Salvand Vipera urisinii rakosiensis- Plan de management

Planul de management al ariei protejate
Dr. Ioan Ghira
Cluj Napoca, 17 July 2010

1. Introducere si context
1.1 scopul categoriei de arie protejata si aspecte legale
2. Descriere
2.1 Descriere generala
2.1.1 Localizare si acces
2.1.2 proprietarii de terenuri
2.1.3 Limite / granite
2.2 Descrierea fizica a mediului
2.2.1 Prezentare generala
2.2.2 Geologie si geomorfologie
2.2.3 Hidrologie
2.2.4 Clima
2.2.5 Pedologie
2.3 Descrierea biologica a mediului
2.3.1 Flora si comunitatile de plante
2.3.2 Habitate
2.3.3 Fauna
2.3.3.1 Nevertebrate
2.3.3.2 Vertebrate
2.4 Aspecte culturale, utilizarea terenurilor in trecut
2.5 Aspecte socio-economice, utilizarea terenurilor in prezent
2.5.1 Comunitatile locale
2.5.2 Actorii interesati
3. Scopul rezervatiei stiintifice “Fanatele lui Suciu”
4. Management
4.1 Obiective
4.2 Amenintari / actiuni
4.3 Terenul
4.4 Pasunatul
4.5 Arderea fanatelor
4.6 Specii de plante invazive
4.7 Activitatea mistretilor

1

1. Introducere si context

1.1. Scopul categoriei de arie protejata si aspecte legale
Suprafata proiectului, de 367,5 ha, este inclusa in situl Natura 2000 SCI “ROSCI0187 Pajistile lui Suciu conform
Ordinul 1964/2007 publicat in Monitorul Oficial, partea I, 98 din 07.02.2008.
Ulterior Societatea herpetologica Romana a inaintat Ministerului Mediului documentatia necesara declararii unei
portiuni din aceasta zone (104 ha) rezervatia stiintifica. ( fig.1).

Fig. 1. situl Natura 2000 (galben) si limitele rezervatiei stiintifice propuse (rosu)

2

2. Descriere

2.1 Descriere generala

2.1.1 Localizare si acces

Coordonate geografice:
46° 29” si 23° 54’ 25”; 70 coordonate stereo ale centrului zonei: 415883.92 si 531154.49.
16’
Incadrarea in sistemul UTM (10x10km): GS22

Caile de acces:
1. Pe soeaua Blaj-Tarnaveni, in localitatea Sona, drumul vireaza la stanga, catre nord, spre localitatea Biia; din acest
punct, pe un drum de tara, se merge pe valea Valea Panade pana la capat, la Cicard. Distanta aproximativa de la
punctual de iesire de pe soseauan Blaj-Tarnaveni pana la Cicard : 11,5 km.
2. Din satul Ciuguzel, drumul de tara urca si apoi coboara dealul pana la Cicard. Distanta aproximativa este de 4,6
km. acest drum nu poate fi folosit in perioadele ploioase si imediat dupa, din cauza terenului argilos.

2.1.2 Proprietarii de teren
Lista proprietarilor de teren transmisa pentru propunerea de rezervatie stiintifica in prmavara lui 2009.

Land use
Number of Nr. Of
ARA:
parcel (in ID of the parcel in
Land owners (having Propriety Surfac arable
FIELD NAME our Propriety Title the
Title for that piece of land) e mp HAY:hayfie
cadastral (P.T.) Propriety
ld
map) Title
or pasture
Sale
CICARD 01 Romanian Herpetological Society 5295_1_30 5800 ARA
Precontract
CICARD 02 Florea I Vasile 19595_1732 5295_1_2 7500 ARA
Florea T. Gheorghe, Florea T.
CICARD 03 14126_2144 5295_1_6 1500 HAY
Emanoil, Alexa T. Eugenia
CICARD 07 Florea V. Victor 14070_1859 2209_5 14778 HAY
CICARD 08 Florea V. Victor 14070_1859 5295_23 19500 ARA
Sale
CICARD 09 Romanian Herpetological Society 2209_3 12000 HAY
Precontract
Sale
Precontract
CICARD 11 Olar E. Vasile 1332 5295_1_5 11800 ARA
Sale
CICARD 12 Romanian Herpetological Society 5295_21_2 4329 HAY
Precontract
CICARD 13 Oarga Gligor 14086_1936 5295_21_1 4271 ARA
CICARD 14 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 2242_3 1400 HAY
CICARD 15 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 2209_2 3000 HAY
CICARD 16 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 5259_21_3 4200 ARA
Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sale
Precontract
CICARD 20 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 2209_6 31805 HAY
CICARD 21 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 5295_1_8 24100 ARA
CICARD 22 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 2245_1 7400 ARA
Sale
Precontract
Sale
CICARD 24 Romanian Herpetological Society 5245 6000 HAY
Precontract
CICARD 25 Olar E. Vasile 1332 5295_1_9 14600 ARA
Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat
CICARD 26 14105_2017 2209_8 26146 HAY
I. Susana
Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat
CICARD 27 14105_2017 5295_5_10 28000 ARA
I. Susana
CICARD 28 Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat 14105_2017 2245_3 8000 ARA

