Manualul-instalatiilor-electrice_SCHNEIDER.pdf

Acest ghid a fost scris pentru inginerii electricieni care trebuie sŸ
proiecteze, sŸ realizeze, sŸ inspecteze, sau sŸ ÁntreÍinŸ instalaÍiile electrice
Án conformitate cu standardele internaÍionale ale Comisiei Electrotehnice
InternaÍionale (CEI).
“Care soluÍie tehnicŸ va garanta cŸ toate criteriile de siguranÍŸ sunt
indeplinite?” AceastŸ Ántrebare a fost un ghid permanent Án elaborarea
acestui manual.
Un standard internaÍional cum ar fi CEI 60364 “InstalaÍii electrice din clŸdiri”
specificŸ Án mod extensiv regulile care trebuie aplicate ÁncÊt sŸ se realizeze
siguranÍa Ûi caracteristicile de funcÍionare preconizate pentru toate tipurile
de instalaÍii electrice. ÎntrucÊt standardul trebuie sŸ fie extensiv, Ûi trebuie
sŸ fie aplicabil la toate tipurile de produse Ûi de soluÍii tehnice care se folo-
sesc la nivel internaÍional, textul regulilor din CEI este complex Ûi nu este
prezentat Án ordinea de utilizare.
Standardul nu poate fi deci considerat drept un manual de lucru, ci numai
un document de referinÍŸ.
Scopul prezentului manual este de a pune la dispoziÍie o explicaÍie clarŸ,
practicŸ Ûi facutŸ pas cu pas a studiului complet al unei
instalaÍii electrice Án conformitate cu CEI 60364 Ûi a altor standarde CEI
relevante. De aceea capitolul ÁntÊi (A) prezintŸ metodologia
care trebuie utilizatŸ iar fiecare capitol se ocupŸ cu diverse etape
ale studiului. Ultimele douŸ capitole sunt destinate surselor de
alimentare, sarcinilor Ûi amplasŸrilor deosebite, precum Ûi compatibilitŸÍii
electromagnetice.
Noi toÍi speram cŸ tu, utilizatorule, vei considera acest manual cu adevŸrat
util.
Schneider Electric S.A.
EdiÍia Án limba romÊnŸ a acestui manual este rezultatul
unui efort colectiv.
Consultant tehnic: Victor Ionescu
Responsabil ediÍie: Cristian Voicu
ProducÍie: Tangent Prodimpex SRL
EdiÍia Mai 2007
PreÍ manual: 120 RON
EdiÍia de lux: 150 RON
Manualul instalaÍiilor electrice este un singur document care
acoperŸ partea tehnicŸ, reglementŸrile Ûi standardele referitoare la
instalaÍiile electrice. Este destinat profesioniÛtilor Án domeniu din
Ántreprinderi, birouri de proiectare, organizaÍii de inspecÍie, etc.
Echipamentul electric trebuie deservit de personal de mentenanÍŸ de
specialitate (electricieni calificaÍi), iar acest document nu trebuie privit ca
un ansamblu de instrucÍiuni suficiente pentru cei care nu sunt calificaÍi ca
sŸ opereze, sŸ ÁntreÍinŸ sau sŸ asigure operaÍiile de mentenanÍŸ pentru
echipamentul discutat mai sus. DeÛi s-a acordat o deosebitŸ atenÍie pentru
a asigura o informare exactŸ Ûi corectŸ Án acest document, Schneider
Electric nu ÁÛi asumŸ nici o responsabilitate pentru nici un fel de consecinÍe
care ar decurge din utilizarea acestui material.
AceastŸ nouŸ ediÍie a fost publicatŸ pentru a se Íine seama de schimbŸrile
din tehnicŸ, standarde Ûi reglementŸri, Ûi Án special
standardul CEI 60364 pentru instalaÍii electrice.
Aducem mulÍumiri tuturor cititorilor ediÍiei anterioare a acestui manual pen-
tru comentariile lor care ne-au ajutat sŸ ÁmbunŸtŸÍim prezenta ediÍie.
MulÍumim de asemenea multor persoane Ûi organizaÍii, prea
numeroase ca sŸ fie enumerate aici, care au contribuit Ántr-un fel sau altul
la pregŸtirea acestui manual.

MIE052007NORO
Bd. Ficusului nr.40, ClŸdirea “Apimondia”, Sector 1, BucureÛti
Tel : (40) 21 203.06.60
Fax : (40) 21 232.15.98
www.schneider-electric.ro
Centrul Suport ClienÍi
Tel : (40) 21 203.06.06
csc-ro@ro.schneider-electric.com
În conformitate cu evoluÍia normelor Ûi a produselor, datele
indicate în textul Ûi imaginile din acest material nu ne
angajeazŸ decât dupŸ consultarea agenÍiilor Schneider Electric.
Schneider Electric
RomÊnia S.R.L.
05/2007

A1
Capitolul A
Reguli generale pentru proiectarea
instalaÍiilor electrice
Cuprins
Metodologie A2
Reguli Ûi norme statutare A4
2.1 Definirea treptelor de tensiuni A4
2.2 Reguli A5
2.3 Standarde A5
2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice A6
2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice A6
2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii electrice A7
2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile tehnice A7
a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie electricŸ
2.8 CondiÍii de mediu A8
Tipuri de sarcini - Caracteristici A10
3.1 Motoare asincrone A10
3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire A12
Ûi lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu halogen)
Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A15
4.1 Puterea instalatŸ (kW) A15
4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA) A15
4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ A16
4.4 Exemple de aplicare a coeficientului de utilizare (ku) A18
Ûi de simultaneitate (ks)
4.5 Coeficientul de diversitate A18
4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului A19
4.7 Alegerea surselor de alimentare A20
1
2
3
4

A2
A - Reguli generale pentru proiectarea
Pentru cele mai bune rezultate legate de proiectarea instalaÍiilor electrice se
recomandŸ studierea tuturor capitolelor, Án ordinea Án care acestea sunt prezentate.
Lista cererilor de putere
Studierea unei instalaÍii electrice necesitŸ o ÁnÍelegere adecvatŸ a tuturor regulilor Ûi
normativelor ce o guverneazŸ.
Cererea totalŸ de putere poate fi calculatŸ pornind de la date legate de amplasarea
Ûi puterea fiecŸrui receptor Ûi, de asemenea, ÁnÍelegÊndu-i modul de funcÍionare (ex:
cererea Án regim permanent, condiÍii de pornire sau legate de simultaneitate, etc).
Pornind de la aceste date rezultŸ cu uÛurinÍŸ puterea cerutŸ de la sursa de
alimentare sau (acolo unde este cazul) numŸrul de surse necesare pentru o
alimentare corespunzŸtoare cu energie electricŸ.
InformaÍii locale referitoare la modalitŸtile de tarifare sunt necesare de asemenea,
pentru a permite cea mai bunŸ alegere a conexiunilor cu reÍelele de alimentare cu
energie electricŸ de joasŸ sau medie tensiune.
Conectarea la reÍea
Conectarea poate fi fŸcutŸ Án reÍeaua de:
n Medie Tensiune(1)
Un post de transformare tip consumator (abonat) va fi deci de proiectat, construit Ûi
echipat. Acest post de transformare poate fi o instalaÍie exterioarŸ sau interioarŸ Án
conformitate cu standardele Ûi normele Án vigoare corespunzatoare (partea de joasŸ
tensiune poate fi studiatŸ separat, la nevoie). În acest caz, contorizarea este posibilŸ
atÊt pe medie cÊt Ûi pe joasŸ tensiune.
n JoasŸ Tensiune
InstalaÍia va fi conectata la reÍeaua localŸ de energie electricŸ Ûi va fi contorizatŸ
(dacŸ este necesar) Án conformitate cu tarifele pe joasŸ tensiune.
Arhitectura distribuÍiei electrice
Întreaga instalaÍie de distribuÍie este studiatŸ ca un sistem complet.
Pentru alegerea celei mai potrivite arhitecturi este propus un ghid de selecÍie.
Acesta acoperŸ distribuÍia principala MT/JT Ûi nivelele de distribuÍie de putere pe JT.
Sistemul de tratare al neutrului este ales Án conformitate cu regulile locale, cu
restricÍiile Án funcÍie de sursele de alimentare Ûi tipurile de sarcini.
Echipamentele de distribuÍie (tablourile electrice, aparatajul de comutaÍie,
conectarea circuitelor, etc.) sunt determinate de planurile de construcÍie ale clŸdirii,
de amplasarea Ûi de modul de grupare a consumatorilor.
Amplasarea Ûi tipul acestor echipamente determinŸ comportarea lor la diverse
influenÍe externe.
ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric
În funcÍie de sistemul de tratare a neutrului utilizat, (TT, IT, TN), se vor implementa
mŸsuri adecvate de protecÍie Ámpotriva pericolului de atingere accidentalŸ directŸ
sau indirectŸ.
Circuite Ûi aparate de comutaÍie
Fiecare circuit se studiazŸ apoi Án detaliu. CunoscÊndu-se curentul nominal al
sarcinii, valorile curenÍilor de scurtcircuit, tipul de protecÍie Ûi, ÍinÊnd cont de tipul de
cablu Ûi de modul sŸu de pozare (care influenÍeazŸ curentul admis de conductor), se
poate determina secÍiunea cablului.
Înainte de a se adopta secÍiunea cablului Án conformitate cu cele menÍionate mai sus
se vor verifica urmŸtoarele cerinÍe:
n cŸderea de tensiune sŸ corespundŸ standardelor Án vigoare;
n pornirea motorului sŸ fie posibilŸ;
n protecÍia Ámpotriva Ûocului electric sŸ fie asiguratŸ.
Se determinŸ apoi curentul de scurtcircuit Isc Ûi se verificŸ comportarea circuitului la
solicitŸrile termice Ûi electrodinamice.
Aceste calcule pot impune utilizarea unui cablu de secÍiune mai mare decÊt cea
aleasŸ iniÍial.
CerinÍele impuse aparatelor de comutaÍie vor determina tipul Ûi caracteristicile
acestora.
La alegerea fuzibilelor Ûi a dispozitivelor de declanÛare ale Ántreruptoarelor se vor
utiliza tehnicile de filiaÍie Ûi selectivitate.
1 Metodologie
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de
medie tensiune
C - Conectarea la reÍeua de distribuÍie de
joasŸ tensiune
D - Ghid de selectie a arhitecturilor de joasŸ
Ûi medie tensiune
F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric
G - Dimensionarea Ûi protecÍia conductoarelor
H - Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune:
funcÍii Ûi selecÍie
E - DistribuÍia de joasŸ tensiune
(1) În Romania, tensiunile cuprinse Ántre 1 Ûi 35 kV sunt denumite MedieTensiune.

A3
ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor
Loviturile de trŸsnet directe sau indirecte pot avaria echipamentele electrice la
distanÍŸ de cÊÍiva kilometri. Supratensiunile interne de comutaÍie Ûi cele tranzitorii
de frecvenÍŸ industrialŸ pot conduce, de asemenea, la aceleaÛi consecinÍe. Sunt
analizate efectele Ûi sunt propuse soluÍii.
EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia energiei
Implementarea Án instalaÍiile electrice a dispozitivelor de mŸsurare avÊnd sisteme de
comunicaÍie adecvate poate avea avantaje majore pentru utilizatorul sau proprietarul
acestora: reducerea consumului de putere, reducerea costurilor legate de energie,
utilizarea eficientŸ a echipamentelor electrice.
Energia reactivŸ
Compensarea factorului de putere al unei instalaÍii electrice se realizeazŸ local,
global sau printr-o combinaÍie a celor douŸ metode.
Armonicile
Armonicile din reÍea afecteazŸ calitatea energiei Ûi determinŸ numeroase efecte
negative precum suprasarcini, vibraÍii, ÁmbŸtrÊnirea echipamentelor, perturbaÍii ale
echipamentelor sensibile Án reÍelele de calculatoare Ûi telefonice. Acest capitol se
referŸ la originea Ûi efectele armonicilor, explicŸ modul cum acestea pot fi mŸsurate
Ûi prezintŸ soluÍii.
Surse de alimentare Ûi sarcini particulare
Sunt studiate cazuri Ûi/sau echipamente particulare:
n surse particulare precum generatoare sincrone sau invertoare;
n sarcini particulare avÊnd caracteristici speciale, precum motoare asincrone,
circuite de iluminat sau transformatoare de separaÍie JT/JT;
n sisteme speciale, precum reÍele de curent continuu.
AplicaÍii diverse
Anumite aplicaÍii sunt supuse unor norme particulare mai stricte: un exemplu comun
este cel al construcÍiilor tip locuinÍe.
Linii directoare privind EMC
Pentru a se asigura compatibilitatea electromagneticŸ trebuie luate Án considerare
anumite reguli. Nerespectarea acestora poate avea consecinÍe serioase pentru
funcÍionarea instalaÍiei electrice: perturbaÍii Án sistemele de comunicaÍie, declanÛarea
intempestivŸ a dispozitivelor de protecÍie Ûi chiar distrugerea echipamentelor
sensibile.
Programul de calcul Ecodial
Programul de calcul ECODIAL(1) reprezintŸ un instrument de proiectare
pentru instalaÍiile electrice de joasŸ tensiune, Án conformitate cu standardele Ûi
recomandŸrile CEI.
Programul realizeaza urmŸtoarele:
n construieÛte schemele monofilare;
n calculeazŸ curenÍii de scurtcircuit;
n calculeazŸ cŸderile de tensiune;
n optimizeazŸ secÍiunile cablurilor;
n stabileÛte calibrele aparatelor de comutaÍie Ûi a siguranÍelor fuzibile;
n evidenÍiazŸ gradul de selectivitate a protecÍiilor;
n utilizeazŸ tehnicile de filiaÍie ale aparatelor;
n verificŸ condiÍiile de protecÍie a persoanelor;
n prezintŸ Ántr-o manierŸ coerentŸ Ûi completŸ calculele Ûi rezultatele obÍinute.
J - ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Án
distribuÍia electricŸ de JT
L - Compensarea energia reactive Ûi filtrarea
armonicilor
N - Surse Ûi sarcini particulare
P - Zone de locuit sau similare Ûi spaÍii
speciale
M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor
(1) Programul de calcul ECODIAL este un produs Merlin Gerin Ûi este disponibil Án limbile englezŸ Ûi francezŸ.
1 Metodologie
K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ
Q - Compatibilitatea electromagneticŸ EMC

