimbi 0 alta persoana dacâ te schimbi ln
profunzime pc tine. Trebuie sa faci numai primul pas spre
schimbare. Pasul nu spre preten!ii ci spre iubire. În univers nu
exista nici motiv n;ci cauza care al' putea sa justifice dezicerea
de iubire. Noi le cream singuri pentru noi supunandu-ne În fa!a
con~tiintei ~idorintelor.
Înainte, cand ln sufletul meu s-a nascut frica, eu am creat
situa!ii mai accentuate. Cu dit rn-a cuprins mai puternic senti-
mentul fricii, au atat mai mult mi-am lnchipuit situa!ii mai
groaznice, de co~mar.
Cum judecâ un sol gelos? La mine a aparut sentimentul
geloziei, lnseamna ca soria mea ma ln~eala. ~i cu cat este mai
putemic ln mine acest sentiment cu atat mai incorect se com-
porta soria mea. Acesta este principiul gandirii occidentale.
Întrucat con~tiin!a este secundara, lnseamna ca daca a aparut 0
oarecare idee sau sentiment atunci acestea sunt nascute de
cvenimente petrecute. În Orient exista 0 alta atitudine fa!a de
con~tiin!a lntrucat acolo ea este primordiala. Dacâ omul are În
sinea lui 0 oarecare Idee sau un sentiment lnseamna ca neaparat
trebuie sa aiba loc un eveniment analog. Daca privim aceasta
.~';,. 15

8. situatie În mod Îngust atunci nu este posibil sa Întelegem daca
au dreptate unii sau altii. În plan subtil primordiala este
con~tiinta, În plan exterior - situatia. Sentimentul~i con~tiinta
constituie situatia. Aici se poate pune semnul egalitatii cu
adilugarea unui anumit coeficient. Sentimentul devine situatie
iar situatia se transformil În sentiment. Când ne aflam Într-o
situatie nefavorabila care provoaca fricii sau suparare iar prin
iubire pilstram unitatea cu Dumnezeu atunci Încetam sa fim
robii situatiei. Când În suflet apare neÎncrederea În sine, 0 frica
incon~tienta, Îndoiala ~idepresia, noi, nazuind ciitre Dumnezeu
~i pastrând iubirea, Încetilm sil depindem de ideile ~i senti-
mentele noastre. În aceasta constil esenta dezvoltilrii. În fiecare
secunda, noi depil~im dependenta de lumea Înconjuratoare, de
dorintele n>astre,de con~tiinta noastra. Dar facem acest lucru
nu printr-un salt gigantic ci pas cu pas. "Calea este Învinsa de
cel care pil~e~tepe ea", - spuneau anticii. Important este sa nu
se opreascil.
Acum, Însa, con~tiinta mea trece la probleme zilnice. Intru
În birou ~imil interesez de probleme actuale.
A sunat 0 femeie. La copilul ei se Înrautate~te brusc situatia.
~i tocmai dupa consultatie. Ba este Îngrozita. Crede ca nu a
Tacutce trebuia.
Ma a~ez lânga birou ~i formez numiirul de telefon. Aud
glasul femeii care Îmi poveste~te despre faptul ca rezultatele
analizelor copilului sunt mult mai rele. Doctorii insista sa-I
intemeze imediat ~i sil Înceapa un tratament activ. Eu Îmi aduc
aminte: copilul sufera de 0 dezvoltare patologica a rinichilor.
- Ce sii fac? - Întreabii marna. - Analizele sunt pur ~i
simplu Îngrozitoare.
- Câmpul copilului este normal, -spun eu, -~i existii 0
Îmbuniitiltire evidentii, are loc pur ~i simplu 0 purificare
obi~nuitii. a asemenea purificare are loc atunci când oamenii
citesc cilrtile mele sau vizioneazA videocasetele.. De~i eu vii
consult prin telefon, credeli-mii, existii suficiente informalii
pentru a vii aduce În ordine pe dumneavoastrii ~ipe copil.
-:- De fapt enurezisul i-a trecut, - spune cu glas aprobator
femeia.
- Vedeli dumneavoastril, noi doi conversam de aproxi-
mativ cinci minute iar enurc7isul a tcecut. Starea exterioara a
copilului s-a Îmbuniltillit. ~i de faptul ca va avea Iex:purificarea
eu v-am prevenit. În legiitura cu analizele, va repet Încil 0 datil,
nu meritil sa intrali În panicil. Continuali sa lucrali asupra
dumneavoastril, vorbiti cu medicii iar peste un timp repetali
analizele.
Ea ÎmÎ multume~te ~i pune receptorul În furca. Peste câteva
zile sunil 0 cuno~tin(à de-a ei ~i Îmi spune ca rezultatele
analizelor repetate sunt pur ~isimplu minunate.
- M-a mai sunatcineva? - 0 Întreb pe colaboratoare.
- A sunat marna fetitei care era sa fie violatii. Starea fetitei
s-a Înrilutiltit brusc, se comportii În mod agresiv.
.- Ce dore~te marna, - mil minunez eu - ca dintr-o datii,
fara chinuri, sa disparii tcate problemele? Pe aceasta femeie 0
deranjeazil propriile sale stereotipuri. A venit la consultatie la
vindeciltor, aplatit banii iar vindeciltorul trebuie sa 0 lecuiascil
16 -{' 17

9. Într-o clipa. Dupa ~edina trebuie sa aiba loc 0 Îmbunatatire
clara ~i sustinuta ~i eliminarea problemelor. Ea uita ceea ce a
citit În caqile mele: la consultatie pacientul prime~te 0 Îndru-
mare, la consultatie are loc accelerarea tuturor proceselor, la
consultatie Întreaga murdarie din profunzime se ridica la
suprafata.
Cu cât dore~te omul mai mult sa se schimbe cu atât mai
repede ~i mai u~or se desÎa~oara Însanato~irea. La Început noi
purificam sufletul iar În acest caz pot sa aibii loc suferinte
fizice. Când noi dorim sa vindecam numai corpul atunci mai
bine sa ne adresam unui chirurg. Deci, cum putem sa condam-
nam un pacient caruia În decurs de 0 suta de ani medicii i-au
confirmat: ,,Eu Îti dau 0 tabletii, praf, plante ~i va avea loc 0
minune, te ~ei vindeca"! ~i cu cât mai mult se dezvolta medici-
na, cu atât mai vehement ea convinge despre faptul ca trebuie
sa depuna din ce În ce mai putin efort pentru vindecare.
Medicina a tratat Întotdeauna numai corpul fara sa Înteleaga
ca prin corp noi influentam ~i sufletul. Religia a tratat sufletul
~i prin aceasta a influenat corpul. Înainte religia, pentru a ajuta
sufletul, a permis 0 atitudine Îngrozitoare fata de corp Înfrâ-
nând necesitatile acestuia ~i câteodata chiar distrugându-l. Azi
medicina, pentru a ajuta corpul, patrunde din ce În ce mai activ
În structurile suflete~ti, distrugându-Ie. Cre~te pragmatismul iar
medicina devine din ce În ce mai mult fara sufle!. Corpul este
Însa legat de suflet iar sufletul de corp. În medicina occidentala
corpul se situeaza de câteva ori mai presus de ceea ce se
nume~te suflet ~icon~tiinta. De dragul sanatatii partii mai mari
se poate ajunge la distrugerea partii mai mici. Întrucât
con~tiinta este secundara iar corpul este primordial, noi, orice
s-ar Întâmpla, trebuie sa salvam corpul, iar dupa aceea salvam
con~tiinta. Pentru un chirurg acest rationament este pe deplin
acceptabil. Cu cât se va simi mai bine corpul, cu cât i se vor
satisface mai mult necesitatile, cu atât mai bine va fi pentru
con~tiinta ~isufletul omului.
Experienta istorica arata Însa puin mai diferi!. Corpul ~i
sulletuI sunt legate dar ele se mi~câ În directii diferite. Daca
ridicam 0 ~coalâ, Îmbracam copilul În uniforma ~colara, gasim
pedagogi buni aceasta va duce la dezvoltarea lui. Dar daca nu
oferim copilului bazele moralitatii care se obine În primul rând
prin limitarea dorintelor sale, daca nu-I Învatam sa aiba grija de
altii prejudiciindu-se pe sine, atunci principiul fizic, transfe-
randu-se asupra celui sufletesc, nu da creaie ci distrugere.
Daca omul pa!e~te 0 nenorocire, daca el este bolnav acestea
sunt Iegate nemijlocit de starea sufletului sau. Cu boala se
poate lupta actionand asupra corpului ~i actionând asupra
sulletului. Sanatatea sufleteasca - mai devreme sau mai tarziu
Înseamna sanatate fizica. Sanatatea fizica nu Înseamna nici pe
departe Întotdeauna un suflet sanatos. Acestea Înseamna
urmatorul lucru: pentru a depa~i boala este necesar În primul
rand sa ajutam sufletul omului ~iabia apoi corpul sau.
Sufletul se purifica prin iubire, prin care noi ne unim cu
Dumnezeu ~i prin durerea renuntarii la uman. Atâta timp cât
ajutorul dat corpului nu dauneaza sufletului, medicina ajuta.
Însâ daca pentru pacient interesele corpului se situeaza pe prim
18 "'4'
19

10. plan - medicina, fie este neputincioasa, fie dauneaza sufletului.
Multi, chiar ~i acum, se roaga pentru sànatate sau sa-~i
Îmbunatateasca propria soartà. Atunci se na~te frica pentru
propriul corp, pentru propria viatà, apar Îndoielile ~i depresia.
Prica ~i a~teptarea sunt strâns legate. Cu cât este mai putemic
omul, uitând de suflet, concentrat asupra bunastarii fizice, cu
atât mai putemic a~teaptii el Însanato~irea grabnica, cu atât mai
mult Încercarea de a se Însanato~i este zadamica. Prica este
indicatorul necredintei În Dumnezeu ~ial dezicerii de iubire.
Eu le explic pacientilor În felul urmator:
Dumneavoastra va yeti putea schimba numai prin renun-
tarea la uman ~i trecerea sprijinului la Divin. Adresându-va lui
Dumnezeu, dumneavoastra trebuie sa va atlati Într-o stare de
singuratate ,interioara absoluta. Lânga dumneavoastra nu
trebuie Sa se atle nimeni din cei apropiati. Nu trebuie sa fie
nimic din ceea ce va bucura sau din ceea ce va Întristeaza. De
aceea, Înainte de a va adresa lui Dumnezeu renuntati la toate,
atât cu corpul cât ~i cu sutletul ~i cu spiritul. Când a~teptati un
oaspete, arllnjati camera În a~a fel Încât aceasta sa corespunda
gusturilor ~i dorintelor acestuia pentru ca el sa poata locui
acolo. Sufletul dumneavoastra este 0 camera. ~i pentru ca sa
intre Divinul acolo trebuie sa existe iubire. Înseamna ca daca
noi dorim Sa ne adresam lui Dumnezeu, În suflet trebuie sa
existe sentimentul iubirii. Daca În el domne~te frica, depresia,
regretul, contactul nu are loc. Dumneavoastra ati vazut cum se
lanseazà 0 racheta? Ea nu poate fi lansata fua combustibil. lar
apoi când ea se Înalta pe orbitâ, rezervoarele de combustibil se
arunca. Ele Încep sa Încurce. La fel ~i noi. La Început Întelegem
ca iubirea de Dumnezeu ne da sanatate, bunastare ~i dezvoltare.
Noi nazuim spre Dumnezeu din dorinta de a fi sanato~i, fericiti
iar dupa aceea trebuie sa Înceteze sa ne framânte sanatatea ~i
bunastarea noastra.
Trebuie sa simtim ca unirea cu Dumnezeu Înseamna
fericirea suprema. De dragul acestei fericiri nazuim catre El.
Pentru a pa~i pe treapta urmatoare noi trebuie sa renuntàm la
trecul. Omul Începe sa 1 se adreseze lui Dumnezeu la Început
pentru a-~i salva corpul sau iar apoi pentru a-~i salva sutletul
sau ~i numai dupa aceea dezvoltarea unitiitii cu Dumnezeu
devine 0 necesitate permanenta ~i fericire. leri am fâcut primul
pas spre aceasta, azi yom face al doilea, iar mâine al treilea.
20
';" 21

