1. APRILIE - IUNIE 2008
IL GIRO
OLIMPIADA 2008
DREPTURILE LIGII
TENIS - HOȚUL DE INIMI
MOTO GP -VOR FI 18
TRADEGIA KENYANĂ
GOLF -TRASEE DEVIS
INTERVIU EDVIN MARTON
PREMIERE LEAGUE
FOTBAL - ULTIMUL FARAON
BASCHET PE CALEA UNDELOR
BANI ŞI FOTBAL
ATINGEREa
LUI MIDAS
ș

3. 8 Hoţul de inimi
Gustavo Kuerten ne-a vrăjit pe toţi din 1997, vreme
de vreo cinci ani, cu loburile sale, cu reverele trase cu
rigla şi zâmbetul de copil pus pe şotii. A câştigat de
trei ori la Roland Garros şi ne-a făcut să ne fie dor de
el de fiecare dată când n-a mai apărut acolo.
detalii
Nu te mai gândi, nu te obosi să-l cauţi. Nu
există! Şi asta face ca acest job atât de spe-
cial să fie extrem de fascinant. Ca să reu-
şească, un antrenor are nevoie de onestita-
te, competenţă şi abilitate în comunicare.
Acestea sunt obligatorii. În orice moment
el este gata să-şi sacrifice cu mărinimie
timpul, banii, tinereţea. Trebuie să fie lider.
Nu mai este nici o surpriză faptul că astăzi
antrenorul este în pas cu noua tehnologie
pe care o include în programul de antrena-
mente, încercând să elimine fracţiunile de
secundă care ar putea face diferenţa între
medalia de aur şi locul patru (La Olimpiada
de la Atena din 2004, diferența dintre câşti-
garea şi pierderea a 5 medalii de aur de că-
tre echipa Marii Britanii a fost de doar 0,515
secunde!! )
Până la urmă “un antrenor se transformă
într-un OM POLITIC, un JUDECĂTOR, un
ORATOR, un INVENTATOR, un PROFESOR
DE SPORT, un SPECIALIST ÎN FINANŢE, un
PSIHOLOG şi un DUHOVNIC. Este bine dacă
pricepe ceva şi din magia numerelor ca
ASTROLOG. Să fie OPTIMIST, şi uneori să se
prefacă a fi pesimist. Trebuie să pară MO-
DEST şi uneori foarte MÂNDRU, ASPRU şi
FERM, dar la momentul oportun chiar slab
şi conciliant. ÎNCREZĂTOR, dar REŢINUT,
entuziast dar nu prea mult. Să aibă pielea
unui elefant, sălbăticia unui leu, mirosul
unui câine, curajul unui taur, rezistenţa unei
antilope, înţelepciunea unei bufniţe, vicle-
nia unei vulpi, inima unei pisici. Este bine
dacă la toate acestea antrenorul posedă
perfecţiunea unui rutinat jucător de poker
care joacă din mână.”, aşa după cum scria în
1956 Wayland din Michigan.
16 Atingerea lui Midas
Conform societăţii de audit Deloitte, încasările princi-
palelor 20 de cluburi de fotbal din lume au crescut cu
11% în sezonul 2006-2007, ajungând la 3,7 miliarde
de euro. Este cea mai mare creştere înregistrată de
patru ani încoace.
ANTRENORUL
PERFECT
27 Rebeliiroşii
În semn de protest faţă de cumpărarea clubului de
către americanul Malcom Glazer, peste 4000 de su-
porteri ai lui Manchester United şi-au făcut propria
echipă.
32 Il Giro
Rămas fără titlul la general din Pro Tour, Danilo di
Luca nu-şi va apăra trofeul pe care-l câştiga anul tre-
cut în Turul Italiei. Cauza? Nivelul scăzut de hormoni
la testul anti-doping, semn al prezenţei unor agenţi
mascanţi.
42 Olimpiada 2008
Organizatorii chinezi au intrat pe ultima sută de
metri, înaintea marelui eveniment programat în pe-
rioada 8-24 august, la Beijing. Sunt inaugurate baze
sportive şi instituţii culturale deopotrivă, se lucrează
laschimbareamentalităţiipoporuluichinez,șilaînlă-
turarea efectelor devastatoare ale poluării cauzate de
dezvoltarea industrială galopantă.
64 Fugi ca să nu fii ucis
Pe30decembrie,înKenyaauizbucnitdisputeviolen-
te după alegerile prezidenţiale între grupurile parti-
zane candidaţilor. Triburile au început un război crud
care a zguduit ţara care produce cei mai buni şi mai
mulţi alergători pe distanţe lungi şi medii din lume.
Iar atleţii au fost şi ei prinşi în ghearele morţii.
Editor coordonator: Ivonne Ghiţă
Art Director: Codruţ Bendovski
Foto: GETTY IMAGES
ISSN 1843 – 9926
Prepress şi Tipar: Master Print Super Offset
Editat de Sport TV Management
Str. Dr. Ernest Djuvara 30, sector 6,
Bucuresti, telefon: 316 3380
e-mail: office@sportline.ro
5APRILIE - IUNIE 2008

4. I
NTRAT ÎN cel de-al treilea său an de
existenţă, Circuitul Global al Campi-
onilor se extinde. Startul va fi dat în
Capitala Qatarului, în decorul selectu-
lui Club de curse şi echitaţie din Doha,
gazdă a întrecerilor hipice la ediţia din
2006 a Jocurilor Asiatice, în cel de-al doilea
week-end al lunii aprilie.
În mai 2008, competiţia va ajunge într-o
altă locaţie nouă, de data aceasta de pe Bă-
trânul Continent, odată cu Derbiul de dresaj
şi sărituri peste obstacole de la Hamburg.
Pentru ca finala sezonului să se desfăşoare
la São Paulo, Brazilia.
Începând din acest an, această adevărată
Ligă a Campionilor va deveni o parte inte-
grantă a seriei de competiţii organizate sub
egida Federaţiei Ecvestre Internaţionale.
Modul de desfăşurare al fiecărui Grand Prix
a rămas neschimbat: cei mai valoroşi 30 de
săritori peste obstacole din lume vor fi in-
vitaţi să concureze în două manşe, poate
chiar în baraj, pentru premii totalizând câte
300.000 de euro. Va fi alcătuită o ierarhie
generală, în funcţie de care cei mai bine
clasaţi 25 de călăreţi vor concura în finala
din Brazilia, acolo unde premiile vor fi de
un milion de euro.
Eurosport Events se va ocupa în continuare
de organizare, începând de la drepturile de
producţie TV până la distribuţia drepturilor
de difuzare (prin intermediul propriilor ca-
nale sportive şi sub-licenţiere), ca şi de vân-
zarea drepturilor de marketing. Toate com-
petiţiile vor fi transmise în direct, în
sâmbăta respectivă, la Eurosport.
p
remiile LAUREUS reprezintă
pentru sport ceea ce Oscarurile în-
seamnă pentru industria filmului.
Desfăşurată în premieră în alt loc
decât la Monte Carlo, ceremonia
decernării trofeelor de la Sankt Petersburg,
din sala de concerte a teatrului Mariinsky,
l-a adus pentru a patra oară în luminile ram-
pei pe Roger Federer. Elveţianul şi-a materi-
alizat dominaţia asupra Circuitului Mondial
într-un al patrulea Premiu Laureus conse-
cutiv - record absolut în domeniu - într-o
ierarhie ajunsă la cea de-a noua sa ediţie.
Dacă la masculin alegerea a fost uşurată de
supremaţia unor Tiger Woods sau Michael
Schumacher, ambii deţinători a câte alte
două trofee Laureus (celălalt fiind primit de
Lance Armstong), la feminin încă nu a apă-
rut sportiva care să fie votată în două rân-
duri în această postură.
Tenisul a devenit primul sport ai cărui re-
prezentanţi sunt încununaţi cu trofeele
pentru merite deosebite, atât la masculin,
cât şi la feminin. Autoritatea cu care Roger
şi-a dominat adversarii a fost replicată anul
trecut în zona feminină a tenisului mondial
de Justine Henin (foto dreapta). Belgianca a
devenit cea de-a treia reprezentantă a spor-
tului cu racheta care primeşte onorurile din
partea membrilor Academiei Laureus, după
Jennifer Capriati şi Serena Williams.
Atletismul rămâne sportul care a oferit cele
mai multe laureate (patru), deşi în cazul
celei dintâi - Marion Jones - s-a dovedit că
performanţele de pe pista de sprint au fost
mai degrabă rezultatul unor efecte “speci-
ale”, pentru a folosi un termen din aceeaşi
industrie a filmului.
După patru ani, o altă reprezentativă naţio-
nală de rugby campioană a lumii primeşte
onorurile cuvenite sportului de echipă. Afri-
ca de Sud a fost desemnată cea mai valoroa-
să garnitură a anului trecut, după perfor-
manţa de la Cupa Mondială din Franţa.
OSCARUL
DIN SPORT
MIROSLAVAVAVRINEC este femeia care veghea-
zăasupracariereiluiRoger.Logodnicăşimana-
ger în acelaşi timp, Mirka l-a cunoscut pe lide-
rul tenisului mondial la Olimpiada de la Sydney
2000, când ambii au reprezentat Elveţia. Mirka
a imigrat împreună cu părinţii din Slovacia na-
tală în 1980, pe când avea doi ani
DOHA,QATAR,10-12APRILIE
HAMBURG,GERMANIA,1-4MAI
CANNES,FRANȚA,12-15IUNIE
MONTECARLO,MONACO,26-28IUNIE
ESTORIL,PORTUGALIA,10-12IULIE
VALKENSWAARD,OLANDA,31IULIE-3AUGUST
AREZZO,ITALIA,11-13SEPTEMBRIE
SAOPAULO,BRAZILIA,8-12OCTOMBRIE
CIRCUITUL
GLOBAL
ALEX GHEORGHIAŞ
ALEX GHEORGHIAŞ
6 APRILIE - IUNIE 2008

5. Ne-a vrăjit pe toţi din 1997, vreme de vreo cinci ani, cu loburile
sale, cu reverele trase cu rigla şi zâmbetul de copil pus pe şotii.
A câştigat de trei ori la Roland Garros şi ne-a făcut să ne fie dor
de el de fiecare dată când n-a mai apărut acolo. Anul acesta,
turneul parizian îl primeşte cu braţele deschise pentru cel mai
emoţionant adio cu putinţă.
Gustavo Kuerten
În 2001, când a câştigat ultima oară la Roland Garros, GUSTAVO
KUERTEN a desenat pe zgura pariziană o inimă imensă, arătându-
şi astfel dragostea pentru singurul turneu de Grand Slam pe care
l-a câştigat de-a lungul carierei sale
Gustavo a fost numărul 1 mondial în trei
rânduri: 4 decembrie 2000- 28 ianuarie
2001, 26 februarie 2001- 1 aprilie 2001,
23 aprilie 2001- 18 noiembrie 2001
COSMIN STĂNILOIU