A4
InstalaÍiile de joasŸ tensiune se vor conforma unor reguli Ûi recomandŸri care se
clasificŸ precum urmeazŸ:
n Norme statutare (decrete, etc.);
n Reguli de instalare, norme elaborate de instituÍii profesionale;
n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale pentru instalaÍii;
n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale de produs.
2.1 Definirea treptelor de tensiuni
Tensiuni nominale standardizate Ûi recomandŸri, conform CEI
Tab. A1: Tensiuni standardizate cuprinse Ántre 100 Ûi 1000 V (CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).
Tab. A2: Tensiuni standardizate peste 1 kV, dar nu mai mari de 35 kV
(CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).
2 Reguli Ûi norme statutare
Sistem trifazat cu patru sau trei conductoare Sistem monofazat cu trei conductoare
Tensiune nominalŸ (V) Tensiune nominalŸ (V)
50 Hz 60 Hz 60 Hz
- 120/208 120/240
- 240 -
230/400(1) 277/480 -
400/690(1) 480 -
- 347/600 -
1000 600 -
(1) Sistemele avÊnd tensiunea nominalŸ de 220/380 V Ûi 240/415 V vor evolua cŸtre valorile
recomandate de 230/400 V. Perioada de tranziÍie va fi cÊt se poate de scurtŸ Ûi nu va depŸÛi
anul 2008. În aceastŸ perioadŸ, ca etapŸ, autoritŸÍile naÍionale cu rŸspundere Án ceea ce
priveÛte furnizarea de energie electricŸ din ÍŸrile cu sisteme 220/380 V trebuie sŸ aducŸ
tensiunea Án limitele 230/400 V (+6, -10)%, iar cele din ÍŸrile cu sisteme 240/415 V, Án limitele
230/400 V (+10, -6)%. La capŸtul acestei perioade de tranziÍie trebuie obÍinutŸ toleranÍa de
230/400 V ±10%; apoi se va avea Án vedere reducerea acestei limite de toleranÍŸ. Toate
aceste considerente se aplicŸ, de asemenea, Án legŸturŸ cu sistemele existente de
380/660 V Án vederea trecerii la sistemul recomandat de 400/690 V.
Seria I Seria II
Tensiune max. ptr. Sistem nominal Tensiune max. ptr. Sistem nominal
echipamente (kV) de tensiune (kV) echipamente (kV) de tensiune (kV)
3,6(1) 3,3(1) 3(1) 4,40(1) 4,16(1)
7,2(1) 6,6(1) 6(1) - -
12 11 10 - -
- - - 13,2(2) 12,47(2)
- - - 13,97(2) 13,2(2)
- - - 14,52(1) 13,8(1)
(17,5) - (15) - -
24 22 20 - -
- - - 26,4(2) 24,94(2)
36(3) 33(3) - - -
- - - 36,5 34,5
40,5(3) - 35(3) - -
Aceste sisteme sunt Án general cu trei conductoare, dacŸ nu se indicŸ altfel.
Valorile de tensiune menÍionate sunt tensiuni Ántre faze.
Valorile indicate Án paranteze vor fi considerate nerecomandate.
Este recomandat ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sistemele ce urmeazŸ a fi
construite Án viitor.
Nota 1: Pentru orice ÍarŸ este recomandat ca raportul dintre douŸ tensiuni nominale
adiacente sŸ nu fie mai mic decÊt 2.
Nota 2: În sistemele normale din Seria I tensiunile maximŸ Ûi minimŸ nu vor diferi cu mai
mult decÊt ±10% faÍŸ de tensiunea nominalŸ a sistemului. În sistemele normale din Seria II
tensiunea maximŸ nu va diferi cu mai mult de +5%, iar cea minimŸ cu mai mult de -10% Án
raport cu tensiunea nominalŸ a sistemului.
(1) Aceste valori nu vor fi utilizate pentru sistemele de distribuÍie publicŸ.
(2) Aceste sisteme sunt, Án general cu 4 conductoare.
(3) Se are Án vedere unificarea acestor valori.

A5
2.2 Reguli
În cele mai multe ÍŸri, instalaÍiile electrice trebuie sŸ fie Án conformitate cu mai
mult decÊt un set de norme elaborate de cŸtre AutoritŸÍile NaÍionale sau de cŸtre
organisme private recunoscute. Este important de avut Án vedere toate aceste
prevederi Ánainte de Ánceperea activitŸÍii de proiectare.
2.3 Standarde
Acest Ghid are la bazŸ standardele CEI Án vigoare, Án mod special CEI 60364.
CEI 60364 a fost elaborat de cŸtre un colectiv de experÍi din domeniul medical Ûi cel
al ingineriei din Ántreaga lume, pe baza experienÍei ÁmpŸrtŸÛite la nivel internaÍional.
În mod curent, principiile de siguranÍŸ ale CEI 60364 Ûi CEI 60479.1 reprezintŸ
fundamentele pentru majoritatea standardelor din domeniu din Ántreaga lume (a se
vedea tabelul de mai jos).
CEI 60038 Tensiuni standardizate
CEI 60076-2 Transformatoare de putere - CreÛterea temperaturii
CEI 60076-3 Transformatoare de putere - Nivele de izolare, ÁncercŸri dielectrice Ûi distanÍe de izolare
CEI 60076-5 Transformatoare de putere - Capacitatea de Íinere la scurtcircuit
CEI 60076-10 Transformatoare de putere - Determinarea nivelului de zgomot
CEI 60146 Convertoare cu semiconductoare - CondiÍii generale Ûi convertoare cu comutaÍie de la reÍea
CEI 60255 Relee electrice
CEI 60265-1 Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune - Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune pentru tensiuni peste 1 kV Ûi sub 52 kV
CEI 60269-1 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - CondiÍii generale
CEI 60269-2 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - CondiÍii suplimentare pentru siguranÍe fuzibile Án cazul utilizŸrii lor de cŸtre persoane neautorizate
(siguranÍe fuzibile pentru ÁntrebuinÍŸri casnice sau similare)
CEI 60282-1 SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune - SiguranÍe limitatoare de curent
CEI 60287-1-1 Cabluri electrice - Calculul curentului nominal - EcuaÍiile curentului nominal (coeficient de ÁncŸrcare 100%) Ûi calculul pierderilor - GeneralitŸÍi
CEI 60364 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri
CEI 60364-1 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Principii fundamentale
CEI 60364-4-41 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric
CEI 60364-4-42 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva efectelor termice
CEI 60364-4-43 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva supracurenÍilor
CEI 60364-4-44 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - SiguranÍa Án exploatare - ProtecÍia Ámpotriva perturbatiilor electromagnetice Ûi de tensiune
CEI 60364-5-51 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Reguli generale
CEI 60364-5-52 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Cablajul electric
CEI 60364-5-53 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Aparate de comutaÍie Ûi comandŸ
CEI 60364-5-54 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Sisteme de tratare a neutrului
CEI 60364-5-55 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice - Alte echipamente
CEI 60364-5-61 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - VerificŸri Ûi testŸri - Verificarea iniÍialŸ
CEI 60364-7-701 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - BŸi sau duÛuri
CEI 60364-7-702 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Bazine de Ánot sau alte bazine
CEI 60364-7-703 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Saune
CEI 60364-7-704 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - OrganizŸri de Ûantier
CEI 60364-7-705 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice pentru agriculturŸ Ûi horticulturŸ
CEI 60364-7-706 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Zone cu restricÍii
CEI 60364-7-707 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - CerinÍe de legare la pŸmÊnt Án instalaÍii cuprinzÊnd
sisteme de date
CEI 60364-7-708 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice pentru parcuri de rulote Ûi rulote
CEI 60364-7-709 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Zone marine Ûi aparate de zbor de agrement
CEI 60364-7-710 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice Án mediul medical
CEI 60364-7-711 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - ExpoziÍii, spectacole
CEI 60364-7-712 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Sisteme solare - fotovoltaice (PV) de alimentare cu
energie
CEI 60364-7-713 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - MobilŸ
CEI 60364-7-714 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - Sisteme de iluminat exterior
CEI 60364-7-715 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii de iluminat de foarte joasŸ tensiune
CEI 60364-7-717 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - UnitŸÍi mobile sau transportabile
CEI 60364-7-740 InstalaÍii electrice pentru clŸdiri - CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale - InstalaÍii electrice temporare pentru amenajŸri de
tÊrguri, parcuri de distracÍii, circuri
CEI 60427 Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune (circuit-breaker)
CEI 60439-1 Ansambluri de aparataj de comutaÍie Ûi comandŸ de joasŸ tensiune. Ansambluri prefabricate - Testate de tip, total sau parÍial
CEI 60439-2 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru sistemele de bare capsulate
CEI 60439-3 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi
instalate Án locuri Án care persoane neautorizate au acces spre a le utiliza - Tablouri de distribuÍie
CEI 60439-4 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CerinÍe speciale pentru ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune utilizate pentru organizŸri de Ûantier
CEI 60439-5 Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi
instalate Án exterior, Án locuri publice - Dulapuri de distribuÍie (cable distribution cabinets)
CEI 60446 Principii de siguranÍŸ ale interfeÍei om-maÛinŸ, marcare Ûi identificare - Identificarea conductoarelor prin culori sau numeric
CEI 60479-1 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Aspecte generale
CEI 60479-2 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Aspecte particulare
CEI 60479-3 Efectele curentului electric asupra organismelor vii - Efectele trecerii curentului electric prin organismele vii
(Continuare pe pagina urmŸtoare)

A6
CEI 60529 Gradele de protecÍie conferite de carcase (codul IP)
CEI 60644 SpecificaÍii pentru siguranÍele fuzibile de ÁnaltŸ tensiune destinate aplicaÍiilor de tip motor
CEI 60664 Coordonarea izolaÍiei pentru echipamente Án sistemele de joasŸ tensiune
CEI 60715 Dimensiuni ale aparatelor de control Ûi comutaÍie. Montare standardizatŸ pe ÛinŸ a aparatelor de control Ûi comutaÍie Án instalaÍii
CEI 60724 Limitele de temperaturŸ la scurtcircuit pentru cabluri avÊnd tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1,2 kV) Ûi 3 kV (Um = 3,6 kV)
CEI 60755 CondiÍii generale pentru dispozitivele de protecÍie contra curentului rezidual
CEI 60787 Ghid pentru alegerea siguranÍelor fuzibile de ÁnaltŸ tensiune pentru protecÍia transformatoarelor
CEI 60831 Condensatoare autoregeneratoare pentru instalaÍiile de curent alternativ avÊnd tensiuni de pÊnŸ la 1000 V inclusiv - CondiÍii generale -
PerformanÍe, teste, calibre - CondiÍii de siguranÍŸ - Ghid de instalare Ûi utilizare
CEI 60947-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - CondiÍii generale
CEI 60947-2 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Întreruptoare automate
CEI 60947-3 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Întreruptoare, separatoare, separatoare de sarcinŸ Ûi Ántreruptoare cu siguranÍe fuzibile
CEI 60947-4-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Contactoare Ûi startere de motoare - Contactoare electromecanice Ûi startere de motor
CEI 60947-6-1 Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune - Echipamente multifuncÍionale - Aparate pentru comutare automatŸ (ATS)
CEI 61000 Compatibilitatea electromagneticŸ (EMC)
CEI 61140 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice - Aspecte comune pentru echipamente Ûi instalaÍii
CEI 61557-1 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru testarea, mŸsurarea Ûi
monitorizarea mŸsurilor de protecÍie - CondiÍii generale
CEI 61557-8 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru testarea, mŸsurarea Ûi
monitorizarea mŸsurilor de protecÍie
CEI 61557-9 SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. Ûi 1500 V c.c. - Echipamente pentru localizarea defectelor de izolaÍie Án
reÍelele IT
CEI 61558-2-6 SiguranÍa tranformatoarelor de putere, surselor de alimentare Ûi similar - CondiÍii speciale de siguranÍŸ pentru transformatoarele de izolaÍie pentru
uz general
CEI 62271-1 SpecificaÍii comune pentru standardele aparatelor de comutaÍie Ûi comandŸ de ÁnaltŸ tensiune
CEI 62271-100 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune
CEI 62271-102 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Separatoare de sarcinŸ Ûi separatoare de punere la pŸmÊnt
CEI 62271-105 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Separatoare cu fuzibile
CEI 62271-200 Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune - Aparataj de comutaÍie Ûi de comandŸ Án carcasŸ metalicŸ pentru tensiuni de peste 1 kV pÊnŸ
la 52 kV inclusiv
CEI 62271-202 Posturi de transformare de medie tensiune/joasŸ tensiune prefabricate
(SfÊrÛit)
2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei
instalaÍii electrice
Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice poate fi asiguratŸ
doar Án condiÍiile Án care:
n este asiguratŸ conformitatea instalaÍiei electrice cu standardele Ûi normele Án
vigoare, printr-o verificare iniÍialŸ;
n echipamentele electrice sunt Án conformitate cu standardele;
n se realizeazŸ verificŸri periodice ale instalaÍiei electrice.
2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice
Înaintea conectŸrii unei instalaÍii electrice noi la reÍeaua de alimentare trebuie
realizate teste preliminare Ûi inspecÍii vizuale de cŸtre furnizorul de energie electricŸ
sau de cŸtre agenÍii sŸi autorizaÍi.
Aceste teste se fac Án conformitate cu reglementŸrile locale (guvernamentale Ûi/sau
instituÍionale) care pot diferi Án mare mŸsurŸ de la o ÍarŸ la alta. TotuÛi, principiile
tuturor acestor reglementŸri sunt comune Ûi se bazeazŸ pe Ándeplinirea riguroasŸ a
condiÍiilor de siguranÍŸ Án proiectarea Ûi realizarea instalaÍiilor electrice.
CEI 60364-6-61 Ûi celelalte standarde asociate incluse Án acest ghid se bazeazŸ pe
consensul internaÍional legat de aceste teste care trebuie sŸ acopere toate mŸsurile
de siguranÍŸ Ûi modul de funcÍionare impus, Án mod normal, de clŸdirile rezidenÍiale,
social-culturale, administrative Ûi (Án mare parte) cele industriale. Multe ramuri
industriale au, totuÛi, reglementŸri particulare, proprii, legate de un produs particular
(petrol, cŸrbune, gaz natural, etc.). Aceste reglementŸri particulare nu sunt incluse Án
acest ghid.
Testele electrice preliminare Ûi inspecÍiile vizuale ale instalaÍiilor electrice din clŸdiri
includ, Án mod normal, urmŸtoarele:
n verificarea rezistenÍei de izolaÍiei ale tuturor cablurilor Ûi conductoarelor din
instalaÍia permanentŸ, Ántre faze Ûi Ántre faze Ûi pŸmÊnt;
n verificarea continuitŸÍii circuitelor de protecÍie, a conductivitŸÍii electrice a
conductoarelor, a legŸturilor echipotenÍiale;
n verificarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt;
n verificarea funcÍionŸrii corecte a interblocajelor (dacŸ existŸ);