11. $TIINTA $1 RELIG1A
- Curios - constata interlocutorul meu. - Dori(i sa afla(i
mai Illulte despre viatâ?
- Cu placere.
- Aici În torpedou am 0 carte intitulata "Dianetica". Eu v-a
pot vinde imediat.
- ;>ide fapt ce este a~a de deosebit În aceasta carte?
- Ciind 0 yeti citi, 0 sa va deschida capacita(ile dumnea-
voastra ascunse. Yeti putea sa realiza(i liber toate dorintele
dumneavoastra. lata ca dumneavoastra merge(i la baie pentru
ce? Pentru a obtine 0 placere, nu-i a~a?
- FOaJ1e corect, - zambesc eu.
- latii, creatorul dianeticii, Habbard, a Întrebat: "Care este
cscn(a fericirii umane"? ;>itot el a raspuns la aceasta Întrebare:
"
Sa simti 0 mica paJ1ede extaz". Iata, În felul acesta, daca yeti
citi aceasta carte. yeti trai În permanen(a un extaz Întrucat yeti
obline u~or tot ceea ce yeti dori.
- 0 sa am mai mul(i bani? - arunc 0 privire nevinovata
Prin ce se deosebesc sectele tota/itare de religiile
mondiale? Se pare ca dupa comunicarea cu martorii lui
lehova cu mi/itantii din secta oamenii lui Muna, Pentrul ,
a ne restabili, este nevoie de un an ~i jumiftate, atM de
puternice sunt influente/e negative. De ce oamenii permit
sa lefie omordt sufletul? Cine ajunge in asemenea secte?
câtre el.
- Vor fi Tara doar ~i poate, -ziimbqte interlocutorul meu.
- Voi deveni mai de~tept? - Întreb intrigat.
- Natura!. Toate posibilita(ile dumneavoastra latente vor fi
deschise.
- ;>i0 sa fiu mai sanatos?
- Obligatoriu. - raspunde el convingator. - Vede(i, eu
vorbesc cu dumneavoastra În timp ce scot din torpedou cartea
~i În acela~i timp conduc ma~ina cu viteza mare. Eu pot sa
Cu cateva zile În urma, la Moscova, am oprit ma~ina pentru
a putea ajunge În centrul ora~ului. ;>oferul a fost un om
comunicativ ~iamabi!.
- Dumneavoastra unde merge(i? - rn-a Întrebat cu
curiozitate el.
- La baie, - am raspuns eu. - De obicei tot ceea ce
consideram noi placere, dauneaza sanata(ii dar baia În acest
context este 0 excepie: este ~ipliicuta ~iutila.
22
-,'" 23

12. conduc ma~inazilnic doisprezece - cincisprezece ore fàril sil
obosesc. Toate acestea demonstreazil silniltate.
Eu privesc istovit prin geamul ma~inii Moscova primil-
vilraticil. ln acest moment triliesc 0 frânturil de extaz. Intreaga
situatie Îmi aminte~te de 0 anecdotil cunoscutil. Când la un rus
"nou" Întristat vine În zbor necuratul ~ispune:
- "Ce,ti-e raUU?
- Nu, mult mai rilu, -rilspunderusul "nou". - Afacerea nu
merge, ma~ina zdrilngilne ~inu e nici 0 perspectivil.
- Am pentru tine 0 veste plilcutil, -Îi comunicil necuratul.
Poti sil prime~ti 0 vilil la Miami, zece milioane de verzi~ori În
Elvetia ~i0 ma~inilnouil Mercedes 600 sub fereastril.
- A~a-a~a, - se Învioreazil "noul" rus. - N-ai Început rilu.
$i ce trebuie sil-ti dau În schimb?
Necuratul dil din umeri:
- ln schimb sil-mi dai sufletul tilu nemuritor.
Rusul "nou" se uitil chiorâ~ ~i suspicios la el ~i se scarpinil
la ceaf1i:
- Simt cil vrei sil mil tragi pe sfoaril, care e problema? Nu
pot silÎnteleg."
ln primele douil cilr(i ale meJe am descris situatia legatil de
vampiri. Imi amintesc, un prieten mi-a povestit 0 istorie despre
0 femeie care Î~iia periodic parteneri de afaceri numai bilrbati.
Le plilte~te bani serio~i, mult mai mult decât se a~teptau
ace~tia. Dupil un timp, partenerii de muncil se Îmbolnilvesc ~i
mor. ,,Muierea are un temperament turbat, - a observat
prietenu meu, - bilrbatii nu rezistil". ,,Aici are loc un ait
mecanism, -am rilspuns eu. - Ea ÎÎ ademene~te pe ace~tia cu
banii. Sufletul lor Începe sil depindil de ea. Deci se poate
vampiriza nu numai sliniltatea ~i soarta ci ~i psihicu ~i capaci-
tatea." ,,$i cum. Dumnezeu nu 0 pedepse~te pentru cil ea omoa-
ril oamenii?" "Dacil existil acela care este gata sil-~i vândil
sufletul Înseamnil cil se gilse~te unul care este gata sil-l
cumpere", 'am rilspuns eu.
ln interior omul poate fi deschis pe deplin numai lui
Dumnezeu. Despre acest ucru se vorbe~te În Vechiul ~i Noul
Testament. ubirea de Dumnezeu este mai presus de toate. A te
Închina unui om dacil el are bani, dacil e istet ~italentat, dacil e
frumos, dacil este rudil, dacil are grijil de tine - asta Înseamnil
deja, Într-o oarecare milsuril, vânzarea sufletului tilu. Inseamnil
cil acest ucru va fi Înfrânat prin nenorociri, boli ~ialtele.
$oferul ma~inii mil sustrage de la aceste idei.
- Vedeti dumneavoastril, pe bord am fixate ni~te foi. Vil
dilruiesc 0 foaie. Pe ea gilsiti adresa ~i puteti intra În centrul
nostru: yeti fi supus unui test ~i vi se va pune un diagnostic. -
Caracterul dumneavoastril se va schimba În bine. Ayeti
probleme cu caracterul? Deci, sil zicem cil nu vil place propria
persoanil.
- Desigur cil am. ln primul rând mil irit, -rilspund eu.
- ln acest caz eu am pentru dumneavoastril 0 noutate
plilcutil, - reactioneazil vioi interlocutorul meu. - Datoritil
acestei cilrti dumneavoastril, Într-o perioadil scurtil, yeti putea
schimba caracterul dumneavoastril ~i sil deveniti un aIt om. Eu
24 '!' 25

13. Însumi am fost teribil de iritabiJ, aproape ca ma apuca furia
dintr-odata. Acum eu sunt cu totul ait om, lini~til ~i rabdator.
- Interesant, - spun eu rasfoind cartea, - foarte inleresant.
- Curnramane. cumpâra!i sau nu cartea? - se intereseaza
voios ~oferu!.
- E cam complical, ~titi dumneavoastra. Eu ieri am muncit
mult, ma doare capu!, a~ dori numai sa ajung pana la baie.
- Ei bine, cum doriti, - raspunde fara grija ~oferul conti-
nuand sa conduca.
"Interesanl cum arata campul lui", - ma gandesc eu. ÎI
diagnostichez ~i viid 0 imagine curioasa. Coconul encrgetic
general nu e rau, nivelul energiei este Înalt. Dar iata ca
structurile subtile ale viitorului arata de parca ar fi arate cu
tractoru!. Adica acest om bun, placut, traiqte cu iluzii.
Transforma~ile proprii, schimbarile au loc la nivelul de
suprafata. Are loc arderea resurselor stralegice. Iudecând dupa
toate, va rezista un timp oarecare ~i Într-adevar Îi VOl'mcrge
bine afacerile, dar apoi, daca nu va gasi elevi care sa arunce
asupra lui rezervele strategice ale sufletelor loI', alunci 0 sa-i fie
l'au. Daca omul Înceteaza sa praduca ~i doar consuma. el este
condamnat indiferent cata energie al' fi acumulat.
Cel mai curios lucru este faptul ca deja În ma~ina a Început
sa ma doara gingia puternic. $i acest lucru a continuat Înca un
timp chiaI' dupa ce rn-am despartit de ~ofer. M-am examinat ~i
rn-am minunat: asta Îmi trebuia mie? explozia dorintelor,
concentrarea asupra lor. "Sa te gande~ti numai cat de greu este
sa depa~e~ti delasarea, neglijenta din noi - zâmbesc eu. - Cu
capul Înteleg totul dar sufletul alearga topaind dupa acest om
care mÎ-a promis bani, sanâtate,capacitate~isucees".
Aceasta situatie mi-a permis sa Înteleg cu ce difera secta de
religie. Divinul În am nu se poate distinge, el intraÎn contra-
dictie cu umanul atunci cand are loc Închinarea În fata con~ti-
intei ~i a dorintei, cand esenta vietii devine fericirea prin
Înfâptuirea dorin!elor.
Eu Îmi amintesc bine de momentul cand un examinator m-a
Întrcbat la optsprezece ani: "Ce Înseamna pentru dumnea-
voastrà fericirea?" Mi-am adus aminte cà spunea cineva ca
fericirea Înseamna sa te scarpini cand te mânanca, jar eu am
proferat un adevar: "Esen ta vie!ii constâ În satisfacerea
dorin!elor". El s-a uitat la mine slraniu dar nu mi-a zis nimic.
Acum Înteleg de ce. Pentru a percepe Divinul trebuie sa renun!i
la con~tiinta ~i dorinta. Religia Înva!a sa depa~e~ti dependen!a
de con~tiinta ~i dorinta. Secta, dimpotriva, merge În Întampi-
narea dorintei. Cine intra În secta? Oamenii care au 0 depen-
denta puternica de uman. Unii au 0 dorinta imensa de a-~i simti
superioritatea asupra altora iar În viala ei sunt În permanenta
Înjositi. Un ascmenea om se straduie~te sa ajunga fie la 0
~coala oculta fie la un cerc al contactorilor sau În secta unde el
se simte mai În!elept, mai patrunzator decat altii: ,,Eu sunt
initiat. eu ~tiu, iar dumneavoastra nu". În loc de depa~irea
dependen!ei de con~tiin!a are lac amplificarea acestei
dependente. Natural, cu timpul psihicul ~i destinul se destrama.
Omul devine În Întregime prizonierul complexelor sale.
26
.-"':~. 27

14. Ce ÎnseamnA compIexul? ÎnseamnA 0 imensA ~i ascunsA .
dependen(A de dorinte ~icon~tiin(A.Unuia Îi este fricAde toate,
altul se atU În permanen(A În depresii, al treilea nu este
multumit de nimic, al patrulea se supArApe toti, al cincilea este
gelos, al ~aselea condamnA. ~i cu cât mai mult se adâncesc
complexele cu atât mai greu trece situatia lraumatizantA. Se
acumuleazA din ce În ce mai mult emotii negative În suflet. 0
asemenea situa(ie e de nesuportat, ea poate fi opritA prin boalA,
prin alcoolism ~inarcomanie.
Când omul intrA În sectA nu are emotii negative. Lui i se
promit numai emotii pozitive. Omul ÎncearcA acest narcotic ~i
se deconecteazA de lume. Se intâmpIA 0 minune, nu mai existA
durere, nu mai existA conflicte. Are loc 0 fericire, veselie ~i
bucurie neÎncetaUi. ~i omuI nu observA ceea ce se distruge În
el, -În structurile subtile, se Închid canalele iubirii. El ~tie un
singur Iucru, ca trebuie sA pAstreze sentimentul fericirii.
Emotiile pozitive nu se ~tie de ce dispar iar energia este din ce
În ce mai diminuatA. ~i iatAcAatunci când el recruteazâ ucenici
noi atunci sentimentul de amplificare a fericirii izbucne~te din
nou. ,.Acest lucru se Întâmplâ deoarece eu fac 0 faptâ bunâ", -
se gânde~te omul. Se lArge~te cercul unor asemenea oameni
fericiti, dar omul poate sâ nu ghiceascA faptuI cA el absoarbe
energia din sufietuI lor. Ca rezultat, membrii sectei pot fi
Împâr(iji În douAgrupe: un numAr mie de vampiri ~i 0 cantitate
imensA de donatori. În economie acest lucru se nume~te
principiul de piramidA financiarâ. A~ cum vedem, el actio-
neazA stmlucit nu numai În economie. Dacâ ie~im În stradA ~i
28
ne uitâm În jur atunci privirea interioarA poate capta 0 imensA
ntitate de oameni gata sâ-~i vândA sufletul adicA gata sAseca
.
Închine banilor, mintii, frumusetii, slavei, renumelui dar nu ~I
iubirii.
-:"i.' 29

15. ÎMBÀTRÂNIREA CIVILIZATIEI
provoacâ a trepidatie impereeptibila a limbii. Limba este legata
de emotiile gusturilor. Copilul palpeaza eu mana, atinge juearia
eu limba iar emotia se transforma În idee. Fundamentul dezvol-
tiirii umane ÎI eonstituie energia sexuala. Ea, la randul ei, provi-
ne din unificarea eu eauza primordiala.
Cum are loe procesul de dezvoltare a eivilizatiei? Dacâ
tribul traie$te În padure nu Înseamna eivilizatie. Dar atunei
cand apare la trib conceptia de lume Înconjuratoare, Întelegerea
legilor acesteia, regulile de comportament legate de aceasta
conceptie, atunci este vorba deja de 0 anumita eultura $i
civiliza(ie. La Început eiviliza(ia prime$te 0 portie de iubire
Di vina. $i cineva, percepand unitatea cu Creatorul, Î$i expune
conceptia sa despre lume. A$a se na$te religia. Religia arata
cum sa te comporti pentru a mentine În timp unitatea cu
Creatorul. În primul rand prin Înfranarea umanului În propria
dczvoltare. Nu trebuie sa existe irosirea portiei cuvenite din
iubirea Divina. Fieeare conceptie religioasa este asemanatoare
cu 0 conductii de apa de un anumit diametru. Consumul nu
trebuie sa depa$easca acumularea. Pe masura dezvoltarii
civilizatiei, rezervorul de apa se mare$te iar diametrul condue-
tei se miqoreaza. lar atunei cand eontactul cu Divinul se
miqoreaza pana la un anumit minim Înseamna ca a sosit
timpul sa moara civilizatia.
Concurentul principal al Divinului Î] constituie bazele
fericirii umane. Acesta nu este un nive] material, În el exista
prea putina energie $i nu spirituala. ei sentimentala. Tocmai
Închinarea În fata aspectului sentimental sexual poate duce la
Runa ziua stimate Serghei Nikolaevici!
În cre~tinism incestul este considerat pacat. Nu
demult eu 'm-am conectat la Internet ~i am descoperit 0
multime de pagini tocmai cu asemenea continut. Gare
oamenii nu-~i dau seama ce vorbesc, oare ei nu inteleg ca
acest lucru este un pacat?
Rezervele strategice principale ale energiei omului preeum
$i a oricarei alte fiinte vii sunt Îndreptate spre continuarea vietii
adica energia principal a este cea sexuala. Eu am scris despre
faptul ca În plan subtil sexul $i manearea arata la fel. Daca
omul nu are 0 con$tiinta dezvoltata atunci fericirea materiala va
fi pentru el inaccesibila. Daca omului i se opresc toate simturile
atunci el nu poate sa gândeasca. Eu am amintit de un fapt cu
privire la Înghitirea limbii de catre yoghini. Orice idee
30
"":~' 31