3

I. Susana
CICARD TOWN HALL RESERVE 16660 HAY
Sale
Precontract
Sale
Precontract
CICARD 31 Alexa Elena 14105_2024 2595_5_4 20400 ARA
CICARD 32 TOWN HALL RESERVE 2355 HAY
CICARD 33 TOWN HALL RESERVE 7842 ARA
CICARD 34 Radu Ioan (Natanaila) No P.T. – 22082 ARA
CICARD 35 Radu Ioan (Natanaila) No P.T. – 27538 HAY
Toma Iosif, Olar V. Maria, Olar
CICARD 36 19595_1714 5295_1_14 3000 HAY
Vasile, Olar Ioan, Oarga I. Susana
CICARD 37 No P.T. - 11800 HAY
CICARD 38 No P.T. - 5800 ARA
CICARD 39 19595_1714 2209_13 6000 ARA
Sale
Precontract

Sale
Precontract

Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sale 5295_5_15_
CICARD 45 Romanian Herpetological Society 7500 ARA
Precontract 1
CICARD 46 Lodroman Gratian No P.T. – 24555 ARA
CICARD 47 Lodroman Gratian No P.T. – 31745 HAY
Oarga Emil, Oarga Viorel, Oarga
CICARD 48 14126_2160 2209_17 24600 HAY
Cornel
CICARD 49 14126_2160 5295_5_17 31900 ARA
Cornel
CICARD 50 14126_2160 2203_4 4000 ARA
Cornel
CICARD 51 Vasut Horea 19595_1736 2209_16 8000 HAY
CICARD 52 Vasut Horea 19595_1736 5295_1_16 16500 ARA
Moldovan V. Vasile, Vãsut Horea,
CICARD 53 11524_1432 2209_16_1 22500 HAY
Alex H. Minodora, Vãsut I. Traian
Moldovan V. Vasile, Vãsut Horea, 5295_1_17_
CICARD 54 11524_1432 25200 ARA
Alex H. Minodora, Vãsut I. Traian 1
CICARD 55 Moldovan Vasile 14105_2033 2209_4 26000 HAY
CICARD 56 Moldovan Vasile 14105_2033 2595_5_19 22000 ARA
CICARD 57 Moldovan Vasile 14105_2033 2206_4 2000 ARA
Pojar Vasile; Pojar Gheorghe; Pojar
CICARD 58 Iosif; Ciortea Armeana; Domsa 19561_1681 5295_9_1 7140 ARA
Eugenia
Pojar Vasile; Pojar Gheorghe; Pojar
CICARD 59 Iosif; Ciortea Armeana; Domsa 19561_1681 5295_9_2 22000 ARA
Eugenia
CICARD 60 Calin Ioan 14070_1890 2455_3 10000 HAY
CICARD 61 Calin Ioan 14070_1890 5295_8_2 5000 HAY
CICARD 62 Toma Ioan, Calin Carolina 14070_1822 5295_8_2 12000 ARA
CICARD 63 Toma Ioan, Calin Carolina 14070_1822 5295_8_1 12000 ARA
CICARD 64 Balau Ioan; Balau Sorica PT in process – 18000 HAY
11252
CICARD 65 Parohia Ortodoxa No P.T. – ARA
0
Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sale
Precontract

4

Suciu Aurel, Suciu Gheorghe, Suciu
CICARD 76 14105_2063 2160_3 9100 ARA
Ioan, Tiutiu Silvia
Sale
Precontract
Sale
Precontract
CICARD 81 Balau Ioan; Balau Sorica PT in process 2155_6 8207 HAY
Sale
Precontract
Sale
Precontract
CICARD 87 Balau Victor Sancel PT in process 2155_7 7800 HAY
Sale
Precontract
Sale
Precontract
Sabau V Ioan, Vasile, Balau
CICARD 92 14126_2157 2140_2 25000 HAY
Valentina
CICARD 93 14126_2157 2134_5 10000 HAY
Valentina

TAU BABII 01 Balau Valeria 5300/1 10000 HAY
TAU BABII 02 Suciu Maria No P.T. 6000 HAY
5302/2/1;
TAU BABII 03 Suciu Gheorghe No P.T. 6000 HAY
5302/2/2
TAU BABII 04 Olar Onisie No P.T. 5303/1/1 6000 HAY
TAU BABII 05 Olar Teodor No P.T. 5295/3/2 6000 HAY
TAU BABII 06 TOWN HALL RESERVE 4376 HAY
TAU BABII 07 OargaTanase No P.T. 3000 HAY
TAU BABII 08 Pojar Todorel No P.T. 6000 HAY
Sale Contract
TAU BABII 10 Romanian Herpetological Society 1928/23.10.20 5302/9 6100 HAY
08
Sale Contract
TAU BABII 11 Romanian Herpetological Society 1169/09.06.20 5303/4/2 2000 HAY
08
Sale Contract
08
Sale Contract
08
Sale Contract
8
TAU BABII 16 Olar Loghin PT................... 5302/8 3000 HAY
TAU BABII 17 Vasut Ion PT.................. 3000 HAY
TAU BABII 19 Olar Vasile PT in process 5800 HAY
TAU BABII 21 Savu Valeria P.T.............. 5302/7 3200 HAY
Radu Manaila, Radu Romul,
Lenghea Susana, Baltat Maria,
TAU BABII 22 PT............. 5295/1/30 5800 HAY
Radu Iosif, Radu Ioan, Radu
Adriana, Radu Iosif
Sale
TAU BABII 23 Romanian Herpetological Society 5295/10 3000 HAY
Precontract
Sale Contract
9
TAU BABII 25 Florea I Vasile PT................. 5295/15/3 2000 HAY
Marina Pavel, Toma Onita, Sokadi
TAU BABII 28 No P.T. 5295/10 12000 HAY
Rafila, Gruita Anica, Necsu Susana
TAU BABII 29 14126_2157 5325/3 6000 HAY
Valentina
TAU BABII 31 Florea Craciun No P.T. 5125/7 6000 HAY
TAU BABII 32 Pojar Laurean PT in process 3000 HAY