6. venire spectaculoasă de la 2-1 în favoarea
rusului, cu un set patru câştigat la zero şi
semifinalele, în faţa unui belgian surprin-
zător, Filip Dewulf, venit din calificări. Şi
finala, prima mare finală, cu spaniolul
Sergi Bruguera, învingătorul de la Paris
din 1994. 6-3, 6-4, 6-2 sunt cifrele de
pe tabelă. Şi la final nebunia, bucuria,
lacrimile, şi uimirea tuturor. Cine era
de fapt acest brazilian deşirat şi îm-
brăcat de parcă pleca la plajă, să facă
surf, fără nici o grijă şi fără nici o tea-
mă? Până la urmă nici nu mai conta
cine era, pentru că Parisul îşi desco-
perise amantul cel mai de soi, îndră-
gostitul care se dăruise total jocului,
zgurei şi privitorilor săi. Aveau să mai
trăiască împreună alte două începu-
turi de vară toride, în 2000 şi 2001,
când Guga câştiga iar titlul şi inimile
noastre, ale tuturor. Iar anul acesta ne
revedem cu el emoţionant, pentru că
amantul perfect parizian se întoarce
pentru a închide un cerc. De aici a în-
ceput totul acum 11 ani, aici se va ter-
mina.
A
fost dragoste la prima vedere. Vi-l mai amintiţi? Câr-
lionţii arămii, lunganul zâmbăreţ şi colorat desenând o
inimă mare pe zgura de la Roland Garros, în 2001? Nu, nu
era o inimă pe care am crezut că ne-ar fi dăruit-o nouă,
sau bunicii lui. Nu, erau inimile noastre adunate la un loc,
ale celor din tribună sau de la televizor, furate de el şi adunate în
acea inimă conturată cu racheta. Şi cu ce altceva putea să ne de-
seneze inimile, dacă nu cu acea minunăţie de rachetă care putea
fi orice în mâna lui dreaptă, arcuş de vioară, trompetă, claviatură
de pian sau pensulă, uneori zmeu ridicat măiastru spre ceruri, sau
bagheta magică ce îndeplineşte orice vis. Şi cum altfel puteam face
rotundă această poveste de dragoste dacă nu primindu-i în dar
reîntoarcerea? Guga ne desenează iarăşi inimile într-una singură
la Paris, primăvara aceasta, mai dăruită iată decât cele de dinainte.
Gustavo Kuerten se întoarce, precum orice hoţ respectabil, la locul
faptei. Să ne dea inima înapoi, sau noi să-l mai lăsăm să ne-o fure,
încă o dată, pe a noastră?
Copilul zâmbea printre
racorduri
Gustavo Kuerten a învăţat prima oară să
plângă. La Florianopolis, pe coasta sudică a
Braziliei, copilul roşcat a descoperit mai în-
tâi că fratele său mai mic, Guilherme, nu se
putea juca cu el. Acesta a suferit la naştere
un accident cerebral şi a rămas pentru res-
tul vieţii cu insuficienţe mari şi probleme
grave. Într-un cărucior, aproape paralizat
complet, se lupta zi de zi să trăiască. Guga
îl privea şi nu înţelegea de ce lucrurile se
întâmplă în acest fel. Abia când a fost suficient de mare, avea deja 6
ani, tatăl său, Aldo, l-a dus prima oară la tenis. Guga stătea pe mar-
gine şi privea cum joacă părintele său, sau cum arbitrează meciuri
de juniori. Şi a început să descopere o altă joacă, în care nici nu-l
trăda pe Guilherme, nici nu renunţa la bucuria jocului. Când avea
opt ani însă, tenisul i-a produs prima dramă. Aldo arbitra o partidă
la un turneu de juniori şi a făcut stop cardiac. A murit. De ce Guga
n-a renunţat atunci? Cum de l-a mai lăsat dona Alice să intre pe
terenul de zgură? Poate bunica Olga, cea care îl lua de mână să-l
ducă la antrenamente? Poate antrenorul Oscar Wegner, faimos la
Florianopolis, care a convins-o că puştiul e foarte talentat? Sau mai
târziu poate Larri Passos, cel care vreme de 15 ani l-a pregătit apoi
pe Gustavo? Sau poate că viitorul nebănuit care i se deschidea puş-
tiului înainte...Sau poate nerăbdarea aceea din fiecare zi în care îşi
lua rachetele şi pleca spre teren, zâmbind ştirb printre racorduri şi
visând că va câştiga, într-o zi, undeva, un mare turneu.
Amantul perfect
Roland Garros a fost mereu turneul mai altfel, mai poetic, special,
lipsit de rigiditatea Wimbledonului sau de viteza americană de la
Flushing Meadows. Zgura roşie, praful, stopurile la fileu, loburile,
toate acestea îl fac unic, cu un parfum inconfundabil. Guga iubea
şi nu ştia ce, până în ziua în care a ajuns prima oară la Paris. În 1996,
tânărul care nu împlinise încă 20 de ani juca în calificări la Roland
Garros şi ajungea prima oară în scurta-i carieră pe tabloul princi-
pal. A pierdut chiar din turul întâi, în faţa sud-africanului Wayne
Ferreira. Era încă doar exotic şi nimic mai mult. În 1997 totul a înce-
put cu Slava Dosedel. Kuerten era deja pe tablou, fiind locul 66 în
clasamentul profesioniştilor, şi a trecut de turul întâi învingîndu-l
pe ceh. A urmat la rând suedezul Bjorkman, iar în turul al treilea
primul favorit ivit în cale, Thomas Muster, austriacul cap de serie
numărul cinci. Cinci seturi împotriva lui, apoi alte cinci împotriva
rusului Andrei Medvedev şi calificarea în sferturile de finală. Adver-
sar, deţinătorul titlului, Yevgeniy Kafelnikov. Alte cinci seturi, o re-
Gustavo Kuerten
• 10 septembrie 1976,
Florianopolis, Brazilia
• Dreptaci, rever cu o mână
• 3 titluri de Grand Slam (toate la Roland
Garros 1997, 2000, 2001)
• 5 titluri de Masters Series
• 1 titlu Masters Cup 2000
• Premii în întreaga sa carieră:
14. 750.088 dolari
• 22 de titluri ATP la simplu
• 8 titluri ATP la dublu
• 15 finale de simplu ATP pierdute
Turneul de
despărţire
Gustavo Kuerten a suferit două inter-
venţii chirurgicale între 2002 şi 2004
şi niciodată apoi nu s-a mai refăcut
complet fizic. Ultimii doi ani n-a jucat
aproape deloc din acest motiv. Aşa că
a decis, la doar 31 de ani, să-şi înche-
ie cariera. Într-un mod sentimental şi
unic, participând la turneele cele mai
dragi lui. A început cu Openul Brazili-
ei, apoi Challengerul de la Florianopo-
lis, şi cele trei turnee Masters în care a
triumfat în Europa, Monte Carlo, Roma
şi Hamburg. Finalul, la Roland Garros.
În fiecare an în care a câştigat la Paris, Gustavo
Kuerten l-a învins în sferturile de finală pe
rusulYevgeniy Kafelnikov
În 1997, când a învins prima oară la Roland
Garros, a fost al doilea cel mai slab clasat în
topul ATP învingător de Grand Slam (locul 66).
Mark Edmonson învinsese în 1976 la Australian
Open de pe locul 212
Din 1997, în fiecare an,
premiul unui turneu câştigat
a fost donat unei fundaţii
umanitare
10 APRILIE - IUNIE 2008

7. C
um se explică evoluţia, dar mai
ales atitudinea în joc a lui Djokovic,
care câştiga primul său meci în cir-
cuitul ATP învingându-l pe france-
zul Arnaud Clement în ediţia 2004
a Open-ului de la Bucureşti? Probabil că cel
mai aproape de adevăr este Andrei Pavel,
care spunea că ceea ce te frapează la sârb
este încrederea şi tenacitatea sa. Încă de la
vârsta junioratului, Djokovic (al cărui idol a
fost Pete Sampras) îi asigura pe apropiaţii
săi că va ajunge sus în ierarhia jucătorilor
profesionişti şi spunea acest lucru cu o con-
vingere care îi şoca chiar pe reprezentanţii
unui popor obişnuit cu aceste valori carac-
teriale.
Novak consideră că fără suportul şi inspi-
raţia familiei sale nu ar fi ajuns niciodată
acolo unde este acum. Şi pentru că vorbim
de familia lui Djokovic, am fost cu toţii im-
presionaţi de această „galerie de suflet” cu
o prezenţă inedită la Melbourne. Alături de
tată, într-o ordine bine stabilită, îmbrăcaţi
în acelaşi echipament Adidas, dar fiecare
cu altă literă mare care forma diminutivul
NOLE al eroului lor, stăteau mama (Dijana)
si fraţii Marko (16ani) si Djordje (12 ani), am-
bii tenismeni.
În ultima vacanţă pe care şi-a permis-o
şi despre care nu prea vrea să vorbească
pentru că s-a petrecut în Insulele Maldive şi
ştie că mulţi nu pot să-şi permită să viziteze
acele locuri, Novak Djokovic şi-a descoperit
o nouă pasiune: diving-ul.
Marea dorinţă a sârbului este să aibă o în-
tâlnire cu rechinii, de care se teme cel mai
mult, dar de care se simte atras în mod
deosebit. Alături de prietena sa Jelena (o
altă persoană decât „prietena de suferinţă”
Jelena Jankovic) a avut deja o întâlnire cu
rechini doar de un metru lungime, pe care
Nole îi caracterizează ca fiind nepericuloşi,
pentru că „dacă te atacă îţi pot mânca un
deget de la mâini sau de la picioare şi nu e
mare lucru pentru că avem câte 10 din fie-
care”, glumeşte el.
În continuarea vacanţei, a simţit îndatori-
rea pe care o avea „ca un adevărat creştin”,
să viziteze Ţara Sfântă. L-a impresionat în
mod deosebit momentul în care Isus îşi du-
cea crucea pe Via Dolorosa, şi la cele şapte
opriri ale sale, în zilele noastre, creştinii fac
rugăciuni. În final el recomandă tuturor să
viziteze, cu orice efort, Israelul si Ierusali-
mul.
Motivul real pentru care a fost în Israel, ţara
de origine a celor doi manageri ai săi, a fost
însă acela de a face investigaţii şi de a da
teste care să îi evidenţieze starea şi nivelul
pregătirii sale fizice.
Privindu-l evoluând în ultima vreme şi în
special în memorabilele meciuri care i-au
adus laurii de la Australian Open-ul din
acest an ( turneu în care a pierdut un singur
set), pot afirma că Novak Djokovic, un tânăr,
dar deja mare jucător de tenis, cu privire ju-
căuşă, plină de expresivitate, va lăsa tot
timpul impresia, atât pe terenul de tenis cât
şi în afara lui, că nu doar suferinţa semenilor
şi bombardamentele pot accentua calităţi
ca tenacitatea, sârguinţa si lupta până la ca-
păt, tipice marilor personalitaţi sportive
ENVOGUE
În vremurile noastre,„extraterestrul”Roger Federer a fost cel trimis
să facă regulile în tenis. A avut de luptat, la început, cu„armada
spaniolă”,condusădebătăiosulRafaelNadal,darjucătorulcuşanse
reale să-l înfrunte pe elveţian, mai ales pe termen lung, pare să
fie Novak Djokovic, de abia trecut de 20 de ani. Longilin şi astenic
după criterii medicale ( 1,87 m înalţime, 80 kg), la prima vedere
sârbul dă impresia de fragilitate.
Novak
Djokovic
SORIN POPESCU
12 APRILIE - IUNIE 2008

8. D
e când Telesport dobândea
aceste drepturi pentru o sumă
considerată atunci ca fiind foarte
mare (28 milioane euro pe 4 ani)
ridicând ştacheta de la nivelul de
3-4 milioane dolari la 7-8 milioane de euro
pe an, s-au consolidat importante grupuri
media şi au apărut platformele digitale,
potenţiale ‘bombe cu ceas ale hiperinflaţiei
drepturilor’.
O creştere pronunţată a valorii drepturilor
de fotbal va atrage atenţia asupra altor fe-
deraţii, a unor sporturi până acum ignorate
cărora li se vor oferi chiar sume de bani – o
premieră ! - pentru drepturi de televizare.
Ca urmare, imensul spaţiu lăsat liber de
“Liga lui Mitică” va obliga unele televiziuni
generaliste fie să investească în alte drep-
turi, fie să renunţe pentru o lungă perioadă
la sport, moment în care însuşi statutul lor
de “generaliste” este ameninţat, iar ratingul
mediu poate scădea serios. Concentrarea
fotbalului românesc pe 2-3 canale, coro-
borată cu o Ligă a Campionilor care se va
vedea puţin pe TVR şi doar pe platforma
BOOM va induce o reaşezare a ierarhiei
transmiţătorilor, a ratingului lor mediu, al
distribuţiei bugetelor de publicitate, dar şi
o reaşezare a interesului comercial şi public
înspre federaţiile sportive româneşti; şi,
evident, o mare luptă între factorii de pu-
tere din fotbal pentru accesul la puşculiţa
UEFA, dar şi la cea românească, acum mult
mărită.
E de așteptat, prin urmare, ca sporturi pre-
cum Liga a II-a de fotbal, handbal, baschet,
box, rugby, hochei, dar şi gimnastică, atle-
tism, golf, tenis, etc să fie mai mult curtate
şi promovate de televiziuni; e de aşteptat
un interes sporit pentru competiţiile care
se desfăşoară în România şi, în consecinţă,
încet-încet va apărea şi plata pentru aceste
drepturi. Depinde însă de fiecare federaţie
sau organizator de competiţii să-şi inven-
teze câte un Mitică Dragomir pentru a-şi
valorifica şansa!
În vreme ce atenţia era concentrată asupra
celor care în mod tradiţional luau în calcul
cumpărarea drepturilor sportive (TVR, Pro
TV, Antena 1 dar şi, mai recent, Telesport
şi Kanal D), prezenţa la nivel declarativ al
platformei digitale BOOM TV printre pre-
tendenţii drepturilor Ligii I a părut iniţial o
curiozitate. Dar intenţiile lor erau foarte se-
rioase, “vina” acestora fiind doar că au fost
puţin “înaintea vremurilor” şi nu au avut
suficientă forţă să rişte foarte mulţi bani şi
2-3 ani de pierderi. BOOM ar fi avut nevoie
de bani şi planuri pe şase ani, nu pe trei şi
atunci cu adevărat ar fi putut deveni un Sky
românesc. Iar faptul că în final, spre surpri-
za tuturor câştigătorii acestor drepturi s-au
numit RCS şi Antena 1 arată că, de fapt, am
fost martorii încheierii, de facto, a unei eta-
pe de dezvoltare a pieţei de televiziune din
România: e vorba de supremaţia modelului
de business bazat pe finanţarea exclusivă
din publicitate, model care a rezistat cam
15 ani.
Primii paşi au fost făcuţi în 2006 de către
platforma digitală BOOM TV care şi-a creat
un număr mare de programe proprii, nu-
trind o fascinaţie mergând până la obse-
sie vis-a-vis de modelul Sky Television. Tot
atunci, cel mai mare operator de cablu şi sa-
telit din piaţă, UPC Romania, făcea eforturi
să-şi asigure conţinut propriu, prin canalele
nişă MGM, Sport 1, care se alăturau altora
asupra cărora avea un control semnificativ.
Uriaşa lovitură dată de RCS prin accesul
la aceste drepturi de lux pentru România
marchează atât debutul hiperinflaţiei drep-
turilor (concurenţa va creşte preţul oricărui
program : sport, film, etc) cât şi debutul co-
existenţei modelului de business finanţată
de publicitate şi al celui finanţat prin plata
mai mult sau mai puţin directă.
Suma de 84,5 milioane euro este cam mare
(sau ar fi cam riscant) pentru a conside-
ra o amortizare doar din publicitate şi din
uşoara creştere a abonamentului de cablu,
deşi calculele ies şi aşa. Riscul provine mai
degrabă din impredictibilitatea datelor
macroeconomice care pot influenţa seri-
os vânzările advertiserilor şi, prin urmare,
bugetele acestora şi care ar putea la fel de
bine să pună oarecare presiune pe “coşul
familial” din care un abonament la cablu
sau DTH face evident parte.
Dacă grupul Intact este oarecum obligat
să utilizeze modelele tradiţionale de tele-
viziune (finanţare prin publicitate – Antena
1 sau taxe sau taxe + publicitate – Arenna
TV) RCS are reala şansă să mai facă un pas
înainte, utilizând alte doua resurse pe care
le are la dispoziţie: cea mai mare reţea in-
ternet din România şi o (incipientă) bază
de abonaţi ai telefoniei sale mobile. Ar fi cu
adevărat uimitor să vedem că măcar unul
sau două meciuri sunt disponibile exclu-
siv online, eventual gratis pentru abona-
ţii la internetul RCS…(de fapt RCS & RDS,
dar îi numim RCS pentru simplificare) sau,
cine ştie, gratis (şi) pentru abonaţii Gazetei
Sporturilor sau ai site-ului gsp.ro!
E mult prea devreme pentru tv pe mobil,
dar internetul ar putea asigura venituri ne-
sperate; un meci transmis live poate fi acce-
sibil oricărei conexiuni internet (dispărând
limitarea impusă de reţeaua de cablu sau
de numărul de abonaţi dth) şi de oriunde
din lume! Iar de la românii din străinatate
cred că se poate percepe cu mare uşurinţă
4-5 euro pentru un meci gen opţiunea 2-3
sau chiar 10 euro pentru un Dinamo-Stea-
ua! IP-urile româneşti ar putea avea parte
de tarife mai mici, într-adevăr, abonaţii
“mobili” pot fi atraşi şi fidelizaţi cu conţinut
de Liga 1 în vreme ce abonaţilor la cablu şi
DTH, RCS le poate oferi un canal cu măcar 2
meciuri exclusive, lăsând pentru Antena 1
grosul veniturilor din publicitate si pentru
Arenna TV şansa extracţiei unor importan-
te sume de bani din toată piaţa, inclusiv de
la competitorii RCS.
Cu eforturi editoriale nu chiar mari s-ar pu-
tea asambla un serviciu (e impropriu să-i zi-
cem canal tv) care să permită pay-per-view
pentru toate meciurile (pericolul afectării
ratingului tv este infim – cine ar plăti bani
să vadă pe net ceea ce are, mai ieftin, la
tv?) transmisii live ale conferinţelor de pre-
să, magazine, rezumate, reluări, etc care ar
completa nu numai acoperirea dar şi veni-
turile RCS + Antena 1. Tot aceste drepturi
ar asigura Antenei 1 o trecere en fanfare la
formatul HD, format care ar putea fi dispo-
nibil… exclusiv... pe Digi TV!
Spre deosebire de o serie de opinii apărute
imediat în presă după aflarea ştirii că RCS şi
Antena 1 au câştigat drepturile, opinii care
lăsausăseînţeleagăcăvafidificil/imposibil
să se acopere cheltuiala cu aceste drepturi
sau că singura şansă este mărirea abona-
mentului la cablu (uitând că RCS are oricum
unul dintre cele mai mici abonamente şi că
o eventuală mărire de 0,5 euro pe lună nu
e chiar aşa catastrofică…), observând că
tandemul câştigător poate face fix ce vrea
în domeniul canalelor de televiziune, că are
la dispoziţie internet, telefonie fixă şi mobi-
lă, aş zice că nu văd cum, la finalul celor 3
ani, să nu scoată un profit semnificativ din
exploatarea drepturilor Ligii. Adică, măcar
50%.
Cu o singură condiţie: campionatul nostru
să fie şi în viitorii 3 ani la fel ca şi până acum.
Adică plin de scandaluri, bârfe, zvonuri, cu-
lise, declaraţii, brichete, arbitrii, poziţii nefi-
reşti, etc. În caz că lumea fotbalului va deci-
de să se ”creştineze” brusc, cum calitativ
situaţia din teren nu e roză, dacă nici la im-
presia artistică nu mai punctează, şi-ar sa-
bota singuri atât ratingul cât şi pe cei care
au dat pe 18 hectare de gazon mai mult de-
cit a dat Ford pe fabricile Oltcit.
(articolul exprimă doar opinia autorului, ne-
putând fi asociat, în nici un caz, cu Eurosport
SA)
Drepturile
Ligii
Cel mai important eveniment din lumea sportului românesc, din
punctdevederealefectelorpetermenlung,nueniciEURO2008,nici
Olimpiada,nicirecordurilesportiveobţinuteanulacesta,civânzarea
drepturilordefotbalpentruCampionatulNaţionaldefotbal.
ANALIZĂ ANALIZĂ
ADRIAN ILIE
foto: Pro Sport
14 APRILIE - IUNIE 2008

