SlideShare a Scribd company logo
1 of 70
REZERVA IIȚ
NATURALE
DIN
ROMÂNIA
CUPRINS
1. Informa ii generaleț
2. Delta Dunării
3. Rezerva ia tiin ifică Pietrosu Mareț ș ț
4. Golul alpin Moldoveanu – Capra
5. Cheile Turzii
6. Grădina Zmeilor
7. Northeast Greenland, Groenlanda
8. Parcul Național Vanoise, Franța
9. Marele Canion, SUA
INFORMA II GENERALEȚ
Rezervațiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege
cu scopul de a ocroti și conserva habitate și specii
importante.
Dimensiunile rezervațiilor naturale diferă și depind de
suprafața necesară elementelor naturale protejate.
INFORMA II GENERALEȚ
Rezerva iile naturale se pot împăr i în următoareleț ț
categorii:
- Rezervaţii naturale stricte/zone sălbatice: zone
protejate, administrate în principal în scop ştiinţific sau
pentru protecţia speciilor
- Parc naţional: zonă protejată, administrată în
principal pentru protecţia ecosistemelor şi recreere
- Monumente ale naturii: zonă protejată,
administrată în principal pentru conservarea anumitor
elemente naturale
INFORMA II GENERALEȚ
- Zonă de management pentru specii/habitate: zonă
protejată, administrată în principal pentru conservare
prin intervenţie de management
- Peisaj protejat: zonă protejată, administrată în
principal pentru protecţia unui peisaj terestru/marin şi
recreere.
- Zonă protejată pentru administrarea unei resurse:
zonă protejată, administrată în special pentru utilizarea
durabilă a unor ecosisteme naturale.
DELTA DUNĂRII
Delta Dunării este cea mai mare si cea mai bine
conservată dintre deltele europene.
A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este
clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în
Romania și ca parc național în taxonomia internațională
a IUCN.
DELTA DUNĂRII
Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o
vegetație specifică mlaștinilor (stuf, papură, rogoz) și
ocupă 78% din totalul suprafeței.
Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de
salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile
fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt
acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând
2% din suprafața deltei.
Delta Dunării - Stuf
Delta Dunării - Rogoz
DELTA DUNĂRII
Conține mai mult de 320 de specii de păsări și 45 de
specii de pește de apa dulce în numeroasele sale lacuri
și japșe.
Speciile majore de pești din cadrul Deltei Dunării sunt
știuca și somnul.
Delta Dunării - Pelicani
Delta Dunării – Ra a mareț
Delta Dunării – tiucăȘ
Delta Dunării – Somn
DELTA DUNĂRII
Cel mai mare fluture identificat în Deltă este ochi de păun de
noapte care are o avengură a aripilor de 18 cm.
Cea mai pu in longevivă insectă din Deltă este libelula careț
trăie te cel mult două zile; în acest timp ea nu se hrăne te, ciș ș
doar se înmul e te.ț ș
Cele mai longevive vietă i din Deltă sunt speciile de broascăț
estoasă de apă i cele de uscat, durata lor de via ă fiind deț ș ț
circa 120 de ani.
Cea mai mică pasăre din România este ochiul boului i se poateș
întâlni în Deltă; are până la 10 cm lungime, o avengură a aripilor
de până la 17 cm i o greutate de până la 13 grame.ș
Fluturele ”Ochi de păun de
noapte”
Pasărea ”Ochiul boului”
REZERVA IA TIIN IFICĂ PIETROSUȚ Ș Ț
MARE
Rezerva iț a științifică Pietrosu Mare este situată în
apropierea localităților Borșa și Moisei din județul
Maramureș și cuprinde partea nordică a munților
Rodnei.
Cele 3300 de hectare ale rezervației ocupă golul alpin și
pădurile de conifere din Masivul Pietrosu Rodnei în care
se remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălțime de 2303
metri.
REZERVA IA TIINFIFICĂ PIETROSUȚ Ș
MARE
Rezervatia naturală Pietrosu Mare cuprinde cel mai
impresionant relief glaciar din Munții Rodnei:
- circurile glaciare Buhăescu (cel mai mare din
Munții Rodnei),
- Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică
- Rebra
- Gropi
Aceste formațiuni au în porțiunea bazală morene și
căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari.
 Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci
cristaline metamorfice.
Circul glaciar Buhăescu
Circul glaciar Zănoaga
Iezerului
Circul glaciar Zănoaga Mare
Circul glaciar Rebra
GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRA
Aria naturală aflată în teritoriul sudic al Mun ilor Făgăra ,ț ș
grupare montană a Carpa ilor Meridionaliț
Are o suprafa ă de 5.000 de hectare i reprezintă golulț ș
alpin ce se desfă oară între Vârful Moldoveanu (2.544ș
m) i Vârful Capra (2.494 m).ș
Rezerva ia naturală declarată arie protejată cuprinde unț
relief variat, cu abrupturi stâncoase, lacuri glaciare,
căldări suspendate, morene, culmi înclinate, văii,
izvoare, pă uni i zone împădurite.ș ș
Golul alpin Moldoveanu -
Capra
GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRA
Flora este constituită (în partea inferioară a rezerva iei)ț
din specii lemnoase de fag în asociere cu mesteacăn, iar
pe malurile apelor sunt întâlnite specii arboricole de plop
tremurător, salcie căprească sau anin negru.
Etajul coniferelor cuprinde specii de brad, molid, pin,
zâmbru, tisă, zadă, precum i specii de arbusti: jneapăn,ș
ienupăr sau afin
Vegeta ia ierboasă de paji te i stâncărie cuprindeț ș ș
specii floristice rare, dintre care: floarea de col ,ț
smârdar, sângele voinicului, ru uli ăș ț , omag, iederă albă
sau gen ianăț
Arbori de pin i plopș
tremurător
Anin negru
Jenapăn
Sângele voinicului
GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRA
Fauna este reprezentată de specii de:
- mamifere: urs brun, capră neagră, cerb, căprioară,
mistre , lup cenu iu, râț ș s, vulpe, veveri ă;ț
- păsări: coco ul de munteș , acvilă de munte, mierlă,
ciocănitoare, sturz
- insecte
- reptile
- pe ti: păstrăvul este prezent atât în apele lacurilorș
glaciare cât i în a celor curgătoareș
Lup cenu iuș
Coco ul de munteș
Păstrăv
CHEILE TURZII
Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes
na ional aflată în jude ul Cluj, la o distan ă de 6 km vestț ț ț
de municipiul Turda, de-a lungul văii Hă date.ș
Au o lungime de 1.300 m i o înăl ime a pere ilor deș ț ț
până la 200 m. Cheile ocupă 324 ha i s-au format prinș
erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hă date.ș
CHEILE TURZII
Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie:
stânci înalte i abrupte, creste ascu ite, turnuri de piatră,ș ț
vâlcele pietroase, grohoti uri, arcade etc.ș
Con ine peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturiț
unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic,
acvila de stâncă, ogâr ul de baltă, tisa, scoru ul,ș ț ș
garofi a albă, flutura ul de stâncă.ț ș
Usturoi sălbatic
Flutura ul de stâncăș
GRĂDINA ZMEILOR
Grădina Zmeilor este o arie protejată de interes
na ional situată în jude ul Sălaj.ț ț
Reprezintă o zonă din Podi ul Some an ce cuprinde unș ș
ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul iș
Zmeoaica, Mo u, Călugării, Căpitanul, Solda ii, Sfinxulș ț ),
cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi
stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.
Forma iunile geologice s-au format de-a lungul vremiiț