5

Sale
TAU BABII 33 Romanian Herpetological Society 5125/6 3000 HAY
Precontract
TAU BABII 34 Popa Ion PT................. 2124/5 1500 HAY
TAU BABII 35 Popa Teodor PT................. 5125/5/2 1500 HAY
TAU BABII 36 Alexe Ioan, Gheorghe si Rafila PT................. 5295/19/1 3000 HAY
TAU BABII 37 Alexe Ioan, Gheorghe si Rafila PT................. 5125/3 3000 HAY
TAU BABII 38 Ocnean Ion No P.T. 6000 HAY

CALEA MORII 01 Florea Ioan 14126_2196 2421_1 6000 ARA
CALEA MORII 02 Florea Ioan 14126_2196 5300_1 2300 HAY
CALEA MORII 03 TOWN HALL RESERVE 7689 HAY
CALEA MORII 04 Toma Constantin siToma Maria 19561_1687 2124_17 8000 HAY
CALEA MORII 05 Toma Constantin siToma Maria 19561_1687 2127_17 1000 ARA
Sale
CALEA MORII 07 Romanian Herpetological Society Precontract 2124/17 7500 HAY

Sale
CALEA MORII 08 Romanian Herpetological Society 2127/15 4400 ARA
Precontract
CALEA MORII 09 Vasut Horea 19595_1736 2421_5 5000 ARA
CALEA MORII 10 Vasut Horea 19595_1736 5300_5 3700 HAY
CALEA MORII 11 Pojar Nicolae No P.T. 3000 ARA
CALEA MORII 12 Vaida Maria No P.T. 3000 ARA
CALEA MORII 13 Bogdan E Aurel 19595_1707 2421_7 2000 ARA
CALEA MORII 14 Bogdan E Aurel 19595_1707 5300_7 1000 HAY
CALEA MORII 15 Oarga Anica 14086_2002 2121_9 6000 ARA
CALEA MORII 16 Oarga Anica 14086_2002 2124/9 1000 HAY
CALEA MORII 17 TOWN HALL RESERVE 6000 ARA
CALEA MORII 19 Florea Victor No P.T. 3000 ARA
CALEA MORII 20 Gherman Maria No P.T. 3000 HAY
CALEA MORII 21 Florea Andron No P.T. 3000 ARA
Sale
CALEA MORII 22 Romanian Herpetological Society 2127/7 3000 ARA
Precontract
CALEA MORII 23 Macarie Pavel No P.T. 3900 ARA
CALEA MORII 24 AlexandruTeodor No P.T. 10000 ARA

Situatia actuala a proprietarilor:

Supraf
Numele fostului Numele actualului Nr de Nr din Cartea
Nr. locatia totala data
proprietar proprietar parcele funciara
(Ha.)
Lopadea Noua
1 Macarie Viorica Rom. Herp. Society 1 0.6 1737 7/5/2008
/ Ciuguzel
Lopadea Noua
2 Oarga Victor Rom. Herp. Society 1 0.3 1736 7/5/2008
/ Ciuguzel
Lopadea Noua
3 Toma Iosif Rom. Herp. Society 1 0.9 1748 9/6/2008
/ Ciuguzel
Lopadea Noua 10/23/20
4 Pojar Victor Rom. Herp. Society 1 0.6 1743
/ Ciuguzel 08
5 Rusu Maria Rom. Herp. Society 1 0.6093 1730
/ Ciuguzel 08
6 Turceanu Ioan Rom. Herp. Society 1 1.13 1742
/ Ciuguzel 08
7 Turceanu Ion Rom. Herp. Society 1 1.01 1735
/ Ciuguzel 08
Pojar Ioan si Lopadea Noua 2/18/200
8 Rom. Herp. Society 1 0.2 1741
Pojar Iuliana / Ciuguzel 9
Lopadea Noua 70152; 9/12/200
9 Alexa Elena Rom. Herp. Society 3 2.9295
/ Ciuguzel 70136; 70170 9

6

70144;
10 Suciu Gheorghe Rom. Herp. Society 4 2.55 70145;
/ Ciuguzel 9
70148; 70151
Lopadea Noua 70138; 9/12/200
11 Olar Vasile Rom. Herp. Society 3 4.2555
/ Ciuguzel 70139; 70149 9
12 Balau Aurel Rom. Herp. Society 2 2.99 70140; 70142
/ Ciuguzel 9
Lopadea Noua 70182; 11/3/200
13 Vasile Petru Rom. Herp. Society 3 4.1
/ Ciuguzel 70176; 70183 9
70153;
14 Oarga Gligor Rom. Herp. Society 4 2.0544 70155;
/ Ciuguzel 0
70164; 70165
Balau Gheorghe Lopadea Noua 3/16/201
15 Rom. Herp. Society 2 2.38 70135; 70162
Calan / Ciuguzel 0
Lopadea Noua 70137; 3/16/201
16 Radu Manaila Rom. Herp. Society 3 1.8
/ Ciuguzel 70158; 70167 0
70141;
17 Radu Manaila Rom. Herp. Society 4 8.12 70150;
/ Ciuguzel 0
70157; 70166
Indreiu Marian Lopadea Noua 70172;
18 Rom. Herp. Society 3 1.8 3/9/2010
Catalin / Ciuguzel 70181; 70185
70143;
Lopadea Noua
19 Alexa Domnica Rom. Herp. Society 4 3.42 70159; 3/9/2010
/ Ciuguzel
70161; 70256
20 Alexa Ioan Rom. Herp. Society 2 1.2 70175; 70259
/ Ciuguzel 0
70207;
70211;
Balau Ioan si Lopadea Noua 70184; 3/30/201
21 Rom. Herp. Society 7 3.69
Balau Gheorghe / Ciuguzel 70171; 0
70177;
70178; 70280
Lopadea Noua
22 Bagaian Ion 0.3 5295/10 9/4/2008
Rom. Herp. Society / Ciuguzel 1
TOTAL 46.9387