9. Încasărileînfotbalcrescrapidşiaudeclanşatconflicteîntresferele
deputere.Împărţirea“minelordeaur”şicumpărarea tradiţiei sunt
principalele caracteristici ale luptei
Atingerea
lui Midas
SEPP BLATTER este omul sub al cărui mandat
FIFA se transformă într-o gigantică afacere, cu
un profit pe măsură
ADRIAN GEORGESCU

10. D
intre aceste 20 de cluburi, şase sunt
din Anglia, câte patru din Germania şi Italia,
trei din Spania, două din Franţa şi unul din
Scoţia. Performanţa care atrage cel mai mult
atenţia în acest top al eficienţei financiare
este cea a cluburilor germane, însă ea are o explicaţie:
efectul organizării Campionatului Mondial din 2006 în
Germania, când cluburile importante au primit stadi-
oane noi sau refăcute.
Un pas în afara
graniţei
Ne aflăm, aşadar, într-un Big Bang inversat. Dacă ex-
pansiunea Universului a fost cauzată de o acumulare
imensă de energie, aici cucerirea pieţelor importan-
te din întreaga lume (mai ales China şi Statele Unite)
duce la o acumulare importantă de bani.
Când miza creşte aproape exponenţial, sporeşte însă
şi încordarea la masa de joc. La începutul lunii februa-
rie a acestui an, preşedintele executiv al Premier Lea-
gue, Richard Scudamore, a anunţat intenţia forului
englez de a mări numărul de etape din campionat cu
una. Cum în Premier League sunt 20 de echipe, sezo-
nul ar urma să aibă 39 de runde, cele 10 partide în plus
urmând să se desfăşoare în afara Angliei.
De ce ar dori conducătorii fotbalului englez, supraîn-
cărcat de competiţii, unde se joacă şi pe 1 ianuarie, să
adauge o reprezentaţie în plus? Simplu, pentru bani.
Transgresând cu mult graniţele Angliei, fotbalul din
această ţară trebuie să îşi satisfacă noile pieţe de des-
facere.
Nu e însă atât de simplu. Când sferele de influenţă
sunt împărţite, orice extindere teritorială are o parte
proastă: se petrece în detrimentul altei forme de au-
toritate. În cazul de faţă, FIFA. La numai câteva zile de
la anunţarea proiectului “Meciul 39”, Sepp Blatter, a
avut o replică dură la adresa ideii respective, pe care
a catalogat-o drept “un abuz, o măsură ipocrită şi de
neacceptat”. Preşedintele FIFA a afirmat că va instrui
asociaţiile naţionale să nu accepte desfăşurarea me-
ciurilor din campionatul englez pe teritoriul lor, ame-
ninţând deloc voalat Anglia, care candidează pentru
organizarea Cupei Mondiale din 2018, cu neacordarea
acestui drept.
G14, sau cluburile
împotriva FIFA
Nu este însă nici primul, nici cel mai important conflict
între nişte organizaţii locale şi forul tutelar. Principalul
ghimpe în coasta UEFA şi FIFA s-a numit, până la mij-
locul lunii ianurie 2008, G14. Aceasta a fost o structură
creată din cele mai bogate 14 cluburi de fotbal euro-
pene, la care ulterior s-au mai adăugat 4: Ajax Amster-
dam, Arsenal, Barcelona, Bayer Leverkusen, Bayern
München, Borussia Dortmund, Internazionale Milano,
Juventus, Liverpool, Lyon, Manchester United, Mar-
seille, AC Milan, Paris Saint Germain, Porto, PSV Eind-
hoven, Real Madrid şi Valencia.
De ce atâtea cluburi concurente, din atâtea ţări, s-au
unit într-o acţiune comună îndreptată împotriva FIFA
şi UEFA? Simplu, pentru bani. Grupările sportive consi-
derau că primesc prea puţin la împărţeală.
Creat la iniţiativa celor de la AC Milan în 1998, G14
lupta pe două fronturi. Primul urmărea despăgubi-
rea cluburilor de către federaţiile naţionale în cazul
în care jucătorii convocaţi la competiţii interţări ar fi
fost accidentaţi în timpul turneelor. Cel de-al doilea
front presupunea organizarea unei competiţii între
cluburile de top, care să “îngroape” Liga Campionilor.
În septembrie 2006, G14 a acţionat FIFA în judecată,
sprijinind clubul Charleroi, al cărui jucător marocan
Oulmers a stat opt luni pe tuşă din cauza unei acciden-
tări suferite în timpul unei partide amicale susţinute
alături de selecţionata ţării sale cu Burkina Faso. În tot
acest timp, Sepp Blatter a refuzat nu doar să despăgu-
bească grupările de fotbal, dar nici măcar nu a recu-
noscut G14 …
… până la începutul anului în curs, când s-a ajuns la
un acord, iar G14 s-a autodesfiinţat. FIFA a creat un
fond comun, bani proveniţi din drepturile TV şi din
acordurile de publicitate, de unde să fie despăgubite
cluburile în cazul accidentării unui jucător aflat sub
contract, dacă acest fapt se produce în timpul unei
partide susţinute la echipa naţională.
A fost în mod cert un compromis, de vreme ce suma
nu urmează să ţină cont de salariul pe care jucătorul îl
primeşte de la club.
Săîncepemcuniştecifre.ConformsocietăţiideauditDeloitte,încasărileprincipalelor
20decluburidefotbaldinlumeaucrescutcu11%însezonul2006-2007,ajungând
la3,7miliardedeeuro.Esteceamaimarecreştereînregistratădepatruaniîncoace,
primele 20 de cluburi încasând astăzi de peste trei ori mai mult decât o făceau în
sezonul 1996-1997.
Ca şef al UEFA, PLATINI încearcă să readucă
valorile tradiţionale ale fotbalului şi să
diminueze “influenţamalignăşiomniprezentă
a banului”
18 APRILIE - IUNIE 2008