16. accelerarea dezvoltArii iar apoi la 0 stingere subita. De aceea
toate religiile mondiale care au pus bazele civilizatiei au indicat.
infrânarea dorintelor sexuale. Aceasta a diminuat dependenta
faIAde fericirea umanA~i a intAritcontactul cu Divinul, adicAa
mAritlongevitatea civilizatiei. Nu inAbu~irea,ci tocmai infrâna-
rea atracfiei sexuale, a permis transformarea ei, a ceea ce noi
numim dezvoltarea sentimentelor ~icon~tiintei. Energia care nu
se consumA prin sex se indreaptA spre spiritualitate, prin capa-
citAti~ilucreazii pentru dezvoltarea omului.
Atunci când exista iubire ~i concomitent infrânarea
sentimentu!ui sexual, are loc transformarea umanului În Divin.
Noi provenim din Dumnezeu, noi niizuim catre El ~i descope-
rim in nai Divinul, noi ne intoarcem la Dumnezeu ~i devenim
una cu El. În fiecare fractjune de secunda Divinul din noi se
transformA În uman. lar umanul, În mod corespunziitor, trece in
Divin. Pentru aceasta, Însa, niizuinta ditre Dumnezeu trebuie sa
fie mai mare decât niizuinta catre uman, catre bazele acestuia,
adica spre sexualitate.
În Biblie, pacatul originar se nume~te tocmai sexualitate.
Aceasta este riidAcina fericirii umane, este un simbol. lubirea
DivinA se transforma in cea umana ~iapare sexualitatea. lata de
ce s-au ru~inat Adam ~i Eva cu goliciunea lor. lar ~arpele din
povestirea biblica este ales sa ispiteascA pentru ca din timpurile
imemoriale ~arpele este simbolul pericolului ~i vicleniei: adica
procesul de pierdere a Divinului ~i Închinarea În fata umanului
are loc pe neobservate.
32
Parabolele biblice sun! pline de idei colosale ~ide intelegere
corecta. În om sunt foarte strans legate sentimentul iubirii ~i
rabufnirea atractiei sexuale. În plan subtil, se pare di se poate
vedea 0 imagine uluitoare. Noi simtim atractie sexuala fata de
orice ne place foarte mult, chiar ~i fata de obiectele neÎnsufle-
tite. Dar tocmai factorii Înfranarii ca peretii vaselor nu permit
energiei sexuale sa se Împra~tie,ci sa se ridice În sus, transfor-
mandu-se În sentimente Înalte ~i con~tiinta dezvoltata. Cu cât
omul nu leaga sentimentul iubirii de sexualitate cu atat mai
u~or umanul se transforma În Divin. De ce În cre~tinism se
vorbe~te În permanenta despre iubirea fra(easca? Deoarece
dragostea fata de tata, marna, fa(â de frate ~i sora Înseamna pe
de 0 parte deschiderea maxima a sentimentului iubirii ~i
transmiterea acestuia, iar pe de alta parte Înfranarea senti-
mentului sexuaI. Cu cat mai Înalt este nivelul dezvoltarii
omului, cu atât mai amplu devine sufletul acestuia ~i cu atat
mai multa energie contine.
Închipuiti-va omul care are 0 atitudine incorecta fa(â de
lume. Lui i se diminueaza rezerva iubirii ~i a energiei. Corpul
Începe sa se destrame. Situatia Împinge omul catre un compor-
tament just ~i Întarirea contactelor cu Dumnezeu. Cu dt mai
repede se Îmbolnave~te corpul, cu atât mai repede omul Încear-
ca sa schimbe ceva in relatiile sale cu lumea. Daca omul va
practica exercitii fizice, se va scalda În apa rece, va folosi
vitamine, va trece prin cursuri de tratament profilactic ~i de
Însanato~ire, corpul poate sa se mentina, dar Întrucat nu exista
energle Începe sa se destrame sufletul, poate sa slabeasca
," 33

17. memoria, se pot stinge capacitatile etc. Cea mai mare amploare
energetica 0 detine sufletul nostru, emotiile noastre. Daca omul
Î~i va antrena În permanenta mintea, Î~i va dezvolta capacita-
tile, Î~i va dUi trupul fara sa aiba 0 atitudine corecta fata de
lume, poate sa Înceapa destramarea sufletului lui, adica Începe
sa piarda rezervele strategice ~i nu cele tactice. Daca Însa
corpul este legat numai de un singur om, atunci sufletul ca
notiune strategica este legat de Întreaga civilizatie.
În cazul destramarii sufletului se poate trai destul de mult,
având 0 sanatate exceptionala ~i chiar 0 soarta buna. Deosebit
de multa energie se poate obtine prin destramarea barierelor
sexuale. Închipuiti-va 0 asemenea situatie: un om s-a Îmbolna-
vit, iar al doilea are 0 sanatate de fier dar acesta a Început sa
Înjure, sa tradeze, sa aiba un comportament imoral. AI treilea
are 0 sanatate minunata, el nu Înjura pe nimeni, nu tradeaza pe
nimeni, dar este amestecat În activitati sexuale, pe deasupra cu
elemente patologice. Dar iata ca atunci ciind oamenii din
aceasta a treia categorie se Înmultesc acest lucru arata faptul ca
i-a ramas putina energie civilizatiei ~i atunci Începe stoarcerea
rezervelor strategice. Când sentimentul iubirii viziteaza sufletul
nostru, are lac transformarea acestuia În energie. Iubirea ~i
energia se afla atât de aproape una de cealalta Încât perceperea
fericirii apare ~i atunci când În suflet exista 0 scânteie de
energie. Aceasta scânteie poate sa aiba loc nu numai atunci
când noi ne atingem de iubire, ci ~i atunci când noi distrugem
structura noastra, când se degradeaza sufletul, spiritul ~icorpul.
În Sodoma ~i Gomora unul din semnele unei civilizatii
muribunde I-a constituit neabtjnerea sexualâ, adicâ sex cu
rudele, copiii minori, homosexualitate, Împerecherea cu
animalele. Contactul cu Divinul s-a pierdut. Nu exista iubire.
Nu exista energie noua. Începe autodistrugerea.
Eu Îmi aduc aminte din nou de 0 fraza din Biblie: ,,~i Înca
Jin cauza Încalcarii multor legi, În oameni se race~te iubirea".
Aceasta corespunde pe deplin timpurilor noastre. Îmi aduc
aminte de filmul "Apocalipsa" care a starnit val va. Esenta
acestuia se rezuma la 0 singura fraza: "Acest om din punct de
ycdere psi hic este complet sanatos, lui i-a luat-o razna
sufletul". Daea Înceream sa Întelegem despre ce este vorba În
capitolul de Încheiere a Bibliei se deschide urmatorul tablou.
Curn va arâta civilizatia pierzand unitatea cu Dumnezeu,
privandu-se de iubire, energie ~i În acela~i timp acumuland
posibilitâti imense? Cum va arâta civilizatia al carei suflet a
[uat-o razna? Ce se va Întampla cu ea? Se deschide un tablou
cat se poate de clar: va avea loc autodistrugerea. Cand
procesele de acest fel decurg În mod anarhic. atunei putem
vorbi de Începutul erizei civilizatiei eontemporane. Daca aceste
procese sunt sustinute de arta, morala, Învatatura, internet, se
poate vorbi de un proces mult mai profund ~i serios. În
consecinta, Într-un timp apropiat se poate a~tepta 0 criza ~i
destramarea acelor fenomene care pot recuceri Divinul din noi.
Aeeasta perioada de trecere la 0 noua civilizatie prin
imposibilitatea de a exista În vechile tipare se observa chiar
acum.
34 A 35

18. Cum va arata aceasta trecere, care va fi nivelul de decadere
al corpului, al sufletului ~i al spiritului, cu cat vor dep~i
procesele crearii procesele de decadere va depinde de fiecare
dintre noi.
36
OCC1DENTUL $1 OR1ENTUL
Am citit numai prima ~i a cincia carte a
dumneavoastrii. Acum 0 studiez pe a doua. Mii atrage
filozofia chinezeascii ~i in special Dao De Jing (Tao Te
Ching) ~i FengShui. Nu este un tribut al modei ~i
Îlltr-adeviir este interesantii filozofia ~i atrage. ln
legiiturii cu aceasta vii pun 0 intrebare: cum trebuie
Îlltelese urmiitoarele: "Inteleptul desiivar~it niizuie~te
ciitre inactiune?" Cum sa Întelegem in mod practic
"inactiunea"?
Eu am povestit deja 0 istorie despre faptul ca la un monah a
venir ucenicul sau ~i a spus ca este gata sa Îndeplineasca once
activitate. La Început monahul i-a propus acestuia sa sadeasca
morcovi cu frunzele În jos. Se spune ca Serafim Sarovski a
mutat dintr-un loc În altul zilnic 0 stiva de lemne. În !ndia acest
>!' 37

19. lucru se nume~te deta~area de rezultatele muncii. În tinerete eu
am Întocmit lista problemelor urgente pe care trebuia sa le
Îndeplinesc a doua zi. Lista mea cre~tea treptat ~i se umplea.
Când am ajuns la punctul 40 am observat ca am Început sa
obosesc ~i sa cad În depresie temându-ma ca nu voi reu~i
nimic. Atunci eu am aruncat toate listele hotarând sa vad ce se
va Întampla. Nu s-a schimbat nimic. Ceea ce nu trebuia sa fac
nici nu mi-am amintit, iar restul rn-a obligat sa rezolv situatia.
În conceptia mea activitatea este legata de dorinte, de scop
adica de con~tiinta care se Întoaree În permanenta la scop. Cu
cât exista mai multa dependenta de rezultatul final, cu atât mai
puternic ne temem, ne framântam, ne suparam pe cei care ne
Împiedica sa actionam, cadem În depresie daca nu reu~im. De
aceea, peptru educarea ueenicilor Ii s-a propus la Început sa
Îndeplineasca actiuni fara scop. Aceasta Înlatura dependenta de
dorin!e. Daca ac!iunea se savâr~qte fâra ata~ament ea nu
dauneaza sufletului ~i se poate numi activitate adica ac!iune
care se Înfâptuiqte din exterior ~i nu are loc În interior.
Aeeasta permite sa te ocupi de oriee activitate ~i sa pastrezi
sentimentul Divinu!ui În suflet.
Îmi aduc aminte de un fapt curios. În ~coala iezui!ilor, se
pare ca a existat urmatorul test pentru alegerea celor mai buni
ucenici. Unui monah tânar i-au stabilit 0 convorbire, sa zicem
la ora noua. El a venit din timp ~i a a~teptat. Au trecut cinci,
zeee minute dar el nu a fost chemat. A trecut 0 ora, apoi doua,
trei. $i În tot aeest timp, pe neobservate, cineva I-a urmarit pe
acest monah. Daca a manifestat cel mai mie semn de
38
nemul!umire, suparare, el a fost scos din rândul candida!ilor
pentru un loc de raspundere.
Cel care se enerveaza, se grabqte, se framanta, nu poate sa
indeplineasca 0 sarcina serioasa. La vikingi, Înainte de lupta,
osta~ilor Ii se dadea sa bea 0 fiertura de burete pestri!. Con~ti-
in<!lor ramânea curata iar frica ~i framantarile treeeau Întrucât
disparea dependen!a de dorin(e. În India, in con!inutul Muturii
sfinte "soma", În afara de lapte se gasea fiertura de burete
pestri!. Înainte de lupta Ii se spunea !uptatorilor: "Tu ai murit
deja de aeeea lie nu mai poate sa-Ii fie frica, nu mai poli sim!i
ura ~inu te poti framanta. Du-te ~iindeplinqte-!i datoria". S-au
franat straturile con~tiin!ei ~i dorin!elor exterioare legate de
corp, dar s-au deschis cele interioare, mult mai ample.
Pentru a te ocupa de filozofie este necesar sa vezi unitatea
ascunsa a tot eeea ce se petrece În lumea Înconjuratoare. Pentru
a percepe unitatea cu aceasta este neeesar sa ie~i În plan subtil
dezicilndu-te de cele exterioare. De aceea, filozofia adevarata
s-a unit Întotdeauna strans cu mistica ~ireligia. Pentru omul din
Occident important este organu! care na~te func(ia. Pentru
omul din Orient func(ia importanta este aceea care creeaza
organu!. De aeeea, pentru filozoful din Occident este interesant
felul cum este alcatuit organul, iar pentru cel din Orient cum
lucreaza aeesta ~icum este legat de celelalte organe. De aceea,
medicina din Occident trateaza numai organul iar cea din
Orient se strâduie~te sa echilibreze func(iile Întregului orga-
nism, ale tuturor organelor sale. De~i meritele medicinii
occidentale ~i orientale precum ~i ale filozofiei sunt de
'~ 39