7

2.1.3 Limitele / granitele
Pentru desemnarea rezervatiei stiintifice am incercat pe cat posibil sa pastram limite naturale, dar am fost nevoiti sa
eliminam terenul arat, in consecinta limitele cuprind acum cel mai important teren pentru vipere si valea cu expunere
sudica a dealului Cicard (fig 1 si 2)

Fig 2. zonele proiectului: galben = sit Natura 2000; albastru inchis = parcele cumparate de SRH

8

2.2 Descrierea fizica a mediului

2.2.1 Prezentare generala
Platoul Tarnavelor include dealurile dintre Valea Muresului la nord si la vest, depresiunea Fagaras, Sibiu – Apold la
sud, Subcarpatii Transilvaneni la est.

Aceasta unitate de relief este formata de cele doua vai ale raului Tarnava, fiind diviyate in 3 subunitati: Dealurile
Tarnavei Mici in nord, Podisul Secaselor in sud-vest si Podisul Hartibaciului in est.

Relieful podisului este format prin asocierea crestelor lungi taiate de cele doua niveluri de eroziune si de vaile adanci.
Pantele vailor, sculptate in roci usoare si sfaramicioase, sunt puternic modificate de alunecarile de teren si de alti
factori de mediu, care formeaza a micromorfologie extrem de diversa (cel mai spectaculoase forme de relief fiind cele
de la Rapa Rosie, aproape de orasul Sebes). Aici eroziunea a dezvaluit microconglomerate din Oligocen.

Mai mult decat atat, Altitudinile scad de la est la vest: la contactul cu Subcarpatii cele mai inalte dealuri depasind 800
m, in timp ce in extremitatea vestica, altitudinea culmilor scade pana la 250 – 300 m.
Vaile sunt largi, in general lipsite de terase sau cu terase foarte fragmentate, cu lunca larga si neteda, favorabola
culturilor agricole.

2.2.2 Geologie si Geomorfologie
Zona rezervatiei stiintifice este parte din dealurile Bucerdea si Panade. Aceste dealuri sunt situate in partea de nord-
vest a raului Tarnava Mica, raurile Tarnava Mare and Mures si la vest de Valea Dumbrava. Dealurile Bucerdea si
Panade au fost sapate in formatiuni mio-pliocene (Ocnisoara-Blaj, Panade-Balcaciu).
Cu toate acestea, relieful structural este slab reprezentat, cu exceptia partii de sud-vest.

2.2.3 Hidrologia
Bazinele raurilor Panade si Bucerdea sunt foarte bine dezvoltate, cu cursuri tributare foarte bine organizate care
conduc la o fragmentare pronuntata a regiunii (fig.3 and 4).

Vaile adanci arata uneori ca depresiuni asimetrice din cauza inclinarii straturilor. Fundul vailor, dezvoltat pe marna
argiloasa, este adanc dar mlastinos si umed (Bucerdea, Panade), usor inundabil in timpul ploilor sau topirii zapezilor.
La Ocnisoara (Fig.5.), din intersectia cu stratul sarat a rezultat o mica mlastina sarata care accentueaza impresia
ariditatii din zona (Josan, 1979).

9

Fig. 3. vedere din satelit (Google Earth 4.0) a vaii Tarnavei Mici, cu zona proiectului cu rosu.

2.2.4 Clima
Larga deschidere spre sud-vest (Mures, Tarnave) favorizeaza patrunerea maselor de aer cald, ceea ce se
reflecta in valoarea temperaturii medii anuale: 9ºC in Podisul Secaselor, acestea scazand apoi progresiv
spre est, ajungand la 7 - 8ºC la contactul cu unitatea montana din est (Muntii Persani). In Inauraie
temperaturile oscileaza intre –2 si -4ºC, valorile cele mai scazute inregistrandu-se pe fundul vailor datorita
inversiunilor termice care afecteaza unitatea in sezonul rece. Luna iulie este cea mai calda, valorile medii
crescand de la est (17ºC) la vest (20ºC).

Precipitatiile prezinta o regionare evidenta, departarea de Culoarul Muresului (unde se resimte influenta
foehn-ului) si apropierea de zona montana din est determinand o crestere a cantitatii medii anuale de la
515 mm/an in Podisul Secaselor (Geografia Romaniei, 1987), la peste 900 mm in extremitatea estica.

10

Fig. 4. Aspect of the valleys in tributary streams of Tarnava Mica river

2.2.5 Pedologia
Cele mai comune soluri sunt cele de argila si lut, apartinand clasei cambisolurilor, pe versantii cu substrat
marnos formandu-se pseudorendzine, in timp ce luncile sunt domeniul solurilor aluviale si al celor
hidromorfe. Pe terasele mai mari, cu conditii pedogenetice favorabile s-au format diferite tipuri de
cernoziom (Raboca, 1995).

Fig.5. The small salty swamp at Ocnişoara

2.3 Descrierea biologica a mediului

2.3.1 Flora si comunitatile de plante
Pe Tarnava Mica si in Podisul Secaselor vegetatia de padure cuprinde stejar (Quercus robur) amestecat cu
carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), ulm, tei, artar de camp, cires salbatic (Pop, 2000).
Podisul Hartibaciului apartine centurii de gorun, jumatatea sa estica, mai mare, fiind populata cu fag
(Fagus silvatica). In partea sudica a zonei cel mai raspandit este stejarul comun (Quercus robur).

