1. PROIECT NAŢIONAL
EDUCAŢIE PENTRU SĂNATATE
ÎMPREUNĂ PENTRU SĂNĂTATEA
COPIILOR NOŞTRI
Prof. Rîşnoveanu Nicoleta
Grupa,, Ciupercuţe’’
G.P.P. nr. 10 Ciupercuţa, Buzău.
1

2. ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ, ACASĂ DAR ŞI LA GRĂDINIŢĂ
PRIN METODE DE BUNE PRACTICI.
O persoană sănătoasă trăieşte în armonie cu sine, cu semenii, cu mediul înconjurător.
Drepturile copilului:
,,Familia constituie elemental fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la
ocrotire din partea societăţii.” (Declaraţia Universală a Drepturilor omului, art. 1)
Educaţia pentru sănătate reprezintă o verigă a educaţiei pentru societate. Sănătatea nu
înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat. Deprinderile elementare de igienă trebuie
imprimate din fragedă vârstă pentru a pătrunde cât mai adânc în modul de viaţă cotidian.
Optimizarea activităţilor de educaţie pentru sănătate se poate realiza şi prin folosirea proverbelor
şi zicătorilor, în cadrul activităţilor de lectură după imagini, poveşti, povestiri, basme, precum şi
diferite situaţii adaptate programului zilnic desfăşurat în grădiniţă. Multe proverbe şi zicători pot
fi adaptate unor situaţii ivite prin activităţile practice, artistico-plastice făcându-se referiri la
modul cum au lucrat, cum s-au comportat.
GHICITORI
Te consultă şi-ţi prescrie Mărul, para ,şi căpşuna
Potrivita doctorie Piersica, cireaşa, pruna
Cum să nu fi bucuros Strugurele cel zemos,
Când te face sănătos (medicul.) Pepenele cel gustos,
Împreună au un nume,
Ştiţi voi care e anume? (fructe)
O altă metodă de abordare in cadrul activităţilor de Educaţie pentru sănătate o constituie
jocurile didactice, convorbirile, textele literare, cântecele, jocurile de rol, activităţile
interdisciplinare, concursurile cu teme de sănătate, imaginile ppt, activitaţi integrate, dramatizări
etc.
Jocuri: Spune la ce foloseşte, Săculeţul cu surprize, De-a cofetarii, De-a brutarii, La
dentist, La spital.
Texte literare:Murdărica, Ce-i bine şi ce-i rău?, Praful –Fl. Iordache, Maricica de Luiza
Vlădescu, Iedul cu trei capre de Octav Panciu Iaşi,etc
Convorbiri: Curăţenia-mama sănătăţii, Microbii-duşmanii noştrii, Minte sănătoasă în
corp sănătos. Ce mâncăm , cum mâncăm?
Cântece: A plecat mama la piaţă, Batista.
2

3. Activitaţi practice constituite din următoarele exemple: Ştim să primim musafiri?, La
ziua unui coleg, Arănjăm masa.
La domeniul Ştiinţă se pot realiza jocuri didactice despre sănătate pe diverse teme de
legume, fructe, etc, exerciţiu cu material individual, de descompunere şi compunere a unui
număr, fişe de lucru, labirinturi pentru copii isteţi.
Elefănţelul curios - poveste pentru copii.
A fost odată, demult, un elefănţel foarte curios. Într-o zi s-a trezit cu o nouă
întrebare: ,,Ce mănâncă crocodilul seara?”
Aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul şi-l întreabă:
-Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănţelul să caute lacul .Pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
-Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar elefănţelul s-a intâlnit cu şarpele boa:
-Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
-Nu ştiu, a răspuns broscuţa, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
Tocmai atunci ieşea din apă crocodilul. Elefănţelul s-a apropiat de el, dar nu ştia că
vorbeşte chiar cu crocodilul:
-Scuză-mă te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?
Crocodilul şiret îi spune:
-Vino mai aproape să-ţi spun la ureche să nu ne audă nimeni. Elefănţelul s-a apropiat şi
crocodilul – haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aia elefănţelul avea nas ca toate nasurile, micuţ
aşa ca al tău.
Şi cum se chinuia bietul elefănţel să scape din gura crocodilului a venit repede, repede
şarpele boa, care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănţel de coadă. Şi atâta a tras
crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reuşit să-l salveze pe
elefănţel, dar nasul i se întinsese atât de tare că aproape îi atârna pe jos. Şi uite aşa, de atunci are
elefănţelul trompă.
Alte exemple practice:
Parteneriat Educaţional pentru sănătate în colaborare cu Clinica Sante Buzău .
-Vizită la Clinica Sante.
-Intâlnire cu un cadru medical in incinta grădiniţei.
-Program artistic de educaţie pentru sănătate.
-Concurs de cunoştinţe ,,Micii sanitari”,faza pe unitate, dar şi faza judeţeană.
Sfaturi pentru a fi sănătos:
-Spală-te pe mâini înainte de a te aşeza la masă!
-Dinţii trebuie spălaţi după fiecare masă.
-Nu-ţi roade unghiile, nu introduce degetele în nas, nu introduce nici un obiect în urechi.
-Nu împrumuta obiecte de uz personal.
-Fructele se spală înainte de a fi consumate.
-Mănâncă cât mai multe legume proaspete.
3