20. necontestat, cu cat ne dezvoltam mai mult, cu atat mai mult
Întelegem ca pentru a vedea unitatea a tot ceea ce se petrece,
pentru a trata organismul ca un tot este de mai mare perspec-
tiva decat sa ramanem la studiul unor organe separate.
Apropo, problema referitoare la ce este primordial functia
sau organul, Într-o oarecare masura deja a fost stabilita de
psihologul sovietic, Leontiev. În lucrarile sale el a descris
urmatorul fapt: daca organismul nimere~te În conditii noi,
atunci cateva organe pot sa creeze Împreuna 0 functie noua. ~i
ca urmare a acesteia Începe sa se formeze noul organ. Astfel, se
poate spune ca sunt corecte ambele expresii. Functia creeaza
organul, apoi organul Îndepline~te func!ia. Pentru mine, filozo-
fia orientala, strategia ei de În!elegere a lumii, se prezinta ca
func!ie, ia,r filozofia ~i medicina occidental a se prezinta ca
organ care functioneaza ca ceva ajutator. Principiul inactivita!ii
permite deconectarea func!iei secundare ~i Întoarcerea la cea
primara adica la aceea care a existat pana la organ, pâna la
lumea materiala, acolo unde lumea a fost un punct unit,
stralucitor.
40
DIVERSE
Cum se poate Înviita metoda dumneavoastrii?
Esenta metodei mele consta În dezvoltarea gândirii. Înainte
am crezut În mod naiv ca se poate gasi cartea sacra sau se poate
iIltra În contact cu 0 oarecare fiin!a extraterestra care Îmi
deschide toate tainele universului. Apoi am În!eles cu uimire ca
a cunoa~te tainele este jumatatea problemei, trebuie Însa Înteles
ce allume ai descoperit. Toate tainele universului sunt dezvalu-
ite În jurul nostru. Pur ~i simplu noi nu le observam ~i nu
illtelegem esen!a lor. Eu m-am sculat de diminea!a ~i mi-am
tumat ceaiul. Am mâncat un sandvi~ ~i am coborât În strada,
am eumparat ziarul, am pleeat la lucru. În aceasta situa!ie, ea ~i
În orice situa!ie. cel mai neÎnsemnat eveniment de!ine Întreaga
taina a universului. Taina se dezvaluie pe masura dezvoltarii
noastre.
,{>.. 41

21. Întelegerea evenimentului Înseamna cuprinderea În accla~i
timp a trecutului, prezentului ~i viitorului. A prevedea viitorul
nu Înseamna Însa ~iÎntelegerea esentei celor Întamplate. Pentru
cuprinderea concomitenta a trecutului, prezentului ~i viitorului
este nevoie de energie. Cu cat posedam mai multa energie
psihica, cu atat mai amplu putem sa gandim. Energia psihica se
stinge daca nu este alimentata de iubire. Înseamna ca este
imposibila cunoa~terea lumii fiira amplificarea iubirii În sullet.
Ne Întoarcem la diagnosticarea mea. Eu viid deformarea
structurilor de camp. Cruciulitele, romburile, cateva zeci de
situatii. Facand observatii cu privire la deformarile de camp se
pot trage concluzii; În cutare ~i cutare situatii are lac deforma-
rea campului care poate duce la Îmbolnavire. Daca se anali-
zeaza cateva mii de situatii, se poate compune schita comporta-
mentului ~i atitudinii corecte fata de lume. Esenta descoperirii
mele consta În faptul ca dupa multi ani de cautari concentrate
Într-o anumita directie eu am vazut structuri de camp primordi-
ale fata de relatia cu obiectul, de~i ~tiinta a afirmat Întotdeauna
categoric ca structura de camp este secundara. Descoperind
structurile de camp primordiale, eu am observat cu uimire ca
deformarea acestora duce nu numai la Îmbolnaviri, ci ~i la
distrugerea destinului, a caracterului ~ia psihicului.
Eu am Înteles ca nu organul trebuie tratat ~i nici chiaI'
Întregul organism a~a cum este la moda acum În medicina.
Trebuie tratat destinul omului, psihicul, caracterul ~i corpul
acestuia. Veriga principala În toate acestea s-a dovedit a fi
caracterul ~i conceptia despre lume a omului. Fara 0 conceptie
42
corecta despre lume nu exista 0 gandire justa. Fara 0 gandire
corectâ nu se var na~te emotii corecte. Emotjile incorecte duc
la un comporta ment incorect iar apoi la distrugerea destinului,
psihicului ~i saniitatii. 0 adevarata descoperire pentru mine a
devenit Întelegerea faptului ca emotiile noastre ~i structurile de
camp sunt unul ~i acela~i lucru. Însa sentimentele noastre se
Împart În doua straturi; de suprafata, care depind de corp ~i de
profunzime de care depinde nu numai corpul,ci ~i psihicul ~i
destinul.
Eu trebuia sà analizez câteva zeci de mii de situatii diferite
pentru a crea 0 asemenea viziune. Urmàtoarea descoperire
pentru mine a fost urmàtoarea; se poate trata dandu-i omului
În(elegerea corectà a lumii. Se pare ca ampla schimbare a
viziunii asupra lumii poate trata ~i asemenea boli precum
cancerul. Ca atare, conceptia incorecta despre lume poate duce
la cele mai grave boli. Cultura occidentalà s-a obi~nuit sà se
orienteze spre dezvoltarea materialà. În primul rand 0 locuin!à
~i hranà apoi gandirea ~i ideile. Cultura ràsàriteanà, invers, a
vorbit despre prioritatea con~tiintei. Gandurile corecte sunt mai
importante decat lacuinta ~i bucata de paine. Lumea oriental à a
nàscut idei ~i unele din imensa loI' cantitate, treptat, au devenit
putere materiala.
Nu demult un om mi-a spus; "Noi, pe plan international,
Înelegem cà ne Îndreptàm spre catastrofii. Noi avem totul;
bani, tehnologie, putere. dar nu avem idei. Nu ne Închipuim
deloc ce se poate face pentru a schimba situatia". Dar lipsa de
idei nu constituie principalul pericol pentru omenire.
4;
43

22. Principalul pericol se ascunde În conceptia incorecta despre
lume ~i ne~tiinta de a gândi. Acum 0 suta de ani resursa princi-
pala a bogatiei a fost materia prima. Apoi, dupa câtva timp, 0
asemenea bogatie au devenit tehnologiile. Cu douàzeci-treizeci
de ani În urma Întreaga lume a observat cu stupoare ca bogatia
principala devine informatia. Japonia a aratat clar lumii ca
ideile se pot vinde ~i cumpara. Noile idei au devenit 0 resursa
de Îmbogatire rapida ~ireala.
În acela~i timp lumea a Înteles cu uimire ca ideile pot omorÎ
~i pot distruge mai putemic decât orice anna. ldeile au devenit
0 for(à materiala. ,,Eu doresc ca baioneta sa fie consideratà
egala cu pana", - a scris Maiakovski. În Rusia ideile au navalit
cu for(à Înca Înainte de revolutie ~i experienta bol~evismului
este marturia ~cestui lucru. Cele spuse marturisesc ~i urmatoa-
rele: cea mai teribila ~i vicioasa idee este nimica toata În
compara(ie cu 0 idee frumoasa ~i neperfectionata ale carei
defecte nu se vad. Bol~evicii au demonstrat tuturor ca pentru
fericirea generala trebuie distrus statul ca organ al reprimarii.
Dar când statul a fost distrus ei au fost nevoi(i sa creeze un
aparat represiv mult mai crunl. ldeile neperfec(ionate, neÎntele-
gerea legilor mondiale au distrus destinul ~i sanatatea statului
iar aparatul represiv a devenit din ce În ce mai mult panaceul
putemic salvând organismul de la pieire.
La unna urmei, socialismul s-a prabu~il. Au Învatat oamenii
sa gândeasca? Urmatoarea experien(à vorbe~te despre contra-
riu!. Statul a fost distrus din nou. Însa distrugerea repetata a
avut loc nu numai la nivelul fizic ci ~i la cel spiritua!. Au crezut
44
cu totii cu sfintenie ca democratia Înseamna lipsa asupririi rara
sa Înteleaga ca democratia poate sa existe numai În conditiile
celei mai severe discipline ~i a dictaturii legii. În Occident
democratia s-a nascut pentru apararea proprietatii private iar În
Rusia, dupa 1917, pur ~i simplu nu exista proprietate privata,
ceea ce Înseamna ca nu exista nici apararea drepturilor omului.
De aceea, În Rusia postsovietidi nu putea exista democratie. ~i
ceea ce s-a numit democratie de fapt a devenit 0 lipsa a legilor.
În asemenea cazuri, se Întorc cu totii la mecanismul primitiv, În
care cei mai puternici Îi omoara pe cei slabi sau Î~i Însu~esc
averea lor. ~i aparitia unui grup de oameni bogati care au
acaparat aproape Întreaga bogatie a tarii constituie un rezultat
logic al neÎntelegerii a ceea ce Înseamna 0 democratie adeva-
rata, de ce a aparut socialismul, ce se petrece azi În lume ~i ce
trebuie Tacutpentru ca 0 parte a liderilor care s-a Îmbulzit În
fata sa nu-i distruga pe cei rama~i În urma ~i Împreuna cu
ace~tia pe ei În~i~i.
Conceptia corecta despre lume ~i Întelegerea devin acum
mult mai importante decât locuinta ~i bucata de pâine. lar În
cautarea unei asemenea Întelegeri noi ne Întoarcem din nou la
adevaruri sfinte. Într-un sens nou suna fraza biblica obi~nuita:
"Nu numai cu pâine traie~te omul". Din ce În ce mai mult
ideile se umplu de for(à iar prin lipsa Întelegerii corecte,
creatorii lor sunt Împin~i din ce În ce mai aproape de prapastie.
La Începutul secolului trecut, un lucrator necunoscut al biroului
de brevetare a scos fonnula: E = mc'. Au trecut aproape
treizeci de ani. În principiu, 0 perioada neÎnsemnata ~i a urmat
:~.
45

23. explozia bombei atomice. Explozie care a proclamat ca pana la
sinuciderea colectiva a ramas destul de pu!in timp. Dupa circa
treizeci de ani, au aparut submarinele atomice, fiecare dintre
ele poate distruge Întreaga omenire. S-a schimbat oare prin
aceasta con~tiin!a ~i concep!ia noastra despre lume? Nu, ea
ramane În urma din ce În ce mai mult fa!a de posibilita!ile
noastre. Daca noi nu ne yom schimba, yom muri. Acum, acest
lucru Începe sa-I În!eleaga fiecare. Din timpuri stravechi, În
Orient s-a subliniat faptul: schimba-te ~i vei putea schimba
Întreaga lume.
Pentru a te schimba trebuie sa ai idei juste, un
comportament just; trebuie sa În!elegi legile dupa care traie~te
universul, trebuie sa educi sentimentele tale pornind din iubire
~i bunatate, Omul cu un suflet nedesavar~it nu poate sa se
atinga de tainele existen!ei. El piere pur ~i simplu. Medicul cu
un suflet nedesavar~it nu aduce foloase pacientului, savantul cu
un suflet nedesavar~it va face descoperiri care vor duce la
pieirea oamenilor. În ultimii 0 suta de ani omenirea a nazuit sa
consume ~i nu sa acumuleze. Faimoasa bucata de paine devine
din ce În ce mai importanta. Pentru În!elegerea lumii se
consuma din ce În ce mai multa for!a decat pentru ob!inerea
painii. Lumea s-a dezva!at sa gandeasca. Filozofii ~i În!elep!ii
au disparut. Nimeni nu vrea sa dea, to!i VOl'sa consume.
A devenit simptomatica nu numai medicina ci ~i economia,
politica ~i filozofia. Daca a aparut 0 problema, ea trebuie
Îndepartata. Nu ne-am obi~nuit sa ne Întrebam de ce a aparut
problema ~ide ce apari!ia ei este legica.
46
Într-un fel. un profesor a zis: "Eu nu urmaresc sa dau
cuno~tin!e studenlilor. Peste ca!iva ani toate acestea se VOl'
schimba. Eu Îi Înva! sa lucreze cu aceste cuno~tin!e, Îi ÎnVa!sa
judece corect". Noi nu am fost mult timp studen!i ~i profesori
buni. Acum ma uit la televizor ~i vad cum Înva!am sa gandim.
~i de la repro~uri superficiale, ura ~i Învinuire care au drept
scop Înlaturarea problemelor care ne deranjeaza, noi trecem la
În(elegerea legaturii dintre evenimentele care se petree. Nu
trebuie sa cautam vinova!i pentru a revarsa asupra loI'
supararea, ci trebuie sa ne dezvoltam ~i sa ne schimbam noi
În~ine. Aceasta va fi cea mai buna aparare de repetarea
grqelilor trecutu!ui.
Diagnosticand structurile de camp, eu am Înva!at sa
gandesc. Se pare ca organismu! minuscul ~i uria~ul stat traiesc
dupa legi comune. Astfel, daca va cuprinde dorin!a sa va
Însu~i!i metoda mea, În primul rand Începe!i sa gandi!i.
,'-'!>' 47