A7
n verificarea numŸrului recomandat de prize pe un circuit;
n verificarea secÍiunii tuturor conductoarelor cunoscÊndu-se valorile curenÍilor de
scurtcircuit Ûi ÍinÊnd cont de dispozitivele de protecÍie asociate, materialele Ûi modul
de pozare (Án aer, Án tub, etc.);
n verificarea modului de legare la pŸmÊnt a tuturor pŸrÍilor metalice expuse;
n verificarea distanÍelor de izolare Án bŸi, etc.
Aceste teste Ûi verificŸri sunt de bazŸ (dar nu exhaustive) pentru majoritatea
instalaÍiilor electrice, Án timp ce numeroase alte teste Ûi reguli sunt incluse Án
regulamentele ce se referŸ la cazurile particulare, de exemplu: sistemele de tratare a
neutrului TN-, TT-, sau IT, instalaÍii avÊnd clasa 2 de izolaÍie, circuitele de siguranÍŸ
cu tensiune foarte joasŸ, zonele speciale, etc.
Scopul acestui ghid este sŸ atragŸ atenÍia asupra unor caracteristici principale ale
diferitelor tipuri de instalaÍii Ûi sŸ indice regulile esenÍiale care trebuie respectate
Án scopul obÍinerii unui nivel satisfŸcŸtor de calitate, ceea ce ÁnseamnŸ siguranÍa
Ûi continuitatea Án funcÍionare. Metodele recomandate Án acest ghid, modificate,
dacŸ este necesar pentru a corespunde oricŸror cerinÍe impuse de cŸtre autoritatea
localŸ furnizoare de energie electricŸ urmŸresc satisfacerea tuturor verificŸrilor Ûi
inspecÍiilor preliminare.
2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii
În multe ÍŸri instalaÍiile aferente tuturor clŸdirilor industriale, socio-administrative
Ûi comerciale, ÁmpreunŸ cu cele publice trebuie verificate periodic de cŸtre agenÍi
autorizaÍi.
Tabelul A3 aratŸ frecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor, Án conformitate cu tipul de
instalaÍie Án cauzŸ.
Tab. A3: FrecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor pentru o instalaÍie electricŸ.
2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile
tehnice a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie
electricŸ
Certificarea conformitŸÍii
Conformitatea unui echipament cu standardele asociate poate fi certificatŸ astfel:
n printr-un marcaj de conformitate oficial acordat de cŸtre organismul de certificare
implicat;
n printr-un certificat de conformitate eliberat de un organism de certificare, sau
n printr-o declaraÍie de conformitate a producŸtorului.
Primele douŸ modalitŸÍi nu pot fi aplicate pentru echipamentele de medie tensiune.
DeclaraÍia de conformitate
În cazul Án care echipamentele Án cauzŸ vor fi utilizate de cŸtre personal autorizat
sau instruit, declaraÍia de conformitate a producŸtorului (care este inclusŸ Án
documentaÍia tehnicŸ) este, de obicei recunoscutŸ ca un atestat valid. Acolo unde,
ÁnsŸ, competenÍa producŸtorului este pusŸ la ÁndoialŸ, va fi elaborat un certificat de
conformitate pentru a susÍine declaraÍia producŸtorului.
Conformitatea echipamentelor cu standardele
asociate Án vigoare poate fi certificatŸ Án mai
multe moduri
Tip de instalaÍie FrecvenÍa
verificŸrilor
InstalaÍii care necesitŸ n zone Án care existŸ risc de degradare, anual
protecÍia angajaÍilor de incendiu sau de explozie
n instalaÍii provizorii sau organizŸri
de Ûantier
n zone Án care existŸ instalaÍii de MT
n zone restricÍionate unde se foloseÛte
echipament mobil
alte cazuri la fiecare 3 ani
InstalaÍii Án clŸdiri publice Án funcÍie de tipul Ûi de capacitatea de la 1 la 3 ani
unde este necesarŸ clŸdirii
protecÍia Ámpotriva incendiilor
sau a riscului de panicŸ
InstalaÍii Án clŸdiri rezidenÍiale Án conformitate cu reglementŸrile locale

A8
Note: Marcajul è
Directivele Europene cer producŸtorilor sau reprezentanÍelor autorizate sŸ ataÛeze
marcajul è pe produse, pe rŸspunderea lor. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ:
n produsele Ándeplinesc condiÍiile legale;
n se presupune cŸ pot fi comercializate Án Europa.
Marcajul è nu reprezintŸ nici o garanÍie a originii Ûi nici o marcŸ de conformitate.
Marca de conformitate
Marca de conformitate se ataÛeazŸ aparatelor Ûi echipamentelor utilizate, Án
general de persoane neautorizate Ûi neinstruite (ex.: Án cazul aparatelor pentru uz
casnic). Marca de conformitate este eliberatŸ de un organism de certificare dacŸ
echipamentul ÁndeplineÛte condiÍiile unui standard aplicabil Ûi dupŸ verificarea
sistemului de management de calitate al producŸtorului.
Certificatul de calitate
Standardele definesc cÊteva metode pentru asigurarea calitŸÍii care corespund mai
curÊnd cÊtorva situaÍii, decÊt diferitelor nivele de calitate.
GaranÍia
Un laborator de testare a unor mostre nu poate certifica conformitatea unui Ántreg
lot de fabricaÍie: aceste teste se numesc teste de tip. În cazul anumitor teste care sŸ
ateste conformitatea cu standardele, mostrelele sunt distruse (ex.: cazul fuzibilelor).
Doar producŸtorul poate certifica faptul cŸ produsele au, de fapt, caracteristicile
specificate.
Certificatul de asigurare a calitŸÍii are ca scop sŸ completeze declaraÍia iniÍialŸ sau
certificatul de conformitate.
Ca o dovadŸ a faptului cŸ toate mŸsurile necesare asigurŸrii calitŸÍii fabricaÍiei
au fost luate, producŸtorul obÍine certificarea sistemului de control a calitŸÍii care
monitorizeazŸ fabricaÍia produsului Án cauzŸ. Aceste certificate sunt elaborate de
organisme specializate Án controlul calitŸÍii Ûi au la bazŸ standardul internaÍional
ISO 9000.
Aceste standarde definesc trei modele de bazŸ de control a asigurŸrii calitŸÍii
corespunzÊnd mai curÊnd unor situaÍii diferite decÊt unor nivele diferite de calitate:
n Modelul 3 defineÛte asigurarea calitŸÍii prin inspectarea Ûi verificarea produsului
finit;
n Modelul 2 include suplimentar inspectŸrii Ûi verificŸrii produsului finit, verificarea
procesului de fabricaÍie. De exemplu, aceastŸ metodŸ se aplicŸ producŸtorilor
de fuzibile ÁntrucÊt, Án acest caz, nu poate fi verificatŸ calitatea produsului fŸrŸ
distrugerea sa;
n Modelul 1 corespunde modelului 2, dar cu cerinÍa suplimentarŸ ca Ûi calitatea
procesului de proiectare sŸ fie riguros urmŸritŸ; de exemplu, acolo unde nu se
intenÍioneazŸ sŸ se fabrice Ûi sŸ se testeze prototipuri (cazul execuÍiei unui produs la
cererea beneficiarului, Án conformitate cu cerinÍele acestuia).
2.8 CondiÍii de mediu
Sistemele de management al mediului pot fi certificate de cŸtre un organism
independent dacŸ acestea corespund cerinÍelor stipulate Án ISO 14001. Acest tip
de certificare se referŸ, Án special, la locaÍiile industriale dar pot fi, de asemenea,
acordate mediilor unde produsele sunt proiectate.
Un “eco-design” este o abordare de dezvoltare durabilŸ cu obiective ca proiectarea
produselor/serviciilor sŸ corespundŸ cÊt mai bine cerinÍelor clienÍilor, Án acelaÛi
timp reducÊndu-li-se impactul asupra mediului Án timpul Ántregului lor ciclu de viaÍŸ.
Metodologiile utilizate Án acest scop conduc la alegerea arhitecturii echipamentelor
ÁmpreunŸ cu componentele Ûi materialele ÍinÊnd cont de influenÍa produsului
asupra mediului pe parcursul Ántregii sale durate de viaÍŸ (ex.: producÍie, transport,
distribuÍie, dupŸ perioada de utilizare, etc.).
În Europa au fost publicate douŸ directive:
n Directiva RoHS (Restriction of Hazardous Substances, restricÍii ale substanÍelor
periculoase), care se aplicŸ ÁncepÊnd cu 01 iulie 2006 (intrarea Án vigoare a fost 13
februarie 2003, dar data de aplicare a fost 01 iulie 2006), are ca scop eliminarea a
Ûase substanÍe periculoase: plumbul, mercurul, cadmiul, crom hexavalent, bifeniluri
polybrominate (PBB) sau eteruri difenil polybrominate (PBDE).

A9
n Directiva WEEE (Waste of Electrical and Electronic Equipment - deÛeuri ale
echipamentelor electrice Ûi electronice), care se aplicŸ ÁncepÊnd cu august 2005
(intrarea Án vigoare a fost 13 februarie 2003, dar data de aplicare a fost 13 august
2005), are ca scop urmŸrirea deÛeurilor la scoaterea din uz a echipamentelor de uz
casnic Ûi nu numai.
În alte pŸrÍi ale lumii, noi iniÍialive legislative urmŸresc aceleaÛi obiective.
ÎmpreunŸ cu acÍiunile producŸtorilor orientate Án favoarea fabricaÍiei unor produse
“eco-design” contribuÍia Ántregii instalaÍii electrice la o dezvoltare durabilŸ poate
fi semnificativ mŸritŸ prin modul de proiectare a instalaÍiei. Astfel, s-a arŸtat cŸ o
concepÍie optimŸ a instalaÍiei electrice care Íine cont de condiÍiile de funcÍionare, de
amplasare a posturilor de transformare MT/JT Ûi de sistemul de distribuÍie (tablouri
electrice, bare capsulate, cabluri) poate conduce la o reducere substanÍialŸ a
impactului asupra mediului (reducerea consumurilor de materii prime, de energie,
etc.).
A se vedea capitolul D Án legŸturŸ cu amplasarea postului de transformare Ûi a
tabloului general de distribuÍie de joasŸ tensiune.

A10
instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici
Analiza valorii puterii aparente absorbite de fiecare receptor permite stabilirea:
n cererii declarate de putere care determinŸ contractul de furnizare de energie
electricŸ;
n puterii nominale a transformatorului MT/JT, acolo unde este necesar (permiÍÊnd
eventuale creÛteri de consum);
n valorile curentului de sarcinŸ la nivelul fiecŸrui tablou de distribuÍie.
3.1 Motoare asincrone
Curent absorbit
Curentul nominal Ia al unui motor se calculeazŸ cu urmŸtoarele formule:
n motor trifazat: Ia = Pn x 1.000/(√3 x U x η x cos ϕ)
n motor monofazat: Ia = Pn x 1.000/(U x η x cos ϕ),
unde:
Ia: curentul nominal al motorului (A)
Pn: puterea nominalŸ a motorului (kW)
U: tensiunea de linie, Án cazul motorului trifazat, respectiv tensiunea la borne,
Án cazul motorului monofazat (V). Un motor monofazat poate fi conectat Ántre o
fazŸ Ûi nul sau Ántre douŸ faze
η: randamentul motorului, exprimat ca kW ieÛire/kW intrare
cos ϕ: factorul de putere al motorului, exprimat ca: kW intrare/kVA intrare
Curentul la conectare Ûi reglajul protecÍiilor
n Valoarea de vÊrf a curentului la conectare al unui motor poate fi foarte mare:
valorile tipice sunt Ántre 12 la15 ori curentul efectiv al valorii nominale Inm. Uneori
aceastŸ valoare poate ajunge la de 25 de ori Inm.
n Întreruptoarele automate Merlin Gerin, contactoarele Telemecanique Ûi releele
termice sunt proiectate astfel ÁncÊt sŸ suporte porniri de motoare avÊnd curenÍi de
pornire de valori foarte mari (curenÍi de pornire de vÊrf de pÊnŸ la 19 ori Inm).
n DeclanÛŸrile intempestive ale protecÍiilor la supracurenÍi Án cazul pornirii
motoarelor semnificŸ existenÍa unor curenÍi la pornire mai mari decÊt limitele
normale. Ca urmare, anumite aparate de comutaÍie pot fi intens solicitate, prin
urmare durata lor de viaÍŸ se va reduce sau chiar se pot distruge. Pentru a evita
aceste lucruri se poate avea Án vedere o supradimensionare a aparatelor de
comutaÍie.
n Aparatele de comutaÍie Merlin Gerin Ûi Telemecanique sunt proiectate pentru a
asigura protecÍia starterelor de motoare Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit. În funcÍie
de riscul de defect, existŸ tabele care aratŸ combinaÍia de Ántreruptor automat, releu
termic Ûi contactor care trebuie utilizatŸ Án funcÍie de puterea motorului, pentru a
obÍine coordonare tip 1 sau 2 (vezi capitolul N).
Curentul de pornire al motorului
DeÛi pe piaÍa pot fi gŸsite motoare cu randament ridicat, curenÍii de pornire ai
motoarelor performante au valori la fel de mari ca cei ai motoarelor standard.
Prin utilizarea pornirilor stea-triunghi, a soft-starterelor sau a variatoarelor de turaÍie
se pot reduce semnificativ valorile acestor curenÍi de pornire (exemplu: 4 Ia Án loc de
7,5 Ia).
Compensarea puterii reactive furnizate motoarelor asincrone
Este, Án general, avantajos din motive tehnice Ûi financiare sŸ se reducŸ curentul
furnizat motoarelor. Aceasta poate fi realizatŸ utilizÊnd condensatoare, fŸrŸ
consecinÍe asupra puterii mecanice a motoarelor.
Aplicarea acestui principiu Án funcÍionarea motoarelor asincrone este cunoscutŸ, Án
general Án termeni de “compensarea energiei reactive“ sau “corecÍia factorului
de putere“.
AÛa cum se prezintŸ Án capitolul L, puterea aparentŸ exprimatŸ Án kVA care se
furnizeazŸ motorului asincron poate fi semnificativ redusŸ prin utilizarea unor
condensatoare conectate Án paralel. Reducerea puterii aparente (kVA) furnizate
ÁnseamnŸ, Án mod corespunzŸtor Ûi reducerea curentului de lucru (atÊt timp cÊt
tensiunea de alimentare rŸmane aceeaÛi).
Compensarea puterii reactive este, Án mod special, recomandatŸ pentru motoarele
care funcÍioneazŸ la putere redusŸ perioade lungi de timp.
Cum s-a menÍionat mai sus, deci o reducere a puterii aparente
la intrare va conduce la creÛterea (ÁmbunŸtŸÍirea) valorii cos ϕ.
Examinarea cererilor de putere aparentŸ a
diferitelor tipuri de sarcini: un pas preliminar
necesar Án proiectarea unei instalaÍii de joasŸ
tensiune.
Puterea nominalŸ a unui motor, exprimatŸ
Án kW (Pn) este o mŸsurŸ a puterii sale
mecanice echivalente la ieÛire.
Puterea aparentŸ, exprimatŸ Án kVA, (Pa)
furnizatŸ motorului este funcÍie de puterea
nominalŸ a motorului, de randamentul Ûi de
factorul de putere al motorului.
Pa =
Pn
η cos ϕ