11. 20 APRILIE - IUNIE 2008
Cumpărarea
tradiţiei
Preşedintele UEFA, Michel Platini, i-a trimis
o scrisoare deschisă premierului britanic
Gordon Brown, în care îi cerea acestuia
să salveze fotbalul de “influenţa malignă
şi omniprezentă a banului”. De fapt, ţinta
atacului lui Platini era nu banul, ci “banul
negru în exces”.
Cumpărarea cluburilor de primă mână din
Insulă de către magnaţi străini a declanşat o
creştere vertiginoasă a preţurilor pe piaţă.
Abramovici a cheltuit atâţia bani la Chelsea,
încât echipa ar trebui, potrivit directorului
executiv al clubului, Peter Kenyon, să câşti-
ge de două ori Liga Campionilor în zece ani,
pentru a nu fi în pierdere. Fraţii americani
Glazer au plătit 1,3 miliarde de euro pentru
Manchester United, compatrioţii lor Hicks
şi Gillett deţin FC Liverpool. Miliardarul rus
Usmanov are aproape 30 la sută din Arse-
nal, iar un fost premier al Thailandei, aflat
sub anchetă de fraudă fiscală, licitează pen-
tru Manchester City. Grupări precum Aston
Villa, Portsmouth şi West Ham se află într-o
situaţie asemănătoare.
Cum vor reuşi cluburile mici să reziste
acestei spirale inflaţioniste, când căpitanul
lui Chelsea, John Terry, are un salariu de
200.000 de euro pe săptămână, bani de
provenienţă îndoielnică? Premierul britanic
Gordon Brown nu are stipulat în fişa postu-
lui că trebuie să răspundă la o astfel de în-
trebare. Replica dată lui Platini – “Guvernul
sprijină autonomia sportului şi dreptul lui
la autodeterminare” – este însă mai blândă
decât cea oferită Uniunii Europene. Unui
raport - care cuprindea cereri similare ce-
lor formulate de Platini – i s-a răspuns sec:
“Nu vom permite ca fotbalul britanic să fie
condus de la Bruxelles”.
Până la a fi condus de la Bruxelles, fotbalul
britanic – şi, în curând, cel european - este
dirijat de la o distanţă mai mare. Deocam-
dată, transformă tot ce atinge în aur. Însă
şi miticul rege Midas făcea acelaşi lucru,
până a descoperit că, din acest motiv, nu
mai poate mânca.
America
redescoperă
fotbalul
Cât câştigă cei mai bine plătiţi sportivi din
lume şi unde se regăsesc în acest top fot-
baliştii? Împărţirea pe discipline şi pe zone
geografice arată de ce miza principală
este piaţa americană.
Primul în Topul Forbes este, ca şi acum 5
ani, jucătorul de golf Tiger Woods. Dacă
însă în 2003 americanul era cu numai puţin
înaintea germanului Michael Schumacher,
acum nimeni nu se apropie de nivelul în-
casărilor sale. E drept, Schumi s-a retras
din activitate, dar cota sa de popularitate
ridicată continuă şi va continua să atragă
sponsori. Pe locul al treilea mondial, din
punctul de vedere al încasărilor, se află tot
unjucătordegolfamerican,PhilMickelson.
Este interesant faptul că doi practicanţi ai
unui sport aproape inexistent în Europa se
află pe podium.
Bineînţeles,fotbaliştiiauundubludezavan-
taj, practică un sport de echipă, deci atenţia
nu este aţintită, în timpul unei competiţii,
numai asupra lor, şi-l practică pe un con-
tinent unde acest sport joacă încă „în alte
roluri”. De remarcat este că David Beckham,
care domină pentru al patrulea an consecu-
tiv topul celor mai bine fotbalişti, câştigă cu
un milion de dolari mai mult faţă de anul
trecut, deşi s-a transferat de la Real Madrid
la Los Angeles Galaxy. Deşi a plecat de la cel
mai bogat club din lume într-un campionat
mediu din punct de vedere valoric, a ajuns
„where the money is”.
Ronaldinho poate fi, atât din punct de ve-
dere mediatic cât şi din cel valoric, un star în
Europa, el câştigă anual aceeaşi sumă ca şi
un baschetbalist retras de 4 sezoane, chiar
dacă este vorba de legendarul Michael Jor-
dan. Roger Federer (locul 13) poate domina
tenisul internaţional, dar jucătorul de ba-
seball Alex Rodriguez (12) câştigă anual cu
200.000 de dolari mai mult decât el.
CLASAMENT FORBES AL CÂŞTIGURILOR ÎN 2007
1. Tiger Woods (SUA/golf) 100 mil. USD
2. Oscar De La Hoya (SUA/box) 43 mil. USD
3. Phil Mickelson (SUA/golf ) 42,2 mil. USD
4. Kimi Raikkonen (Fin/F1) 40 mil. USD
5. Michael Schumacher (Ger/F1) 36 mil. USD
6. David Beckham (Anglia/fotbal) 33 mil. USD
7. Kobe Bryant (SUA/baschet) 32,9 mil. USD
8. Shaquille O’Neal (SUA/baschet) 31,9 mil. USD
9. Michael Jordan (SUA/baschet) 31 mil. USD
10. Ronaldinho (Bra/fotbal) 31 mil. USD
Dacă aruncăm o privire asupra aceluiaşi
top, dar din 2002, vom constata că atunci
nu exista niciun fotbalist printre primii
zece, în timp ce acum apar doi. Mai mult,
dintre sportivii europeni, doar Michael
Schumacher, aflat în gloria gloriei sporti-
ve, ocupa o poziţie acolo.
CLASAMENT FORBES AL CÂŞTIGURILOR ÎN 2002
1. Tiger Woods (SUA/golf) 78 mil. USD
2. M. Schumacher (Ger/F1) 75 mil. USD
3. Michael Jordan (SUA/baschet) 35 mil. USD
4. Shaquille O’Neal (SUA/baschet) 30,5 mil. USD
5. Oscar De La Hoya (SUA/box) 30 mil. USD
6. Kevin Garnett (SUA/baschet) 28 mil. USD
7. Alex Rodriguez (SUA/baseball) 26 mil. USD
8. Grant Hill (SUA/baschet) 25,5 mil. USD
9. Andre Agassi (SUA/tenis) 24 mil. USD
10. J. Villeneuve (Can/F1) 23 mil. USD
Cum a fost
cucerită piaţa
americană
Într-o ţară în care baschetul, baseball-
ul, fotbalul american şi hocheiul au o
popularitate inatacabilă, promotorii s-au
bizuit iniţial pe interesul pentru fotbal al
hispanicilor, grecilor, irlandezilor etc, dar
şi pe apetenţa pentru show şi noutate
a publicului american. Organizarea
Cupei Mondiale din 1994 a constituit un
boom. Pentru ca fotbalul să nu debarce
pe un teren virgin, ca primii exploratori
europeni la sfârşitul secolului al XV-lea,
acesta trebuia pregătit.
Major League of Soccer (MLS) a luat fiinţă
în decembrie 1993, cu numai jumătate de
an înaintea debutului Cupei Mondiale,
dar primul campionat a fost organizat în
1996. În prima fază, succesul Cupei Mon-
diale a fost o locomotivă a interesului
public şi mediatic. De-a lungul competi-
ţiei s-au înregistrat 3,5 milioane de spec-
tatori, record la acea dată, deci o medie
de 67.000 de partidă. După primul sezon,
efectul Cupei Mondiale îndepărtându-se,
MLS a început să scadă în popularitate. La
aceasta a contribuit şi eliminarea echipei
naţionale încă din primul tur al CM 1998.
Atunci, conducătorii MLS au început să
investească pe termen lung. Mai întâi în
stadioane dedicate doar fotbalului, apoi
în creşterea de jucători tineri americani.
Rezultatele s-au văzut la Cupa Mondială
din 2002, unde SUA a ajuns nesperat în
sferturile de finală.
Când temelia a fost creată, când publi-
cul-ţintă a început să se diversifice, au în-
ceput să apară şi vedetele. Interesul me-
diatic stârnit de transferul lui Beckham la
LA Galaxy, din 2007, a fost o altă mişcare.
Un raport al Business Week din 2004 ară-
ta că, în acel moment, MLS avea pierderi
de 350 milioane de dolari. În sezonul tre-
cut însă au apărut primele logo-uri pe
tricouri, iar la începutul sezonului 2008
deja jumătate dintre cele 14 echipe au
semnate contracte de sponsorizare. Un
studiu recent arăta că MLS va deveni pro-
fitabilă în 2010, când liga vrea să se extin-
dă la un format de 16 echipe. Deja tea-
muri precum FC Dallas şi LA Galaxy sunt
pe plus, la doar zece ani după fluierul de
start.
Eurosport.
Fotbal fără limită.
TRANSMISIUNI EXCEPTIONALE DE LA EURO 2008
TOATE CELE 31 DE MECIURI LA EUROSPORT
Eurosport a semnat cu UEFA un acord pentru transmisiuni
decalate ale tuturor celor 31 de meciuri de la EURO 2008,
care vor avea loc în perioada 7 – 29 iunie, în Austria şi
Elveţia.
Trei programe zilnice speciale dedicate competiţiei EURO
2008vorcompletaacestetransmisiunilaora 18:00,21:00şi
24:00. Eurosport va transmite peste 200 de ore de la EURO
2008. Telespectatorii nu vor rata nici un minut al celui mai
important eveniment fotbalistic al anului.
Eurosport 2 va relua meciurile decisive şi va transmite
conferinţele de presă în buletinele sale zilnice.

12. UEFA
EURO 2008
AUSTRIA - ELVEŢIA
7 - 29 IUNIE
200 DE ORE DETRANSMISIUNI

13. CUMPĂRĂTURI
RECORD
A
proape 150 de milioane de
lire sterline pentru a aduce jucători
noi, faţă de cele doar 60 cheltuite
în aceeaşi perioadă, în 2007.
Firma de consultanţă Deloitte a
studiat piaţa transferurilor în prima ligă
engleză de fotbal şi la finalul perioadei din
ianuarie, după ce cluburuile au cumpărat
jucători, a făcut publică o analiză financiară.
Astfel, ianuarie 2008 a fost perioada în care
s-au cheltuit cei mai mulţi bani, comparativ
cu acelaşi segment de transferuri din anii
precedenţi. Aproximativ 150 de milioane
de lire sterline s-au cheltuit în acest an, cu
Chelsea cap de listă la cumpărători, 27 de
milioane băgaţi în noile transferuri, urmată
de un alt club londonez, Tottenham, 20 de
milioane.
Banii provin mai ales din drepturile de
televiziune, Premier League încasând 1,7
miliarde de lire sterline pentru acestea,
într-un contract valabil trei ani. Cheltuieli-
le n-au fost făcute doar de către cluburi-
le din fruntea clasamentului, ci şi de cele
care încearcă să urce pe locuri calificante
în cupele europene, sau doar încearcă
să-şi menţină locul în prima ligă. Middles-
brough, spre exemplu, a cheltuit una din-
tre cele mai mici sume din întreaga divizie,
12 milioane de lire sterline, dintre care 10
pe un singur jucător, brazilianul Afonso
Alves, venit de la Heerenveen. Chelsea,
recordmena, a dat 15 milioane pe Anleka,
pe care l-a adus la începutul lui ianuarie de
la Bolton.
Recordul cheltuielilor din ianuarie urmea-
ză celui stabilit în vara lui 2007, când cele
150 de milioane
de lire sterlineCluburiledinprimadivizieenglezădefotbalaucheltuitînperioada
de transferuri din ianuarie de două ori mai mult decât în oricare
dintre precedentele„ferestre”de achiziţii.
20 de echipe din Premier League au chel-
tuit în total 530 de milioane de lire sterline
pentru a aduce jucători noi. Dacă în vară
s-au cheltuit bani veniţi de la patronii clu-
burilor, acum sumele investite în transferuri
provind din drepturile de televiziune.
Portsmouth, care se luptă să prindă un loc
de cupe europene, nu s-a zgârcit, în ciuda
faptului că nu se numără printre cluburile
mari ale Angliei. A dat 12 milioane de lire
sterline pe atacantul Jermain Defoe, dispo-
nibilizat de Juande Ramos de la Tottenham.
Portsmouth l-a mai adus şi pe Milan Baros,
de la Lyon, asta chiar dacă n-a reuşit să-l
transfere pe atacantul cel mai important
din lot, Benjani Mwaruwari, dorit de Man-
chester City. Acolo unde a venit însă inter-
naţionalul ecuadorian Felipe Caicedo, pe
care s-au plătit 5 milioane de lire sterline.
Dar şi Filippo, fiul de 17 ani al legendarului
antrenor al lui Inter, Roberto Mancini. Ca să
încheiem cu Portsmouth, să nu-l uităm pe
Lassana Diarra, mijlocaşul ofensiv sosit de
la Arsenal pentru o sumă vehiculată de pre-
să în jur de doar 3 milioane de lire sterline.
Chelsea nu a cheltuit doar cu Anelka, Ro-
man Abramovich plătind 9 milioane de lire
sterline şi pentru Branislav Ivanovic, un fun-
daş sârb de 23 de ani adus de la Lokomotiv
Moscova.
Arsenal a făcut o singură achiziţie, plătind
doar 200.000 de lire sterline pentru atacan-
tul de 15 ani Luke Freeman, adus de la Gil-
lingham. Middlesbrough n-a achiziţionat
doar un atacant, pe Alves, ci şi un fundaş,
aducându-l pentru 7 milioane de lire pe
Jonathan Woodgate, de la Newcastle. Iar
Newcastle a cheltuit banii pe tânărul ata-
cant italian Fabio Zamblera, de la Atalanta.
Record şi la Liverpool, care a plătit pentru
un fundaş cea mai mare sumă din istoria
clubului. 6 milioane de lire pentru Martin
Skrtel, slovacul de 23 de ani venit de la
campioana Rusiei, Zenit. Dar cormoranii
l-au vândut pe Mohamed Sissoko la Juve,
pentru 8 milioane de lire, şi sunt pe plus la
contabilitate.
În fine, în zona retrogradării, Birmingham
City a cheltuit zece milioane pentru doi ju-
cători, câte cinci pentru James McFadden şi
Marlon King. Sunderland a plătit 4 milioane
pentru Andy Reid, lui Charlton, şi alte 2 mi-
lioane pentru atacantul Rade Prica, venit de
la Aalborg.
PREMIER LEAGUE PREMIER LEAGUE
ANELKA este transferul cel mai
scump al iernii în campionatul de
fotbal al Angliei
COSMIN STĂNILOIU
24 APRILIE - IUNIE 2008 25APRILIE - IUNIE 2008

14. 24 IANUARIE - MARTIE 2008 27APRILIE - IUNIE 2008
f
otbalul englez este cel mai
bogat din lume, cel mai puternic
azi în Europa şi cel mai vizionat, nu
doar pentru că echipele care-l joa-
că oferă un spectacol desăvârşit.
Tot ceea ce cunoaştem azi despre el s-a
construit mai ales pe tradiţia suporterilor
şi pe dragostea lor necondiţionată pentru
culorile unui club. Uneori însă această dra-
goste e fracturată. Suporterii rebeli ai lui
Manchester n-au acceptat achiziţionarea
clubului de către un american şi şi-au fă-
cut propria echipă de fotbal. FC United of
Manchester.
Totul a început pe 12 mai 2005, când omul
de afaceri american Malcom Glazer a pre-
luat pachetul majoritar de acţiuni şi con-
trolul asupra lui Manchester United. Cinci
zile mai târziu, suporterii care s-au opus
tranzacţiei au organizat o întâlnire la Me-
thodist Hall din Manchester. Subiectul
discuţiei era organizarea de manifestaţii de
protest faţă de noii proprietari ai clubului,
dar la un moment dat a apărut ideea înfi-
inţării unui club nou, şi după discuţii care
n-au durat prea mult, Andy Welsh, preşe-
dintele adunării, a anunţat că noua echipă
se va înfiinţa. Cu o condiţie: să existe cel pu-
ţin 1000 de membri fondatori cotizanţi. Nu-
mărul a fost cu mult depăşit şi peste 4000
de oameni au semnat pentru crearea lui
FC United of Manchester. Toţi au renunţat
să mai cotizeze la bugetul lui Manchester
United. Mike Turton are 44 de ani şi este su-
pervizor electrician. Merge astăzi la meciu-
rile lui FC United cu fiica sa Danielle şi cu fii
săi, Ryan şi Thomas şi este membru fonda-
tor. De 31 de ani mergea şi pe Old Trafford,
dar a renunţat când a venit Glazer la club.
“Nu am plecat din cauza tranzacţiei. Ăsta
a fost doar motivul final de care aveam ne-
voie să plec. A început în anii 90. Să câştigi
trofee e foarte plăcut, dar eu nu susţin pe
United ca să câştige trofee. Am încetat să
mă mai bucur. Preţurile au crescut şi am în-
ceput să mă întreb de ce să dau atâţia bani
pentru ca jucătorii să primească salarii ri-
dicole? Iubesc ce am construit acum aici.
Sunt foarte mândru. Îmi place să cred că
aceasta este adevărata tradiţie de protest
a lui Manchester.”, spune Turton.
Pe 22 iunie Karl Marginson a fost numit
manager şi patru zile mai târziu peste 900
de jucători se prezentau la trialul organi-
zat pentru alcătuirea lotului. Dintre ei s-a
ales primul lot, de 17, al echipei. Iar de pe
5 iulie 2005 membri fondatori au început
să depună cotizaţiile în bancă, astfel că
după doar o săptămînă, clubul avea un bu-
get de 100.000 de lire sterline. FC United a
fost înscrisă în a zecea divizie engleză. Şi-a
stabilit domiciliul în zona metropolitană a
Manchesterului, la Bury, pe stadionul Gigg
Lane. Acolo a avut loc prima apariţie cu
public, într-un amical cu Leigh RMI, pe 16
iulie, partidă încheiată 0-0.
O altă
campioană
Apoi a venit programul primului sezon, cu
debutul în deplasare, pe terenul cel mai
mare din divizie, al echipei Leek CSOB, pe
13 august 2005. Numărul spectatorilor,
2590, a fost un nou record al celei de-a ze-
cea divizii engleze. Scorul final, 5-2 pentru
FC United, avea să fie primul succes ofici-
al din istoria clubului. Pe 22 aprilie 2006,
în faţa a 6023 de spectatori, nou record
al Ligii, echipa învingea pe Great Harwo-
od Town FC în ultimul meci al sezonului
şi consfinţea promovarea în liga a noua,
Divisio One North West Counties Football
League.
Primul meci în noul sezon s-a disputat pe
teren propriu pe 12 august 2006 contra ce-
lor de la St Helens Town FC, victorie cu 2-0.
A fost un sezon impresionant pentru “re-
belii roşii”, care la final obţineau o nouă
promovare şi de asemenea câştigau NWC-
FL Challenge Cup. Doar a treia echipă din
istorie care a reuşit dubla în acelaşi sezon. A
fost primul an în care s-a înscris în Cupa An-
gliei, reuşind să treacă trei tururi prelimina-
re. Astăzi FC United joacă în Northern Pre-
mier League Division One North, a opta ligă
engleză, şi are ca obicetiv promovarea în
liga a şaptea. Pînă în 2012 clubul vrea să-şi
construiască stadionul propriu, cu o capaci-
tate între 8000 şi 10 000 de locuri. În 2009
se va inaugura centrul propriu de antrena-
ment şi de asemenea se va constitui echipa
feminină.
REBELII
ROŞIIÎnsemndeprotestfaţădecumpărareaclubuluidecătreamericanul
Malcom Glazer, peste 4000 de suporteri ai lui Manchester United
şi-au făcut propria echipă. Au renunţat să mai plătească cotizaţiile
pe OldTrafford şi contribuie la bugetul lui United FC of Manchester,
replica mai mică a diavolilor lui Sir Alex Ferguson.
cOSMIN stăNILOIU