24. SANATATEA
Eu sunt programator care de la sine Înseamna
diagnosticare. Problemele mele le cunosc mai mult sau
mai putin, mtr-un fel sau altul ma desCllrccu ele, chiar
daca nu suta la sutd. Dar nu este vorba despre mine ci
despre sotia mea iubitd. Cu mai mult de un an În urma
cuscrului i s-a ÎnUimplat 0 nenorocire: s-a Îmbolnavit
grav de rinichi ~i splina. Cuscrul este militar ~i nu este
Înclinat spre giindire religioasa, dar sotia mea, cu atiit
mai mult, a hotariit sa-I "salveze" Înfelul ei. A trecut un
an de ciind cuscrul tine toate posturile ~i se roaga În
fiecare dimineata. El s-a restabilit, slava lui Dumnezeu,
defapt e deja sanatos. Dar s-a schimbat caracterul sotiei
mele. Vai de mine, nu spre bine. A aparut Încrederea
nestramutatd În justetea proprie. Aproape un an nu am
acordat acestui fapt 0 importanta deosebita dar acum
48
acest lucru a luat 0 Întorsatura de nesuportat. Parerea ei
este de necontestat, hotdriirile ei sunt definitive ~i
indiswtabile. Cine este de vina, În cine rezida cauza, În
mine sau În ea? În linii generale este ortodoxa care
pretin de sa aibd lin statut de religie unica ~i corecta. Va
rog sa ne ajutati, numai ciiteva riinduri ne pot ardta
calea co recta.
Dumneavoastrà probabil cà ai observat cà simptomele
paranoide apar la personalitàile ie~itedin comun. De unde apar
ele? Problema constà În faptul cà dorinele noastre sunt emoii
care cuprind trecutul, prezentul ~i viitorul. Cu cât sunt mai
ample sentimentele noastre, cu atât mai mult trec În viitor ~i
aceasta Înseamnà cà intuiiile, viziunile spontane, influena
asupra lumii Înconjuràtoare se pot dezvolta cu atât mai puter-
nic. Cu cât sunt mai ample dorinele, sentimentele omului, cu
atat mai Înalt este nivelul energiei ~i cu atât mai mult poate
obtine mai mult de la viaiâ. Închipuii-và un om de~tept,
capabil, talentat dar În acela~i timp pasiv, timid ~j fricos iar
langà el un om mediocru care este neÎnfricat, energic, plin de
voinà, cu mândrie excesivà, cu dorine amplificate. Dumnea-
voastrà yeti Întelege care din ei va ocupa un post de conducere.
Cel de~tept, În cel mai bun caz, va fi adjunctul sau ad interim.
Cu cat este mai puternic contactul omului cu viitorul, cu atât
mai puternic influenteazà prezentul ~i ÎI dirijeazâ. Multi
vindecàtori tocmai a~a (rateazâ. Ei sunt În contact cu planurile
subtile pe care le folosesc. Dumneavoastrà Întelegeti cà un
<-,
,'; 49

25. asemenea tratament ajuta corpul dar dauneaza sufletului.
Întrucat scopul acestui tratament consta nu În cunoa~terea lumii
~i schimbarea deplina a omului, ci numai În Îmbunatatirea
parametrilor fizici.
Cand omul 1 se adreseaza lui Dumnezeu prin intermediul
iubirii, el mare~te sensibil amploarea sentimentelor sale umane.
Atunci poate sa apara posibilitatea de a trata, de a vedea
viitorul, pot sa se deschida supracapacitatile. Daca nu exista 0
prioritate dura a iubirii Divine asupra a tot ceea ce este uman,
atunci omul atrage pe neobservate supunerea fata de dorinte!e
sale, falii de viitor ~i de spiritualitate etc. Un asemenea
mecanism este destul de raspandit.
lata de unde provine pilda despre Îngerul-diavol care a fost
mult mai ,apropiat de Dumnezeu ~i care, tocmai de aceea, a
primit 0 explozie mult mai mare a capacitatilor ~i sentimente-
lor. El a pierdut legatura cu Dumnezeu, a Încetat sa simta În
sine prioritatea Divina ~i s-a renascut În necuratul. Îmi aduc
aminte de momentul cand 0 femeie mi-a spus urmatoarele:
"Cu
cat ma rog mai mult, cu atat mai mult vreau sa Înjur ca un
birjar". Ea era ~ocata ~i se considera pierduta. Eu i-am explicat
cà acesta este un proces natural. Cu cat nazuim mai puternic
spre Dumnezeu, cu atat mai mari eforturi ne sunt necesare
pentru a depa~i umanul. Nu oricine are putere sa reziste la
aceasta. De aceea, pentru a supravietui ~i a nu decadea sufle-
te~te, oamenii care nazuiesc rara cale de Întoarcere catre
Dumnezeu ~i-au u~urat sarcina prin renuntarea la bani, la sex,
la mancare Îmbel~ugata, la comunicare, s-au retras În manastiri
~i pe~teri. Cand s-a primit portia de Divin, cand aceasta s-a
rcvarsat În uman ~i cand s-a elaborat mecanismul depa~irii
dcpendentei de fericirea dobandita, atunci aceasta informatie
poate fi primita de altii rara pericolul de a pieri.
Paranoia a aparut la omul care vede chipurile 0 imagine
clara. El Întelege mai bine ce este de racut, el are 0 intuitie mai
buna, el calculeaza orice situatie ~i se obi~nuie~te treptat cu
faptul ca el are Întotdeauna dreptate, uitand ca adevarata ~i
absoluta cunoa~tere se ascunde În sufletul fiecarui omo Întele-
gerea corecta ~i clarvazatoare a lumii va ceda Întotdeauna În
fata adevarului Divin, se va contrazice totdeauna cu logica
Divina Într-o oarecare masura ~iniciodata nu va fi desavar~ita.
Prin adresarea catre Dumnezeu, ata~amentul ulterior spre
uman poate fi amplificat sau diminuaI. Daca ne adresam lui
Dumnezeu pierzand propria dorinta ~i telul, daca am lepadat
con~tiinta ~i am simtit lipsa de aparare, atunci Divinul se
transforma În uman În mod natural ~ilini~tit. Un uman de acest
gen continua sa contina În launtrul sau iubirea simtind În
permanenta propriul sau caracter secundar. Însa daca noi ne
adresam lui Dumnezeu cu dorinte ~i teluri ascunse, aceasta
Înseamna, ca În subcon~tientul nostru umanul este totu~i
primordial ~i,ca atare, acesta va Încerca Întotdeauna sa Înabu~e
Divinul ~isa devina diabolic.
La sotia dumneavoastra, adresarea catre Dumnezeu a fost
un mijloc de Înraptuire a dorintelor sale. Scopul a fost viata,
sanatatea, dorinta de a-I ajuta pe omul apropiat. Atunci cand ea
1 s-a adresat lui Dumnezeu, amploarea posibilitatilor sale a
50 ','< 51

26. devenit mult mai mare dar lacomia subcon~tienta a Învins
iubirea. Salvand sanatatea tatalui sau, ea, Într-o oarecare
masura, a daunat propriului suflet. De aceea trebuie sa
Întelegeti ca nu pot exista pretentii la Ortodoxie. Eu consider ca
pentru Început sotiei trebuie sa i se explice faptul ca sentimen-
tul de dreptate proprie absoluta constituie tocmai diavolismul.
Dreptatea absoluta presupune cunoa~terea absoluta ceea ce nu
Îi este accesibil omului. Numai Creatorul poseda acest lucru.
lritarea, condamnarea, incontestabilitatea parerii, duritatea falii
de oameni, toate acestea constituie pierderea Divinului ~i
triumful umanului. Întorcandu-ne la ortodoxie, va spun: Întru-
cat umilinta este una din principalele binefaceri, dumneavoas-
tra va yeti putea ajuta sotia nu numai cu vorbe ci ~i prin
comportament. Daca În aceste momente dumneavoastra puteti
pastra sentimentul iubirii, eu cred ca, cu timpul, sotia se va face
bine.
Diagnosticul meu este cistitiJ.cronica. În ultimul timp
are loc 0 Înrautatire frecventiJ., pur ~i simplu ma urc pe
pereti de durere. Timp de doua-trei ore urlu de durere,
apoi Încet-Încet Înceteaza. Prima criza a avut loc la 14
ani. Acum eu am 19 ani. fii mama mea a suferit de aceas-
ta boala. Dar dupa divortul de tatal meu, acum patru ani
~i jumatate, ea nu a mai avut crize. Cand am fost
externata din spitallinde am fost tratata cu un medica-
ment puternic, mama iar a facut 0 criza. Efectul medica-
mentului a trecut iar eu sunt din nou bolnava. Ce se
52
Îlltiimpla, boala ei s-a transferat la mine? Mama nu a
citit cartile dumneavoastra. Ea numai tipa: "parase~te-l"
pc flacaul tau ~i nu 0 sa mai ai probleme cu vezica
Jlrinara!" Eu nu pot sa-mi dau seama despre ce este
vorba. Am Încercat de toate, dar boala nu trece. În rest eu
SUNT UN DM FERICIT! Îmi canta sufletull Eu iubesc ~i
SJllltiubitiJ.,am 0 activitate Îndragita. Eu am absolvit ce
am VTllt. Am 0 multime de prietelli. Eu Îl iubesc pe
Dll1llllezeu, iubesc Creatia Lui. Dar aceasta fericire
deseori este ÎlltreTllpta de dureri illsuportabile care
dureaza ore Îlltregi. Puteti sa-mi dati vrelln sfat?
De~i marna dumneavoastra nu a citit cartile mele, ea a
reu~it sa capteze legatura dintre boala ~i situa(ie. Vezica
urinara, ginecologia este 0 tema a iubirii umane ~i a relatiilor
personale. Cu cat mai puternic ne Înclinam noi În fata
umanului, cu atat mai activ se cupleaza mecanismul fricii,
supararii, geloziei. Daca marna dumneavoastra nu a primit
purificarea În tinerete, atunci ~idumneavoastra e putin probabil
ca 0 yeti primi prin omul iubit ~i atunci se Îmbolnave~te sau
moare copiluI dumneavoastra. În subcon~tientul dumneavoastra
e putin probabil ca yeti putea primi durerea de la omul iubit, de
aceea, dumneavoastra vi se da durere pentru a trata boala.
Puteti sa va despartiti de omul iubit ~i atunci cistita va treee,
dar daca acest om v-a fost harazit, atunci despartindu-va, puteti
muri. De aceea este mai bine sa rezolvati problema prin
schimbarea propriei persoane.
'.,
"'''":~. 53