A11
Curentul furnizat motorului dupŸ corecÍia factorului de putere, I'a, este dat de:
I'a = Ia
cos ϕ
cos ϕ'
unde cos ϕ este factorul de putere Ánainte de compensare, iar cos ϕ’ este factorul de
putere dupŸ compensare, Ia fiind curentul iniÍial, Ánainte de compensare.
De menÍionat faptul cŸ variatoarele de vitezŸ realizeazŸ Ûi compensarea energiei
reactive.
Tabelul A4 de mai jos indicŸ, Án funcÍie de puterea motorului, curenÍii standard
nominali ai motorului, la diferite valori ale tensiunii de alimentare.
3 Tipuri de sarcini -
Caracteristici
kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V
415 V 480 V
A A A A A A
0,18 - 1,0 - 0,6 - 0,48 0,35
0,25 - 1,5 - 0,85 - 0,68 0,49
0,37 - 1,9 - 1,1 - 0,88 0,64
- 1/2 - 1,3 - 1,1 - -
0,55 - 2,6 - 1,5 - 1,2 0,87
- 3/4 - 1,8 - 1,6 - -
- 1 - 2,3 - 2,1 - -
0,75 - 3,3 - 1,9 - 1,5 1,1
1,1 - 4,7 - 2,7 - 2,2 1,6
- 1-1/2 - 3,3 - 3,0 - -
- 2 - 4,3 - 3,4 - -
1,5 - 6,3 - 3,6 - 2,9 2,1
2,2 - 8,5 - 4,9 - 3,9 2,8
- 3 - 6,1 - 4,8 - -
3,0 - 11,3 - 6,5 - 5,2 3,8
3,7 - - - - - - -
4 - 15 9,7 8,5 7,6 6,8 4,9
5,5 - 20 - 11,5 - 9,2 6,7
- 7-1/2 - 14,0 - 11,0 - -
- 10 - 18,0 - 14,0 - -
7,5 - 27 - 15,5 - 12,4 8,9
11 - 38,0 - 22,0 - 17,6 12,8
- 15 - 27,0 - 21,0 - -
- 20 - 34,0 - 27,0 - -
15 - 51 - 29 - 23 17
18,5 - 61 - 35 - 28 21
- 25 - 44 - 34 -
22 - 72 - 41 - 33 24
- 30 - 51 - 40 - -
- 40 - 66 - 52 - -
30 - 96 - 55 - 44 32
37 - 115 - 66 - 53 39
- 50 - 83 - 65 - -
- 60 - 103 - 77 - -
45 - 140 - 80 - 64 47
55 - 169 - 97 - 78 57
- 75 - 128 - 96 - -
- 100 - 165 - 124 - -
75 - 230 - 132 - 106 77
90 - 278 - 160 - 128 93
- 125 - 208 - 156 - -
110 - 340 - 195 156 113
- 150 - 240 - 180 - -
132 - 400 - 230 - 184 134
- 200 - 320 - 240 - -
150 - - - - - - -
160 - 487 - 280 - 224 162
185 - - - - - - -
- 250 - 403 - 302 - -
200 - 609 - 350 - 280 203
220 - - - - - - -
- 300 - 482 - 361 - -
250 - 748 - 430 - 344 250
280 - - - - - - -
- 350 - 560 - 414 - -
- 400 - 636 - 474 - -
300 - - - - - - -
Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (continuare pe pagina urmŸtoare).

A12
kW CP 230 V 380 - 400 V 440 - 500 V 690 V
415 V 480 V
A A A A A A
315 - 940 - 540 - 432 313
- 540 - - - 515 - -
335 - - - - - - -
355 - 1061 - 610 - 488 354
- 500 - 786 - 590 - -
375 - - - - - - -
400 - 1200 - 690 - 552 400
425 - - - - - - -
450 - - - - - - -
475 - - - - - - -
500 - 1478 - 850 - 680 493
530 - - - - - - -
560 - 1652 - 950 - 760 551
600 - - - - - - -
630 - 1844 - 1060 - 848 615
670 - - - - - - -
710 - 2070 - 1190 - 952 690
750 - - - - - - -
800 - 2340 - 1346 - 1076 780
850 - - - - - - -
900 - 2640 - 1518 - 1214 880
950 - - - - - - -
1000 - 2910 - 1673 - 1339 970
Tab. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (sfÊrÛit).
3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire Ûi
lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu
halogen)
Curentul absorbit de sarcini tip aparate de ÁncŸlzire sau lŸmpi cu incandescenÍŸ
se calculeazŸ rapid Án funcÍie de puterea nominalŸ datŸ de producŸtor (cos ϕ = 1)
(vezi Tab. A5).
Tab. A5: Curentul nominal al sistemelor de ÁncŸlzire rezistive Ûi al lŸmpilor cu incandescenÍŸ
(convenÍionale sau cu halogen).
Putere Curent nominal (A)
nominalŸ monofazat monofazat trifazat trifazat
(kW) 127 V 230 V 230 V 400 V
0,1 0,79 0,43 0,25 0,14
0,2 1,58 0,87 0,50 0,29
0,5 3,94 2,17 1,26 0,72
1 7,9 4,35 2,51 1,44
1,5 11,8 6,52 3,77 2,17
2 15,8 8,70 5,02 2,89
2,5 19,7 10,9 6,28 3,61
3 23,6 13 7,53 4,33
3,5 27,6 15,2 8,72 5,05
4 31,5 17,4 10 5,77
4,5 35,4 19,6 11,3 6,5
5 39,4 21,7 12,6 7,22
6 47,2 26,1 15,1 8,66
7 55,1 30,4 17,6 10,1
8 63 34,8 20,1 11,5
9 71 39,1 22,6 13
10 79 43,5 25,1 14,4
Caracteristici

A13
Curentul nominal se calculeazŸ cu relaÍiile:
n pentru un sistem trifazat:
n pentru un sistem monofazat:
unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.
Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ, utilizarea halogenului creazŸ o sursŸ de luminŸ
mult mai concentratŸ. Fluxul luminos este superior iar durata de viaÍŸ a lŸmpii se
dubleazŸ.
NotŸ: La conectare, filamentul rece creazŸ un vÊrf de curent de valoare foarte mare
dar de duratŸ foarte micŸ.
LŸmpi fluorescente Ûi echipamentul aferent
Puterea Pn (W) indicatŸ pe lampa fluorescentŸ nu include Ûi puterea disipatŸ Án
balast. Curentul absorbit este dat de:
Ia =
Pbalast + Pn
U cos ϕ
unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.
DacŸ nu este indicatŸ valoarea pierderilor Án balast, aceasta se va considera 25%
din Pn.
LŸmpi fluorescente tubulare standard
AvÊnd (dacŸ nu este indicat altfel):
n cos ϕ = 0,6 fŸrŸ condensator pentru compensarea(2) factorului de putere (FP);
n cos ϕ = 0,86 cu compensarea(2) factorului de putere (FP) (unul sau douŸ tuburi);
n cos ϕ = 0,96 pentru balast electronic.
DacŸ nu sunt indicate pierderi de putere pentru balast, o valoare de 25% din Pn
poate fi luatŸ Án considerare.
Tabelul A6 indicŸ aceste valori pentru diferite tipuri de balast.
(1) Ia exprimat Án A, U exprimat Án V, Pn exprimat Án W. DacŸ
Pn este exprimat Án kW, atunci relaÍia se ÁnmulÍeÛte cu 1.000.
(2) “CorecÍia factorului de putere” se referŸ adesea la
“compensare” Án terminologia lŸmpilor de iluminat cu
descŸrcare.
Cos ϕ este aproximativ 0,95 (valorile “zero” ale tensiunii Ûi
curentului sunt aproape fazate), dar factorul de putere este
0,5 datoritŸ formei Án impulsuri a curentului, al cŸrui vÊrf apare
„tÊrziu”, la fiecare jumŸtate de perioadŸ.
Tab. A6: Curentul nominal Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lŸmpile fluorescente uzuale
(la 230 V, 50 Hz).
LŸmpi fluorescente compacte
LŸmpile fluorescente compacte au aceleaÛi caracteristici Án ce priveÛte durata de
viaÍŸ Ûi economia de energie ca Ûi lŸmpile fluorescente clasice.
Ele sunt utilizate Án locurile publice permanent iluminate (ex.: holuri, baruri, coridoare
de trecere) Ûi pot fi montate Án locuri altfel iluminate cu lŸmpi cu incandescenÍŸ (vezi
Tab. A7 de pe pagina urmŸtoare).
Caracteristici
Aranjamentul Putere Curent (A) la 230 V Lung.
lŸmpilor, lampŸ Balast electromagnetic Balast tub
starterelor (W)(3) electronic (cm)
Ûi balastului FŸrŸ condens. Cu condens.
pentru pentru
compensare compensare
Un singur tub 18 0,20 0,14 0,10 60
36 0,33 0,23 0,18 120
58 0,50 0,36 0,28 150
DouŸ tuburi 2 x 18 0,28 0,18 60
2 x 36 0,46 0,35 120
2 x 58 0,72 0,52 150
(3) Puterea Án W indicatŸ pe lampŸ.

A14
Puterea Án W indicatŸ pe tubul unei lŸmpi cu
descŸrcŸri nu include Ûi puterea disipatŸ Án
balast.
Tab. A7: Curentul absorbit Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lampile fluorescente compacte
(la 230 V, 50 Hz).
Tip Putere lampŸ Curent la 230 V
lampŸ (W) (A)
Cu balast 10 0,080
separat 18 0,110
26 0,150
Cu balast 8 0,075
incorporat 11 0,095
16 0,125
21 0,170
Tab. A8: Curentul absorbit de diferite tipuri de lŸmpi cu descŸrcŸri.
LŸmpi cu descŸrcŸri
Tabelul A8 indicŸ curentul nominal al unei lŸmpi echipate cu aparatajul auxiliar.
FuncÍionarea acestor lŸmpi depinde de descŸrcarea electricŸ luminiscentŸ care
are loc Ántr-un gaz sau vaporii unui compus metalic, Ánchis ermetic Ántr-o incintŸ
transparentŸ, la o presiune prestabilitŸ. Aceste lŸmpi au un timp de pornire lung Án
timpul cŸruia curentul Ia este mai mare decÊt curentul nominal In.
Puterea Ûi curentul sunt date pentru diferite tipuri de lŸmpi (valorile medii tipice pot
varia uÛor de la un producŸtor la altul).
Caracteristici
Tip Putere Curent In (A) Pornire EficienÍŸ DuratŸ Utilizare
lampŸ (W) cerutŸ (W) FP FP Ia/In PerioadŸ luminoasŸ medie de
la necomp. comp. (min.) (lm/W) viaÍŸ (h)
230 V 400 V 230 V 400 V 230 V 400 V
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de ÁnaltŸ presiune
50 60 0,76 0,3 1,4 la 1,6 4 la 6 80 la 120 9000 n iluminat holuri mari
70 80 1 0,45 n iluminat exterior
100 115 1,2 0,65 n iluminat public
150 168 1,8 0,85
250 274 3 1,4
400 431 4,4 2,2
1000 1055 10,45 4,9
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de joasŸ presiune
26 34,5 0,45 0,17 1,1 la 1.3 7 la 15 100 la 200 8000 n iluminat autostrŸzi
36 46,5 0,22 la 12000 n iluminat de siguranÍŸ
66 80,5 0,39 n platforme, depozite
91 105,5 0,49
131 154 0,69
LŸmpi cu descŸrcari Án vapori de mercur + halogeni metalici
70 80,5 1 0,40 1,7 3 la 5 70 la 90 6000 n iluminat suprafeÍe
150 172 1,80 0,88 6000 foarte mari cu ajutorul
250 276 2,10 1,35 6000 proiectoarelor
400 425 3,40 2,15 6000 (ex.: stadioane, etc.)
1000 1046 8,25 5,30 6000
2000 2092 2052 16,50 8,60 10,50 6 2000
LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de mercur cu substanÍŸ fluorescentŸ (fluorescent bulb)
50 57 0,6 0,30 1,7 la 2 3 la 6 40 la 60 8000 n ateliere cu plafoane
80 90 0,8 0,45 la 12000 foarte Ánalte (ex.: holuri,
125 141 1,15 0,70 hangare, etc.)
250 268 2,15 1,35 n iluminat exterior
400 421 3,25 2,15 n iluminat de
700 731 5,4 3,85 intensitate redusŸ(1)
1000 1046 8,25 5,30
2000 2140 2080 15 11 6,1
(1) Înlocuite cu lŸmpi cu vapori de sodiu.
NotŸ: Aceste lŸmpi sunt sensibile la cŸderile de tensiune. Ele se sting dacŸ tensiunea de alimentare scade sub 50% din valoarea
nominalŸ Ûi nu se mai reaprind Ánainte de rŸcire (aprox. 4 minute).
NotŸ: LŸmpile cu vapori de sodiu de joasŸ presiune au o eficienÍŸ luminoasŸ superioarŸ altor tipuri de lŸmpi. TotuÛi, utilizarea acestui
tip de lampŸ este restricÍionatŸ ÁntrucÊt datoritŸ culorii luminii emise, galben-oranj, factorul de redare a culorii este scŸzut.

