Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.

Porumbul

14.450 visualizaciones

Publicado el

  • If you need your papers to be written and if you are not that kind of person who likes to do researches and analyze something - you should definitely contact these guys! They are awesome ⇒⇒⇒WRITE-MY-PAPER.net ⇐⇐⇐
       Responder 
    ¿Estás seguro?    No
    Tu mensaje aparecerá aquí
  • Dating for everyone is here: ♥♥♥ http://bit.ly/369VOVb ♥♥♥
       Responder 
    ¿Estás seguro?    No
    Tu mensaje aparecerá aquí
  • Follow the link, new dating source: ❶❶❶ http://bit.ly/369VOVb ❶❶❶
       Responder 
    ¿Estás seguro?    No
    Tu mensaje aparecerá aquí

Porumbul

  1. 1. <ul><li>Porumbul </li></ul>
  2. 3. CUPRINS: <ul><li>1.I MPORTANTA. BIOLOGIE. ECOLOGIE </li></ul><ul><li>1.1 IMPORTANTA </li></ul><ul><li>2 . T EHNOLOGIA DE CULTIVARE A PORUMBULUI </li></ul><ul><li>2.1 ROTATIA </li></ul><ul><li>2.2 FERTILIZAREA </li></ul><ul><li>2.3 LUCRARILE SOLULUI </li></ul><ul><li>2.4 SAMANTA SI SEMANATUL </li></ul><ul><li>2.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE </li></ul><ul><li>2.6 RECOLTAREA </li></ul><ul><li>3. CULTURA SUCCESIVA DE PORUMB </li></ul>
  3. 4. 1.Importanta.Biologie. Ecologie
  4. 5. 11.Importanta <ul><li>Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta intre plantele cultivate pe glob. </li></ul><ul><li>Aceasta poziţie din punct de vedere agricol, sunt motivate printr-o serie de particularitat i , astfel: </li></ul><ul><li>- rezinat o mare capacitate de producţie cu circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale; </li></ul><ul><li>- are o mare plasticitate ecologica, care ii permite o larga arie de răspândire, dând recolte mari si relative constante, mai puţin influenţate de abaterile climatice; </li></ul>
  5. 6. <ul><li>- este o planta prăsitoare, buna premergătoare pentru majoritatea culturilor; </li></ul><ul><li>- suporta monoculturi mai mulţi ani; </li></ul><ul><li>- are un coeficent mare de înmulţire(150-400); </li></ul><ul><li>- având o insămânţare mai târzie in primăvara, permite o mai buna eşalonare a lucrărilor agricole; </li></ul>
  6. 7. <ul><li>- cultura este mecanizabila 100%; </li></ul><ul><li>- recoltare a se face f a ra pericol de scuturare; </li></ul><ul><li>- valorifica foarte bine ingrăşămintele organice si minerale, cat si apa de irigaţie; </li></ul><ul><li>- posibilităţile de valorificare a producţiei sunt foarte variate etc. </li></ul>
  7. 8. 2 . Tehnologia de cultivare a porumbului
  8. 9. 2.1 Rotaţia <ul><li>Porumbul este mai puţin pretenţios fata de planta premergătoare. Rezultatele cele mai bune se obţin după leguminoasele anuale pentru boabe si furajere, după care urmează cerealele păioase de toamna: inul, cânepa, cartoful, sfecla si floarea-soarelui </li></ul>
  9. 10. <ul><li>Lucerna, dintre leguminoasele perene, deşi asigura importante cantitat i de azot(120-160) si contribuie la refacerea structurii, datorita consumului mare de apa, nu este considerat a o premergătoare potrivita pentru porumb in zonele mai secetoase, fără condiţii de irigare </li></ul>
  10. 11. <ul><li>Rotaţia grâu-porumb este obligator ie , din cauza ponderii de circa 60% a celor doua cultu ri . </li></ul><ul><li>Porumbul nu se poate cultiva după sorg si iarba de Sudan. </li></ul><ul><li>Monocultura de porumb in tara noastră s-a extins pe solurile fertile, mai joase, cu apa freatica la mica adâncime, supuse in primăverile mai ploioase excesului temporar de umiditate-terenuri pe care grâul nu le valorifica in aceeaşi măsura ca porumbul. </li></ul>