27. Nu demult a venit la mine 0 pacienta a carei fiica a avut 0
problema serioasa - insuficien!a cardiaca. Au Tacutopera!ia.
Totul s-a desTa~uratminunat. Fiica nu a avut nici 0 complica!ie,
iar marna a fost fericita. Dupa doua luni, ea a sim!it 0 umflatura
În pieptul ei. Ea s-a adresat medicilor ~i a aflat diagnosticul
-
cancer. I-au Tacut 0 opera!ie, dar aceasta nu a ajutat-o. Astfel,
tumora a trecut În metastaza. Au trecut la chimioterapie.
Metastaza s-a extins. Cu aceasta problema marna a venit la
mine. Eu i-am explicat ca totul este foarte simplu. Iata ce i-am
spus.
Durnneavoastra a!i avut 0 imensa inertie de suparare ~i 0
inertie mica de iubire. Iner!ia iubirii s-a diminuat, iar inertia
supararii s-a marit pentru ca dumneavoastra v-a!; suparat mult
~i Îndelungat. No!iunea de a 0 ierta pe fiica dumneavoastra nu
va este cunoscuta. Când vi s-a Tacut opera!ia, "dându-va
suparare", boala a fost Înlaturata. În iubire, chiar ~i În cele mai
neÎnsemnate situa!ii, noi expunem Întregul spectru de rela!ii
fa(â de lume ~i univers. La fiica dumneavoastra, În cea mai
nevinovata situa!ie, a Început sa se dezvolte intens neaccep-
tarea lumii. Orice mi~care În univers constituie un conflict al
prezentului ~i viitorului. Cea mai lini~tita ~i echilibrata situa!ie
are la baza un conflict. Incapacitatea de a depa~i corect conflic-
tuI Însearnnâ renun!area la dezvoltare. Dumneavoastra v-a!i
privat fiica de posibilitatea de a trece printr-o situa!ie traumati-
zanta. Aceasta situa!ie s-a nascut la dumneavoastra.
În!elege!i pentru Început ca orice suparare Însearnna
oprimarea dorin!ei dumneavoastrà, distrugere de suprafa(â.
54
Fiira distrugere nu exista dezvoltare. Orice supàrare este
zalogul dezvoltarii daca dumneavoastra pastra!i iubirea În
suflet. Daca nu acceptati supararea ~i Începe!i sà va supara!i din
ce În ce mai tare, aceastaÎnseamna ca nu dori!i sàvà schimba!i,
nu vrei sa và apropia!i de Dumnezeu. A~adar Înva!a!i-và sà
ier!a!i jignirea, iar pentru aceasta Învaa!i sa accepta!i Înjosirea
dorin!elor, pàstrând iubirea de Dumnezeu. Noi avem douà
tipur; principale de dorin!e: una este legatâ de continuarea
vielii. aceasta este dorinp sexuala, cealalta este legatà de
apararea vie!ii ~i de dezvoltarea ei ceea ce este impulsul de
voin!à ~i de gândire. Repeta!i În permanen!a În sinea dumnea-
voastra ca va ve!i supune voin!ei Divine, cà voin!a este
secundara. Repeta!i ca atrac!ia sexuala este pentru dumnea-
voastra secundara iar !elul suprem ÎI constituie iubirea de
Dumnezeu. Limita!i-va periodic voinp, scopurile ~i dorin!ele
dumneavoastra sexuale. Învà!a!i sà primi!i orice Înjosire drept
salvarea oferita de Dumnezeu. Atunci, orice boalà va constitui
posibilitatea de a percepe slàbiciunea umanului, caracterul sau
secundar ~i primordialitatea iubirii Divinului. În loc de chinuri,
de distrugere va fi 0 durere Îmbucuratoare de crea!ie.
Un pacient rn-a Întrebat: "De ce Dumnezeu Îmi da
asemeneaneplaceri? Oare eu sunt a~ade rau?"
"Nu de ce ci pentru ce, - I-am corectat eu. - Neplàcerile vi
s-au dat nu pentru faptul ca sunte!i ràu, ci pentru ca
dumneavoastrà sà deveni!i mai bun." Pentru a supravie!ui unei
pierderi umane, trebuie sà vedem În orice iubirea Divinà. Când
Începi sa În!eJegi prin ce fire invizibile este legata lumea, cum
1
il
!
.:::.~'' 55

28. un lucru provine din eelalalt, atunci Întelegi ca nu exista
vinovati. Dacâ nu existâ vinovati, atunci nu exista nici cei cafe
au dreptate. Daca nu exista cei care te-au suparat, atunci nu vor
fi nici cei care sa se supere. Îndepartati prin pocainta toate
supararile pe femei, Învatati Sa pastrati iubirea În momentele
când pierdeti ceva, mariti În permanenta inertia iubirii. ~i
atunci când yeti Învata sa nu va suparati, Învatati-o ~i pe fiica
dumneavoastra sa se roage ~i sa comunice cu Dumnezeu iar
atunci boala nu va mai fi neeesara.
Ne Întoarcem la autorul notitei. Regiunea pieptului
Înseamna suparare, partea de jos a burtii Înseamna dezicere de
iubire, lipsa de dorinta de a trai. În cazul În care au apiirut
aceste probleme la 14 ani, tocmai În timpul pubertatii,
Înseamna ciaproblemele vor exista ~i la viitorii dumneavoastra
copii. Încercati sa va purtati cu omul iubit precum cu un
prieten, sa uitati pentru un timp de sex. Învatati sa acceptati
durerea de la alti oameni drept purificare a sufletului dumnea-
voastra. Prin ce suntem legati de lume? Prin sex, mâncare,
respiratie ~i con~tiin!ii. Exista tehnici diferite de depa~ire a
acestei dependente care pot fi folosite.
Vreau sa amintesc Înca 0 data: În sistemul meu se ascunde
un mare pericol. Acesta este 0 atitudine pragmatica fata de
rugaciune. 1ubirea de Dumnezeu ofera sanatate ~i fericire, dar
adresându-ne lui Dumnezeu, noi trebuie Sa uitam de sanatatea
~i fericirea noastra, altfel noi rezolviim problemele apropiate,
tactice dar cream pentru noi probleme strategiee ~i mult mai
ample. Chiar daca nu va trece deodata durerea, sa nu va fie
56
frica, sa nu cadeti În depresie. Dumnezeu nu va propune drept
sarcina un lucru care nu are rezolvare. În fata dumneavoastra
sta 0 sarcina ~i esenta aeestei sarcini nu consta În faptul de a
dobândi sanatatea ci În faptul ca prin boala sa simtiti În
dumneavoastra Divinul. Aceasta sarcina poate fi rezolvata. ~i
mai devreme sau mai târziu, 0 yeti rezolva. Puteti sa nu va
Îndoiti cà boala va treee.
,.~.-'.-!'
57

29. ~TIINTA ~I RELIGIA
Se spun~ ca Dumnezeu nu da incercari peste puterile
tale. Nu ma indoiesc de faptul ca primul biirbat $i prima
femeie au fost 0 creatie desavar$ita a Domnului. De
aceea postulatul referitor la pacatul originar al femeii nu
este adevarat. Cu cM sunt mai perfecte creatiile, cu atat
mai mari incercari trebuie Sa suporte. Ceea ce s-a intam-
plat cu Adam $i Eva constituie tocmai aceste incercari.
Prima incercare afost cea de a trai viata
Pamant -. easca.
Exista ceva ~om~n $i exista ceva diferit pentru biirbat $i
pentru femete. ln scriptura se spune:
"Nu judecati".
Rezulta ca de la inceput femeia a primit 0 senti~ta
definitiva. Eu inteleg ca dumneavoastra scrieti desp~e
ceea ce arata in momentul dat cercetarile dumnea-
58
voastra, confirmate pe deasupra de destine umane
concrete.
Întrebarea este urmatoarea: ce fel de influenta are
asupra und asemenea judecati a dumneavoastra
(aratata mai sus) parerea (subcon$tienta) a biirbatilor de
pe Pamant? Multumesc pentru carti; le citesc, ma
straduiesc sa ma descurc. Sunt foarte perseverent. Cel
mai interesant lucru este ca mi-am schimbat puternie
parerea despre ce inseamna a fi fericit. La drept vorbind,
vechile conceptii s-au dus, cele noi inca nu s-au
inradacinat clar, dar este sigur ca ele vor fi deja altele.
v -ati gândit vreodata de ce tocmai femeile au zburat "pe
miitura" În Evul Mediu? De ce inchizitia a omorât sute de
femei? De ce cazurile de levitatie spontana au existat tocmai la
femei? Femeile deseori au recunoscut În fata lui Dumnezeu ca
au zburat ~i au fost arse pe rug. 0 permanenta nazuin(ii spre
Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu, duce la imense capaci-
tati. Nu fiecare poate sa se descurce cu fericirea care ÎI invadea-
zii subit. În problema originii omului, eu În general sunt adeptul
teoriei lui Darwin. Pur ~i simplu trebuie sa ai 0 atitudine
corecta fata de Biblie. Marile adevaruri nu pot veni prin orice
explicatie. Atunci când apare la noi ceva nou, noi Încercam sa.1
recunoa~tem pornind de la evenimente vechi schimbând numai
legaturile obi~nuite dintre ele.
În Biblie se spune ca la Început va apare Antihrist ~i numai
dupa aceea Iisus Hristos. El ÎI va Înfiera pe Antihrist pentru 0
: :". 59
,
1

30. mie de ani. Sa Încercam sa ne Închipuim, pornind de la
Apocalipsa, ce poate sa Însemne acest lucru? Mai degraba, În
viata reala, aceasta va arata În felul urmiitor: În decursul
câtorva secole va exista prioritatea de necontestat a iubirii
Divine fata de pasiunile ~i dorintele umane nu numai În
con~tiintii, ci ~i În sentimente. Cum poate arata un spirit male-
fic? Acesta a fost cel mai de~tept ~i mai frumos dintre Îngeri.
Prin el trebuie cel mai clar exprimata esenta umanului. Motiv
pentru care el s-a dezis de Divinul din sine. Toate valorile se
rezuma la con~tiinta ~i dorinta. Astfel, ne Închipuim un om
orbitor de frumos, natural, tânar, din cale afara de de~tept ~i
incredibil de sensibil. ,.Diavolismul reprezinta genialitatea rara
iubire". Dar iata Ca sensibilitatea spiritului malefic ~i creierul
sunt atât de imense, Încât au devenit pentru el mai importante
decât iubirea Divina.
De minte deja am vorbit, sa trecem la sensibilitate. La femei
sensibilitatea este incomparabil mai Înalta decât la barbati.
Pentru a na~te, femeia trebuie sa se concentreze asupra vietii ~i
~
continuarii ei, ceea ce Înseamna sexualitate ~i sensibilitate.
lnseamna Ca spiritul malefic trebuie Sa fie femeie. Apropo,
culoarea neagra produce asociatii Întunecate, Înseamna ca
spiritul malefic trebuie sa fie blond. În mod cert, necasatorit.
Rezulta - Antihrist cu chip de femeie. 0 blondina, tânara,
frumoasa, cu sensibilitate imensii, dar dacii exista dependentii
de con~tiinta ~i dorinte atunci trebuie sa existe neÎnfrânarea
sexuala, condamnarea deschisa sau ascunsa a altor oameni. Ea
poate sa nu condamne În mod deschis dar poate sa-i provoace
pe altii sa condamne sa se Închine În fata frumusetii ~i sexuali-
ta(ii. Se pune problema: cum poate oare ea sa atraga dupa sine
masele de oameni? Ea poate sa fie sotia sau amanta unui politi-
cian renumit, de care depinde soarta omenirii. $i cu cât ea ÎI
leaga pe el mai puternic de fericirea umana, cu atât mai sinuci-
ga~e trebuie sa fie hotarârile lui politice. Vi se pare chipul lui
sufieient de convingator? Sa Încercam sa cautam 0 alta aetivita-
te. Cum se poate influenta un grup mare de oameni, obligându-
i pe neobservate sa se Închine În fata eapaeitatilor ~i a sexua-
litatii? Riispunsul este simplu: arta. Ea exercita cea mai
puternica influenta tocmai asupra subcon~tientului.
Nu demult am avut un caz curios. Pacientei, a carei stare a
fost destul de buna, i s-au Îmbolnavit copiii ~i nepotH ~i a ie~it
la suprafata programul de autodistrugere.
- Pe dumneavoastra, cu câteva zile În urma, v-a jignit ~iv-
a Înjosit omul iubit. Dumneavoastra nu ati putut sa suportati
deloc acest lucru, - i-amexplicat eu ei.
- Nimic asemaniitor, totul a fost normal.
Eu nu am Înteles nicicum de unde a apiirut acest puternic
val negativ. lar apoi, din Întâmplare, În timpul convorbirH, a
devenit clar ca ea s-a uitat la 0 transmisie În care i-a placut
foarte mult 0 cântareatii. Eu am modelat situatia ~i am ramas
uluit. Închinarea launtricii În fata Întelepciunii, frumusetii ~i
sensibilitatii il ata~eaza puternic pe om de baza dorintelor ~i
practic, deodata, rabufne~te programul de autonimicire. Mi-am
adus aminte deodata de porunca biblica: sii nu-ti faci idoli.
60
'". ~. 61