A15
Pentru a proiecta o instalaÍie electricŸ, trebuie stabilitŸ sarcina maximŸ, realŸ,
posibilŸ, care va fi solicitatŸ sistemului de alimentare.
A proiecta o instalaÍie electricŸ doar pe baza sumei aritmetice a tuturor sarcinilor
existente este absolut neeconomic Ûi dovedeÛte o insuficientŸ practicŸ inginereascŸ.
Scopul acestui capitol este de a arŸta modul Án care pot fi stabiliÍi coeficientul de
simultaneitate (funcÍionarea nesimultanŸ a sarcinilor) Ûi coeficientul de utilizare (de
ex. un motor nu funcÍioneazŸ, de obicei, la Ántreaga sa capacitate de ÁncŸrcare) al
tuturor receptorilor existenÍi. Valorile recomandate se bazeazŸ pe experienÍŸ Ûi pe
ÁnregistrŸri ale consumurilor unor instalaÍii existente. Suplimentar faÍŸ de datele de
proiectare aferente fiecŸrui circuit, rezultatele vor furniza o valoare globalŸ pentru
Ántreaga instalaÍie, pentru care se va solicita alimentarea cu energie electricŸ (din
reÍeaua de distribuÍie, transformator MT/JT sau grup electrogen).
4.1 Puterea instalatŸ (kW)
Marcajul majoritŸÍii echipamentelor si aparatelor electrice indicŸ puterea lor
nominalŸ (Pn).
Puterea instalatŸ este suma puterilor nominale ale sarcinilor din instalaÍie. În
practicŸ, aceasta nu reprezintŸ totuÛi, puterea necesarŸ a fi furnizatŸ.
Acesta este cazul motoarelor electrice Án care puterea nominalŸ se referŸ la puterea
livratŸ la arborele maÛinii.
Puterea consumatŸ de motor este, evident mai mare.
LŸmpile fluorescente Ûi cu descŸrcŸri Án vapori de gaze, asociate cu balasturi
reprezintŸ alte cazuri Án care puterea nominalŸ indicatŸ pe lampŸ este mai micŸ
decÊt puterea consumatŸ de lampŸ ÁmpreunŸ cu balastul aferent.
Metodele de stabilire a puterilor consumate de motoare Ûi corpuri de iluminat au fost
prezentate Án secÍiunea 3 a acestui capitol.
Cererea de putere (kW) este necesarŸ pentru alegerea puterii nominale a grupului
electrogen sau a bateriilor. Pentru o sursŸ de putere provenitŸ de la reÍeaua publicŸ
de joasŸ tensiune sau printr-un transformator MT/JT, se vorbeÛte despre puterea
aparentŸ, Án kVA.
4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA)
Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a
sarcinilor. Puterea maximŸ estimatŸ, Án kVA, necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ,
totuÛi cu puterea totalŸ instalatŸ, Án kVA.
Puterea aparentŸ a unei sarcini (care poate fi un singur aparat) se obÍine din
puterea sa nominalŸ corectatŸ, dacŸ este necesar, aÛa cum s-a menÍionat Án cazul
motoarelor, etc.), prin aplicarea urmŸtorilor coeficienÍi:
η = randament = kW ieÛire/kW intrare
cos ϕ = factor de putere = kW/kVA
Puterea aparentŸ kVA cerutŸ de sarcinŸ va fi:
Pa = Pn/(η x cos ϕ)
Pornind de la aceastŸ valoare, curentul nominal Ia (A)(1) absorbit de sarcinŸ va fi:
n
pentru o sarcinŸ monofazatŸ conectatŸ Ántre fazŸ Ûi neutru
n
pentru o sarcinŸ trifazatŸ echilibratŸ, unde:
V = tensiunea de fazŸ Ántre fazŸ Ûi neutru (V)
U = tensiunea dintre faze (V)
Se menÍioneazŸ totuÛi cŸ, teoretic, totalul puterii aparente, kVA nu este suma
aritmeticŸ a puterilor individuale calculate, kVA (dacŸ nu toate sarcinile au acelaÛi
factor de putere).
Este o practicŸ comunŸ de a face o simplŸ sumŸ aritmeticŸ; rezultatul va da
o valoare Án kVA care este superioarŸ valorii reale, reprezentÊnd o “marjŸ de
proiectare“. CÊnd nu se cunosc, parÍial sau total caracteristicile sarcinilor, valorile
indicate Án Tab. A9 pot fi utilizate pentru a da o valoare estimatŸ aproximativŸ a
puterii aparente cerute, VA (sarcinile individuale sunt, Án general, prea mici pentru a
fi exprimate Án kVA sau kW). EstimŸrile sarcinilor de iluminat se fac pe baza unitŸÍii
de suprafaÍŸ de 500 m2.
(1) Pentru o mai bunŸ precizie trebuie sŸ se ÍinŸ seama de
coeficientul de maximŸ utilizare, aÛa cum va fi explicat pe
pagina urmŸtoare, Án 4.3.
4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie
electricŸ
Puterea instalatŸ este suma puterilor
nominale ale tuturor receptorilor din instalaÍie.
În practicŸ, aceasta nu reprezintŸ totusi,
puterea necesarŸ a fi furnizatŸ.
Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a
fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a
sarcinilor. Puterea maximŸ estimatŸ, Án kVA,
necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ, totuÛi
cu puterea totalŸ instalatŸ, Án kVA.

A16
Tab. A9: Estimarea puterii aparente instalate.
4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ
Nu toate sarcinile individuale funcÍioneazŸ neapŸrat la puterea nominalŸ totalŸ Ûi
nici Án acelaÛi timp. CoeficienÍii ku Ûi ks permit determinarea cererii reale de putere Ûi
putere aparentŸ Án vederea dimensionŸrii instalaÍiei.
Coeficientul de utilizare (ku)
În condiÍii normale de funcÍionare, puterea consumatŸ de sarcinŸ este, uneori, mai
micŸ decÊt cea indicatŸ ca fiind puterea nominalŸ ceea ce justificŸ aplicarea unui
coeficient de utilizare (ku) pentru estimarea valorii reale.
Acest coeficient trebuie aplicat pentru fiecare sarcinŸ, cu o atenÍie specialŸ Án ceea
ce priveÛte motoarele electrice care funcÍioneazŸ foarte rar la capacitatea nominalŸ.
În instalaÍiile industriale acest coeficient poate fi estimat, pentru motoare, la cca. 0,75.
Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ, acest coeficient este totdeauna egal cu 1.
Pentru circuitele de prizŸ, acest coeficient depinde Án totalitate de tipul de
echipament ce este conectat la prizŸ.
Coeficientul de simultaneitate (ks)
Este cunoscut din practicŸ faptul cŸ sarcinile electrice ale unei instalaÍii electrice nu
funcÍioneazŸ niciodatŸ simultan; de aceea, Án scop de estimare, este luat totdeauna
Án calcul un coeficient de simultaneitate (ks).
Coeficientul de simultaneitate se aplicŸ pentru un grup de sarcini (ex.: alimentate
de la aceeaÛi barŸ de tablou general sau secundar). Valoarea acestui factor este
responsabilitatea proiectantului, deoarece impune cunoaÛterea detaliatŸ a instalaÍiei
Ûi a condiÍiilor Án care fiecare circuit funcÍioneazŸ. Din acest motiv nu este posibil sŸ
se recomande anumite valori pentru aplicaÍii generale.
Coeficientul de simultaneitate pentru un bloc de apartamente
CÊteva valori tipice aplicabile pentru consumatori casnici alimentaÍi la 230/400 V
(trifazat, 4 conductoare) sunt prezentate Án Tab. A10. În cazul consumatorilor
utilizÊnd instalaÍii electrice de ÁncŸlzit cu acumularea cŸldurii pentru ÁncŸlzirea
spaÍiilor, se recomandŸ un coeficient de simultaneitate de 0,8 indiferent de numŸrul
de consumatori.
LŸmpi fluorescente (corectate la cos ϕ = 0,86)
Tip de aplicaÍie Putere aparentŸ estimatŸ (VA/m2) Nivel mediu
pentru o lampŸ fluorescentŸ de iluminare
cu reflector industrial(1) (lux = lm/m2)
Drumuri Ûi autostrŸzi, suprafeÍe de 7 150
depozitare, lucrŸri intermitente
CondiÍii de lucru speciale: fabricarea 14 300
Ûi asamblarea pieselor foarte grele
Activitate de zi cu zi: birouri 24 500
Ateliere de asamblare de 41 800
ÁnaltŸ precizie
Circuite de putere
Tip de aplicaÍie Putere estimatŸ (VA/m2)
Aer comprimat pentru staÍii de pompare 3 la 6
Ventilarea spaÍiilor 23
Radiatoare prin convecÍie:
n case 115 la 146
n apartamente 90
Birouri 25
Dispecerate 50
Ateliere de asamblare 70
Ateliere de service auto 300
Ateliere de picturŸ 350
InstalaÍii de tratamente termice 700
(1) Ex.: Pentru o lampŸ de 65 W (fŸrŸ balast), fluxul luminos este de 5100 lm, eficienÍa luminoasŸ
a lŸmpii = 78,5 lm/W.
electricŸ

A17
Exemplu (vezi Fig. A11):
Pentru un bloc de apartamente de 5 nivele, cu 25 de apartamente, fiecare avÊnd o
putere instalatŸ de 6 kVA. Puterea instalatŸ totalŸ a clŸdirii este:
36 + 24 + 30 + 36 + 24 = 150 kVA.
Puterea aparentŸ necesarŸ clŸdirii este: 150 x 0,46 = 69 kVA.
Din Fig. A10 este posibil sŸ se determine valoarea absolutŸ a curentului Án diferite
secÍiuni ale tabloului general care alimenteazŸ toate etajele. Referitor la coloanele
electrice verticale alimentate de la parter, secÍiunea acestora poate fi, evident, redusŸ
de la etajele inferioare cŸtre cele superioare.
Aceste schimbŸri ale secÍiunii conductoarelor se realizeazŸ, Án mod convenÍional, la
un interval de 3 etaje.
În exemplu, curentul coloanei verticale, la nivelul parterului este:
150 x 0.46 x 10
400 3
3
= 100 A
,
Curentul de intrare la nivelul etajului al treilea este:
(36 + 24) x 0.63 x 10
400 3
3
= 55 A
,
Fig. A11: Aplicarea coeficientului de simultaneitate (ks) unui bloc de apartamente cu 5 nivele.
Tab. A10: CoeficienÍi de simultaneitate Ántr-un bloc de apartamente.
NumŸr de consumatori Coeficient de
simultaneitate (ks)
2 la 4 1
5 la 9 0,78
10 la 14 0,63
15 la 19 0,53
20 la 24 0,49
25 la 29 0,46
30 la 34 0,44
35 la 39 0,42
40 la 49 0,41
Peste 50 0,40
electricŸ

A18
4.4 Exemple de aplicare a coeficienÍilor de utilizare
(ku) Ûi de simultaneitate (ks)
Tabelul A14 prezintŸ un exemplu de estimare a cererii maxime de putere aparentŸ
kVA la toate nivelele unei instalaÍii, pornind de la fiecare sarcinŸ Ûi pÊnŸ la punctul
de alimentare.
În acest exemplu, puterea aparentŸ totalŸ instalatŸ este 126,6 kVA ceea ce
corespunde unei valori maxime reale, estimate la bornele de joasŸ tensiune ale unui
transformator MT/JT de doar 65 kVA.
NotŸ: Pentru a alege secÍiunea cablurilor pentru circuitele de distribuÍie ale
instalaÍiei, curentul I (Án A) prin circuit se determinŸ din relaÍia:
I =
kVA
U
x 103
3
I
unde kVA este valoarea puterii maxime aparente aferentŸ circuitului respectiv, iar U
este tensiunea de linie (Ántre faze) (Án V).
4.5 Coeficientul de diversitate
Termenul de “diversity factor” aÛa cum este definit Án standardele CEI are aceeaÛi
semnificatie cu ks din prezentul ghid, secÍiunea 4.3. În anumite ÍŸri de limbŸ englezŸ,
“diversity factor” este inversul lui ks, deci este supraunitar.
Coeficientul de simultaneitate pentru un tablou de distribuÍie
Tabelul A12 prezintŸ valorice ipotetice ale lui ks pentru un tablou de distribuÍie
care alimenteazŸ un numŸr de circuite pentru care nu existŸ nici o indicaÍie asupra
modului Án care sarcina totalŸ se Ámparte Ántre ele.
DacŸ circuitele sunt preponderent circuite de iluminat este prudent sŸ se adopte
valori ale ks apropiate de 1.
Tab. A12: CoeficienÍi de simultaneitate pentru tablourile de distribuÍie (CEI 60439).
Tab. A13: Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia circuitului.
Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia
circuitului
Tabelul A13 prezintŸ factorii de simultaneitate utilizaÍi pentru circuite care
alimenteazŸ sarcini uzuale.
electricŸ
NumŸr de Coeficient de
circuite simultaneitate (ks)
Ansambluri testate Án totalitate 0,9
2 Ûi 3
4 Ûi 5 0,8
6 la 9 0,7
Peste 10 0,6
Ansambluri testate parÍial 1,0
DestinaÍie circuit Coeficient de simultaneitate (ks)
Iluminat 1
ÎncŸlzire Ûi aer condiÍionat 1
Prize 0,1 la 0,2(1)
Lifturi Ûi echipament n pentru motorul cu
de ridicat(2) puterea cea mai mare 1
n pentru motorul cu
puterea urmŸtoare 0,75
n pentru toate motoarele 0,60
(1) În anumite cazuri, Án special Án instalaÍiile industriale, acest coeficient poate fi mai mare.
(2) Curentul de calcul este egal cu valoarea curentului nominal al motorului majorat cu o
treime din valoarea curentului de pornire.