  11. 12. <ul><li>La rândul sau porumbul este o buna premergătoare pentru culturile de primăvara si chiar pentru grâul de toamna, caz in care se vor cultiva hibrizi cu perioada de vegetaţie mai scurta in rotaţia porumbului. </li></ul>
  12. 13. 2.2 Fertilizarea <ul><li>Datorita producţiei mari de masa uscata la unitatea de suprafaţa porumbul este o mare planta consumatoare de substanţe nutritive. </li></ul>
  13. 14. Azotul <ul><li>Azotul este principalul element in fertilizarea </li></ul><ul><li>porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde intens si care influenţează favorabil acumularea substanţelor proteice </li></ul>
  14. 15. Fosforul <ul><li>Fosforul joaca un rol multiplu în creşterea si fructificarea porumbului. Insuficienta lui se manifesta prin înrosirea frunzelor de la vârf spre baza, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de creştere este scăzut, se accentuează protandria. </li></ul>
  15. 16. Potasiul <ul><li>Potasiul măreşte rezistenta la cădere, seceta si boli. Carenta se manifesta prin îngălbenirea frunzelor de la vârful lor spre baza, iar sistemul radicular slab d ezvoltat. </li></ul>
  16. 17. Fertilizarea organica a porumbului
  17. 18. Fertilizarea organo-minerala <ul><li>Mineralizarea materiei organice prin procese microbiologice si prezenta îngrăşămintelor chimice conduc la obţinerea unor sporuri mari de recolta. Rezultate deosebite pe solurile nisipoase, cat si pe cele erodate s-au obţinut prin aplicarea împreuna a 20 t de gunoi de grajd+N32-48 P32-48. </li></ul>
  18. 19. <ul><li>Gunoiul de grajd este un ingrasamant deosebit de valoros pentru porumb. Se aplica in doze de 20-40 t/ha odata la 4-5 ani pe acelasi teren. </li></ul>
  19. 20. Fertilizarea chimica <ul><li>Sporul producţiei de boabe la 1 kg îngrăşământ este variabil, în funcţie de tipul de sol, condiţiile climatice si hibridul cultivat. </li></ul><ul><li>La stabilirea dozelor de ingrăşământ se vor avea in vedere: tipul de sol, nivelul producţiei scontate, rezerva solului, consumul specific, regimul precipitaţilor, hibridul cultivat si planta premergătoare. </li></ul>
  20. 21. Fertilizarea cu azot <ul><li>Dozele optime economice de azot, in condiţii de cultura neirigata sunt cu 30-90 kg mai mici decât in cultura irigata. </li></ul><ul><li>Doza se reduce cu 20-50 kg N/ha când porumbul urmează după leguminoase, se reduce cu 2 kg N pentru fiecare tona de gunoi data direct porumbului si, respectiv, cu 1 kg N, când aplicarea gunoiului s-a făcut la planta premergătoare, se reduce cu 20-30 kg N in cazul hibrizilor sensibili la frângerea tulpinilor. </li></ul>
  21. 22. <ul><li>Dozele optime economice de azot, in condiţii de cultura neirigata sunt cu 30-90 kg mai mici decât in cultura irigata. </li></ul><ul><li>Doza se reduce cu 20-50 kg N/ha când porumbul urmează după leguminoase, se reduce cu 2 kg N pentru </li></ul><ul><li>fiecare tona de gunoi data direct porumbului si, respectiv, cu 1 kg N, când aplicarea gunoiului s-a făcut la planta premergătoare, se reduce cu 20-30 kg N in cazul hibrizilor sensibili la frângerea tulpinilor. </li></ul>
  22. 23. <ul><li>Doza se majorează cu 20 kg N/ha când porumbul urmează după floarea-soarelui si cu 25 kg N/ha după cartofi târzii sau in al III-lea an de monocultura. </li></ul>