prin ac iunea aerului (înghe -dezghe , vânt,ț ț ț
temperatură), a apei (spălare, iroire) i a proceselorș ș
gravita ionale (prăbu iri, surpări).ț ș
Grădina Zmeilor
Grădina Zmeilor
REZERVA IIȚ
NATURALE
DIN LUME
NORTHEAST GREENLAND,
GROENLANDA
Cel mai mare parc național
existent în lume: are 972.000
de kilometri pătrați, de patru ori
suprafața României
Northeast Greenland este
singurul parc național din
Groenlanda și cel mai nordic
din lume.
Cuprinde întreaga coastă de
nord-est și secțiuni din interiorul
Groenlandei.
NORTHEAST GREENLAND,
GROENLANDA
Parcul național e locuit doar de boi moscați, de morse și
foci, de urși polari, vulpi polare și iepuri polari și de
păsări precum bufnițe și potârnichi – polare și ele.
Este aproape nelocuit. Trăiesc aici, în stațiunile situate
pe coastă, cateva zeci de persoane implicate în
operațiuni de supraveghere și cercetare meteo, plus
câțiva militari.
Northeast Greenland
Northeast Greenland -
Focă
Northeast Greenland –
Vulpe polară
Northeast Greenland –
Morsă
PARCUL NAȚIONAL VANOISE, FRANȚA
Parcul Național Vanoise, primul parc național din
Franța, se întinde în sudul masivului Mont Blanc, de-a
lungul coloanei Alpilor în regiunea Savoie.
Parcul cuprinde o impresionantă diversitate de floră,
faună, geologie, peisaje și puncte de interes turistic:
capre negre, marmote, peste 125 de specii de păsări,
precum vulturul auriu, bufnițe, ciocănitori și nenumărate
specii de flori de munte.
Circa 50 km pătrati din suprafața parcului sunt acoperiți
de ghețari, iar pe teritoriul lui se află peste 40 de vârfuri
cu altitudinea de peste 3000 m.
Parcul Național Vanoise
Parcul Național Vanoise –
Vulturul auriu
Parcul Național Vanoise -
Marmotă
MARELE CANION, SUA
Acum 6 milioane de ani, fluviul Colorado a început să-şi
croiască drum prin platoul Colorado, creănd una dintre
minunile naturale ale lumii.
Marele Canion al fluviului Colorado repezintă un canion
foarte lung, sinuos şi adânc săpat de fluviul Colorado din
Statele Unite ale Americii într-un platou înalt.
Canionul este dispus în nordul statului Arizona şi se
regăseşte aproape integral ca parte a Parcului Naţional al
fluviului Colorado, unul din primele parcuri naţionale
create în Statele Unite.
MARELE CANION, SUA
Are o lungime de 446 km, laţime medie de 1,6 km,
adâncime medie de 1,6 km.
 Flora şi fauna din Marele Canion sunt extrem de diverse:
91 de specii de mamifere, 373 specii de păsări, 17 specii
de peşti, 57 specii de reptile şi amfibieni şi 1.750 de
specii de plante.
Zona rezervaţiei este considerată deşert semi-arid, cu
tipuri de habitat distincte, localizate la altitudini diferite.
MARELE CANION, SUA
De-a lungul albiei fluviului, vegetaţia bogată atrage mai
multe mamifere, inclusiv veveriţe, coioţi şi sconcşi.
În rezervaţie se regăsesc aproximativ 250 de specii de
păsări. În timpul iernii, apele fluviului populate cu păstravi
oferă o sursă importanta de hrană pentru vulturul pleşuv.
 Pădurile de pin şi ienupar din Rama Nordica sunt locuite
de 52 de specii de mamifere, inclusiv pume, elan si urşi
americani. Cerbii si berbecii de munte sunt speciile de
copitate cele mai întalnite.
Veveriţă
Coiot
Sconcşi
Vulturul pleşuv
Elani
Urs american
Berbec de
munte
MEMBRII ECHIPEI:
 Apăvăloae Teodora
 Bondari Stela
 Buta Cosmin
 Burghelea Ana-Maria
 Grigoraș Manuela
 Iamandi Mihai
 Ichim Bianca
 Paraschiv Mădălina
 Rotaru Adrian
 Seghedin Laura
 Surmei Elena
 chiopu IoanaȘ
 Teodorescu Alina
 Turceac Alexandra
 Vasilescu Alexandra
 Vornicu Matei