A19
Tab A14: Exemplu de estimare a puterii maxime pentru o instalaÍie (valorile utilizate pentru coeficienÍi sunt doar demonstrative).
Utilizare Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere Coef. de Putere
aparentŸ utilizare aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ simultaneit. aparentŸ
(Pa) max. cerutŸ cerutŸ cerutŸ cerutŸ
kVA max. kVA kVA kVA kVA
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3
4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului
În cazul Án care o instalaÍie electricŸ este alimentatŸ direct dintr-un transformator
MT/JT Ûi puterea aparentŸ maximŸ a acesteia a fost determinatŸ, parametri nominali
ai transformatorului se pot alege luÊnd Án considerare urmŸtoarele (vezi Tab. A15):
n posibilitatea de ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere (cos ϕ) al instalaÍiei (a se
vedea capitolul L);
n extinderile anticipate ale instalaÍiei;
n constrÊngerile impuse instalaÍiei (temperaturŸ, etc.);
n puterile nominale standard ale transformatoarelor.
Tab. A15: Puteri aparente Ûi curenÍii nominali standard pentru un transformator MT/JT.
electricŸ
Putere aparentŸ In (A)
kVA 237 V 410 V
100 244 141
160 390 225
250 609 352
315 767 444
400 974 563
500 1218 704
630 1535 887
800 1949 1127
1000 2436 1408
1250 3045 1760
1600 3898 2253
2000 4872 2816
2500 6090 3520
3150 7673 4436

A20
Curentul nominal In la bornele de joasŸ tensiune ale unui transformator trifazat este
dat de urmŸtoarea relaÍie:
unde:
Pa = puterea aparentŸ nominalŸ, Án kVA, a transformatorului
U = tensiunea Ántre faze, Án V (237 V sau 410 V) Án gol
In este exprimat Án A.
Pentru un transformator monofazat:
unde:
V = tensiunea de la bornele transformatorului, Án gol.
RelaÍia simplificatŸ pentru 400 V (sarcinŸ trifazatŸ):
In = kVA x 1,4
Standardul internaÍional pentru transformatoare de putere este CEI 60076.
4.7 Alegerea surselor de alimentare
ImportanÍa menÍinerii neÁntrerupte a alimentarii cu energie electricŸ conduce la
necesitatea utilizŸrii unei surse de alimentare de rezervŸ. Alegerea Ûi caracteristicile
acestei surse alternative depind de arhitectura aleasŸ aÛa cum este descris Án
capitolul D.
Pentru sursele de alimentare normale alegerea se face, Án general, Ántre conectarea
la o reÍea publicŸ existentŸ de medie sau joasŸ tensiune.
În practicŸ, conectarea la o reÍea publicŸ de medie tensiune poate fi necesarŸ acolo
unde sarcinile depŸÛesc (sau se preconizeazŸ cŸ vor depŸÛi) un anumit nivel - Án
general de ordinul a 250 kVA, sau Án condiÍiile Án care calitatea serviciului cerut este
mai mare decÊt cea normalŸ disponibilŸ Ántr-o reÍea de joasŸ tensiune.
Mai mult, dacŸ instalaÍia conectatŸ la reÍeaua de joasŸ tensiune este posibil sŸ
cauzeze perturbaÍii consumatorilor invecinaÍi, autoritatea furnizoare poate propune
alimentarea din reÍeaua de medie tensiune.
Alimentarea din reÍeaua de medie tensiune poate avea cÊteva avantaje importante;
de fapt, un consumator pe medie tensiune:
n nu va fi afectat de posibile perturbaÍii produse de alÍi consumatori, aÛa cum se
ÁntÊmplŸ Án cazul consumatorilor pe joasŸ tensiune;
n poate alege orice sistem de tratare a neutrului pe partea de joasŸ tensiune;
n are o gamŸ mai largŸ de alegere a tarifelor;
n poate suporta creÛteri masive de putere.
Trebuie menÍionat totuÛi faptul cŸ:
n consumatorul este proprietarul staÍiei MT/JT Ûi, Án unele ÍŸri, acesta trebuie sŸ
suporte cheltuielile de construcÍie Ûi echipare. Autoritatea furnizoare poate, Án
anumite cazuri sŸ participe la aceastŸ investiÍie, relativ la linia de medie tensiune,
de exemplu;
n o parte din costurile de conectare pot fi recuperate, de exemplu de la un alt
consumator care se va conecta ulterior la respectiva staÍie;
n consumatorul are acces doar la partea de joasŸ tensiune a instalaÍiei, accesul
la partea de medie tensiune fiind rezervat doar personalului calificat al autoritŸÍii
furnizoare (citirea contoarelor, diverse manevre, etc.). TotuÛi, Án anumite ÍŸri
Ántreruptorul de medie tensiune (sau separatorul cu fuzibile) poate fi manevrat de
consumator;
n tipul Ûi amplasarea postului de transformare se vor decide de comun acord Ántre
consumator Ûi autoritatea furnizoare.
electricŸ

B1
Capitolul B
Conectarea la reÍeaua de
distribuÍie de medie tensiune
Cuprins
Alimentarea cu energie la medie tensiune B2
1.1 Caracteristicile alimentŸrii cu energie din reÍeaua B2
de distribuÍie de medie tensiune
1.2 Diferite tipuri de alimentŸri la medie tensiune B11
1.3 Aspecte operaÍionale ale reÍelelor de distribuÍie B12
de medie tensiune
Procedura de instalare a unui post de transformare B14
2.1 InformaÍii preliminare B14
2.2 Studiu de soluÍie B15
2.3 Aplicare B15
2.4 Punerea Án funcÍiune B15
Aspectul protecÍiilor B16
3.1 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice B16
3.2 ProtecÍia transformatoarelor Ûi circuitelor B17
3.3 Interblocaje Ûi operaÍii condiÍionate B19
Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe JT B22
4.1 General B22
4.2 Alegerea celulelor B22
4.3 Alegerea celulei pentru protecÍia transformatorului B25
4.4 Alegerea transformatorului MT/JT B25
Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe MT B30
5.1 General B30
5.2 Alegerea celulelor B32
5.3 FuncÍionarea Án paralel a transformatoarelor B33
ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare B35
6.1 Diferite tipuri de posturi de transformare B35
6.2 Posturi de transformare de interior B35
6.3 Posturi de transformare de exterior B37
2
1
3
4
5
6

B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie
de medie tensiune
B2
PÊnŸ acum, nu existŸ nici o ÁnÍelegere internaÍionalŸ relativ la limitele precise de
definire a “mediei” tensiuni.
Nivelele de tensiune care sunt considerate ca “medii” Án unele ÍŸri, sunt denumite
“Ánalte” Án altele.
În acest capitol, reÍelele de distribuÍie ce funcÍioneazŸ la tensiuni de 1000 V sau mai
mici sunt considerate ca sisteme de JoasŸ Tensiune (JT), Án timp ce sistemele de
distribuÍie a energiei electrice care necesitŸ un nivel superior de tensiune, pentru
alimentarea prin transformare a reÍelelor de joasŸ tensiune, vor fi denumite sisteme
de Medie Tensiune (MT).
Din raÍiuni economice, tensiunea nominalŸ limitŸ a sistemelor de distribuÍie de MT,
definite mai sus, depŸÛeÛte rareori valoarea de 35 kV.
În RomÊnia, acest nivel de tensiune se denumeÛte Medie Tensiune - MT.
1.1 Caracteristicile alimentŸrii cu energie din reÍeaua
de distribuÍie de medie tensiune
Tensiunea nominalŸ Ûi nivelele de izolaÍie nominale
Tensiunea nominalŸ a unui sistem sau a unui echipament este definitŸ Án CEI 60038
ca “tensiunea la care un sistem sau un echipament este proiectat Ûi pentru care sunt
definite caracteristicile funcÍionale sigure”. StrÊns ÁnruditŸ cu tensiunea nominalŸ
este “cea mai ridicatŸ tensiune a echipamentului” care se referŸ la nivelul de izolaÍie
la frecvenÍa normalŸ de lucru Ûi la care alte caracteristici se pot referi Án recomandŸri
relevante pentru echipament.
“Cea mai ridicatŸ tensiune pentru echipament” este definitŸ Án CEI 60038 ca:
“valoarea maximŸ a tensiunii la care echipamentul poate fi utilizat, care apare Án
condiÍii normale de funcÍionare, oricÊnd Ûi Án orice punct al sistemului. Ea exclude
tensiunile tranzitorii, cum ar fi cele datorate proceselor de comutaÍie Ûi variaÍiilor
temporare de tensiune”.
Note:
1 - Tensiunea cea mai mare pentru un echipament este indicatŸ numai pentru
tensiuni nominale ale sistemului mai mari de 1000 V. Se Ántelege cŸ, Án mod
particular pentru anumite tensiuni nominale ale sistemului, funcÍionarea normalŸ
a echipamentului nu poate fi asiguratŸ pÊnŸ la valoarea celei mai Ánalte tensiuni
a echipamentului, avÊnd Án vedere caracteristicile specifice de tensiune, cum ar fi
pierderile condensatoarelor, curentul de magnetizare al transformatoarelor, etc. În
asemenea cazuri, recomandŸrile standardelor CEI trebuie sŸ specifice limita la care
poate fi asiguratŸ operarea normalŸ a echipamentului.
2 - Se ÁnÍelege cŸ pentru echipamentul care va fi utilizat Án sisteme a cŸror tensiune
nominalŸ nu depŸÛeÛte 1000 V, referirile trebuie specificate numai la tensiunile
nominale ale sistemului, atÊt din punct de vedere operaÍional, cÊt Ûi pentru izolaÍie.
3 - DefiniÍia pentru “cea mai ridicatŸ tensiune a echipamentului” datŸ Án CEI 60038
este identicŸ cu cea datŸ Án CEI 60694 pentru “tensiunea nominalŸ”. CEI 60694 se
referŸ la aparate de comutaÍie pentru tensiuni nominale mai mari de 1000 V.
Valorile din Tabelul B1, provenite din CEI 60038, prezintŸ cele mai utilizate nivele
standard de distribuÍie la medie tensiune Ûi aratŸ tensiunile nominale ce corespund
valorilor standard ale celei mai ridicate tensiuni a echipamentului (tensiune maximŸ
de serviciu).
Aceste sisteme sunt Án general sisteme trifazate cu trei conductoare Án afara
cazurilor unde este indicat altfel.
Valorile indicate Án paranteze ar trebui considerate ca valori nerecomandabile (de
evitat). Este de dorit ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sisteme noi ce vor fi
construite Án viitor.
Principalii parametri care caracterizeazŸ un
sistem de alimentare cu energie electricŸ
sunt:
n Tensiunea nominalŸ Ûi nivelele de izolaÍie
corespunzŸtoare;
n Curentul de scurtcircuit;
n Curentul nominal al receptoarelor care fac
parte din instalaÍie;
n Sistemul de tratare a neutrului.
Tab. B1: RelaÍiile Ántre tensiunea nominalŸ a sistemului Ûi tensiunea maximŸ pentru echipament.
Seria I (pentru reÍele de 50 Ûi 60 Hz)
Tensiunea nominalŸ a sistemului Cea mai ridicatŸ tensiune pentru echipament
(kV) (kV) (kV)
3,3(1) 3(1) 3,6(1)
6,6(1) 6 (1) 7,2(1)
11 10 12
- 15 17,5
22 20 24
33(2) - 36(2)
- 35(2) 40,5(2)
(1) Aceste valori nu ar trebui utilizate pentru sisteme de distribuÍie publicŸ.
(2) Este Án discuÍie unificarea acestor valori.
1 Alimentarea cu energie la medie
tensiune

B3
Este recomandat ca Án orice ÍarŸ raportul dintre douŸ tensiuni nominale adiacente sŸ
nu fie mai mic de doi.
Pentru asigurarea unei protecÍii adecvate a echipamentului Ámpotriva
supratensiunilor temporare Ûi Ámpotriva tensiunilor tranzitorii datorate loviturilor de
trŸsnet, proceselor de comutaÍie Ûi condiÍiilor de defect ale sistemului, etc., toate
echipamentele de medie tensiune trebuie sŸ aibŸ specificat nivelul nominal de
izolaÍie.
Aparate de comutaÍie
Tabelul B2 de mai jos, este extras din CEI 60694 Ûi prezintŸ valorile standard ale
tensiunilor de Íinere la impuls. Alegerea dintre valorile din Lista 1 Ûi cele din Lista
2 depinde de gradul de expunere la supratensiuni atmosferice Ûi de comutaÍie(1),
de tipul sistemului de tratare a neutrului Ûi de tipul aparaturii de protecÍie la
supratensiune, etc. (mai multe indicaÍii sunt date Án CEI 60071).
(1) Aceasta ÁnseamnŸ cŸ, Án principiu, Lista 1 se aplicŸ Án
general aparatajului utilizat Án reÍele de cabluri subterane Án
timp ce Lista 2 este utilizatŸ pentru aparatajul folosit Án reÍelele
electrice aeriene.
Tab. B2: Niveluri de izolaÍie nominalŸ ale aparatajului de comutaÍie.
Ar trebui notat cŸ, pentru valorile de tensiune citate, nu se dau valori ale
supratensiunii de comutaÍie, deoarece supratensiunile datorate proceselor de
comutaÍie sunt mai puÍin periculoase la aceste valori de tensiune decÊt cele datorate
supratensiunilor atmosferice.
Transformatoare
Tabelul B3 de mai jos, este extras din CEI 60076-3.
SemnificaÍia listei 1 Ûi a listei 2 este aceeaÛi cu cea din tabelul aparatelor de
comutaÍie, de exemplu alegerea depinde de gradul de expunere la lovitura de
trŸsnet, etc.
Tab. B3: Niveluri de izolaÍie nominalŸ ale transformatoarelor.
tensiune
Tensiune Tensiune nominalŸ de Íinere la impuls Tensiune nominalŸ de
nominalŸ de trŸsnet (valoare de vÊrf) Íinere la impuls de scurtŸ
U (valoare duratŸ de frecvenÍŸ ind.
eficace) Lista 1 Lista 2 (valoare eficace)
La pŸmÊnt, Peste La pŸmÊnt, Peste La pŸmÊnt, Peste
Ántre poli Ûi distanÍa Ántre poli Ûi distanÍa Ántre poli Ûi distanÍa
contactele de izolare contactele de izolare contactele de izolare
deschise deschise deschise
ale unui ale unui ale unui
disp. de disp. de disp. de
comutaÍie comutaÍie comutaÍie
(kV) (kV) (kV) (kV) (kV) (kV) (kV)
3,6 20 23 40 46 10 12
7,2 40 46 60 70 20 23
12 60 70 75 85 28 32
17,5 75 85 95 110 38 45
24 95 110 125 145 50 60
36 145 165 170 195 70 80
52 - - 250 290 95 110
72,5 - - 325 375 140 160
NotŸ: Tensiunile de Íinere “peste distanÍa de izolaÍie” sunt valabile numai pentru aparatajul
de comutaÍie unde distanÍele Ántre contactele deschise trebuie sŸ indeplineascŸ cerinÍele de
securitate pentru separatoare.
Tensiunea cea mai mare Tensiune nominalŸ de Íinere Tensiune nominalŸ de
pentru echipament la impuls de scurtŸ duratŸ de Íinere la impuls de trŸsnet
(valoare eficace) frecvenÍa industrialŸ Um (valoare de vÊrf)
(valoare eficace) Lista 1 Lista 2
(kV) (kV) (kV) (kV)
i 1,1 3 - -
3,6 10 20 40
7,2 20 40 60
12 28 60 75
17,5 38 75 95
24 50 95 125
36 70 145 170
52 95 250
72,5 140 325