  23. 24. Fertilizarea cu fosfor <ul><li>Doza se poate calcula expeditiv, plecând in calcul de la un consum de 9 kg P2O5/t boabe, in conţinut al solului de peste 6 mg/100g sol. </li></ul><ul><li>Doza se reduce pentru fiecare tona de gunoi cu 1 kg P2O5, când aplicarea s-a făcut direct porumbului si cu 0,5kg P2O5, pentru fiecare tona de gunoi aplicata plantei premergătoare </li></ul>
  24. 25. <ul><li>Ingrăşămintele complexe cu fosfor se pot aplica primăvara la pregatirea patului germinativ, incorporandu-se adanc cu grapa cu discuri sau in benzi concomit e nt cu semanatul(fertilizarea starter). </li></ul>
  25. 26. Fertilizarea cu potasiu. <ul><li>Sporurile de recolta cele mai mari s-au obtinut pe solurile luvice, erodate, nisipoase si in cultura irigata cand, datorita dozelor mari de azot, se impune si aplicarea de potasiu, pentru a mari rezistenta la strangere. </li></ul>
  26. 27. Aplicarea microelementelor <ul><li>Pe cernoziomurile fertilizate repetat, multi ani, cu azot si fosfor, cu pH-ul peste 7, este necesara aplicarea preventiv a a sulfatului de zinc, o data la 4-6 ani, in cantitate de 8-10 kg/ha. </li></ul>
  27. 28. Amendamentele cu calciu <ul><li>Pe solurile acide, cu pH-ul sub 5,9 si cu gradul de saturatie in baze mai mic de 75%, folosirea amendamentelor cu calciu, o data la 4-5 ani, este obligatorie in cultura porumbului. </li></ul>
  28. 29. 2.3 Lucrarile solului <ul><li>Acestea incep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarea resturilor vegetale maruntirea, nivelararea si realizarea in reserve cat mai mari de apa in sol. </li></ul>
  29. 30. <ul><li>Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 20-25 cm adancime pe terenurile mai usoare si la 25-30 cm pe terenurile mijlocii si grele, cu plugul in agregat cu grapa stelata. </li></ul><ul><li>Pana in toamna terenul se mentine afanat si curat de buruieni, prin lucrari cu grapele cu discuri. </li></ul>
  30. 31. <ul><li>Efectuarea a doua araturi, vara la 20 cm adancime si toamna la 30 cm, nu se justifica prin sporurile de productie obtinute. </li></ul><ul><li>Dupa plantele recoltate tarziu se executa aratura de toamna la aceleasi adancimi ca si aratura de vara, cu plugul in agregat cu grapa stelata. </li></ul>
  31. 32. <ul><li>In conditiile solurilor grele, compacte, cu exces temporar de umidiatate, pentru imbunatatirea regimului aero-hidric se vor executa afanari adanci la 50-80 cm, o data la 4 ani. </li></ul><ul><li>Pe solurile cu strat arabil subtire, adancimea araturii se va limita in functie de grosimea acestuia. </li></ul>
  32. 33. <ul><li>Lucrarile solului din primav a ra asigura calitatea insamantarii, incoltirea si rasarirea porumbului. </li></ul><ul><li>D aca terenul este nivelat neinburuienat si fara resturi vegetale la suprafata, solul se va lucra in preziua semanatul cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti. </li></ul>
  33. 34. <ul><li>Daca la deprimavarare terenul este denivelat, si imburuienat, dupa zvantarea terenului se executa o lucrare cu grapa cu discuri in agregat cu grape cu colti, preagatirea patului germinativ uramand sa se faca in preziua semanatului, cu combinatorul, perpendicular pe directia de semanat. </li></ul>
  34. 35. <ul><li>Este corespunzător patul germinativcândd solul, pe adâncimea de 3-6 cm este mărunţit si zvântat, iar dedesupt este ,,aşezat’’, pentru a favoriza ascensiunea apei la bob. </li></ul>
  35. 36. <ul><li>Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura trecere a nai multor operatiuni: administrarea ingrasamintelor, a erbicidelor, insecticidelor, o data cu lurarile de pregatire a patului germinativ. </li></ul>
  36. 37. 2.4 Samanta si semanatul
  37. 38. Samanta.