31. Deci, sa ti-I Închipui pe Antierist În chip de blondina
frumoasa, necasatorita ~i sensibi/a, este complicat. Pentru mine
este complicat sa-mi Închipui ca va veni Hristos, se va a~eza pe
tran ~i va j udeca pe fiecare. Pentru mine este compl icat sa-mi
Închipui spiritul malefic cu coada ~icopite. Dar daca renuntâm
la forme ~i Încercam sa Întelegem continutul, atunci tablou! va
arata oarecum altfel. Hristos a ~tiut ca El va fi rastignit ~i va
trece prin moarte. De aceea, atunci cand El a spus
"Eu" este
putin prababil ca s-a identificat cu corpu! sau a~a cum facem
noi de obicei. ,,Eu-I" lui se poate identifica prin sentimentul
iubirii cu CreatOrul, a acelei iubiri care continua sa existe dupa
degradarea corpului, dupa degradarea sufletului. Cand El a
spus: ,,Eu ma Întorc", mie mi se pare ca El a subÎnteles ca se
Întoarce sentimentul iubirii la toti oamenii, iubire care este mult
mai importanta decat sentimentalismul, capacitatea, intelectu!
~ibunastarea materiala.
Pentru a percepe prioritatea iubirii, trebuie sa ne convingem
de imposibilitatea existentei noastre În regimul de Închinare
fata de sexualitate, capacitati ~i bani. Legea negarii negatiei.
Pentru a trece În cel de-al doilea nivel trebuie sa se nasca
imposibilitatea existentei În primul nivel sau con~tientizarea
acesteia ~i nâzuinta catre cel de-al doi/ea. Cu cat este mai
puternica nazuinta con~tienta cu atat mai stihinie ~i mai putin
dureras va fi procesul trecerii.
Dar atat timp cat noi ne adancim În divinizare, arta lucreaza
dupa principiul rnalefic: doriti sa obtineti placerea sentimentu-
lui sexua!? Paftiti. Dumneavoastra doriti sa va Înfranati
sexualitatea? În nici un caz, acesta este daunator pentru
sanatatea dumneavoastra. "Uitati-va, cat suntem de frumo~i ~i
sexi, - trambiteaza din toate parti le reprezentantii artei. - Priviti
dit de multi bani avem. Noi va Îndeplinim toate dorintele." ~i
nu numaÎ reprezentantii artei. Un preot american, Înecându-se
de fericire, comunica faptul ca 1 s-a adresat lui Hristos, i-a
ccrut un "mercedes" ~idupa un timp oarecare acest "mercedes"
i-a aparut. Atitudinea de lacomie fata de iubire ~i fata de
Dumnezeu conduce la germenii diavolismului. Cu cat ne
concentram mai mult asupra sexualitatii, capacitatilor ~i
banilor, cu atat mai lacomi devenim În iubire. De aceea eu cred
ca Antihrist este tocmai sexualitatea neÎnfrânata, tipatoare, a
reprezentantilor artei, Îndeosebi a femeilor. Arta trebuie sa
Iccuiascii, dar deocamdata, În majoritatea cazurilor, ea ajuta sa
murim. Daca Înainte medicul trata cauzand durere ~i convin-
gandu-te sa 0 accepti, acum el se apleaca politieos În fata
pacientului: - Va este rau? Nu vreti sa traiti? Poftim va rog
,,~treangul". Numai sa platiti bâni~orul. "Gestul Înseamna
mi~carea sufletului", - a spus ~aliapin.
Arta constituie demonstrarea frumusetii suflete~ti prin corp.
Sufletul se purifica prin iubire Divinâ ~iprin durere.
De ce În Grecia antica adorau tragedia, În care a existat
neaparat atât iubire, cât ~ipierderi? 0 asemenea arta a purificat
sufletul ~i a condus la catarsis. Arta actuala demonstreaza nu
sufletul, ci corpul. În loc de catarsis, spectatorii obtin satisfactia
sexuala. Noi nu putem trai tara bani ~i tara valori materiale.
Dar nai nu 0 sa avem niciodatâ materialul dacâ nu vom avea
62
, ,~
.{o;. 63
l',1
!
Il
'1
i i
, !

32. capacitati, intelect, legi dezvoltate, adica valori spiritual
Valorile spirituale vor degenera rara un potential sentimen
adica dezvollarea sentimentului ~i a dorintelor duc la Înflorirea
con~tiintei ~i bunastarii materiale. Dar sentimentalismul
~i
dorinta noastra se usuca ~i degenereaza daca nu exista unirea
cu Divinul. Daca volumul iubirii din suflet se diminueaza, dacA'
noi trânam iubirea prin temeri, depresie, suparari, incapacitate
de abtinere, dorintele noastre vor deveni stapânii no~tri, iar noi
robii lor. Robul tericirii sentimentale va ti robul tericirii
spirituale ~i materiale. Daca privim esenta dezvoltarii umane,
noi ajungem din nou la un conflict ~i0 contradictie rara de care
dezvoltarea este imposibila.
Impulsul cel mai mare de dezvoltare trece prin iubirea ta(A .
de temeie În care exista Întotdeauna sexualitate. Dar, În acela~i
timp, cel mai mare pericol apare atunci când sexualitatea
devine mai importanta decât iubirea. Femeia trebuie sa aduca
pe lume copii ~i de aceea ea nu trebuie sa moara. Barbatul,
invers, pentru a-~i salva copiii, deseori trebuie sa-~i ri~te viata,
de aceea În subcon~tient, barbatul se concentreaza mai putin
asupra vietii, asupra dorintelor, ~i de aceea lui Îi este mai u~or
sa perceapa logica Divina. Aceasta nu este 0 superioritate ~i nu
este daunator barbatului ~i temeii, aceasta Înseamna diviziunea
muncii. Femeia se dezvolta prin continuarea vietii, iar biirbatul
prin pierderea ei. De aceea, barbatul are un Început intormatio-
nal puternic iar temeia are sensibilitatea.
De ce temeile nu devin filozofi? Pentru a abstractiza trebuie
sa te deta~ezi de toate. Deta~area de con~tiinta, dorinte ~i via(A
-nseamna moarte. Daca omul nu e gata sa moara, el niciodata,
devine un filozot adevarat. Teza cu privire la pacatulnu
. A .
i inar al temeii constituie Într-adevar vaccmarea Impotnvaor g
'bTt'!"Închinarii În tata principiului teminin, adica a sensl.
'.'
a Il.
Pacatuirea presupune sa lucrezi imens asupra propnel tale
persaane. Întrucât temeia este mai putemic legata de viata,
atunci ~i torta pentru a depa~i dependenta de sexuahtate,
darinta ~i viata trebuie sa fie de câteva ori mai mare. Pentru
aducerea pe lume a copiilor, natura i-a dat temeii Înjosirea care
a ajuta sa perceapa Divinul din propria persoan~. ~ic~u~I~nar
constituie distrugerea periodica a vietii, a donntel, mJoslrea
sentimentului sexual. Înainte de ciclul lunar ~i În timpul
acestuia, multe temei se simt toarte rau ~ifizic ~imoral. Cu cât
este mai mare dependenta.de dorinta ~i de viata, alltel spus
cancentrarea asupra pàcatului originar, cu atât mai riiu se simte
femeia. Iar atât timp cât femeia na~te, alttel spus continua viata
si se concentreaza asupra ei, eu cred, ca ele vor avea În
permanentà probleme pentru a saiva iubirea Divin~ din pr~p.riul
suflet ~i probleme pentru depà~irea dependentel de tenclrea
umanii.
64
:~.,... 65

33. RELATII
Dragoste nâmparta§ita!!! Cum sa ma comport?
De ciitiva ani iubesc un barbat Însurat. El nu §tie
acest lucru §i este indiferent fata de mine. Procedez oare
just renuntiind la relatii/e cu el continuand totu§i sa-l
iubesc? Unde se afla granita dintre smerenie §i renunta-
rea la dOrinte? Judecand dupa faptul ca sanatatea me~ s-
a Înrdutatit pu ternie (În zilele acestea am suportat 0
operatie), eu nu ma Îndrept catre Dumnezeu. Care este
gre§eala mea În situatia data?, .
Închipuiti-va un animal care a mancat. apoi a Început sa se
OCupede aClul sexual. Apoi sa ne Închipuim pe noi, omul, care
am facut acela~i lucru. Care este diferenta? În principiu, este
unul ~iacela~i lucru. Dar la om, În afara de tema dorintelor ~ia
satisfacerii imediate, se conecteaza ~i notiunea de frumusete,
66
.
al'e adica ener gia dorintelor de a actiona asupracoOlUniC , ,
.
Ita-r'l i Daca omul nu se va abtine, nazuind spre sentImen-dezvo .
- .Ite În care rezida iubire mai mare: el se transforma Înte Ina ,
.
1 Nu de mult 0 fata mi-a scris 0 notim: "Eu doresc saanima. .
- at arta iubirii ~i ma Întreb: cine ar putea sa ma Învete maitnV ,
bine, un barbat sau 0 femeie?" Probabil ca a avut În vedere
sexul. Sexul ~i mancarea, din punct de vedere energetic,
constituie unul ~iacela~i lucru. În acest caz regulile sunt destul
de simple: sa nu transformam acest lucru În scop ~i sa nu ne
grabim. Când comparam sexul cu mâncarea putem sa ne
Închipuim urmâtorul tablou. Este foarte important un bucatar
bun, adicâ amploarea ~i adâncimea sentimentelor noastre. Are
importanta amenajarea restaurantului În care noi mânc!m,.ceea
cc Înseamna raporturile noastre de reciprocitate, mgnJlrea
reciproca. Este importanta atmosfera În care mâncati. lar apoi
cum introduceti În gura Iingura este ultimul lucru. Important În
aeest caz este sa nu ne grâbim, sa nu ne sâturâm peste mâsurâ
~isa ne gândim cine este alaturi.
Deci, abtinerea de la dorintele ~i sentimentele noastre
animalice ne face pe noi oameni dar iubirea Înseamna de
asemenea sentiment pe care nu este de dorit sa-I Înfrânam sau
sa ne abtinem de la el. Nu este permis sa le conducem pe
acestea ~i sa Încercam sa ni le supunem. De aceea, dacâ
dumneavoastra iubiti ~i recunoa~teti acest lucru fata de omul
iubit, Încercati sa va Întâlniti cu el. Daca refuzâ, suferiti. Pur ~i
simplu câteodata un refuz al unei actiuni care ajuta sa
dezvaluiti sentimentele dumneavoastra constituie de fapt
'.,
'.'o!<." 67

34. Înabu~irea sentimentelor de iubire. Nu trebuie sa ne fie frica de
sentimentul iubirii ~i sa avem complexe din cauza acestuia.
Daca omul iubit nu va devine amant, Încercati sa fiti pur ~i
simplu prietena cu el. Prietenia Înseamna dragoste tara sex. De
aceea vreau sa subliniez din nou - sa nu va fie ru~inede senti-
mentele dumneavoastra ~i sa nu va fie frica de ele. Urmati-le ~i
supuneti-va lor. Daca veti fi Înjosita, credeti-ma ca aceasta va
trece numai prin dorintele durnneavoastra tara sa se reflecte
asupra iubirii.
Este imposibil sa Înjose~ti, sa superi iubirea.
LUCRUL ASUPRA PRO PRIEl
PERSOANE
Eu am primit raspuns de la dumneavoastra la notitele
mele: "Sa nu condamnam niciodatd, sa nu ne fie frica de
viitor, sa lucram un an de zile asupra propriei persoane".
Ca rezu/tat, sotul s-a intors la mine, dar totul mi-a
devenit intrucatva indiferent. Am primit 0 munca foarte
bine plittitd, dar nu am nici cea mai mica dorinta sa
ritstorn muntii pentru aceasta. Sunt complet indiferenta
fata de tot. Mi se pare ca acesta este rezu/tatul
activitittii dupa sistemul dumneavoastra.
Cred ca aveti dreptate. La dumneavoastra iubirea a fost
foarte mult legata de dorinte. De aceea, când ati Început sa va
deziceti de ata~ament, În acela~i timp v-ati dezis ~ide dragoste.
Tema renuntiirii totale la omenire a avut lac deja În lndia
68 '"',,:* 69

35. antica. La Început, renuntam la toate, apoi În aceasta pustietate
Începem sa percepem ce va muIt mai important deciit fericirea
anterioara. Pe urma nai Întelegem cà renuntarea Înseamnà
mijlocul de a percepe unitatea cu Creatorul. Procesul de
renun(are s-a realizat, a Început procesul de nazuinta ~i
percepere a iubirii În suflet. lar apoi noi, treptat, ne Întoarcem
la fericirea umana, continuând sa pastram unitatea cu
Creatorul, sustinând În permanenta sentimentul iubirii. A~adar,
nu va framântati În mod deosebit. Procesul de "tocire" al
sentimentelor constituie un fenomen legic ~i se manifesta la
multi, ~i anume la cei care sunt prea ata~ati de uman. Repetati
În sinea dumneavoastra ca pastrati iubirea de Dumnezeu În
momentul pierderii umanului. lar când v-ati pregatit pentru
acest sentiment, el va veni la dumneavoastra.
70