More Related Content

What's hot

437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptxMadaZailic
 
Plante și animale pe cale de dispariție
Plante și animale pe cale de disparițiePlante și animale pe cale de dispariție
Plante și animale pe cale de disparițiepetratogoe
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didacticnasy1985
 
Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Istoria Altfel
 
Power point poluare.
Power point poluare.Power point poluare.
Power point poluare.Ana Maria
 
Reguli de comportare pe timpul inundațiilor
Reguli de comportare pe timpul inundațiilorReguli de comportare pe timpul inundațiilor
Reguli de comportare pe timpul inundațiilorcutezatorulfalesti
 
Prezentare Delta Dunarii
Prezentare Delta DunariiPrezentare Delta Dunarii
Prezentare Delta DunariiLucian
 
Lectie ael comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierduta
Lectie ael   comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierdutaLectie ael   comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierduta
Lectie ael comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierdutastana gianina
 
Distrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin PoluareaDistrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin PoluareaAngesha
 
Mediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 cMediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 cProf de Geografie
 
Dinamica apelor oceanice
 Dinamica apelor oceanice Dinamica apelor oceanice
Dinamica apelor oceaniceCostas Cristu
 
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRobert XD
 

What's hot (20)

437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
437876818-Delta-Dunarii-Ppt-Final.pptx
 
Plante și animale pe cale de dispariție
Plante și animale pe cale de disparițiePlante și animale pe cale de dispariție
Plante și animale pe cale de dispariție
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859Unirea Principatelor Române 1859
Unirea Principatelor Române 1859
 
Power point poluare.
Power point poluare.Power point poluare.
Power point poluare.
 
Dealurile
DealurileDealurile
Dealurile
 
Reguli de comportare pe timpul inundațiilor
Reguli de comportare pe timpul inundațiilorReguli de comportare pe timpul inundațiilor
Reguli de comportare pe timpul inundațiilor
 
Prezentare Delta Dunarii
Prezentare Delta DunariiPrezentare Delta Dunarii
Prezentare Delta Dunarii
 
Parameciul
ParameciulParameciul
Parameciul
 
Poluarea fonică
Poluarea fonicăPoluarea fonică
Poluarea fonică
 
Despre pesti
Despre pestiDespre pesti
Despre pesti
 
Lectie ael comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierduta
Lectie ael   comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierdutaLectie ael   comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierduta
Lectie ael comicul de limbaj la caragiale, o scrisoare pierduta
 
Distrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin PoluareaDistrugerea Vietii Prin Poluarea
Distrugerea Vietii Prin Poluarea
 
Fotosinteza
FotosintezaFotosinteza
Fotosinteza
 
Mediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 cMediul temperat oceanic 11 c
Mediul temperat oceanic 11 c
 
Dinamica apelor oceanice
 Dinamica apelor oceanice Dinamica apelor oceanice
Dinamica apelor oceanice
 
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidianaRolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
Rolul vital si importanta Solutiilor in viata cotidiana
 
Apa
ApaApa
Apa
 
Arii protejate
Arii protejate Arii protejate
Arii protejate
 
Poluarea apei
Poluarea apeiPoluarea apei
Poluarea apei
 

Viewers also liked

Parcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de FierParcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de FierTonia Bucurica
 
6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romania6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romaniaMaria Toderas
 
Parcul Yellowstone
Parcul YellowstoneParcul Yellowstone
Parcul Yellowstoneguesta1c73b
 
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii RodneiRezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii RodneiTonia Bucurica
 
Vertebrate si ciclostomi
Vertebrate si ciclostomiVertebrate si ciclostomi
Vertebrate si ciclostomistefanmoraru
 
Boala alzheimer (1)
Boala alzheimer (1)Boala alzheimer (1)
Boala alzheimer (1)stefanmoraru
 
Cascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].PptCascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].Pptmariane m
 
Sănătatea mediului
Sănătatea mediuluiSănătatea mediului
Sănătatea mediuluistefanmoraru
 
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjuratorImpactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjuratorCostas Cristu
 
Poluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorAlianta INFONET
 

Viewers also liked (16)

Parcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de FierParcul Natural Portile de Fier
Parcul Natural Portile de Fier
 
6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romania6. conservarea biodiversitatii in romania
6. conservarea biodiversitatii in romania
 
Parcul Yellowstone
Parcul YellowstoneParcul Yellowstone
Parcul Yellowstone
 
Mamifere
MamifereMamifere
Mamifere
 
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii RodneiRezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
Rezervatia stiintifica Pietrosul Mare - Muntii Rodnei
 
Vertebrate si ciclostomi
Vertebrate si ciclostomiVertebrate si ciclostomi
Vertebrate si ciclostomi
 