11

Fanetele sunt dominate de xerofite si mezofite, constituite din Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festuca
valesiaca, Brachypodium pinnatum, si Carex humilis. Aceste comunitati adapostesc specii endemice, rare,
pe cale de disparitie sau vulnerabile (Scutellaria supina, Globularia punctata, Salvia trassilvanica,
Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc).

Cercetarile botanice a dezvaluit o mare biodiversitate floristica (plante vasculare) care se datoreaza
conditiilor pedoclimatice si deb asemenea modificarilor care au aparut ca rezultat al utilizarii pamantului.
Relieful si microrelieful au facilitat instalarea unor specii de plante apartinand unor bioregiuni mai mult sau
mai putin indepartate.
In aceste fanete au fost inventariate 341 de grupe, in care exista 12 subspecii si un hibrid (Prunella
laciniata x P. vulgaris); ele sunt cuprinse in 48 de familii botanice. Plantele graminee domina cantitativ,
avand 36 de specii. Calitativ cele mai importante specii sunt cele din Asteraceae family, urmate de
Apiaceae, Scrofulariaceae si Liliaceae (fiecare dintre ele cu mai mult de 10 specii).

Din punct de vedere floristic speciile Eurasiatice sunt dominante, urmate de cele Europene si Central-
Europene. Expunerea si inclinarea ofera conditii de microhabitat pentru numeroase specii termofile:
Mediteraneene, submediteranene, pontice, pannonice, sau ponto-pannonice. Unele dintre ele au populatii
importante in zona (Ajuga laxmannii, Astragalus monspessulanus, Astragalus vesicarius, Cephalaria
uralensis, Inula ensifolia, Inula germanica, Jurinea ledebourii, Scutellaria supina, Thymus glabrescens etc.)
iar unele apar doar sporadic (Allium albidum subsp. albidum, Aristolochia pallida, Carduus hamulosus,
Echium russicum etc.).
O alta categorie este cea formata din speciile protejate in conformitate cu legislatia din Romania (listele
rosii). Dintre acestea 13 au fost identificate in zona cercetata:

Allium albidum subsp.
1 albidum (A. flavescens) Pont R Alliac
2 Aristolochia pallida Med R Aristol
3 Cephalaria uralensis Pont-Balc A,R Dipsac
4 Crambe tataria Pont-Pan V/R Brassic
5 Dictamnus albus Eua (Med; cont) V/R Rutac
6 Genista januensis Alp-Carp-Balc R Fabac
7 Onosma arenaria Eur (cont) b, E Borag
8 Peucedanum tauricum Pont R Apiac
9 Prunus tenella Eua (cont) V Rosac
10 Salvia transsilvanica Dac (End) A, R Lamiac
11 Scutellaria supina Eua (cont) R Lamiac
12 Serratula radiata Pont-Pan R Asterac
13 Veratrum nigrum Eua (cont) R Liliac

Abrevieri: R – Rare; E – Pe cale de disparitie; V – Vulnerabile; A – areal restrictionat la o singura zona; b – grupe
subendemice cu arealul mai mare decat teritoriul national, dar extinse numai in vecinatatea lui.

Au fost gasite 2 specii de importanta comunitara: Echium russicum si Crambe tataria.
Padurile din vecinatatea rezervatiei stiintifice au o importanta compozitie floristica: au fost inventariate 107
specii. Au fost gasite aici doar doua specii protejate:
1 Neottia nidus-avis Eua (Med) R Orhidac
2 Veratrum nigrum Eua (cont) R Liliac

12

Haplophyllum suaveolens Haplophyllum suaveolens

Prunus tenella Prunus tenella

Astragalus monspessulanum Astragalus vesicarius

13

Crambe tataria Genista januensis

Echium maculatum Jurinea simonkaiana

Globularia bisnagarica Globularia bisnagarica

14

Iris pumila Iris pumila

Linum tenuifolium Onosma arenaria

15

Orchis laxiflora Orchis ustulata

Prunela hybrids Salvia transsilvanica

Scutellaria supina Scutellaria supina

16

Stipa lessingiana Stipa pulcherima

Veratrum nigrum Veratrum nigrum

Trinia glauca Lilium martagon

17

1. R1531: Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina si Achillea collina.

Corespondente:
NATURA 2000: 1530* Pannonic salt steppes and salt marshes
EMERALD: 15.A. Continental salt steppes and salt marshes
CORINE: –
PAL.HAB: 15.A2111 Western Pontic Achillea-Festuca steppes
EUNIS: E6.2211 Western Pontic Achillea - Festuca steppes
Asociatii vegetale: Achilleo – Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996.

NotA: (Probabil) datorita concentratiei scazute in saruri, tabloul floristic al acestei zone nu contine toate
speciile citate de autorii listei de habitate din Romania.
Acest habitat se intinde de-a lungul canalului catre Ocnisoara. Ocupa suprafete orizontale cu latimi
variabile, distribuite intre partea de jos a dealului si canal. Cea mai insemnata asociatie vegetala din habitat
este Achilleo- Festucetum pseudovinae. Specia dominanta este Festuca pseudovina, si cateodata apare
specia co-dominante Artemisia pontica. Aceasta are valoare conservativa ridicata.

R1531: Ponto-panonian meadows of Festuca pseudovina and Achillea collina

R1531: Ponto-panonian meadows of Festuca pseudovina and Achillea collina

18

2.R3122: Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna).