de medie tensiune
B4
Alte componente
Este evident cŸ performanÍele izolaÍiei altor componenete de MT asociate cu aceste
elemente majore, cum sunt de exemplu izolatoarele de sticlŸ sau porÍelan, cablurile
de MT, transformatoarele de mŸsurŸ, etc, trebuie sŸ fie compatibile cu cele ale
aparatajului de comutaÍie Ûi ale transformatoarelor menÍionate mai sus. Tipurile de
ÁncercŸri pentru aceste elemente sunt date Án publicaÍiile CEI corespunzŸtoare.
NotŸ generalŸ:
Standardele CEI sunt gÊndite Án sensul unei aplicabilitŸÍi universale Ûi, Án consecinÍŸ,
cuprind un numŸr mare de nivele de tensiune Ûi de curenÍi.
Acestea reflectŸ practicile diferite adoptate Án ÍŸri cu diferite condiÍii meteorologice,
geografice Ûi economice. Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri sunt Án mod
obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar unul sau douŸ valori ale tensiunii, curentului Ûi
curentului de defect, etc.
Curentul de scurtcircuit
Valorile standard ale capacitŸÍii de Ántrerupere a curentului de scurtcircuit pentru un
Ántreruptor sunt exprimate Án mod normal Án kilo-amperi (kA).
Aceste valori se referŸ la condiÍii de scurtcircuit trifazat Ûi se exprimŸ ca o medie a
valorilor eficace ale componentei de c.a. a curentului Án fiecare din cele 3 faze.
Pentru Ántreruptoarele de tensiuni nominale considerate Án acest capitol, Tabelul B4
prezintŸ valorile standard ale curentului de rupere la scurtcircuit.
Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri
sunt Án mod obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar
unul sau douŸ nivele de tensiune, curent Ûi
niveluri de defect, etc.
Un Ántreruptor automat (sau o siguranÍŸ
fuzibilŸ, Ántr-un domeniu limitat al tensiunii)
este singura formŸ de aparataj de comutaÍie
capabilŸ de Ántrerupere sigurŸ a valorilor
foarte ridicate de curent Án cazul defectelor de
scurtcircuit ce apar Ántr-o reÍea electricŸ de
distribuÍie.
Tab. B4: Valorile standard ale curentului de rupere la scurtcircuit a Ántreruptoarelor.
Calculul curenÍilor de scurtcircuit
Regulile pentru calculul curenÍilor de scurtcircuit Ántr-o instalaÍie electricŸ sunt
prezentate Án standardul CEI 60909.
Calculul curenÍilor de scurtcircuit se poate transforma Ántr-o sarcinŸ dificilŸ cÊnd
instalaÍia este complicatŸ.
Utilizarea unor programe de calcul poate accelera acest proces.
Acest standard general, aplicabil pentru toate sistemele de alimentare, radiale sau
buclate, 50 sau 60 Hz Ûi pÊnŸ la 550 kV, este foarte precis Ûi conservator.
El poate fi utilizat pentru diferitele tipuri de scurtcircuite (simetrice sau asimetrice)
care pot apŸrea Ántr-o instalaÍie electricŸ:
n scurtcircuit trifazic (toate trei fazele), Án general tipul care produce cei mai
importanÍi curenÍi;
n scurtcircuit bifazic (Ántre douŸ faze), curenÍii sunt mai mici decÊt Án cazul
precedent;
n scurtcircuit bifazic cu punere la pŸmÊnt (Ántre douŸ faze Ûi pŸmÊnt);
n punere la pŸmÊnt (Ántre o fazŸ Ûi pŸmÊnt), cel mai frecvent tip (80% din cazuri).
La apariÍia unui defect, curenÍii tranzitorii de scurtcircuit sunt o funcÍie de timp Ûi
conÍin douŸ componente (vezi Fig. B5):
n o componentŸ alternativŸ, descrescÊnd cŸtre o valoare stabilŸ, Án funcÍie de
constanta de timp a maÛinilor electrice aflate Án rotaÍie;
n o componentŸ continuŸ, descrescÊnd cŸtre zero, cauzatŸ de creÛterea bruscŸ de
curent, care este funcÍie de impedanÍa circuitului.
Din punct de vedere practic trebuie sŸ definim valorile curenÍilor de scurtcircuit care
se utilizeazŸ la alegerea echipamentelor Ûi a sistemelor de protecÍii:
n I’’k: valoarea eficace a curentului iniÍial simetric;
n I’’b: valoarea eficace a curentului simetric Ántrerupt de aparatul de comutaÍie cÊnd
primul pol deschide la tmin (temporizare minimŸ);
n Ik: valoarea eficace a curentului stabil simetric;
n Ip: valoarea maximŸ instantanee a curentului la primul vÊrf;
n IDC: valoarea instantanee a componentei continue a curentului Án momentul
Ántreruperii (la tmin).
tensiune
Fig. B5: Reprezentare graficŸ a curentului de scurtcircuit
conform CEI 60909.
Curent (I)
Timp (s)
tmin
IDC
2√2I"k
2√2I"b
2√2I"k
Ip
kV 3,6 7,2 12 17,5 24 36 52
kA 8 8 8 8 8 8 8
(eficace) 10 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5 12,5
16 16 16 16 16 16 20
25 25 25 25 25 25
40 40 40 40 40 40
50

B5
CurenÍii sunt identificaÍi prin indicii 3, 2, 2E, 1, depinzÊnd de tipul scurtcircuitului
respectiv trifazic, bifazic, bifazic cu pŸmÊntul, fazŸ cu pŸmÊntul.
Metoda, bazatŸ pe teorema superpoziÍiei Thevenin Ûi descompunerea Án
componente simetrice, constŸ Án aplicarea Án punctul de scurtcircuit a unei surse
echivalente de tensiune Án vederea determinŸrii curentului. Calculul se efectueazŸ Án
trei paÛi.
n Definirea sursei echivalente de tensiune de aplicat la punctul de defect.
ReprezintŸ tensiunea existentŸ Ánainte de defect Ûi este definitŸ ca Ûi tensiunea
nominalŸ multiplicatŸ cu un factor care ia Án considerare variaÍiile sursei,
comutatoarele de ploturi sub sarcinŸ ale transformatoarelor Ûi comportarea
subtranzitorie a maÛinilor.
n Calcularea impedanÍelor, aÛa cum se vŸd din punctul de defect, pe fiecare ramurŸ
ce ajunge Án punctul de defect. Pentru sistemele de secvenÍŸ pozitivŸ Ûi negativŸ,
calculul nu ia Án considerare capacitŸÍile liniei Ûi admitanÍele sarcinilor nerotative,
montate Án paralel.
n OdatŸ ce tensiunea Ûi impedanÍa sursei este definitŸ, se calculeazŸ valorile
caracteristice, minime Ûi maxime, ale curenÍilor de scurtcircuit.
Valorile diferiÍilor curenÍi Án punctul de defect sunt calculate utilizÊnd:
n ecuaÍiile furnizate;
n o sumŸ a curenÍilor care circulŸ prin ramurile conectate la nod:
o I’’k: (vezi Fig. B6 pentru calculul I’’k, unde factorul de tensiune c este definit de
standard; sumŸ algebricŸ sau geometricŸ),
o Ip = κ x 2 x I’’k, unde κ este mai mic decÊt 2 depinzÊnd de raportul R/X al
impedanÍei de secvenÍŸ directŸ pentru ramura datŸ; suma vÊrfurilor,
o Ib = μ x q x I’’k, unde μ Ûi q sunt mai mici decÊt 1, depinzÊnd de generatoare Ûi de
motoare Ûi de curentul minim temporizat la Ántrerupere; sumŸ algebricŸ,
o Ik = I’’k cÊnd defectul este departe de generator,
o Ik = λ x Ir, pentru un generator, unde Ir este curentul nominalal generatorului Ûi λ
este un factor depinzÊnd de inductanÍa sa de saturaÍie; sumŸ algebricŸ.
Tab. B6: Curentul de scurtcircuit conform CEI 60909.
Caracterizare
În sistem existŸ douŸ tipuri de echipamente, Án funcÍie de reacÍia la apariÍia unui
defect.
Echipamente pasive
AceastŸ categorie cuprinde toate echipamentele care, datoritŸ funcÍiei lor, trebuie
sŸ aibŸ capacitatea de transport atÊt a curenÍilor normali cÊt Ûi a curenÍilor
de scurtcircuit. Aceste echipamente includ cablurile, liniile aeriene, barele,
separatoarele, separatoarele de sarcinŸ, transformatoarele, reactanÍele serie Ûi
condensatoarele, transformatoarele de mŸsurŸ.
Pentru aceste echipamente capacitatea de a rezista distrugerilor provocate de un
scurtcircuit este definitŸ Án termeni de:
n RezistenÍa electrodinamicŸ (“curent de Íinere la valoarea de vÊrf”; valoarea de
vÊrf a curentului exprimata Án kA), caracterizÊnd rezistenÍa mecanicŸ la solicitŸri
electrodinamice
n RezistenÍa termicŸ (“curent de Íinere de scurtŸ duratŸ”; valoare eficace exprimatŸ
Án kA pentru durate Ántre 0,5 Ûi 3 secunde, cu valoare mai des ÁntalnitŸ de 1 secundŸ),
caracterizÊnd disiparea de caldurŸ maxim admisŸ.
tensiune
Tipul scurtcircuitului I’’k
SituaÍie generalŸ Defecte ÁndepŸrtate
3 faze
2 faze
2 faze Ûi pŸmÊnt
FazŸ Ûi pŸmÊnt

de medie tensiune
B6
Echipamente active
AceastŸ categorie cuprinde echipamentele desemnate sŸ elimine curenÍii de
scurtcircuit adicŸ Ántreruptoarele automate Ûi fuzibilele. AceastŸ proprietate este
exprimatŸ prin capacitatea de rupere Ûi, dacŸ este nevoie, de capacitatea de
Ánchidere pe scurtcircuit la apariÍia unui defect.
n Capacitatea de rupere (vezi Fig. B7)
Caracteristica de bazŸ a unui dispozitiv destinat sŸ ÁntrerupŸ curenÍii de defect este
curentul maxim (valoare eficace exprimatŸ Án kA) pe care este capabil sŸ-l ÁntrerupŸ
Án condiÍii specifice definite de standarde; standardul CEI se referŸ la valoarea
eficace a componentei periodice a curentului de scurtcircuit. În alte standarde,
valoarea eficace a sumei dintre componenta periodicŸ Ûi componenta aperiodicŸ
este specificatŸ, caz Án care este vorba de “curent asimetric”. Capacitatea de rupere
depinde de alÍi factori ca:
o tensiune,
o raportul R/X al circuitului de Ántrerupt,
o frecvenÍa naturalŸ a sistemului de alimentare,
o numŸrul de deschideri la curent maxim, de exemplu ciclul D - I/D - I/D
(D - deschidere, I - Ánchidere)
o starea dispozitivului dupŸ test.
Capacitatea de rupere este o caracteristicŸ dificil de definit Ûi, Án consecinÍŸ, nu
trebuie sŸ surprindŸ faptul cŸ aceluiaÛi aparat i se pot asocia diferite capacitŸÍi de
rupere Án funcÍie de standardul Án care sunt definite.
n Capacitatea de Ánchidere pe scurtcircuit
În general aceastŸ caracteristicŸ este implicit definitŸ de capacitatea de rupere
deoarece un aparat trebuie sŸ ÁnchidŸ pe un curent pe care Ál poate Ántrerupe.
CÊteodatŸ capacitatea de Ánchidere trebuie sŸ fie mai mare, de exemplu pentru
Ántreruptoare automate care protejeazŸ generatoare.
Capacitatea de Ánchidere este definitŸ Án funcÍie de valoarea de vÊrf (exprimatŸ
Án kA) deoarece primul vÊrf asimetric este cel mai solicitant din punct de vedere
electrodinamic.
De exemplu, conform standardului CEI 62271-100, un Ántreruptor automat utilizat
Ántr-un sistem energetic cu frecvenÍa de 50 Hz trebuie sŸ fie capabil sŸ ÁnchidŸ pe o
valoare de vÊrf a curentului egalŸ cu 2,5 ori valoarea eficace a curentului de rupere
(2,6 ori pentru sistemele de 60 Hz).
Capacitatea de Ánchidere mai este cerutŸ pentru separatoare de sarcinŸ Ûi
separatoare, chiar dacŸ aceste dispozitive nu sunt capabile sŸ ÁntrerupŸ curentul.
n Curentul de rupere la scurtcircuit prezumat
Anumite dispozitive au capacitatea de a limita curentul de defect ce urmeazŸ sŸ fie
Ántrerupt.
Capacitatea lor de rupere este definitŸ ca maximul curentului de scurtcircuit
prezumat care s-ar fi dezvoltat Án timpul unui scurtcircuit net Ántre terminalele amonte
ale dispozitivului.
Caracteristicile diferitelor dispozitive
FuncÍiunile diferitelor dispozitive ce Ántrerup curenÍi Ûi principalele lor caracterizŸri
sunt prezentate Án Tabelul B8.
Tab. B8: FuncÍiile diferitelor dispozitive de Ántrerupere.
tensiune
Fig. B7: Curentul de rupere nominal al unui Ántreruptor
automat Án caz de scurtcircuit, conform CEI 60056.
Curent (I)
Timp (s)
IAC
IDC
IAC: VÊrful componentei periodice.
IDC: Componenta aperiodicŸ.
Dispozitiv Separare vizibilŸ CondiÍii de Caracteristici principale
Ántre douŸ reÍele manevrare
sub tensiune Normale Defect
Separator Da Nu Nu Separare vizibilŸ longitudinalŸ
Întreruptor Nu Da Nu Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere
Separator a sarcinii
de sarcinŸ Capacitate de Ánchidere pe scurtcircuit
Contactor Nu Da Nu Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere
a curentului nominal
Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere
maximŸ
Caracteristici de anduranÍŸ
Întreruptor Nu Da Da Capacitate de rupere a curentului
automat de scurtcircuit
Capacitate de Ánchidere a curentului
de scurtcircuit
Fuzibil Nu Nu Da Capacitate de rupere a curentului
de scurtcircuit minimŸ
Capacitate de rupere a curentului
de scurtcircuit maximŸ