Epilepsia
EpilepsiaEpilepsia
Epilepsia
 
Boala alzheimer (1)
Boala alzheimer (1)Boala alzheimer (1)
Boala alzheimer (1)
 
Biodiversitatea
Biodiversitatea Biodiversitatea
Biodiversitatea
 
Cascada iguazu
Cascada iguazuCascada iguazu
Cascada iguazu
 
Cascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].PptCascada Iguazu[1].Ppt
Cascada Iguazu[1].Ppt
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 
Prezentare power point
Prezentare power pointPrezentare power point
Prezentare power point
 
Sănătatea mediului
Sănătatea mediuluiSănătatea mediului
Sănătatea mediului
 
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjuratorImpactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
Impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator
 
Poluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjuratorPoluarea mediului inconjurator
Poluarea mediului inconjurator
 

Similar to Rezervații naturale

Radu claudia class
Radu claudia classRadu claudia class
Radu claudia classclausss1
 
O.c. claudia
O.c. claudiaO.c. claudia
O.c. claudiaclausss1
 
Ocrotirea mediului
Ocrotirea mediuluiOcrotirea mediului
Ocrotirea mediuluiclausss1
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2pptclausss1
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2pptclausss1
 
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptxparcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptxLorenaRoanta
 
Ocrotirea mediului class
Ocrotirea mediului classOcrotirea mediului class
Ocrotirea mediului classclausss1
 
Parcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice CroatiaParcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice Croatiamonicabilba
 
Parcul Naţional Retezat
Parcul Naţional RetezatParcul Naţional Retezat
Parcul Naţional RetezatBako Gabor
 
Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti
Ariile naturale protejate de stat din raionul FalestiAriile naturale protejate de stat din raionul Falesti
Ariile naturale protejate de stat din raionul FalestiEcoFalesti
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianamarysssa1
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniamarysssa1
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianamarysssa1
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniamarysssa1
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniamarysssa1
 
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
Rezervaţii naturale din judeţul  prahovaRezervaţii naturale din judeţul  prahova
Rezervaţii naturale din judeţul prahovascmargineni
 
7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romaniaStildeviata .com
 
Ziua mondiala a zonelor umede
Ziua mondiala a zonelor umedeZiua mondiala a zonelor umede
Ziua mondiala a zonelor umedestefan08
 
Rezervatia Si Parcul National Retezat
Rezervatia Si Parcul National RetezatRezervatia Si Parcul National Retezat
Rezervatia Si Parcul National Retezatguest7a6dd
 
7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romaniaMircea Tivadar
 

Similar to Rezervații naturale (20)

Radu claudia class
Radu claudia classRadu claudia class
Radu claudia class
 
O.c. claudia
O.c. claudiaO.c. claudia
O.c. claudia
 
Ocrotirea mediului
Ocrotirea mediuluiOcrotirea mediului
Ocrotirea mediului
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
 
0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt0 parcuri 2ppt
0 parcuri 2ppt
 
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptxparcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
parcuri_si_rezervatii_naturale.pptx
 
Ocrotirea mediului class
Ocrotirea mediului classOcrotirea mediului class
Ocrotirea mediului class
 
Parcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice CroatiaParcul National Lacurile Plitvice Croatia
Parcul National Lacurile Plitvice Croatia
 
Parcul Naţional Retezat
Parcul Naţional RetezatParcul Naţional Retezat
Parcul Naţional Retezat
 
Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti
Ariile naturale protejate de stat din raionul FalestiAriile naturale protejate de stat din raionul Falesti
Ariile naturale protejate de stat din raionul Falesti
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
 
Arii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu marianaArii protejate din_romania.barbu mariana
Arii protejate din_romania.barbu mariana
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
 
Arii protejate din_romania
Arii protejate din_romaniaArii protejate din_romania
Arii protejate din_romania
 
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
Rezervaţii naturale din judeţul  prahovaRezervaţii naturale din judeţul  prahova
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
 
7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania
 
Ziua mondiala a zonelor umede
Ziua mondiala a zonelor umedeZiua mondiala a zonelor umede
Ziua mondiala a zonelor umede
 