Corespondente:
NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub
EMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thickets
CORINE: 31.8B3 South-eastern sub- Mediterranean
PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrub
EUNIS: F3.241 Central European subcontinental thickets
Asociatii vegetale: Pruno spinosae –Crataegetum Soó (1927) 1931 (Syn.: Prunetum moldavicae
Dihoru (1969) 1970, Rubo caesii – Prunetum spinosae Raþiu et Gergely 1979).

Acesti arbusti sunt localizati in perimetrul cercetat sub forma unor tufisuri cu intinderi relativ mici, de-a
lungul unor drumuri, garduri sau in unele fanete neincluse. Sunt constituite din asociatii vegetale Pruno
spinosae-Crataegetum, in care predomina Prunus spinosa. Acest habitat are valoare conservativa
moderata, dar cuprinde zone favorabile vietii si refugiului in conditii de siguranta pentru numeroase specii
de vertebrate si nevertebrate.

R3122: Ponto-paonian blackthorn shrubs (Prunus spinosa) and hawthorn (Crataegus monogyna).

3. R3131: Tufarisuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)

Corespondente:
NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub
EMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thickets
CORINE: 31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thickets
PAL.HAB: 31.8B122 Peri-Pannonic dwarf almond scrub
EUNIS: F3.241 Central European subcontinental thickets
Asociatii vegetale: Prunetum tenellae Soó 1946 (Syn.: Prunetum nanae Borza 1931,
Amygdaletum nanae Soó (1927) 1959).

Are o suprafata relativ restransa, din cauza presiunilor antropice din trecut. Se intinde cu precadere pe
varfurile deal, unde specia dominanta Amygdalus nana este organizata in populatii bine-definite. Pe unele
dintre pante, populatiile sunt rare dar cu mare potential de recuperare, in cazul in care presiunea antropica
asupra lor se opreste. Are o valoare conservativa ridicata.

19

R3131: Ponto-panonic shrubs of dwarf almond (Amygdalus nana)

4. R3409: Pajisti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima si S. joannis

Corespondente:
NATURA 2000: 62C0* Ponto-Sarmatic steppes
EMERALD: 34.9 Continental steppes
CORINE: –
PAL.HAB: 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes
EUNIS: –
Asociaþii vegetale: Stipetum lessingianae Soó (1927 n.n.) 1947, Stipetum pulcherrimae Soó
1942.

Stepele sunt unele dintre pajistile cele mai atractive, din cauza habitusului speciilor dominante. Asociatiile
vegetale dominante sunt Stipetum lessingiane, Stipetum pulcherrimae. In habitatul cercetat, specia
Stipetum lessingiane deseori predomina, fiind aparent mai rezistenta la impactul antropo-zoogenic.
Populatiile de Joannis Stipa sunt mai restranse in acest teritoriu. Valoarea conservativa este una
moderata.

R3409: Pontic meadows of Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. joannis

20

R3409: Pontic meadows of Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. joannis

5. R3414: Pajisti ponto-panonice de Festuca valesiaca

Corespondente:
NATURA 2000: 6240 *Subpannonic steppic grasslands
EMERALD: 34.9 Continental steppic
CORINE: 34.312 Central European steppes grasslands
PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes; 34.9211 Western Pontic thyme steppes
EUNIS: –
Asociatii vegetale: Medicagini minimae – Festucetum valesiacae Wagner 1941.

Habitatul cel mai raspandit in zona studiata. Frecvent intalnit pe pantele insorite avand diferite inclinari.
Asociatia vegetala este Medicagini minimae - Festucetum valesiacae, care uneori gazduieste specii
vegetale rare, pe cale de disparitie sau endemice pentru flora din Transilvania sau Romania (Allium
albidum subsp. albidum (A. flavescens), Pont – R, Cephalaria uralensis, Pont-Balc - A, R, Dictamnus
albus, Eua (Med; cont) - V/R, Genista januensis, Alp Carp-Balc - R Globularia punctata, Med-Euc – R,
Haplophyllum suaveolens, Pont-Med ).

21

R3414: Ponto-panonic meadows of Festuca valesiaca

6.R4138: Paduri dacice de gorum (Quercus petraea) si stejar pedunculat (Q. robur) cu Acer tataricum.

Corespondente:
NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinium
betuli
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar Maple oak-hornbeam forest
EUNIS: –
Asociatii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum petraeae-roboris (Soó 1951) em. Zolyomi 1957
Tipuri de ecosisteme: 6716 Gorunetostejãret cu Asperula-Asarum-Stellaria.
Aproape singurele paduri ramase pe etajul fanetei sunt cele de stejar si gorun, parte a asociatiei vegetale
Aceri tatarico-Querdetum petraeae-roboris. Spread raspandite pe suprafete relativ mmici dar cu o notabila
compozitie floristica si o valoare conservativa ridicata.