15. m
ai întâi, să-l privim. Înalt,
mustăcios, stând în picioare
lângă banca de rezerve şi ui-
tându-se spre teren aspru şi
tăios. Ţine mâna stângă pe co-
pertina de deasupra jucătorilor şi pare mai
degrabă un ofiţer de grăniceri atent la fâşia
de frontieră şi gata să tragă. Uneori face doi
paşi spre tuşă şi ţipă scurt ceva, alteori dă
din mâini indicând direcţii. Nu zâmbeşte
niciodată şi după ce echipa sa marchează,
de obicei, se duce spre teren doar pentru
a se asigura că golul nu va scădea concen-
trarea jucătorilor. Ai zice că de fapt se duce
lângă tuşă să le ceară se termine cu bucuria
golului. Respiră asprime prin fiecare por. E
precum un sfinx gata să treacă peste ani şi
peste ceilalţi pentru a câştiga ceea ce ştie că
e de câştigat. Un meci de fotbal, un trofeu,
respect şi faimă. Iar pentru a câştiga e gata
să facă victime şi să nu ia prizonieri. Pentru
el lucrurile sunt clare: există doar supuşi şi
inamici. Fie te supui disciplinei sale şi regu-
lilor intransigente, fie eşti distrus. Hassan
Shehata are aproape 59 de ani şi în urmă o
viaţă de fotbal. Ca jucător la început, apoi
ca antrenor. A avut succes de fiecare dată.
Şi este astăzi, fără îndoială, cel mai bun an-
trenor din istoria fotbalului egiptean.
Primii
patru ani
În 2004, Marco Tardelli era concediat de la
cârma naţionalei faraonilor după un turneu
final al Cupei Africii pe Naţiuni, în Tunisia,
dezastruos. Eliminare încă din faza grupe-
lor pentru trupa pregătită de italian. Fede-
raţia de la Cairo a luat atunci decizia de a-l
numi pe Shehata. Motivele? Pregătea de
trei ani naţionala sub 21 de ani, cucerise cu
ea titlul continental în 2003 şi se calificase
la Campionatul Mondial, jucând sferturi
de finală. Asta după o cari-
eră plină de succese ca teh-
nician al formaţiilor de club.
Este adevărat, niciodată nu
a pregătit o echipă din prima
divizie, dar şi-a căpătat renu-
mele de expert în promovări.
Trei ani la rând a dus în prima
divizie egipteană pe Menia,
Sharquia şi Suez. În 2004, îna-
inte de a prelua naţionala, a
mai făcut o ispravă: cu Meka-
wleen, o echipă de liga a
doua, a cucerit Cupa Egiptu-
lui şi apoi Supercupa.
Apoi a urmat preluarea pri-
mei reprezentative. Şi istoria
fotbalului egiptean a intrat sub semnul ul-
timului său faraon, cel mai mare de până
acum. Shehata a adus disciplină de fier şi
credinţa că fotbalul african poate fi educat
tactic. De asemenea, a adus aproape toţi
fotbaliştii pe care-i pregătise la naţionala
de tineret. Îi cunoştea, iar ei de asemenea
ştiau cu cine lucrează. Pe majoritatea i-a
convins să rămână să joace în Egipt, pentru
a putea să-i supravegheze îndeaproape.
Shehata n-a început însă cu un succes,
Egiptul nereuşind să se califice la Campio-
natul Mondial din 2006. Nu a fost conce-
diat doar pentru că după campania ratată
la finalul lui 2005, în februarie 2006 urma
Cupa Africii pe Naţiuni, competiţie care se
disputa chiar pe propriul teren. Şi Shehata
a adus al cincilea titlu continental şi a con-
firmat că fusese alegerea potrivită. Tehni-
cianul nu s-a ferit să-l excludă atunci din
lot pe cel mai charismatic şi mai cunoscut
jucător al său, Mido, doar pentru că acesta
a fost nemulţumit că fusese înlocuit într-o
partidă. Şi Mido n-a mai prins naţionala de
atunci.
Confirmarea clasei lui Shehata a venit însă
în acest an, în Ghana, la o nouă ediţie a Cu-
pei Africii pe Naţiuni. A recâştigat titlul su-
prem şi a închis gura tuturor contestatarilor
săi. Iar Egipt a arătat că o formaţie africană
poate stăpâni subtilităţi tactice, că un teh-
nician local poate să cunoască perfect stra-
tegii de luptă. Inventiv, Shehata a ştiut să
ceară fotbaliştilor săi tot ce puteau da la
momentul potrivit. Ce urmează? Campania
pentru Mondialul din Africa de Sud şi, desi-
gur, o nouă întrecere continentală, tot în
2010.
A fost mare
şi ca jucător
Hassan Shehata a fost unul dintre ju-
cătorii reprezentativi pentru Zamalek
şi naţionala egipteană. În 1970 a fost
declarat cel mai bun jucător din Asia
(juca pentru Kazma, în Kuweit). În
1974, France Football l-a declarat al
treilea cel mai bun jucător al anului
în Africa. În acelaşi an a fost declarat
cel mai bun jucător al Turneului final
al Cupei Africii pe Naţiuni, competiţie
la care a luat de trei ori startul. În 1976
a fost desemnat cel mai bun jucător
egiptean al anului, câştigând în două
rânduri, 1977 şi 1980, titlul de golghe-
ter al campionatului.
Pe continentul unde antrenorii francezi sau germani fac legea
la echipele naţionale, Egipt a câştigat titlul la Cupa Africii cu un
tehnician local. Probabil cel mai mare din istoria fotbalului de la
gurile Nilului, Hassan Shehata.
ULTIMUL
FARAON
HASSAN SHEHATA mai are de realizat un sigur
lucru ca atrenor al naţionalei de fotbal a Egip-
tului: calificarea la Cupa Mondilă din 2010, din
Africa de Sud
COSMIN
STĂNILOIU

16. S
nookerul presupune strategie, fair-
play, abilitate şi pregătire psihologi-
că. Este un sport al controlului, unic
în felul său, nu lasă loc de greşeli, de
fiecare dată rezultatul loviturii este
determinat de cât de bine loveşti bila albă.
Stabilirea loviturii, găsirea schemei de joc,
concentrarea, toate sunt necesare pentru a
avea succes. Concentrarea este aceea care
face diferenţa dintre jucătorii buni şi cei mai
buni. Pentru a deveni campion mondial nu
este suficient doar talentul - ai nevoie de
7-8 ore pe zi de antrenament pentru atin-
gerea obiectivului.
Cei mai buni jucători de snooker ai mo-
mentului se vor întâlni la Sheffield în arena
teatrului Crucible, într-un maraton al snoo-
kerului pentru disputarea titlului de cam-
pion mondial. Jucătorul cu cele mai multe
titluri câştigate, 7 la număr, “omul record”,
cel mai mare jucător de snooker al tuturor
timpurilor scoţianul Stephen Hendry , nu se
mai află printre favoriţi.
Într- una dintre declaraţiile sale, scoţianul
spunea: “totul depinde de concentrare,
dacă reuşeşti să intri în turneu şi să te se-
pari de lumea înconjurătoare, unde te afli
doar tu şi masa, totul este perfect . Dacă în
schimb te gândeşti unde te duci la cină, ce
film ai văzut, dacă observi camerele miş-
cându-se, simţi spectatorii, totul se duce de
râpă.”
La polul opus se află cel mai iubit jucător de
snooker Jimmy White, un jucător care abor-
dează întotdeauna o tactică ofensivă. Ghi-
nionistul numărul 1 pe care l-a avut snoo-
kerul vreodată, a câştigat aproape toate
turneele, mai puţin campionatul mondial.
A jucat şase finale la Crucible, pierzându-le
pe toate, patru dintre ele fiind consecutive.
Elseantrenafoartepuţin,eradependentde
petreceri, nelipsit de la cursele de cai, pre-
zent în fiecare noapte în cazinouri. După ce
a fost învins în finala din 1994 a pierdut tot
premiul de 128 de mii de lire sterline la cazi-
no în aproape 24 de ore.
Jimmy White mai speră o revenire în elita
snookerului mondial. Aşa cum Steve Davis
în vârsta de 51 de ani, câştigător de şase
ori la Sheffield face parte din top 16, Jimmy
White la cei 45 de ani ai săi, se antrenează
din greu, şase ore pe zi şi este foarte aproa-
pe de a fi prezent din nou la Crucible pe
tabloul principal de concurs. El mai are de
câştigat un singur meci împotriva conaţio-
nalului său Mark King pentru a obţine cali-
ficarea.
Atunci când suferi înfrângeri greu de su-
portat, te intrebi dacă nu este momentul
retragerii, dacă merită să mai continui. Dar
în ziua următoare simţi că undeva în adân-
cul sufletului tău mai ai puterea să revii.
A fi sau
a nu fi...campion mondialDANIEL BONTEA
Oare cine va fi noul campion mondial ?Va reuşi John Higgins să îşi
aperetitlulcâştigatcuunanînurmă?“Racheta”RonnieO’Sullivan,
cel mai talentat jucător de snooker se va impune pentru a treia
oară la Sheffield? Sau titlul va reveni unui jucător tânăr din noul
valalcelormaiînformăjucătoriaimomentului:MarkSelby,Shaun
Murphy, Stephen Maguire, Neil Robertson, Ding Junhui, favoriţi
principali la câştigarea turneului.
“Totul depinde de concentrare,
dacă reuşeşti să intri în turneu
şi să te separi de lumea
înconjurătoare, unde te afli
doar tu şi masa , totul este
perfect“
29 APRILIE - IUNIE 2008
ANNECY, FRANŢA, 21 - 22 IUNIE

17. RămasfărătitlullageneraldinProTour,DanilodiLucanu-şivaapăra
trofeul pe care-l câştiga anul trecut în Turul Italiei. Cauza? Nivelul
scăzut de hormoni la testul anti-doping, semn al prezenţei unor
agenţi mascanţi. Il Giro 2008 va fi transmis în direct la Eurosport,
conform programului alăturat
Debut sicilian în roz
il giro
ALEX GHEORGHIAŞ