Rezervatia Si Parcul National Retezat
Rezervatia Si Parcul National RetezatRezervatia Si Parcul National Retezat
Rezervatia Si Parcul National Retezat
 
7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania7 minuni ale_naturii_in_romania
7 minuni ale_naturii_in_romania
 

More from stefanmoraru (20)

Viermi
ViermiViermi
Viermi
 
Păsări
PăsăriPăsări
Păsări
 
Reptile
ReptileReptile
Reptile
 
Moluste
MolusteMoluste
Moluste
 
Amfibienii
AmfibieniiAmfibienii
Amfibienii
 
Viermii
ViermiiViermii
Viermii
 
Vertebrate
VertebrateVertebrate
Vertebrate
 
Mamiferele
MamifereleMamiferele
Mamiferele
 
Nefrita
NefritaNefrita
Nefrita
 
Creationism
CreationismCreationism
Creationism
 
Litiaza urinară
Litiaza urinarăLitiaza urinară
Litiaza urinară
 
Dializa si transplantul renal
Dializa si transplantul renalDializa si transplantul renal
Dializa si transplantul renal
 
Scleroza
SclerozaScleroza
Scleroza
 
Cistita
CistitaCistita
Cistita
 
Teoria creaţionistă
Teoria creaţionistăTeoria creaţionistă
Teoria creaţionistă
 
Poluarea
PoluareaPoluarea
Poluarea
 
Teoria evolutionista
Teoria evolutionistaTeoria evolutionista
Teoria evolutionista
 
Originea si evolutia omului varianta finala
Originea si evolutia omului varianta finalaOriginea si evolutia omului varianta finala
Originea si evolutia omului varianta finala
 
Omul conform creationismului
Omul conform creationismuluiOmul conform creationismului
Omul conform creationismului
 