22

R4138: Dacian forest of durmast (Quercus petraea) and oak (Q. robur) with Acer tataricum

R4138: Dacian forest of durmast (Quercus petraea) and oak (Q. robur) with Acer tataricum

23

2.3.3 Fauna
2.3.3.1 Nevertebrate
Au fost efectuate putine studii insa in urma lor a rezultat ca speciile de lepidoptere colectate sunt din 338
de specii care apartin unui numar de 27 de familii.
Dintre acestea:

Nr. of
CATEGORY
species
very common 15
common/ very common 6
common 59
rare/common 104
rare 141
very rare 13
TOTAL SPECIES 338

Se poate observa cu usurinta ca aproape jumatate sunt specii rare (45%) si alte 30.7% sunt rare/common.
Zona necesita un studio mult mai aprofundat.
Cele 13 specii foarte rare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Specia Autorul Observatii
Ethmia terminella T. Fletcher, 1938
Depressaria marcella Rebel, 1901
Foarte rara. Traieste adesea in
Episcythris triangulella (Ragonot, 1874) Europa de Sud si Africa de
Nord
Metalampra cinnamomea (Zeller, 1839)
Batia lambdella (Donovan, 1793)
Aristotelia subericinella (Duponchel, 1843)
Traieste pe Centaurea
Metzneria ehikeella Gozmâny, 1954
scabiosa
Syncopacma incognitana Gozmâny, 1957
Nothris lemniscella (Zeller, 1839)
Cochylimorpha fucatana (Snellen, 1883) Specii asiatice
Cochylidia heydeniana (Herrich-Schăffer, 1851)

(Denis & Schiffermuller,
Dioryctria abietella
1775)
Crambus perlella (Scopoli, 1763)

24

Depressaria marcella Metzneria ehikeella

Cochylidia heydeniana Cochylimorpha fucatana

Metalampra cinnamomea Metalampra cinnamomea

Crambus perlella Dioryctria abietella

25

Ethmia terminella Nothris lemniscella

Alte specii de fluturi si nevertebrate observate:

Iphiclides podalirius Inachis io

Colias sp. Argynnis paphia

26

Zygaena carniolica Brenthis hecate

Melanargia galathea Zygaena carniolica

Hyles euphorbiae Hyphoraia sp.

27

Plebejus argus Melitaea phoebe

Eudia pavonia Erynnis tages

Plebejus argus Everes argiades

28

Polyommatus icarus Inachis io larvae

Leptidea sinapis Aspecte de la colectarile nocturne

Aspecte de la colectarile nocturne

29

Alte specii de nevertebrate

Mantis religiosa Miltotrogus aequinoctialis

Eucera sp. Gymnopleurus sp

.

Carabus violaceus Dorcadion fulvum

30

Dorcadion aethiops Formica sp.

Meloe ovata Melolontha melolontha

2.3.3.2 Vertebrate
Amfibieni si reptile (Herpetofauna)

In zona studiata au fost observate 14 specii:

Legislatie romaneasca (OG
Nr. Specia Directiva Habitate
57/2007)
AMFIBIENI
1 Triturus cristatus cristatus Laur., 1768 Anexa II si IV Anexa III si IV A
2 Triturus vulgaris ampelensis Fuhn, 1950 Anexa III si IV A
3 Bombina bombina (L.) 1761 Anexa II si IV Anexa III si IV A
4 Bombina variegata variegata (L.) 1758 Anexa II si IV Anexa III si IV A
5 Bufo viridis viridis Laur., 1768 Anexa IV Anexa III si IV A
6 Pelobates fuscus fuscus (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa III si IV A
7 Hyla arborea arborea (L.) 1758 Anexa IV Anexa IV A
8 Rana ridibunda ridibunda Pall., 1771
9 Rana dalmatina Bonaparte, 1840 Anexa IV Anexa IV A

31

REPTILE
1 Lacerta viridis (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa IV A
2 Lacerta agilis L., 1758 Anexa IV Anexa IV A
3 Natrix natrix natrix (L.) 1758
Coronella austriaca austriaca Laur.,
4 1768 Anexa IV Anexa IV A
Vipera ursinii rakosiensis (Bonaparte)
5 1835 * Anexa II si IV Anexa III si IV A

Nr
Legislatie procentaj
specii
Dintre acestea aproape 80% sunt strict protejate la nivel Total species 14 100%

European si aproape 30% neceista arii speciale de HD Anexa II 4 28.57%
protectie. HD Anexa IV 11 78.57%
HD Anexa II and IV 4 28.57%
Ord.57 Anexa III 7 50%
Ord. 57 Anexa IV A 12 85.71%
Dintre toate speciile doar 2 nu sunt protejate. Ord. 57 Anexa III and
IV A 7 50%

Triturus vulgaris ampelensis Triturus cristatus

Bombina bombina Bombina variegata

32

Hybrid Bombina bombina x B. Variegata Bombina bombina in tipical habitat

Rana dalmatina Rana dalmatina clutch of eggs

Pelophyllax ridibundus Pelophyllax ridibundus

33

Hyla arborea mating Hyla arborea singing male

Bufo viridis Bufo viridis

Pelobates fuscus Pelobates fuscus clutch of eggs

34

Lacerta viridis male Lacerta viridis female

Lacerta viridis male Lacerta agilis male, variety erythronothus

Vipera ursinii male Vipera ursinii female

35

Coronella austriaca Coronella austriaca

Ornitofauna
In zona studiata a fost observata o bogata ornitofana, in ciuda aparentei saracii a habitatului. Au fost
observate 69 de specii de pasari, dintre care 58 cuibaresc iar 6 este posibil sa cuibareasca. Doar 4 specii
vin pentru hrana in aceasta zona.
Dintre toate acestea 11 specii sunt listate in anexele III iar 14 in Anexa IV a OUG 57 / 2007.