B7
Curentul nominal
Curentul nominal normal este definit ca “valoarea eficace a curentului care poate fi
suportat Án mod continuu la frecvenÍa nominalŸ cu o creÛtere a temperaturii ce nu o
depŸÛeÛte pe aceea specificatŸ de standardul specific de producÍie”.
CurenÍii nominali ceruÍi pentru aparatajul de comutaÍie sunt stabiliÍi Án etapa de
proiectare a postului de transformare.
Curentul nominal cel mai utilizat pentru aparatul de comutaÍie folosit Án reÍelele de
distribuÍie la MT de utilitate generalŸ, este de 400 A.
În zonele industriale Ûi Án cele urbane cu o ÁncŸrcare mare, uneori sunt cerute
circuite nominale la 630 A.
La staÍiile de alimentare principale de MT Ûi Án posturile de transformare, valorile
nominale standard pentru circuitele celulelor de sosire de la transformatoare de IT,
pentru Ántreruptoare de putere de cuplŸ Ûi de bare colectoare sunt 800 A; 1250 A;
1600 A; 2500 A Ûi 4000 A.
La posturile de transformare de MT/JT care includ un transformator cu un curent
nominal Án primar mai mic de 60 A (Án general cÊnd puterea transformatorului
este mai micŸ de 1000 kVA), un separator de sarcinŸ MT asociat cu un set de 3
siguranÍe fuzibile (sau o combinaÍie similarŸ) este Án general folositŸ pentru controlul
Ûi protecÍia transformatorului, ca o alternativŸ mai economicŸ la Ántreruptorul de
putere. Pentru curenÍi primari mai mari (transformatoare cu putere nominalŸ egalŸ
sau mai mare de 1000 kVA), combinaÍia fuzibili - separator de sarcinŸ nu asigurŸ
performanÍele cerute.
Nu existŸ tabele de valori ale curentului normal nominal recomandate de CEI
pentru combinaÍia fuzibili - separator de sarcinŸ. Valoarea nominalŸ actualŸ va fi
datŸ de fabricantul separatorului de sarcinŸ cu siguranÍe fuzibile, Án concordanÍŸ cu
caracteristicile siguranÍei fuzibile Ûi a datelor transformatorului, cum ar fi:
n curentul normal la MT;
n supracurentul permis Ûi durata sa;
n vÊrful maxim Ûi durata Ûocului de curent de magnetizare la conectarea
transformatorului;
n modul de acÍionare a protecÍiei Ûi a aparatelor de comutaÍie pe partea de MT, etc.
aÛa cum se aratŸ Án exemplul dat Án Anexa A a CEI 62271-105.
Într-o astfel de schemŸ, separatorul de sarcinŸ trebuie sŸ fie capabil sŸ declanÛeze
automat, de exemplu prin relee, la valori scŸzute ale curentului de defect, care
trebuie sŸ acopere (prin valori apropiate) curentul nominal minim de Ántrerupere al
siguranÍelor fuzibile de MT. În acest fel, valorile ridicate ale curentului de defect care
sunt dincolo de capacitatea de rupere a separatorului de sarcinŸ, vor fi deconectate
cŸtre siguranÍele fuzibile Án timp ce valorile scŸzute ale curenÍilor de defect, care nu
pot fi Ántrerupte de cŸtre siguranÍele fuzibile, vor fi eliminate de cŸtre separatorul de
sarcinŸ acÍionat prin releu.
InfluenÍa temperaturii mediului ambiant Ûi a altitudinii asupra
curentului nominal
Valorile curentului nominal sunt atribuite pentru toate dispozitivele electrice prin
care circulŸ curent, iar limitele superioare ale acestora sunt stabilite de creÛterea
temperaturii datoratŸ puterii I2R (Watt) disipate Án conductoare (unde I = valoarea
eficace a curentului, Án Amperi Ûi R = rezistenÍa conductorului, Án Ohmi), ÁmpreunŸ
cu cŸldura produsŸ prin histerezis magnetic Ûi pierderile prin curenÍi turbionari
la motoare, transformatoare, etc., precum Ûi pierderilor dielectrice Án cabluri Ûi
condensatoare, acolo unde este cazul.
CreÛterea de temperaturŸ peste temperatura mediului ambiant va depinde, Án
principal, de modul Án care cŸldura este disipatŸ. De exemplu, curenÍi mari pot fi
trecuÍi prin ÁnfŸÛurŸrile motorului electric fŸrŸ a produce supraÁncŸlziri, deoarece un
simplu ventilator de rŸcire fixat pe axul motorului ÁndepŸrteazŸ cŸldura cu aceeaÛi
ratŸ cu care ea este produsŸ Ûi astfel temperatura atinge o valoare stabilŸ inferioarŸ
celei care ar putea deteriora izolaÍia Ûi ar conduce la “arderea” motorului.
Transformatoarele cu rŸcire Án ulei sau Án aer sunt printre cele mai cunoscute
exemple de asemenea tehnici de rŸcire forÍatŸ.
Valorile curenÍilor nominali recomandate de CEI sunt bazate pe temperaturi normale
ale aerului Án climŸ temperatŸ Ûi la altitudini ce nu depŸÛesc 1000 m, astfel ÁncÊt
echipamentele care depind de rŸcirea naturalŸ prin radiaÍie Ûi convecÍie a aerului se
vor ÁncŸlzi dacŸ funcÍioneazŸ la curentul nominal la climŸ tropicalŸ Ûi/sau la altitudini
ce depŸÛesc 1000 m. În astfel de situaÍii, echipamentele trebuiesc declasate la o
valoare nominalŸ a curentului mai micŸ decÊt cea nominalŸ descrisŸ Án caracteristici.
SituaÍia transformatoarelor este reglementatŸ Án standardul CEI 60076-2.
În cazul transformatoarelor cu rŸcire forÍatŸ, Án general este suficient sŸ se furnizeze
ecrane protectoare la radiaÍia solarŸ, sŸ se mŸreascŸ suprafeÍele radiatorului de
ulei de rŸcire, sŸ se mŸreascŸ puterea pompelor de circulaÍie a uleiului precum Ûi
dimensiunea ventilatoarelor de aer, pentru menÍinerea valorilor iniÍiale nominale
conform CEI.
Pentru aparatajul de comutaÍie, fabricantul trebuie consultat asupra declasŸrii
corecte ce trebuie efectuatŸ pentru condiÍiile de funcÍionare reale.
Curentul nominal cel mai utilizat pentru
aparatul de comutaÍie folosit Án reÍelele de
distribuÍie de MT de uz general, este de 400 A.
tensiune
În RomÊnia curentul nominal cel mai utilizat
este de 630 A.

de medie tensiune
B8
Legarea la pŸmÊnt
Sistemul de legare la pŸmÊnt Ûi echipamentul de ÁmpŸmÊntare necesitŸ o abordare
atentŸ, Án mod particular datoritŸ siguranÍei consumatorului de JT Án timpul unui
scurtcircuit la pŸmÊnt pe partea de MT.
Prizele de pŸmÊnt
În general este preferabil, acolo unde este posibil din punct de vedere fizic, sŸ se
separe priza de pŸmÊnt destinatŸ pentru legarea la pŸmÊnt a pŸrÍilor metalice
aferente echipamentelor de MT de priza de pŸmÊnt a sistemului de legare la
pŸmÊnt a conductorului de nul la JT. Aceasta este practica comunŸ Án sistemele
de distribuÍie rurale, unde electrozii prizei de pŸmÊnt a reÍelei de JT sunt instalaÍi la
distanÍŸ de una sau douŸ deschideri faÍŸ de postul de transformare.
În multe cazuri spaÍiul limitat disponibil din posturile de transformare urbane
ÁmpiedicŸ o asemenea practicŸ; de exemplu, nu existŸ posibilitatea separŸrii
conductorului de protecÍie la MT de cel de JT pentru evitarea transferurilor de
tensiune (posibil periculoase) Án sistemul de JT.
Curentul de punere la pŸmÊnt
Valorile curentului de punere la pŸmÊnt la MT sunt Án general (mai puÍin acolo unde
existŸ restricÍii speciale Án acest sens) comparabile cu acelea ale scurtcircuitului
trifazat.
AceÛti curenÍi trecÊnd prin priza de pŸmÊnt vor ridica tensiunea acesteia la o valoare
ridicatŸ faÍŸ de potenÍialul de referinÍŸ.
De exemplu, un curent de punere la pŸmÊnt de 10000 A ce trece printr-un electrod
de ÁmpŸmÊntare cu o rezistenÍŸ de 0,5 Ω (rezistenÍŸ deosebit de micŸ) Ái va mŸri
tensiunea la 5000 V.
DacŸ toate pŸrÍile metalice expuse din postul de transformare sunt conectate
ÁmpreunŸ Ûi apoi legate la priza de pŸmÊnt iar electrodul (platbandŸ, prizŸ de
pŸmÊnt) este Án forma de (sau este conectat la) o plasŸ de conductoare situate sub
podeaua postului de transformare, atunci nu este nici un pericol pentru personalul
de exploatare, de vreme ce aceastŸ configuraÍie formeazŸ o cuÛcŸ echipotenÍialŸ Án
care toate materialele conducatoare de electricitate inclusiv personalul, sunt ridicate
la acelaÛi potenÍial.
PotenÍial transferat
De remarcat cŸ un pericol existŸ totuÛi datoritŸ problemei cunoscute sub numele de
”potenÍial transferat”. Se va vedea Án Figura B9 cŸ punctul neutru al ÁnfŸÛurŸrii de
JT a transformatorului de MT/JT este, de asemenea, conectat la priza de pŸmÊnt
comunŸ a postului de transformare, astfel ÁncÊt conductorul neutru, ÁnfŸÛurŸrile
fazelor de JT Ûi toate conductoarele de fazŸ sunt, de asemenea, ridicate la
potenÍialul prizei de pŸmÊnt.
Cablurile de distribuÍie la JT ce pŸrŸÛesc postul de transformare vor transfera acest
potenÍial instalaÍiilor consumatorilor. Se poate observa cŸ nu va exista nici un defect
de izolare pe partea de JT, Ántre faze sau Ántre o fazŸ Ûi conductorul de nul din
moment ce toate sunt la acelaÛi potenÍial. Totusi, este probabil ca izolaÍia dintre faze
Ûi pŸmÊnt a cablului sau a unei pŸrÍi a instalaÍiei va ceda.
SoluÍii posibile
Primul pas pentru minimizarea pericolelor evidente ale potenÍialelor transferate este
sŸ se reducŸ mŸrimea curenÍilor de punere la pŸmÊnt pe partea de MT. Acestea se
realizeazŸ Án mod normal prin legarea la pŸmÊnt a sistemelor de MT prin intermediul
rezistenÍelor sau bobinelor de reactanÍŸ legate la conexiunile tip stea ale cÊtorva
transformatoare(1), amplasate Án posturile de transformare principale sau Án staÍiile
de alimentare cu energie electricŸ.
Un potenÍial transferat relativ important nu poate fi complet evitat prin aceste
mijloace, totuÛi o astfel de strategie a fost adoptatŸ Án cÊteva ÍŸri.
InstalaÍia echipotenÍialŸ de legare la pŸmÊnt Án spaÍiile corespunzŸtoare
consumatorilor poate fi consideratŸ la potenÍial zero. TotuÛi, dacŸ acestŸ instalaÍie
de legare la pŸmÊnt ar fi conectatŸ la priza de pŸmÊnt a postului de transformare
printr-un conductor cu impendanÍŸ micŸ, atunci condiÍiile echipotenÍiale existente Án
postul de transformare vor exista, de asemenea, la instalaÍiile consumatorului.
Legarea la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ redusŸ
AceastŸ legŸturŸ cu impedanÍa de valoare scŸzutŸ este obÍinutŸ prin conectarea
conductorului neutru la instalaÍia echipotenÍialŸ a consumatorului Ûi rezultatul este
cunoscut ca schema TN (CEI 60364), dupŸ cum se aratŸ Án diagrama A din Figura
B10.
Schema TN este asociatŸ, Án general, cu o schemŸ de protecÍie cu conectare la
pŸmÊnt multiplŸ, Án care conductorul de nul este conectat la pŸmÊnt de-a lungul
lungimii sale (la fiecare al treilea sau al patrulea stÊlp al liniei aeriene de distribuÍie,
la JT) Ûi Án fiecare loc de conectare al consumatorilor.
Se poate observŸ, cŸ o reÍea de conductoare de nul plecÊnd dintr-un post de
transformare, fiecare din acestea fiind conectat la pŸmÊnt la intervale regulate
constituie, ÁmpreunŸ cu conectarea la pŸmÊnt a postului de transformare, o foarte
eficientŸ prizŸ de pŸmÊnt, de rezistenÍŸ scŸzutŸ.
(1) Celelalte transformatoare nefiind legate la pŸmÊnt. Un caz
particular al limitŸrii curentului de punere la pŸmÊnt este prin
intermediul bobinei Petersen.
Defectele de punere la pŸmÊnt la sisteme de
MT pot induce valori periculoase de tensiune
pe partea de JT a instalaÍiilor. Consumatorii de
JT (Ûi personalul de exploatare) pot fi protejaÍi
Ámpotriva acestui pericol prin:
n limitarea mŸrimii curenÍilor de punere la
pŸmÊnt pe partea de MT;
n reducerea rezistenÍei de legare la pŸmÊnt
a posturilor de transformare pÊnŸ la cea mai
micŸ valoare posibilŸ;
n crearea condiÍiilor de echipotenÍialitate
Ántre postul de transformare Ûi instalaÍia
consumatorului.
Fig. B9: PotenÍial transferat pe JT.
tensiune

Manualul-instalatiilor-electrice_SCHNEIDER.pdf

Manualul-instalatiilor-electrice_SCHNEIDER.pdf

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Similar a Manualul-instalatiilor-electrice_SCHNEIDER.pdf

Similar a Manualul-instalatiilor-electrice_SCHNEIDER.pdf (20)

Manualul-instalatiilor-electrice_SCHNEIDER.pdf