4. O metodă de fixare, consolidare şi evaluare .
-Desenaţi un fruct sau se dă desenul .
-Compartimentaţi-l
-Desenaţi în fiecare compartiment, vitaminele pe care le conţine.
O altă metodă.Blazonul –produse din grâu.
Avem desenat un spic de grâu.
Găsiţi împreună produsele realizate din grâu.Desenaţi sau aşezaţi imagini cu produse obţinute
din grâu. Produse: pâine, prăjituri, covrigi, făină, griş, fidea, macaroane, biscuiţi, etc.
Imagini din timpul activitaţilor:
La ziua unei fetiţe, La spălător,
Activitate practică.
/
youtu.be/dMBcUyXhttp://youtu.be/hjPJRBH1I9cWXeM
4

5. Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.
În natură le găsesc
Pentru ceai le folosesc.(plante medicinale)
-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor,
boli de ficat, stomac, intestine.etc.
-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere
de cap.
-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la
stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.
-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli
de rinichi.
Vulpiţa Hoţomană.
1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită
Umblă noaptea la poiată. Că acuma-i pocăită.
Dar a prins-o tanti Miţa Şi suspină şi se vaită,
Şi i-a scărmănat blăniţa. Ea mănâncă pui de baltă.
3.Ţipă că doar ţine post 4.-Eu acum vă dau de ştire,
Şi se vaită fără rost. Mă retrag la mănăstire,
Ea tot strigă-n gura mare, Mure, fragi, năut şi linte,
Să audă fiecare. Voi mânca de-acu-nainte.
,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’
Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’
-J’ pizza pentru cei mici.
-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga
Metode interactive de grup.,Ghid metodic.
5

6. Plantele medicinale fac parte din Farmacia Verde a Naturii.
În natură le găsesc
Pentru ceai le folosesc.(plante medicinale)
-Gălbenelele- filimica. Se folosesc :florile,tulpinile,şi frunzele.Boli:grăbeşte vindecarea rănilor,
boli de ficat, stomac, intestine.etc.
-Teiul. Se folosesc florile.Boli: calmant în crizele de tuse,astm, astenie, bronşite, insomnii, durere
de cap.
-Izma bună-menta. Se folosesc: frunzele Şi părţile înflorite din vârful tulpinii.Boli:infecţii la
stomac şi intestine, diaree, stări de vomă.
-Sunătoarea –pajarniţă.Se folosesc : florile şi frunzele.Boli: dureri de stomac,boli de ficat, boli
de rinichi.
Vulpiţa Hoţomană.
1.Hoţomana, roşcovană 2. Plânse vulpea mea spăşită
Umblă noaptea la poiată. Că acuma-i pocăită.
Dar a prins-o tanti Miţa Şi suspină şi se vaită,
Şi i-a scărmănat blăniţa. Ea mănâncă pui de baltă.
3.Ţipă că doar ţine post 4.-Eu acum vă dau de ştire,
Şi se vaită fără rost. Mă retrag la mănăstire,
Ea tot strigă-n gura mare, Mure, fragi, năut şi linte,
Să audă fiecare. Voi mânca de-acu-nainte.
,,Natura poate să-ţi slujească de carte, de povăţuitor.’’
Bibliografie: -Alexandrina Popovici Domnul ,,Doctor Muşeţel’’
-J’ pizza pentru cei mici.
-Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga
Metode interactive de grup.,Ghid metodic.
5