18. mult mai precauţi, după scandalurile de
dopaj din trecut. Deşi cu o conducere nouă
şi fără Alexander Vinokurov, Astana lui Al-
berto Contador a fost pusă deocamdată în
carantină.
Surprinde neinvitarea iniţială la start a ce-
leilalte echipe din Pro Tour, Team High
Road, fosta T-Mobile, gruparea americană
la care evoluează, printre alţii, australianul
Michael Rogers, triplu campion mondial la
contratimp, britanicul Mark Cavendish sau
italianul Marco Pinotti, purtător al tricoului
roz la ediţia trecută a Turului. Comentariile
prea puţin diplomatice ale managerului
Bob Stapleton, care spunea că, în funcţie
de rezultate, s-ar putea ca rutierii săi să nu
mai tragă până la Milano şi să abandoneze,
au făcut ca iniţial echipa să fie omisă la start.
Organizatorii RCS au revenit asupra deciziei
şi echipa va fi prezentă în Il Giro.
1 - sâmbătă, 10 mai, ora 17:30, Palermo (28,5 km, contratimp pe echipe)
2 - duminică, 11 mai, ora 16:45, Cefalu’- Agrigento (207 km, traseu valonat)
3 - luni, 12 mai, ora 16, Catania - Milazzo (208 km, traseu plat)
4 - marţi, 13 mai, ora 16, Pizzo Calabrio - Catanzaro-Luongomare (187 km, traseu plat)
5 - miercuri, 14 mai, ora 16, Belvedere Maritimo - ContursiTerme (170 km, traseu valonat)
6 - joi, 15 mai, ora 16, Potenza - Peschici (247 km, traseu valonat)
7 - vineri, 16 mai, ora 16,Vasto - Pescoconstanzo (179 km, traseu valonat)
8 - sâmbătă, 17 mai, ora 17:15, Rivisondoli -Tivoli (200 km, traseu valonat)
9 - duminică, 18 mai, ora 17:30, Civitavecchia - SanVincenzo (194 km, traseu plat)
10 - marţi, 20 mai, ora 16, Pesaro - Urbino (36 km, contratimp individual)
11 - miercuri, 21 mai, ora 16, Urbania - Cesena (193 km, traseu valonat)
12 - joi, 22 mai, ora 16, Forli’- Carpi (171 km, traseu plat)
13 - vineri, 23 mai, ora 16, Modena - Cittadella (192 km, traseu plat)
14 - sâmbătă, 24 mai, ora 16,Verona -Val di Fiemme (195 km, finiş în căţărare)
15 - duminică, 25 mai, ora 17, Arabba - Passo Fedaia/Marmolada (153 km, finiş în căţărare)
16 - luni, 26 mai, ora 17, SanVigilio - Plan de Corones (13,8 km, contratimp, căţărare)
17 - miercuri, 28 mai, ora 17, Sondrio - Locarno (192 km, traseu valonat)
18 - joi, 29 mai, ora 17, Mendrisio -Varese (182 km, traseu plat)
19 - vineri, 30 mai, ora 17, Legnano - Presolana/Monte Pora (228 km, finiş în căţărare)
20 - sâmbătă, 31 mai, ora 17, Rovetta -Tirano (224 km, traseu de munte)
21 - duminică, 1 iunie, ora 17:30, Cesano Maderno - Milano (23,5 km, contratimp individual)
T
URUL ITALIEI este prima mare cur-
să pe etape din calendarul competi-
ţional. În 2008, organizatorii RCS au
programat startul în Sicilia, la Paler-
mo, pe 10 mai, într-o zi de sâmbătă.
Finişul este prevăzut, conform tradiţiei, în
capitala mondială a modei, la Milano, du-
minică, 1 iunie.
Ideea organizării competiţiei a fost împru-
mutată de italieni de la vecinii transalpini.
Francezii începuseră Turul în 1903, la iniţi-
ativa lui Henri Desgrange, redactorul şef
de la l’Auto, actualul l’Equipe, pentru a pro-
mova vânzarea ziarului. Şase ani mai târziu,
ideea franceză a fost preluată de Emilio
Camillo Costamagna, redactorul şef de la
Gazzeta dello Sport, în acelaşi scop. Primul
start s-a dat pe 13 mai 1909 la Milano. Acea
primă ediţie a cuprins opt etape, iar traseul
a totalizat aproape 2.500 de kilometri. Luigi
Ganna a fost primul învingător.
Tricourile distinctive din Giro d’Italia sunt
cel roz, purtat de liderul clasamentului ge-
neral, tricoul verde, al căţărătorilor, tricoul
ciclamen, al celui mai valoros sprinter, şi cel
alb, acordat celui mai bun tânăr rutier. Itali-
enii s-au inspirat de la vecinii francezi atunci
când au ales culoarea distinctivă a celui mai
important tricou. Dacă l’Auto era tipărit pe
hârtie galbenă, La Gazzeta dello Sport este
recunoscută şi în prezent graţie hârtiei sale
cu tentă roz. Trei rutieri deţin recordul de
victorii în Il Giro: Alfredo Binda (anii ‘20-’30),
Fausto Coppi (anii ‘40-’50) şi Eddy Merckx
(anii ‘60-’70).
De 11 ani, tricoul roz a fost câştigat doar de
rutieri din Italia. Precedentul succes al unui
ciclist care nu provine din Peninsulă este cel
al lui Pavel Tonkov din 1996, rusul care con-
cura pentru Mapei, actuala Quick Step.
Revenind la cursa din 2008, Cima Coppi (cel
mai înalt punct prin care va trece caravana)
este Passo Gavia, în etapa a 20-a. Vor exista
doar patru etape de munte, cu trei finişuri
în căţărare (fără a include aici contratimpul
pe munte), toate în jumătatea a doua a cur-
sei, începând cu etapa a 14-a. Organizatorii
au ezitat mai mereu în a acorda statutul de
etapă “de munte”, astfel că rutierii vor avea
la dispoziţie teren valonat şi în etapele an-
terioare, aşa cum ar fi cea cu numărul 7. Fi-
nalul cursei din acest an se anunţă mai pal-
pitant ca oricând, contratimpul individual
de la Milano fiind precedat de două etape
de munte cât se poate de dure. Semnifica-
tivă în acest context este declaraţia politici-
anului Romano Prodi, fostul premier al Ita-
liei: “Anul acesta vom vedea cu adevărat un
Tur al Italiei. Prin alegerea unui traseu care
să nu urmărească o buclă, ci să vină de la
sud către nord, Il Giro va parcurge întreaga
ţară.”
Cine va beneficia de pe urma unui tur cu
patru etape de contratimp? Ar putea fi du-
blul câştigător Paolo Savoldelli, însă după
retragerea sponsorului Discovery Channel,
rutierul italian a ajuns la o echipă din divi-
zia continentală, la LPR, şi astfel va pierde
avantajul consistent pe care l-ar fi luat încă
din prima zi, când este programat contra-
timpul pe echipe. Contracronometrul de
pe munte nu va reprezenta nici acesta un
punct forte pentru el.
În fapt, vor fi doar 59 km de traseu plat, care
vor fi parcurşi în regim de contratimp. Favo-
rizat de această structură a etapelor ar pu-
tea fi Andy Schleck de la CSC. La doar 22 de
ani, a încheiat al treilea cursa din mai 2007.
Dacă va mai urca două poziţii, va aduce mi-
culuiducatalLuxemburguluiprimultitlude
campion în Il Giro din ultimii aproape 50 de
ani şi va întrerupe seria de 11 victorii con-
secutive a rutierilor din Peninsulă. Damia-
no Cunego şi Riccardo Riccò sunt creditaţi
cu şanse importante, din partea gazdelor,
după duelul atât de interesant pe care l-au
avut în ultima parte a Turului Lombardiei,
din toamna anului trecut.
Omiterea de la start a echipei de Pro Tour
Astana n-a făcut decât să confirme ruptura
tot mai evidentă dintre conducerile marilor
tururi şi UCI. Forul de la Lausanne doreşte
ca echipele din Pro Tour-ul pe care-l patro-
nează să fie invitate din oficiu, în timp ce
organizatorii francezi şi italieni au devenit
“Anul acesta vom vedea cu
adevărat unTur al Italiei. Prin
alegerea unui traseu care
să nu urmărească o buclă, ci
să vină de la sud către nord,
Il Giro va parcurge întreaga
ţară.”

19. Pentru prima
dată mamă
Fosta campioană belgiană de tenis Kim
Clijsters (24 ani) a dat naştere la sfârşi-
tul lunii februarie unei fetiţe pe nume Jada.
Tatăl nu este Lleyton Hewitt, de care ea s-a
separat de peste un an, ci baschetbalistul
american Brian Lynch, care joacă în Belgia.
Ei s-au căsătorit pe 13 iulie 2007.
Bebeluşul s-a născut la spitalul Vesale de
Tongres în provincia Limbourg – în Belgia.
Și a cântărit la naştere 3,035 kg şi a măsurat
51 cm. Kim Clijsters fost nr. 1 mondial a câş-
tigat US Open în 2005, 2 Masters-uri (2002
şi 2003), FED CUP cu Belgia în 2001 şi 34 tur-
nee WTA.
Casa Pelé
Arhitectul brazilian Oscar Niemeyer şi-a
prezentat la Rio de Janeiro proiectul intitu-
lat CASA PELÉ, un muzeu care prezintă ca-
riera încoronată cu 3 titluri de campion al
lumii al “regelui” fotbalului galben-verde.
Niemeyer, glorie a arhitecturii mondiale
născut în 1907, l-a primit în atelierul său pe
PELÉ, 67 ani , acompaniat de guvernatorul
statului Sao Paolo, Jose Serra.
Muzeul va fi în oraşul portuar Santos, în sta-
tul Sao Paolo din Brazilia, unde PELÉ şi-a
început cariera profesionistă. “Am pus în
relaţie figura lui PELÉ cu sportul, cu mingea
şi cu fotbalul”, a spus arhitectul. În CASA
PELÉ vor putea fi admirate obiecte adunate
de-a lungul carierei jucatorului: trofee, ghe-
te şi tricouri purtate de PELÉ, o minge de 10
metri diametru și multe fotografii.
Niemeyer care recent şi-a sărbătorit cei 100
de ani speră că PELÉ şi guvernatorul îl vor
ajuta să obţină fondurile private necesare
construcţiei operei de artă.
Prima estimare a costurilor proiectului este
de aproape 16 milioane de reales (6,1 mili-
oane de euro).
Boris Becker
încearcă poker-ul
Fostul nr. 1 mondial al tenisului, Boris
Becker, a început o carieră de jucător
profesionist de poker. “Deja de anul trecut,
mă antrenez intens”, a explicat germanul,
care a semnat un contract de parteneriat
foarte profitabil cu cel mai important orga-
nizator de turnee de poker pe internet.”Ce
mă fascinează în poker, este psihologia ce-
lor care sunt în joc: ce gândeşte adversarul
meu şi ce cred eu despre el.”
Becker supranumit BUM BUM, azi în vârstă
de 40 de ani, a jucat de câteva ori poker
atunci când era în circuitul ATP, “mai ales
la Wimbledon atunci când meciurile se în-
trerupeau din cauza ploii.” El ar putea face
pereche cu foşti tenismani profesionişi
precum francezul Henri Leconte sau rusul
Evgheni Kafelnikov, acum mari amatori de
poker.
Harababură
în imnuri
La Campionatul Mondial de atletism în sală
din luna martie de la Valencia organizatorii
s-au emoţionat mai tare decât medaliaţii!
Festivitatea de premiere pentru proba de
60m garduri, probă câştigată de campionul
mondial Liu Xiang din China, a trebuit să
fie organizată pentru a doua oară, pentru
că imnul chilian a fost intonat din greşeală
la prima ceremonie, în loc de cel chinez. Or-
ganizatorii şi-au recunoscut greşeala tehni-
UPDATE
Pilot de ... tren
Compania căilor ferate din Cehia a primit acum o
amendă pentru că a autorizat anul trecut în octom-
brie ca brazilianul Emerson Fittipaldi, dublu
campion mondial în Formula 1 în anii 1972 şi 1974 , să
piloteze un tren expres. Oficiul naţional al călior fera-
te a explicat că “este vorba de un delict administra-
tiv”. Fittipaldi a primit autorizaţia de a intra în cabina
de pilotaj a unui tren de mare viteză care face legătu-
ra între Praga şi Brno, în cadrul unei campanii de
promovare a căilor ferate din această ţară. Dar cu
această ocazie pilotul brazilian în vârstă de 61 de ani
“a manevrat fără autorizaţie un levier ce influenţa
funcţionarea trenului”. Totuşi trenul a ajuns cu bine
la destinaţie!
că şi i-au reinvitat pe atleţi să urce pe podi-
um pentru a fi cântat “ Marşul armatei
voluntare “- imnul Chinei.
Primul său turneu de poker este programat
la sfârşitul lunii martie şi apoi va participa
la marea finală europeană din aprilie de la
Monte Carlo, acolo unde nu s-a impus nici-
odată ca tenisman.
36 APRILIE - IUNIE 2008

20. n
ăscut în Ucraina într-o fami-
lie de muzicieni maghiari, tânărul
Csury a studiat mai întâi la Mos-
cova la Şcoala Centrală de Muzică
Ceaikovski, apoi a colindat lumea
şi a studiat în multe ţări. Cu o tehnică im-
presionantă şi un sunet atât de dulce al
viorii, a reuşit să simtă pulsul vremurilor
noastre, făcând trecerea de la nivelul clasic
la sound-ul modern.
Eurosport: Eşti în lumina reflectoarelor pe
patinoarele din intreaga lume de patru-
cinci ani, prezentând programe pline de
intensitate. Care dintre creaţiile tale consi-
deri că a rămas în memoria celor care te-au
ascultat şi urmărit?
Edvin Marton: Sunt implicat în patinajul
artistic de ceva vreme şi am o mulţime de
apariţii, în special cu şi pentru Evgheny
Plushenko, care a câştigat 18 medalii de aur
patinând pe muzica mea. Programele mele
preferate sunt “Tosca Fantasy” şi “Naşul”.
Le-am pregătit pentru Jocurile Olimpice
din 2006, când 500 de milioane de tele-
spectatori ne-au privit şi acesta chiar a fost
un moment incredibil din viaţa mea când
am cântat, când am fost acolo...la Jocurile
Olimpice, cu minunata mea vioară Stradi-
varius. N-am să uit niciodată!
Eurosport: Yuli Turovky, unul dintre primii
tăi mentori, te-a îndemnat să îţi dezvolţi
propriul stil. Ai creat deja fuziunea dintre
sunetul electronic şi cel clasic al viorii tale.
Este o nouă eră muzicală pentru programe-
le de patinaj artistic?
Edvin Marton: Întotdeauna am vrut să
testul
timpuluiUnvirtuozalsecolului21 careafascinatmilioanedeoameni.EdvinMarton,compozitorsiviolonist, pe
numelesaureal CsűryLajosEdvin,adevenitfoartecunoscutca“violonistulpatinatorilor“,fiind acum
un nume sinonim cu patinajul artistic. Evgheni Pluşenko, Stephan Lambiel sau Tatiana Totmianina -
Maxim Marinin au evoluat deseori pe muzica sa.
“ Mi-am transferat
sentimentele şi
emoţiile în singurul
şi adevăratul limbaj
universal: muzica.
Sunt binecuvântat
să inteleg şi să
vorbesc această limbă
incredibilă”
INTERVIU
IVONNE GHIŢĂ
38 APRILIE - IUNIE 2008
fac ceva nou, ceva extraordinar, de aceea
mi-am creat propriul stil, propria muzică.
Genul pe care eu l-am creat a prins foarte
bine, şi iată că muzica mea se poate auzi
în programele multor patinatori. Pulsul
şi ritmul sunt unice, iar melodiile de dra-
goste te prind pentru că este o combinaţie
între dragoste şi virtuozitate. Am cântat şi
cânt muzică clasică, pe care o ador. Când
am ajuns în New York, la Juliard School,
colegul meu de cameră era un DJ. În felul
acesta m-am îndreptat un pic spre muzica
de club. Am mers prin discoteci, cluburi,
să întâlnesc fete. Mi-am dat seama că viaţa
nu înseamnă doar muzica secolelor XVII şi
XVIII, şi am început să creez primele mele
compoziţii - “Magic Stradivarius – Miss You”
- este un cântec de dragoste pe care l-am
scris lângă o fântână. De altfel, să ştii că mă
inspiră foarte mult cascadele şi îmi place să
compun în mijlocul naturii.
Eurosport: Lajos Csűry este numele tău
real şi te-ai născut în Ucraina. Limba rusă,
pe care o vorbeşti foarte bine, a fost o pun-
te pentru prietenia ta cu Evgheny?
Edvin Marton: Tata este din Ungaria şi
mama din Ucraina, aşa că eu vorbesc am-
bele limbi şi în plus ruseşte pentru că am
studiat în Rusia 8 ani. Cred că este impor-
tant în primul rând să ştim să comunicăm.
Ştii, când l-am întâlnit pe Evgheny acum 6
ani la Zürich mi-a fost atât de uşor să intru
în vorbă cu el... Limba rusă a fost esenţială.
Evgheny a venit la studioul meu, mi-a ară-
tat elementele din programul lui, tempo-ul
şi coregrafia. Şi aşa am creat muzica, împre-
ună cu el. De aceea în colaborarea noastră
totul este diferit.
Eurosport: Vioara ta Antonio Stradivarius –
1698 - a fost a maestrului Nicolo Paganini.
La 310 ani de când a fost creată, sonorită-
ţile ei pot fi ascultate prin intermediul tău.
Cea mai recentă compozitie semnată Edvin
Marton intitulată “Paganini 5” (de pe al-
bumul “Stradivarius” care a primit premiul
Emmy), a fost ascultată în premieră mondi-
ală la Bucureşti în 2007 într-un spectacol de
patinaj. Este patinoarul locul perfect pen-
tru a evolua?
Edvin Marton: Îmi place foarte mult să in-
terpretez pe patinoare pentru că este o at-
mosferă minunată. Şi să fiu aici în Romania,
la Bucureşti, în 2007, să dau viaţă noului
nostru număr cu adevărat special, cu
Evgheny, a fost o ocazie deosebită. Cred că
acest patinoar a fost construit pentru oa-
meni care se iubesc cu adevărat, pentru că
nu a fost deloc cald, aşa că au trebuit să
stea foarte aproape unii de alţii. Sunt foarte
fericit că am scris istoria în Romania - pen-
tru prima dată a avut loc un spectacol pe
gheaţă - “Kings on Ice”.
INTERVIU