36. sau. lar apoi, când vad acela~i fenomen la pacient, eu descriu
cautarile mele de mai multe luni precum ~i problemele În
câteva fraze. lata de ce, pentru a vorbi cu convingere despre
rezultatele diagnosticarii, eu trebuie pe de 0 parte sa prelucrez
sute de variante, iar pe de alta parte sa fiu Într-o stare
determinata.
Apropo, azi am probleme pe care nu le pot Înca rezolva. Eu
am seris despre faptul ca rn-au durut rinichii. Nu ~tiu din ce
motive aceasta a fost legata de tema dorin(elor, de~i problemele
cu rinichii la mine au fost Întotdeauna legate de nemul(umirea
de destin. Mai multe luni eu am Încercat sa În(eJeg ca ceea ce
eu am considerat mândrie s-a dovedit a fi gelozie. ~i totul nu a
dat nici un rezultat atunci când. eu am Încercat sa captez
problemele programate cu rinkhii. Întotdeauna am ajuns la
ultimele trei vie(i. ~i deodata s-a nascut un mode!. DestinuJ este
dorinta de ampJoarea mai multor vieIL Treptat, a Început sa
patrunda În(elegerea situa(iei. Eu am putut sa pastrez sentimen-
tul iubirii În condi(iile oricarei zdruncinari, dar se pare ca
aceasta s-a referit la emo(ia de Ja dimensiunea unei singure
vie(i. Când a Început zdruncinarea la dimensiunea câtorva vie(i,
a Început renuntarea la iubire, agresiune ~i depresie. Însa cu
mintea am În(eles acest lucru, dar cu sentimenteJe nu am putut
sa ma descurc, adica atunci când mi-au dat 0 zdruncinare
puternica a bazelor mele din profunzime, eu rn-am prabu~it
imediat. Când am În(eles acest lucru, durerea de rinichi a
trecut. Un anumit timp rn-am sim(it normal, iar apoi am
observat ca se pun În mi~care straturi cu dimensiunea a zece-
cincisprezece vieti. În consecin(a, trebuiau sa Înceapa probleme
cU sanâtatea. lar ele au Început ~i continua ~i În ziua de azi.
Daca Înainte Încheieturile genunchilor au scâr(âit, acum ele
padie ~itrosnesc.
În acest caz am avut mai multe variante. Prima explica(ie:
ccrcetarile mele nu sunt juste ~i sunt periculoase. În al doilea
rand: ceva nu e corect În cercetarile mele, iar oamenii Îmi
citesc cartile, acest lucru are influen(a asupra lor ~i eu trebuie
sa raspund pentru tot. În al treilea rând: la copiii mei Începe
perioada Îndragostirii, relatii de dragoste, ~i toate momentele
fricii ~i depresiei mele din tinerete acum apar În subcon~tientul
lor, iar eu trebuie sa Închid toate negativele pe care le transmit
copiilor, nepo(ilor ~i stranepo(ilor. În al patrulea rând: modul
incorect de viala. Eu rn-am obi~nuit sa manânc peste masura.
Apropo, atunci când am plecat la odihna În mod special, la
sanatoriul militar din Kislovodsk, acolo unde se face tratament
cu namol, mie mi s-au Tacut tot felul de analize. Rezultatele -
ca la un prune. Hemoglobina 160, tensiunea 120/80, numai
colesterolul este deosebit de crescut, dar aceasta este legata de
tema dorintelor. Baile de namol ~i terebentina nu rn-au ajutat
deloc, chiar mi-au Tacut rau. În legatura cu aceasta a aparut
urmatorul mode!: mi-au ridicat ~tacheta pentru ca informa(iile
mele sa dea mai multe posibilita(i pentru purificare. Eu am
Încercat sa modelez, pentru a afla În ce dimensiune se va ivi
zdruncinarea emotiilor În viitorii douazeci-treizeci de ani, adica
În perioada de tranzitie la 0 noua situatie. Am reu~it sa ob!in 0
scuturare posibila În dimensiunea a cincisprezece vie!i. Pe
72
.::~~..fJ.~ 73

37. oricine am examinat În mod seleetiv, În medie, la om,
posibiIitatea maxima de a accepta destabilizarea emotiilor are 0
dimensiune de zece vieti. Ca atare, se poate presupune ca acest
proces la scara Întregii omeniri va avea loc destuI de dureros.
A~a cum ma diagnostichez eu, pastrarea sentimentelor de
iubire poate sa dureze În cazul clatinarii dorintelor cu amplifi-
care pâna la douazeci de vieti. Poate ca aceasta este mai mult 0
autosugestie ~i eu exagerez putin din dorinta de a vedea ceva
mai bun? Dar starea mea psihologica s-a Îmbunatâtit sigur. A
Început sa apara senzatia de zbor de durata care Înainte nu a
existat.
Înca 0 explicatie posibila: la seminarul din 2000 ml s-a
Tacut rau. Eu a~ fi putut sa nu stabilesc diagnosticul acelora
care au participat la seminar dar mi-a fost incomod, Întrucât
oamenii aveau sperante. În comparatie cu alti clarvazatori,
diagnosticarea Îmi absoarbe multa forta ~i câteodata apar
suprasolicitari aproape de limita.
Pe de alta parte explozia cardinala În dezvoltare are Ioc
tocmai prin supraÎncarcari mortale, cu conditia ca acumularea
energiei iubirii sa fie suficient de mare Încât sa-ti permita sa
supravietuie~ti acestora. Dupa prima zi de seminar, eu rn-am
trezit noaptea cu sentimentul ca mor. Câteva ore rn-am rugat ~i
mi s-a parut ca rn-a lasat. A doua zi i-am examinat totu~i pe
toti. Eu am supravietuit dar sentimentul de extenuare a ramas.
Pericolul Încarcarii psihice consta În faptul ca acesta are
influenta chiar ~i peste mai multi ani. Am scurtat consultatia
Întrucât spre sfâr~itu] ei a aparut 0 durere fizica.
74
În legatura cu aceasta a aparut Înca un mode!. Eu nu conduc
coreet eonsultatia, Înseamna ca apararea mea se perforeaza, iar
eu iau asupra mea problemele pacientilor. Întrucât ]ucrez la un
nivel deosebit de profund, problemele pacientilor se transfera
la mine cu esenta lor cu tot, aceasta fiind concentrarea asupra
dorintelor. Înseamna ca În mine se amplifica tema geloziei În
mod subcon~tient, ceca ce afecteaza problema Încheieturilor.
Poate ca vorbesc prea mult În timpul consultatiilor? Poate se
recomanda sa pun diagnosticul de doua ori, la Începutul ~i la
sfâr~itul consultatiei? Poate ca eu În general nu mai am voie sa
primesc pacienti?
Înca un mode!. Redactarea unei carti este mai importanta
decât 0 consultatie Întrucât În acest caz eu pot ajuta un numar
mult mai mare de oameni. Trebuie sa Încetez sa mai primesc
oamenii la consultatie, sa Încep sa scriu carti, ceea ce ~i fac În
principiu. Mai este 0 varianta. Peste câtva timp pot deveni
celebru ~i 0 data cu aceasta bunastarea materiala pentru care eu
nu sunt pregatit. ~i aceasta Într-un mod adecvat va avea
influenta asupra sanatatii mele. Mai este 0 Idee curioasa. Pe
masura ce eu Încerc sa ating Divinul, gradul de renuntare la
uman În etapa respectiva trebuie sa fie mult mai mare, pe când
eu ma gândesc la reparatia vilei, schimbarea locuintei etc. Iata
0 varianta buna: eu Îi sfatuiesc pe toti cum sa se comporte
corcct ~i cum sa lucreze asupra propriilor persoane, iar eu
Însumi acord acestui lucru 0 atentie ~i un timp minime.
Se pot enumera Înca zeci de ipoteze, dar nu doresc sa
obosesc cititoru!. Principalul lucru este ca sufletul este mai
,:~::~~-
1
d
75

38. u~or, sentimentul iubirii a devenit 0 realitate mai mare decât
Înainte. Eu sper ca va treee timpul ~i problemele noastre de zi
cu zi var gasi 0 rezolvare frumoasa ~i eleganta. Pâna atunci ma
straduiesc sa-mi revizuiesc relatiile cu lumea Înconjuratoare, cu
oamenii ~icu mine Însumi. Ma pregatesc pentru un nou mod de
viata.
Apropo, iata Înca ceva. Se poate sa fie 0 explicatie curioasa.
Când am Început sa scriu cartea, mi-au conectat reportofonul.
S-au a~ezat lânga mine câtiva oameni ~i eu am Început sa le
povestesc despre informatiile pe care le primesc. Deodata, am
observat cu uimire cum câmpul loI' a Început sa se deformeze
În mod periculos. Atunci eu am ~ters din memoria loI'tot ce am
spus, Întelegând ca ei nu pot fi conectati În mod direct la
sursele deinformatie. La Început eu trebuie sa prelucrez tot
ceea ee am aflat singur ~i numai dupa aceea sa transmit altora
informatiile adecvate.
În ultima vreme mi-a aparut sentimentul ca a transmite suta
la suta informatia pe care 0 obtin este deosebit de periculos.
Oamenii nu pot suporta purificarea care este necesara prin
obtinerea aeesteia. Astfel informatia trebuie data voalat pentru
ca omul nepregatit sa poata primi 0 mica parte ~i sa 0 prelucre-
ze cu sucees. Cu cât este mai mare pregatirea noastra de a
rezolva 0 sarcina, cu atât mai mica este Îndoiala, nesiguranta
care Împiedica descoperirea iubirii, ~i cu atât mai mare este
Încrederea În faptul ca vor fi exacte ~icorecte concluziile.
Generalizam: eu trebuie sa am andoieli atunci când realizez
diagnosticarea. La exterior acest lucru na~te mai multe variante
76
care permit sa emitem zeci ~i sute de modele. Launtric, eu nu
am dreptul la Îndoieli. Aeestea nasc frica, nesiguranta În
propria persoana ~i pierderea energiei. Atunci când eu lucrez În
acela~i timp pe doua nivele, adica În interior asupra Divinului,
iar În exterior asupra umanului, atunci se na~te Întelegerea.
Ce este indiferenta umanii? Dacii aceasta este un
program periculos, atunci ce loc ocupii in sistemul
dumneavoastrii?
Iubirea ofera sentimentul unitatii. În cadrul Divinului, noi
suntem uniti În mod absolu!. În plan subtil, noi suntem la
Îneeput uniti cu natura vie ~i moarta, ne ridicam pe un plan
mult mai grosier ~i simtim 0 unitate absoluta a tot ce este viu.
Noi am ie~it dintr-un punct ~i ne Întoarcem la el. $i cu cât
deschidem mai mult individualitatea fiecarui om, cu atât mai
puternic el trebuie sa nazuiasca spre con~tiinta colectiva, spre
unitate. De Îndata ce caracterul individual precumpane~te În
mod deosebit nivelul unitatii. Începe decaderea personalitatii.
Iata de ce educarea con~tiintei colective la copii ~i la societate
constituie problema sanatatii fiziee ~isupravietuirea individului
În societate În perspectiva.
Daca macar 0 data omul a trait sentimentul iubirii, simte În
aceasta stare unitatea cu Întreaga lume. În acest moment el
simte ca dorintele personale, nazuintele, scopurile ~i valorile,
pot deveni periculoase când se lupta cu dragostea ~ise dezic de
unitate. Principiul unitatii permite atragerea celor slabi catre cei
,:.:;.{t.'
77
i'
1
l'
i
l'
Il
l,
1

39. putemici. Fara aceasta, dezvoltarea civilizatiei este imposibila.
Con~tiinta individuala se na~te din cea colectiva. Indiferenta
Înseamna dezicerea de iubire ~i de sentimentul uniunii cu altii.
Acest lucru se poate numi boala.
Exista doua puncte de vedere În legatura cu modul În care
trebuie sa ne comportam fata de omul suferind. În conformitate
cu punctul de vedere oriental, aceasta este karma lui, omul a
meritat acest lucru ~i el nu trebuie ajutat. Se pare ca din acest
motiv În India saracilor nu Ii se da nimic. În conformitate cu
punctul de vedere occidental care, Într-o mai mare masura
izvora~te din bazele cre~tinismului, cel care sufera trebuie
ajutat. ~i Într-o opinie ~i În cealalta exista probleme, dar În
acela~i timp În ambele punte de vedere exista un adevar.
Compatimindu-se ~i ajutându-se unii pe altii, oamenii se
dezvolta rapid ~i se realizeaza un schimb de informatii. Dar
compatimirea interioara duce la faptul ca omul ia problemele
bolnavului asupra sa. Daca suferintele ~i neplacerile omului
sunt determinate de gre~elile privind conceptia despre lume ~i
de un caracter urât, atunci cu cât prime~te mai amplu ajutorul,
cu atât mai rau devine caracterul lui ~i mai gre~ite conceptiile
despre lume. Punctul de vedere oriental care este izbavit de
sentimentele launtrice contribuie la aparitia separarii ~i
frâneaza dezvoltarea. Nu Întâmplator În India, au existat un
timp atât de Îndelungat castele. Tu e~ti sarac, aceasta este
soarta ta. Trebuie s-o Întelegi ~i sa nu invidiezi pe cei bogati,
nu Încerca sa schimbi statutul tau. A~a cum se obi~nuie~te sa se
spuna, adevarul este la mijloc. Daca ne exprimam mai exact,
atunci adevarul nu se afla Între doua contradic(ii ci deasupra
lor. Daca Încercam sa unim gândirea orientala ~i cea
occidentala, un nou punct de vedere, probabil, va arata În felul
unnàtor: boala, problemele, nenorocirile omului constituie
rezuItatul starii sale interioare ~i a sufletului imperfect. Dar
trebuie ajutat. Însa ajutorul trebuie sa fie corect. În primul rând
trebuie sa acordam ajutor sufletului omului, ajutor pentru
formarea caracterului sau, a conceptiei sale iar apoi a corpului
sau.
Pentru a deveni indiferent trebuie sa omorâm iubirea din
suflet. Dar deseori indiferenta constituie rezultatul compasiunii
~i a grijii exagerate fata de altii. Atunci când noi nu ajutam
sufletul, adica nazuinta lui spre Divin, când pentru noi ajutorul
reprezinta numai desTatarea dorintelor ~i bunastarii umane,
a(unci Încep sa se razbune pe noi pentru ajutor iar compasiunea
nu 0 data se transforma În indiferenta.
Concluzia e simpla: pentru a nu deveni indiferenti trebuie sa
avem capacitatea sa vedem Divinul În fiecare om ~i sa ajutam
În primul rând acest Divin. Atunci noi yom fi În stare sa vedem
când este nevoie sa ajutam Înveli~ul omului, când e permis
ajutorul ~icând e interzis. Pentru a vedea Divinul În celalalt om
trebuie sa Învatam sa vedem Divinul din noi, pentru aceasta În
orice conditie a situatiei de viata nu este permis sa ne dezicem
de iubire, sa 0 subapreciem ~isa Încercam sa 0 dirijam.
78 .::;,;fJ.'
79