Boala parkinson
Boala parkinsonBoala parkinson
Boala parkinson
 

Rezervații naturale

  • 2. CUPRINS 1. Informa ii generaleț 2. Delta Dunării 3. Rezerva ia tiin ifică Pietrosu Mareț ș ț 4. Golul alpin Moldoveanu – Capra 5. Cheile Turzii 6. Grădina Zmeilor 7. Northeast Greenland, Groenlanda 8. Parcul Național Vanoise, Franța 9. Marele Canion, SUA
  • 3. INFORMA II GENERALEȚ Rezervațiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege cu scopul de a ocroti și conserva habitate și specii importante. Dimensiunile rezervațiilor naturale diferă și depind de suprafața necesară elementelor naturale protejate.
  • 4. INFORMA II GENERALEȚ Rezerva iile naturale se pot împăr i în următoareleț ț categorii: - Rezervaţii naturale stricte/zone sălbatice: zone protejate, administrate în principal în scop ştiinţific sau pentru protecţia speciilor - Parc naţional: zonă protejată, administrată în principal pentru protecţia ecosistemelor şi recreere - Monumente ale naturii: zonă protejată, administrată în principal pentru conservarea anumitor elemente naturale
  • 5. INFORMA II GENERALEȚ - Zonă de management pentru specii/habitate: zonă protejată, administrată în principal pentru conservare prin intervenţie de management - Peisaj protejat: zonă protejată, administrată în principal pentru protecţia unui peisaj terestru/marin şi recreere. - Zonă protejată pentru administrarea unei resurse: zonă protejată, administrată în special pentru utilizarea durabilă a unor ecosisteme naturale.
  • 6. DELTA DUNĂRII Delta Dunării este cea mai mare si cea mai bine conservată dintre deltele europene. A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în Romania și ca parc național în taxonomia internațională a IUCN.
  • 7.
  • 8. DELTA DUNĂRII Vegetația Deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuf, papură, rogoz) și ocupă 78% din totalul suprafeței. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei.
  • 11. DELTA DUNĂRII Conține mai mult de 320 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apa dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Speciile majore de pești din cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul.
  • 12. Delta Dunării - Pelicani
  • 13. Delta Dunării – Ra a mareț
  • 14. Delta Dunării – tiucăȘ
  • 16. DELTA DUNĂRII Cel mai mare fluture identificat în Deltă este ochi de păun de noapte care are o avengură a aripilor de 18 cm. Cea mai pu in longevivă insectă din Deltă este libelula careț trăie te cel mult două zile; în acest timp ea nu se hrăne te, ciș ș doar se înmul e te.ț ș Cele mai longevive vietă i din Deltă sunt speciile de broascăț estoasă de apă i cele de uscat, durata lor de via ă fiind deț ș ț circa 120 de ani. Cea mai mică pasăre din România este ochiul boului i se poateș întâlni în Deltă; are până la 10 cm lungime, o avengură a aripilor de până la 17 cm i o greutate de până la 13 grame.ș
  • 17. Fluturele ”Ochi de păun de noapte”
  • 19. REZERVA IA TIIN IFICĂ PIETROSUȚ Ș Ț MARE Rezerva iț a științifică Pietrosu Mare este situată în apropierea localităților Borșa și Moisei din județul Maramureș și cuprinde partea nordică a munților Rodnei. Cele 3300 de hectare ale rezervației ocupă golul alpin și pădurile de conifere din Masivul Pietrosu Rodnei în care se remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălțime de 2303 metri.
  • 20.
  • 21. REZERVA IA TIINFIFICĂ PIETROSUȚ Ș MARE Rezervatia naturală Pietrosu Mare cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Munții Rodnei: - circurile glaciare Buhăescu (cel mai mare din Munții Rodnei), - Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică - Rebra - Gropi Aceste formațiuni au în porțiunea bazală morene și căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari.  Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice.
  • 26. GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRA Aria naturală aflată în teritoriul sudic al Mun ilor Făgăra ,ț ș grupare montană a Carpa ilor Meridionaliț Are o suprafa ă de 5.000 de hectare i reprezintă golulț ș alpin ce se desfă oară între Vârful Moldoveanu (2.544ș m) i Vârful Capra (2.494 m).ș Rezerva ia naturală declarată arie protejată cuprinde unț relief variat, cu abrupturi stâncoase, lacuri glaciare, căldări suspendate, morene, culmi înclinate, văii, izvoare, pă uni i zone împădurite.ș ș
  • 28. GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRA Flora este constituită (în partea inferioară a rezerva iei)ț din specii lemnoase de fag în asociere cu mesteacăn, iar pe malurile apelor sunt întâlnite specii arboricole de plop tremurător, salcie căprească sau anin negru. Etajul coniferelor cuprinde specii de brad, molid, pin, zâmbru, tisă, zadă, precum i specii de arbusti: jneapăn,ș ienupăr sau afin Vegeta ia ierboasă de paji te i stâncărie cuprindeț ș ș specii floristice rare, dintre care: floarea de col ,ț smârdar, sângele voinicului, ru uli ăș ț , omag, iederă albă sau gen ianăț