  38. 39. <ul><li>Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 90% si germinatia minima de 98%. </li></ul><ul><li>Protectia impotriva daunatorilor din sol se realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox, Furadan, Diafuran,etc. </li></ul>
  39. 40. Perioada de semanat. <ul><li>Semanatul porumbului se realizeaza atunci cand la ora 7, la 10 cm adancime, temperatur a este de 8◦c si vremea este in curs de incalzire. </li></ul><ul><li>Semanatul timpuriu, de obicei, asigura umiditatea necesara germinarii, iar incoltirea si rasarirea se produc in timp scurt. </li></ul>
  40. 41. <ul><li>Semanatul incepe cu hibrizii timpurii, mai rezistenti la temperaturile scazute, pe soluri cu textura usoara care se zvanta mai repede. </li></ul>
  41. 42. Densitatea. <ul><li>Constitue factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mai mari,porumbul reactionand mai puternic la acest element tehnologic decat alte prasitoare. </li></ul><ul><li>Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea solului. </li></ul>
  42. 43. <ul><li>Caracteristicile hibridului luate in considerare sunt: inaltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de tulpina si rezistenta la frangere si cadere . </li></ul><ul><li>Fertilitatea si umiditatea modifica densitatea doar la acelasi hibrid. </li></ul>
  43. 44. Cantitatea de samanta la hectar <ul><li>Pentru realizarea densitatilor dorite la recoltare , la semanat, se mareste numarul de seminte cu 10-15% reprezentand pierderile care apar pana la rasarire si in intervalul rasarire-recoltare. </li></ul>
  44. 45. Distanta intre randuri.
  45. 46. <ul><li>Este de 70 cm pe terenurile neirigate si pe cele irigate prin aspersiune si de 80 cm pe terenurile irigate prin brazde. </li></ul>
  46. 47. Adancimea de semanat. <ul><li>Variaza in functie de textura si umiditatea solului. </li></ul><ul><li>Semanatul se realizeaza cu semanatori de precizie tip SPC, obisnuit cu SPC8, pe terenurile plane si cu SPC4 pe terenurile in panta.Viteza de lucru este de 5-11 km/ora. </li></ul>
  47. 48. 2.5 Lucrari de ingrijire
  48. 49. Combaterea bolilor si dăunătorilor <ul><li>Boli de importanta economica mai mare la porumb sunt fuzarioza si tăciunele comun. Pentru prevenirea acestor boli se folosesc o serie de măsuri preventive, precum: folosirea pentru semănat numai a seminţelor tratate cu fungicide, întreruperea rotaţiei grâu-porumb sau a monoculturii de porumb, când se constată intensificarea îmbolnăvirii de la un an la altul, evitarea dozelor unilateral si excesive de azot, cultivarea in producţie a hibrizilor mai existenţi. </li></ul>
  49. 50. Combaterea buruienilor <ul><li>Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrari mecanice si manuale . </li></ul>
  50. 51. <ul><li>In prima varianta tehnologica se executa fara erbicid,urmatoarele lucrari:-grapat cu grapa cu colti; </li></ul><ul><li>-grapat dupa rasarire; </li></ul><ul><li>-lucrarea cu sapa rotativa; </li></ul><ul><li>-prima prasila mecanica intre randuri, la adancime 8-12 cm; </li></ul><ul><li>-prasila a II-a dupa 10-14 zile; </li></ul><ul><li>-prasila a III- a dupa 15-20 zile; </li></ul><ul><li>-prasila a IV-a nu aduce sporuri in recolta. </li></ul>
  51. 52. Copilitul <ul><li>C opilitul la hibrizii actuali cu capacitate redusa de lastarire, nu mai este necesar. </li></ul>
  52. 53. Combaterea daunatorilor. <ul><li>Reliefam ca tratamentele impotriva ratisoarei porumbului si a viermilor-sarma trebiue sa fie efectuate la samanta sau o data cu semanatul. In cazul aparitiei insectelor dupa rasarire, se aplica prafuiri directe cu insecticide(Duplitox 3+5,25kg/ha, Lindatox 3,35kg/ha). </li></ul>
  53. 54. Irigarea. <ul><li>Cultura irigata a porumbului se deosebeste de cultura neirigata prin mai multe particularitati: </li></ul><ul><li>-folosirea de hibrizi tarzii, de inalta capacitate productiva, rezistenti la frangere; </li></ul><ul><li>-pregatirea si nivelarea mai buna a terenului; </li></ul><ul><li>-erbicidarea cu doze mai mici(1,5-2kg/ha Pitezin). </li></ul>
  54. 55. <ul><li>Perioada critica pentru apa se suprapune intervalului secetos dintre 20-30 iunie si 20-30 august. </li></ul><ul><li>Necesarul de apa zilnic este de 15-25 m3/ha/zi in luna mai , 35-45 m3/ha /zi in luna iulie si 35-45 m3/ha/zi in august. </li></ul><ul><li>Udarea de rasarire ( 200-400 m3 apa/ha ) este necesara in primaverile secetoase. </li></ul>
  55. 56. 2.6 Recoltarea
  56. 57. Recoltarea mecanizata a porumbului sub forma de stiuleti.