21. SCHI FOND masculin general
Lukas Bauer CZE
SCHI ALPIN masculin coborâre
Didier Cuche SUI
SCHI ALPIN f. general
LindseyVonn SUA
SCHI ALPIN f.combinata alpină
Maria Riesch GER
SCHI ACROBATIC m. halfpipe
Matthew Hayward CAN
SCHI FOND feminin general
Virpi Kuitunen FIN
SCHI ALPIN masculin Super G
Hannes Reichelt AUT
SCHI ALPIN f.coborâre
LindseyVonn SUA
SCHI ACROBATIC m.general
Steve Omischl CAN
SCHI ACROBATIC f.moguli
Aiko Uemura JPN
SĂRITURI CU SCHIURILE
Thomas Morgenstern AUT
SCHI ALPIN masculin slalom uriaş
Ted Ligety SUA
SCHI ALPIN f.Super G
Maria Riesch GER
SCHI ACROBATIC m.sărituri
Steve Omischl CAN
SCHI ALPIN m.slalom
Manfred Moelgg ITA
SCHI ALPIN f.slalom uriaş
Denise Karbon ITA
SCHI ACROBATIC m.moguli
Dale Begg-Smith AUS
SCHI ALPIN masculin general
Bode Miller SUA
SCHI ALPIN m.combinata alpină
Bode Miller SUA
SCHI ALPIN f.slalom
Marlies Schild AUT
SCHI ACROBATIC m.skiercross
Tomas Kraus CZE
SCHI ACROBATIC f.sărituri
Jacqui Cooper AUS
COMBINATA NORDICĂ
Ronny Ackermann GER
SNOWBOARD m.general
Benjamin Karl AUT
SNOWBOARD f.general
Nicolien Sauerbreij NED
SANIE f.individual
Tatjana Huefner GER
C.E. PATINAJ ARTISTIC dans
O. Domnina, M. Shabalin RUS
SNOWBOARD m.slalom paralel
Benjamin Karl AUT
SNOWBOARD f.slalom paralel
Nicolien Sauerbreij NED
SANIE dublu
P. Leitner/A. Resch GER
BOB
Andre Lange GER
SNOWBOARD m.boardercross
PierreVaultier FRA
SNOWBOARD f.boardercross
Maelle Ricker CAN
C.E.PATINAJ ARTISTIC masculin
TomasVerner CZE
SKELETON masculin
Kristian Bromley GBR
SCHI ACROBATIC f.skiercross
Ophelie David FRA
SNOWBOARD m.halfpipe
Iuri Podlachkov SUI
SNOWBOARD f.halfpipe
Manuela Laura Pesko SUI
C.E. PATINAJ ARTISTIC feminin
Carolina Kostner ITA
SKELETON
feminin
Katie Uhlaender SUA
SCHI ACROBATIC f.halfpipe
Sarah Burke CAN
SNOWBOARD m.sărituri
Stefan Gimpl AUT
SANIE m.individual
Armin Zoeggler ITA
C.E. PATINAJ ARTISTIC perechi
A.Savchenko, R.Szolkowy GER
C.M. PATINAJ ARTISTIC masculin
Jeffrey Buttle CAN
C.M. PATINAJ ARTISTIC feminin
Mao Asada JPN
C.M. PATINAJ ARTISTIC perechi
A.Savchenko, R.Szolkowy GER
C.M. PATINAJ ARTISTIC dans
I.Delobel/O.SchoenfelderFRA

22. s
UNT CINCI la număr şi au început
deja să dea bătăi de cap organizato-
rilor. Mascotele olimpice au devenit
obiectul preferat al falsificatori-
lor de suveniruri olimpice. Într-o
ţară care şi-a bazat dezvoltarea pe copi-
erea cu maxim de precizie şi eficienţă a
produselor occidentale, confecţionarea
materialelor promoţionale care poartă
simbolurile olimpice reprezintă o aface-
re profitabilă. Nu însă pentru Comitetul
de organizare, ci pentru producătorii
de suveniruri la preţuri fără concurenţă,
faţă de cele preconizate de CIO.
Astfel, cele cinci Fuwa, mascotele olim-
pice se vând ca pâinea caldă, ca port-
chei, pentru preţuri cuprinse între 10 şi
20 de yuani (între 0,9 şi 1,8 euro).
O altă afacere preferată de chinezii din
Beijing o reprezintă tipărirea de poze
realizate instantaneu, pe o pasarelă
suspendată, rezervată traficului pie-
tonal, de pe care se vede
foarte bine în fundal silueta
stadionului olimpic, alin-
tat cu apelativul “cuibul de
pasăre”, şi superbul centru
acvatic denumit “cubul de
apă”. Autorităţile locale au fost obligate să
recurgă la măsuri de forţă pentru a-i opri
pe şoferi să mai oprească maşinile ilegal, pe
autostradă, pentru a merge să se fotografi-
eze în faţa edificiului olimpic.
Municipalitatea a trimis echipaje ale poliţiei
autostrăzilor, în încercarea de a interzice su-
telor de maşini şi de autobuze cu turişti să
mai oprească în locuri unde se pot produce
accidente rutiere grave. Maşinilor le sunt
fotografiate numerele de
înmatriculare şi contraveni-
enţii vor primi acasă amenzi
în valoare de 200 de yuani
(circa 28 de dolari). Totul
după ce panourile de aver-
tizare instalate în urmă cu
două luni nu au avut efectul
dorit.
Comerţul ilicit este înflori-
tor pe pasarela cu pricina,
unde numeroşi întreprin-
zători chinezi şi-au adus
imprimante foto pe care
developează “la minut” in-
stantaneele realizate mai
devreme, cu aparate digita-
le sau de tip Polaroid. Preţul
unei poze? 10 yuani.
OLIMPIADA
2008
Organizatorii chinezi au intrat pe ultima sută de metri,
înaintea marelui eveniment programat în perioada
8-24 august, la Beijing. Sunt inaugurate baze sportive şi
instituţii culturale deopotrivă, se lucrează la schimbarea
mentalităţii poporului chinez, la înlăturarea efectelor
devastatoare ale poluării cauzate de dezvoltarea
industrială galopantă, totul pentru buna desfăşurare a
Jocurilor Olimpice deVară
Citius, Altius, Fortius
Mascote ieftine
ALEX GHEORGHIAŞ
42 APRILIE - IUNIE 2008
o
RAŞUL SINGAPORE va fi gaz-
da ediţiei inaugurale a Jocurilor
Olimpice de vară ale tineretului,
competiţia programată în vara lui
2010. Oraşul-stat a obţinut dreptul
de a organiza competiţia rezervată sportivi-
lor cu vârste între 14 şi 18 ani după ce a pri-
mit 53 din cele 97 de voturi
exprimate de membrii CIO,
restul mergând în favoarea
contracandidatei Moscova.
Anunţul a fost făcut de pre-
şedintele forului internaţio-
nal, dr. Jacques Rogge, joi, 21
februarie, la Muzeul Olimpic
din Lausanne.
Întrecerea reprezintă o ini-
ţiativă a preşedintelui CIO,
cu scopul de a readuce tine-
retul în arena sportivă şi de
a-i îndepărta din postura de
telespectatori. La întrecerile
programate la 26 de disci-
pline vor participa cel mult
3.500 de adolescenţi. Dintre
cei 800 de arbitri şi oficiali,
majoritatea va fi reprezenta-
tă deasemenea de tineri.
Jocurile Olimpice ale tineretului reprezintă
o alternativă pentru intrarea în mişcarea
olimpică a oraşelor care nu posedă capaci-
tatea de a gestiona proiecte de miliarde de
dolari. Bugetul general estimat al întreceri-
lor de la Singapore este de 100 de milioane
de dolari. Competiţiile sportive propriu zise
vor costa 30 de milioane.
Singapore a câştigat o singură medalie
olimpică, din 1960 încoace (argint în con-
cursul de haltere), însă a fost în două rânduri
gazdă a Jocurilor Asiei de Sud-Est, compe-
tiţia organizată o dată la doi ani şi la care
participă un număr mai mare de
sportivi decât cel preconizat la
Jocurile Olimpice ale tineretului.
Prosperul centru de afaceri din
zonă va fi din nou gazdă a între-
cerii regionale, în 2013.
Candidatura oraşului Singapo-
re se înscrie în seria iniţiată de
arabii de la Golful Persic (Qatar
şi Emiratele Arabe Unite), de a
stimula turismul prin organiza-
rea unor astfel de evenimente. În
2009, Singapore va fi gazda unei
etape din Campionatul Mondial
al Formulei 1.
Jocurile Olimpice ale tineretului
vor continua cu ediţia de iarnă,
programată în 2012, în alternan-
ţă cu întrecerile Olimpiadelor.
ASPECTUL FUTURIST al noii clădiri a Marelui
Teatru Naţional din Beijing se înscrie în seria
transformărilor la care a fost supusă Capitala
Chinei. Specialiştii apreciază că, şi în condiţiile
în care metropola din Orientul Îndepărtat nu
ar fi găzduit Jocurile Olimpice, vechiul oraş ar
fi avut şanse minime de a rămâne la stilul ar-
hitectonic din trecut, binecunoscut ţărilor din
fostulspaţiucomunist,ilustratdeMareaSalăa
Poporului, aflată în fundal. Beijingul a devenit
în prezent o adevărată junglă de sticlă şi oţel,
după modelul marilor oraşe occidentale, în
parte şi datorită organizării Jocurilor Olimpice
Gazda Singapore