  • 29. Arbori de pin i plopș tremurător
  • 33. GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRA Fauna este reprezentată de specii de: - mamifere: urs brun, capră neagră, cerb, căprioară, mistre , lup cenu iu, râț ș s, vulpe, veveri ă;ț - păsări: coco ul de munteș , acvilă de munte, mierlă, ciocănitoare, sturz - insecte - reptile - pe ti: păstrăvul este prezent atât în apele lacurilorș glaciare cât i în a celor curgătoareș
  • 35. Coco ul de munteș
  • 37. CHEILE TURZII Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes na ional aflată în jude ul Cluj, la o distan ă de 6 km vestț ț ț de municipiul Turda, de-a lungul văii Hă date.ș Au o lungime de 1.300 m i o înăl ime a pere ilor deș ț ț până la 200 m. Cheile ocupă 324 ha i s-au format prinș erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hă date.ș
  • 38. CHEILE TURZII Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte i abrupte, creste ascu ite, turnuri de piatră,ș ț vâlcele pietroase, grohoti uri, arcade etc.ș Con ine peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturiț unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, ogâr ul de baltă, tisa, scoru ul,ș ț ș garofi a albă, flutura ul de stâncă.ț ș
  • 39.
  • 41. Flutura ul de stâncăș
  • 42. GRĂDINA ZMEILOR Grădina Zmeilor este o arie protejată de interes na ional situată în jude ul Sălaj.ț ț Reprezintă o zonă din Podi ul Some an ce cuprinde unș ș ansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul iș Zmeoaica, Mo u, Călugării, Căpitanul, Solda ii, Sfinxulș ț ), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”. Forma iunile geologice s-au format de-a lungul vremiiț prin ac iunea aerului (înghe -dezghe , vânt,ț ț ț temperatură), a apei (spălare, iroire) i a proceselorș ș gravita ionale (prăbu iri, surpări).ț ș
  • 46. NORTHEAST GREENLAND, GROENLANDA Cel mai mare parc național existent în lume: are 972.000 de kilometri pătrați, de patru ori suprafața României Northeast Greenland este singurul parc național din Groenlanda și cel mai nordic din lume. Cuprinde întreaga coastă de nord-est și secțiuni din interiorul Groenlandei.
  • 47. NORTHEAST GREENLAND, GROENLANDA Parcul național e locuit doar de boi moscați, de morse și foci, de urși polari, vulpi polare și iepuri polari și de păsări precum bufnițe și potârnichi – polare și ele. Este aproape nelocuit. Trăiesc aici, în stațiunile situate pe coastă, cateva zeci de persoane implicate în operațiuni de supraveghere și cercetare meteo, plus câțiva militari.
  • 52. PARCUL NAȚIONAL VANOISE, FRANȚA Parcul Național Vanoise, primul parc național din Franța, se întinde în sudul masivului Mont Blanc, de-a lungul coloanei Alpilor în regiunea Savoie. Parcul cuprinde o impresionantă diversitate de floră, faună, geologie, peisaje și puncte de interes turistic: capre negre, marmote, peste 125 de specii de păsări, precum vulturul auriu, bufnițe, ciocănitori și nenumărate specii de flori de munte. Circa 50 km pătrati din suprafața parcului sunt acoperiți de ghețari, iar pe teritoriul lui se află peste 40 de vârfuri cu altitudinea de peste 3000 m.
  • 53.
  • 55. Parcul Național Vanoise – Vulturul auriu
  • 57. MARELE CANION, SUA Acum 6 milioane de ani, fluviul Colorado a început să-şi croiască drum prin platoul Colorado, creănd una dintre minunile naturale ale lumii. Marele Canion al fluviului Colorado repezintă un canion foarte lung, sinuos şi adânc săpat de fluviul Colorado din Statele Unite ale Americii într-un platou înalt. Canionul este dispus în nordul statului Arizona şi se regăseşte aproape integral ca parte a Parcului Naţional al fluviului Colorado, unul din primele parcuri naţionale create în Statele Unite.
  • 58.
  • 59.
  • 60. MARELE CANION, SUA Are o lungime de 446 km, laţime medie de 1,6 km, adâncime medie de 1,6 km.  Flora şi fauna din Marele Canion sunt extrem de diverse: 91 de specii de mamifere, 373 specii de păsări, 17 specii de peşti, 57 specii de reptile şi amfibieni şi 1.750 de specii de plante. Zona rezervaţiei este considerată deşert semi-arid, cu tipuri de habitat distincte, localizate la altitudini diferite.
  • 61.
  • 62. MARELE CANION, SUA De-a lungul albiei fluviului, vegetaţia bogată atrage mai multe mamifere, inclusiv veveriţe, coioţi şi sconcşi. În rezervaţie se regăsesc aproximativ 250 de specii de păsări. În timpul iernii, apele fluviului populate cu păstravi oferă o sursă importanta de hrană pentru vulturul pleşuv.  Pădurile de pin şi ienupar din Rama Nordica sunt locuite de 52 de specii de mamifere, inclusiv pume, elan si urşi americani. Cerbii si berbecii de munte sunt speciile de copitate cele mai întalnite.
  • 64. Coiot
  • 67. Elani
  • 70. MEMBRII ECHIPEI:  Apăvăloae Teodora  Bondari Stela  Buta Cosmin  Burghelea Ana-Maria  Grigoraș Manuela  Iamandi Mihai  Ichim Bianca  Paraschiv Mădălina  Rotaru Adrian  Seghedin Laura  Surmei Elena  chiopu IoanaȘ  Teodorescu Alina  Turceac Alexandra  Vasilescu Alexandra  Vornicu Matei