  57. 58. <ul><li>Incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 24-26%. </li></ul><ul><li>Din combine si echipamentele care s-au fabricat in tara pentru ,,recoltarea in stiuleti’’, mentiona m : </li></ul><ul><li>-combina autopropulsata C6P, care executa o recoltare integrala </li></ul><ul><li>-combina tractat a C3P, care recolteaza stiuleti </li></ul><ul><li>-combinaC12 + CS -4M70 SI EDR, reprezinta culegator de stiuleti. </li></ul>
  58. 59. Recoltarea mecanizata sub forma de boabe.
  59. 60. <ul><li>Incepe cand umiditatea acestora scade sub 25%. </li></ul><ul><li>Boabele recoltate trebuie aduse la umiditatea de 14%. </li></ul><ul><li>Recoltatul porumbului sub forma de boabe se face cu combina C-12. </li></ul>
  60. 61. Recoltarea manuala. <ul><li>Pastrarea stiuletilor se realizeaza in patule de diferite tipuri constructive. </li></ul>
  61. 62. <ul><li>Raportul dintre recolta de boabe si recolta de ,,tulei’’ (tulpini) variaza intre 0,51- 0,92, micsoradu-se cu atat mai mult, cu cat conditiile au fost mai putin favorabile culturii porumbului. Procentul de panusi poate fi apreciat la 1/8 – 1/10 din productia de boabe . Randamentul de boabe oscileaza intre 78 – 83%. </li></ul>
  62. 63. 3. Cultura succesiva de porumb <ul><li>Culturile semanate pana la 1 iunie trebuie sa beneficieze de 1.200 – 1.500 C, in Campia Romana, sudul Moldovei, Dobrogea si o parte din vestul tarii. </li></ul><ul><li>Amplasarea culturilor successive in zonele mentionate se va face pe terenuri irrigate. In unele zone mai umede, pe soluri cu aport freatic, se pot realiza culturi succesive pentru masa verde si silozi. </li></ul>
  63. 64. Hibrizii. <ul><li>Pentru culturi succesive, hibridul de baza este Fundulea 102, la care se aduga Dobrogea 94 si Fundulea 96. </li></ul>
  64. 65. Semanatul <ul><li>Semanatul porumbului nu trebuie sa depaseasca intervalul 1-5 iulie. </li></ul>
  65. 66. <ul><li>Pe terenurile inburienate este necesara efectuarea unor araturi superficiale sau lucrarea solului prin 2-3 treceri cu grapele cu discuri. </li></ul>
  66. 67. Fertilizarea <ul><li>Fertilizarea se face cu azot, eventual cu fosfor si potasiu. </li></ul>
  67. 68. Densitatea <ul><li>Densitatea la recoltare trebuie sa fie de 65-70 mii plante/ha. </li></ul><ul><li>In anii normali, culturile successive de porumb ajung la maturitate spre sfarsitul lunii octombrie. </li></ul>
  68. 69. Lucrarile de ingrijire. <ul><li>Concomitent cu semanatul se aplica erbicidarea cu Pitezin, iar in timpul vegetatiei cu Sare de amine. Reusita porumbului pentru boabe in cultura succesiva depinde de asigurarea umiditatii necesare rasaririi si cresterii pla n telor. </li></ul><ul><li>In anii cand porumbul nu ajunge la maturitate pana la venirea brumelor, este necesara prelucrarea sub forma de pasta, sau se insilozeaza. </li></ul>

×