23. Producătorii de echipament sportiv se
întrec să pună pe piaţă cele mai noi
descoperiri tehnologice din domeniu.
Înotul este unul din sporturile aflate în
prim plan.
Înotătorii bionici
l
IESL JONES (foto dreapta) prezintă noul
costum de înot marca Speedo, modelul
Fastskin LZR Racer, considerat de producă-
tori drept cel mai rapid din lume. Majorita-
tea înotătorilor de top care vor participa la
concursul olimpic de la Beijing o vor face purtând
acest costum ce aminteşte parcă de filmele din se-
ria Matrix. De altfel, tehnologiile înglobate în pro-
cesul de fabricaţie au fost testate iniţial de cercetă-
torii de la NASA.
Acesta înglobează noile tehnologii din domeniu şi
este realizat dintr-o bucată, fără cusături, devenind
practic o a doua piele pentru sportiv. Rolul său este
de a reduce frecarea corpului cu apa, de a spori oxi-
genarea organismului şi de a-i ajuta pe înotători în
dezvoltarea unei viteze sporite în momentele star-
tului şi ale întoarcerilor.
Au fost produse doar o mie de exemplare, preţul
unuia fiind de 600 de dolari, cu 50 mai mult decât
ediţia de serie.
Nici rivalii nu au stat cu mâinile în sân. TYR vine cu
noul Tracer Rise, caracterizat prin materialul ultra-
uşor, gradul mare de respingere a apei şi compre-
sia precisă asupra grupelor specifice de muşchi,
pentru obţinerea unui timp de reacţie mai bun, de
recuperare în timpul efortului şi de creştere a forţei
sportivului.
Arena a anunţat lansarea noului R-Evolution în luna
martie, în timp ce SubmarineTF de la Diana propu-
ne un material ultra-aderent, tratat special pentru a
respinge apa şi presurizat special, pentru a rămâne
în contact permanent cu corpul înotătorului, îm-
piedicând apa să intre între corp şi costum.
În Japonia, Mizuno Asics şi Descente/Arena au
anunţat că vor lansa noi modele de costume de-
dicate Jocurilor Olimpice de la Beijing. Există chiar
posibilitatea ca unii dintre concurenţi să împrumu-
te costumele cu care se întrec participanţii la con-
cursurile de triatlon - blueseventy pointzero3.
În concursul olimpic de înot vor fi acordate 34 de
seturi de medalii. Doar atletismul oferă mai multe
(47).
44 APRILIE - IUNIE 2008
Revolta lui Spielberg
Bun venit la Beijing!
a
EROPORTUL DIN Beijing posedă, de la finele lunii fe-
bruarie, un al treilea terminal de pasageri. China a promis
că va sancţiona cu maximă asprime operatorii ale căror
aeronave au întârzieri în mod constant.
Acestora li se va interzice funcţionarea în trimestrul al
treilea. Aeroportul din Beijing va limita la 1.350 numărul curselor
zilnice, pentru a evita aglomerările de pe pistă.
În 2006, aeroportul din Beijing s-a clasat pe locul 62 într-o ierarhie
efectuată pe plan mondial, în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie
a călătorilor, deşi este al nouălea ca număr de pasageri.
Nu de puţine ori, aceştia au fost nevoiţi să protesteze rămânând
în aeronave până
la primirea sumelor
compensatorii, sau
să ia cu asalt termi-
nalele, în momen-
tele în care sunt anunţate reprogramările curselor.
Doar ceva mai mult de trei sferturi din numărul zborurilor au deco-
lat şi aterizat conform orarelor afişate, în timp ce numărul pasageri-
lor a crescut cu o şesime, ajungând la 185 de milioane. Se aşteaptă
ca acesta să urce la 200 de milioane, în 2008, în parte şi fluxului
prilejuit de organizarea Jocurilor Olimpice.
r
EGIZORUL CHINEZ Zhang Yimou este de părere că pă-
răsirea rolului de consultant artistic de către Steven Spiel-
berg nu va afecta negativ ceremoniile de deschidere şi
închidere ale Jocurilor de la Beijing. Cei doi au lucrat îm-
preună la detaliile artistice ale festivităţilor în care vor fi
angrenate 10.000 de persoane, înainte ca regizorul american, de
trei ori laureat al Premiului Oscar, să renunţe la post, în semn de
protest al implicării chineze în conflictul din Darfur.
Spielberg este de părere că viitoarea gazdă a Jocurilor a făcut prea
puţin pentru a întrerupe vărsarea de sânge din provincia situată
în vestul Sudanului, acolo unde miliţiile sprijinite de regimul de la
Khartoum luptă cu grupurile de rebeli.
Circa 200.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, alte 2,5 milioane fi-
ind nevoite să se refugieze în afara graniţelor, în cei patru ani de
când durează conflictul din Darfur. Guvernul sudanez este sprijinit
cu armament, muniţie şi echipament de luptă de China şi Rusia.
Spielberg a contribuit la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olim-
pice de iarnă de la Salt Lake City 2002, prin ideile artistice puse în
aplicare şi prin prezenţa sa activă, el numărându-se atunci printre
purtătorii drapelului olimpic.

24. î
n sensul implementării stra-
tegiei şi filozofiei COSR, la Com-
plexul Olimpic Sportiv «Sydney 2000»
de la Izvorani s-a semnat contractul
de parteneriat între Comitetul Olimpic
şi Sportiv Român şi societatea comercială
Hofigal, prin care se asigură suplimentele
alimentare necesare pregătirii juniorilor din
centrele olimpice.
« Mă bucur că, începând de azi, alături de
sponsorii şi partenerii noştri […] vom putea
adăuga şi numele companiei Hofigal. Pen-
tru obţinerea de performanţe este impor-
tant nu numai modul în care se pregătesc
sportivii, ci şi cum sunt alimentaţi şi hrăniţi
aceştia. De aici, parteneriatul cu Hofigal, o
societate comercială de marcă, recunoscu-
tă pentru produsele 100% naturale.
Hofigal îşi propune să urmărească şi evolu-
ţia performanţelor realizate de juniorii din
centrele olimpice, în urma administrării
susţinătoarelor de efort şi a suplimentelor
alimentare. Fără să ne întoarcem atenţia de
la Beijing, care rămâne obiectivul principal
în 2007 şi 2008, ne concentrăm tot mai
mult pe activitatea de juniori, pe o selecţie
cât mai temeinică pentru a demara motoa-
rele sportului românesc », a afirmat dom-
nul Octavian Morariu, preşedintele COSR.
(2 aprilie 2007)
La rândul său, domnul Ştefan Manea, pre-
şedintele societăţii comerciale Hofigal a
precizat: “Este o onoare pentru noi să ne
alăturam numele de cel al Comitetului
Olimpic si Sportiv Român şi sperăm să nu
vă dezamăgim. Consider că este nu numai
un parteneriat pentru Jocurile Olimpice,
ci şi un început în ceea ce priveşte aplica-
rea unei ştiinte noi, pentru îmbunătăţirea
performanţelor sportive şi a sănătăţii prin
folosirea de produse naturale “.
La un interval de patru ani, se desfăşoară Jocurile Olimpice, eveniment care reprezintă un prilej de a
cunoaşte, de a respecta şi de a ne onora campionii. Valorile cultivate de Mişcarea Olimpică nu sunt
doar deziderate teoretice. Unul dintre scopurile sale fundamentale este tocmai reconstruirea societăţii
contemporane;onoarea,demnitateasportivilor,spirituldeechipăşifairplay-ul,decaredaudovadăîn
competiţii, fac din ei veritabile modele. Societatea contemporană românească are nevoie de modele...
Sportul este un
limbaj universal
46 APRILIE - IUNIE 2008
“Beijing 2008 se apropie din ce în ce mai
rapid şi ne aflăm toţi în pregătiri pentru
această nouă provocare. Este o lume nouă
pentru mulţi dintre noi şi tot ceea ce ne
aşteaptă acolo trebuie luat în considerare
cu cea mai mare seriozitate. Mă refer aici
atât la aspectul sportiv, competiţional, cât
şi la cel privitor la ceea ce înseamnă
spiritul Olimpic la nivel mondial.
Este datoria noastră să fim purtătorii
acestui spirit oriunde mergem şi să
facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-l
transforma într-un„modus vivendi”.
OctavianMorariu,PreşedinteleCOSR
Intrarea Serelor 2, sector 4, Bucureşti, Romania
Tel/Fax: 021-334 5905; Tel: 021-334 5135
email: office@hofigal.eu
www.hofigal.eu

25. Î
ncălzirea globală este un feno-
men ce nu poate fi trecut cu vederea,
efectele sale distrugătoare afectând
întreaga populaţie a planetei, iar creş-
terea intensităţii şi a frecvenţei cala-
mităţilor naturale este deja sesizabilă pe
parcursul unui singur deceniu şi nicidecum
la scara generaţiilor. Cauzele acestui feno-
men sunt aprig dezbătute, părerile specia-
liştilor pendulând între cele două extreme:
cea care induce reacţia pasivă, susţinând că
fenomenul este unul ciclic în istoria Pămân-
tului şi că influenţa omului nu este deter-
minantă în acestă evoluţie, şi cealaltă extre-
mă, cea fatalistă, prin care viaţa de zi cu zi a
omului modern, generatoare de poluare, a
stârnit această reacţie în lanţ ce va duce la
distrugerea planetei.
Indiferent care ar fi ipoteza cea mai aproa-
pe de realitatea evident tot mai distructivă,
concluzia este una singură: fiecare dintre
noi poate decide singur cât de mult trebuie
să se îngrijoreze, dar fiecare trebuie să acţi-
oneze, pasivitatea nefiind o opţiune posibi-
lă. Este o simplă problemă de probabilităţi,
în care finalul catastrofic este rezultatul de
evitat.
Emisiile de carbon, generate de activitatea
umană, au fost identificate ca principală
sursă a efectului de seră, care are ca fina-
litate creşterea temperaturii medii. Surse-
le de dioxid de carbon au fost depistate şi
s-au stabilit şi nivelurile de participare ale
acestor surse la cantitatea totală de CO2 ce
este eliberată în atmosferă. Transporturile
rutiere sunt în top, contribuţia maşinilor la
totalul emisiilor de CO2 fiind cotată la apro-
ximativ 12-13%. Nu este puţin, dar este sub
nivelul contribuţiilor industriei, agriculturii
şi, mai ales, a activităţilor casnice, locuinţe-
le noastre fiind generatoare de aproape un
sfert din sutele de tone de CO2 trimise în
atmosferă în fiecare zi.
În acest context Federaţia Internaţională a
Automobilului FIA a reacţionat şi a lansat
recent o campanie mondială “Make Cars
Green”, cu scopul de a reduce impactul au-
tovehiculelor asupra mediului înconjurător.
Imediat, campania a fost promovată şi sus-
ţinută de piloţii şi constructorii din cele mai
importante competiţii ale motorsportului
mondial, purtătoare a efigiei FIA: Formula
1, Campionatul Mondial de Raliuri WRC şi
Campionatul Mondial de Turisme WTCC. În
maŞini
verziTârziu şi numai după înmulţirea calamităţilor naturale,
cursa pentru salvarea planetei a început. Domeniul
transporturilor rutiere se află destul de în faţă pe lista
neagră, iar motorsportul nu are cum să nu fie luat în
colimator.
arnold cobilanschi
mod ironic însă, motorsportul este în avan-
garda producătorilor de emisii de CO2 din
industria automobilului. Maşinile de curse
sunt, de departe, cele mai mari consuma-
toare de combustibili fosili, iar motoarele
de competiţie produc valuri de CO2 şi de-
cibeli.
Campania FIA promovează acţiuni pe care
fiecare şofer trebuie să le înţeleagă şi să le
aplice în viaţa de zi cu zi, acţiuni ce vizează
folosirea mai eficientă a energiei şi, implicit,
reducerea emisiilor poluante: verificarea
şi corectarea presiunii în pneuri, pentru
reducerea rezistenţei la rulare, eliminarea
încălzirii motorului înainte de plecare, fo-
losirea ponderată a aerului condiţionat,
reducerea greutăţii bagajelor şi evitarea
folosirii portbagajului exterior, deplasa-
rea pe distanţe lungi cu viteză constantă,
evitând accelerările brutale şi chiar plani-
ficarea atentă a traseului pentru călătorie.
FIA a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite să
impună pentru prima dată o limită maximă
admisă a emisiilor de CO2, care să fie aplica-
tă pe plan mondial, tuturor vehiculelor. Tot
FIA recomandă trecerea la maşinile “verzi”,
ecologice. Tehnologiile şi chiar modele de
serie ecologice există, dar lipseşte cu desă-
vârşire un plan care să ajute transformarea
acestor maşini în opţiuni populare, econo-
mic viabile, pentru cetăţeanul de rând. Pe-
trolul produce miliardari acum, şi nu peste
câteva generaţii, când industria bazată pe
tehnologiile “verzi” ar putea scoate primii
săi magnaţi, iar cei care au decizia sunt de
partea petroliştilor.
Campionatul Mondial de Turisme WTCC ar
putea deveni prima competiţie majoră care
să aducă la start numai maşini ce folosesc
combustibili ecologici, fără plumb şi fără
sulfaţi, şi chiar derularea acestui campionat
să fie gândită din perspectivele protecţiei
mediului înconjurător. Primele maşini au
apărut, intenţiile de orientare către această
direcţie au fost confirmate şi abordarea ar
fi una cât se poate de firească, în condiţiile
în care WTCC este competiţia care aduce
pe pistă maşini ce pot fi identificate cel mai
uşor cu variantele lor de stradă.
Evident, toate sporturile cu motor vor fi
afectate de aceste limitări ce vizează pro-
tecţia mediului. E firesc şi moral să fie aşa,
dar e greu de închipuit o competiţie în
care concurează maşini electrice, care la
trecerea prin faţa tribunelor să nu fie mai
zgomotoase decât o bicicletă, …sau două.
Motorsportul, în general, va fi obligat să-şi
definească o nouă identitate, care, totuşi,
nu poate fi complet disociată de realitatea
pieţei mondiale a automobilului.
“Apropierea dintre turismele de curse şi
echivalentul lor stradal face ca WTCC-Cam-
pionatul Mondial de Turisme să aibă un rol
cheie în sensibilizarea publicului faţă de
aceste iniţiative ecologice”, motiva Jacques
Behar, preşedintele companiei KSO, orga-
nizatoarea acestei competiţii, decizia de a
sprijini campania FIA.
Motorsportul a pornit pe acest drum, dealt-
fel unicul posibil, dar, ca o ironie a sorţii, în
prezent, marea atracţie o reprezintă apari-
ţia motoarelor diesel în curse. Audi şi Peu-
geot se confruntă la Le Mans şi în cursele
de anduranţă, iar Seat Leon TDI este maşina
de referinţă în WTCC. Seat a pierdut în urma
unui ghinion monumental titlul mondial în
2007, dar a stârnit invidie în rândul adversa-
rilor, toată lumea dorind să folosescă acest
gen de propulsie, care se bucură, deocam-
dată, de unele avantaje create şi de regula-
ment. Din nou tendinţa pe circuite reflectă
tendinţa de pe piaţa mondială a automobi-
lului. Discutăm despre protecţia mediului,
dar majoritatea optează pentru motorul
diesel, care pe lăngă emisiile consacrate
mai produce şi particule de fum.
Aceasta este moda prezentului, dar, ca ori-
ce modă, este ceva trecător. Viitorul a fost
conturat, dar cei care au puterea deciziei
trebuie să ajute la eliminarea dependenţei
de petrol. Oare o vor face?
“Apropierea dintre turismele
de curse şi echivalentul
lor stradal face caWTCC-
Campionatul Mondial de
Turisme să aibă un rol cheie în
sensibilizarea publicului faţă
de aceste iniţiative ecologice”
JacquesBehar,preşedintele
companieiKSO

26. 24 DE ORE
LE MANS, 10 iunie 1967
Ediţia cu numărul 35
Viteza medie: 218, 038 Km/h
Legenda continuă la EUROSPORT
LE MANS MOTO: 19 - 20 APRILIE
AUTO: 14 - 15 IUNIE