Nr. Specia Ordinul Tipul

1 Anthus campestris Passeriforme Cuibareste
2 Aquila chrysaetos Falconiforme Se hraneste
3 Buteo rufinus Falconiforme Probabil cuibareste
4 Ciconia ciconia Ciconiiforme Se hraneste
5 Circaetus gallicus Falconiforme Cuibareste
6 Circus aeruginosus Falconiforme Cuibareste
7 Dendrocopus syriacus Piciforme Cuibareste
8 Emberiza hortulana Passeriforme Cuibareste
9 Ixobrychus minutus Ciconiiforme Cuibareste
10 Lanius collurio Passeriforme Cuibareste
11 Lanius minor Passeriforme Cuibareste

Alte 14 specii sunt strict protejate, in concordanta cu prevederile OG 57 / 2007, Anexa IV B

Nr. Specia Ordinul Tipul

1 Aegithalos caudatus Paseriforme Cuibareste
2 Athene noctua Strigiforme Cuibareste
3 Coccothraustes coccothraustes Paseriforme Cuibareste
4 Corvus corax Paseriforme Cuibareste
5 Erithacus rubecula Paseriforme Cuibareste
6 Falco subbuteo Falconiforme Cuibareste
7 Falco tinunculus Falconiforme Cuibareste
8 Jynx torquilla Piciforme Cuibareste
9 Locustella luscinioides Paseriforme Cuibareste
10 Merops apiaster Paseriforme Cuibareste
11 Motacila alba Paseriforme Cuibareste
12 Oriolus oriolus Paseriforme Cuibareste
13 Pernis apivorus Falconiforme Probabil cuibareste
14 Upupa epops Coraciforme Cuibareste

36

Buteo buteo nest Buteo rufinus

Falco tinunculus female nesting Falco tinnunculus eggs

37

Falco tinnunculus juveniles Falco subbuteo juvenile

Upupa epops Anthus trivialis (?)

Corvus corax Emberiza calandra

Erithacus rubecula eggs Oenanthe oenanthe

38

Lannius minor Perdix perdix

Phasianus colchicus male and female Saxicola torquata eggs

Mamiferele
Dintre cele 12 specii observate in zona 11 Vulpes vulpes Carnivora (OG 57/2007)
studiata, doar una este listata in Anexa III Nr. Canis lupus
12 Specia Grup
Carnivora x
Anexa x
din OUG 57 / 2007, ca necesitand Anexa IV A Anexa IV B
III
instituirea de zone speciale de protectie. 1 Sus scrofa Artiodactyla
Alte 3 specii sunt strict protejate (Anexa IV 2 Capreolus capreolus Artiodactyla
A) iar una este protejata doar la nivel
3 Sorex sp. Insectivora
national (Anexa IV B):
4 Erinaceus concolor Insectivora
5 Talpa europaea Insectivora
6 Lepus europaeus Lagomorpha
Muscardinus
x
7 avellanarius Rodentia
8 Spalax leucodon Rodentia x
9 Cricetus cricetus Rodentia x
10 Meles meles Carnivora

39

Canis lupus (foto Cosmin Manci P.N.Retezat)
Vulpes vulpes (foto Tudor Ghira)

Sus scrofa Capreolus capreolus female with young

40

Meles meles (foto Internet) Erinaceus concolor

Sorex sp. Talpa europaea

Lepus europaeus (foto Internet) Cricetus cricetus (foto Internet)

41

Muscardinus avellanarius Spalax graecus

2.4 Aspecte culturale, utilizarea terenurilor in trecut
Au fost identificate 3 mari categorii de utilizari ale pamantului: arabil, faneata si pasune.
Micul sat Cicard a fost stabilit acolo cu secole in urma, in 1963 satenii s-au mutat in Ciuguzel, la 4,5 km
distanta, iar singura casa goala ramasa in Cicard pana in 2007 a fost distrusa de proprietar.
Principalul motiv pentru mutarea satului a fost starea foarte proasta a drumurilor, care devin impracticabile
atunci cand ploua.

In zona nu s-a practicat niciodata agricultura intensiva chiar daca in toata zona au functionat CAPurile
(Cooperativele Agricole de Productie = sistem de exploatare communist) si guvernul din perioada de dupa
cel de-al doilea razboi mondial a luat toate pamanturile de la proprietari.
Fiecarui satean i-a ramas doar o mica bucata de pamant, de obicei in preajma casei. Acesta a fost pentru
ei inca un motiv pentru a se muta mai aproape de oras. Multi dintre barbati s-au angajat in industrie, in
orasul Aiud.
Dupa ceea ce s-a numit Revolutia din 1989 satenii si-au primit inapoi pamanturile dar numai o parte dintre
ei au inceput sa le foloseasca. Cei mai multi dintre proprietari sunt persoane in varsta, fara sanse reale de
a-si cultiva pamantul.

2.5 Aspecte socio-economice, utilizarea actuala a pamantului
Dupa cum se poate vedea de pe hartile realizate din satelit in present foarte putine terenuri sunt utilizate
pentru arat. Valea Cicard poate fi impartta in 2 parti: partea cu expunere norica, unde pamantul este inca
utilizat pentru agricultura (40%) si partea cu expunere sudica, unde o foarte mica parte a pamantului este
arat (mai putin de 10%).
Terenul plan a fost utilizat drept faneata si pentru pasunat.
Predomina cultura de porumb, dar se cultiva de asemenea si trifoiul.

2.5.1 Comunitatile locale
Tot pamantul din zona proiectului apartine localnicilor din satul Ciuguzel. Parti ale acestuia apartin
Primariei si Bisericii ortodoxe. Majoritatea localnicilor sunt de nationalitate romana.
Fiul unui baron ungur, care pe timpuri a fost proprietar al terenurilor din zona, si care inca mai detine
jumatate din padurea Ciuguzel, s-a reintors, temporar, in Ciuguzel.
Satele din vecinatate pot influenta si ele zona proiectului: Asinip, situat in Nordul Cicardului, Ocnisoara la
Sud-Vest si Biia la Sud-Est. Dintre toate acestea Ocnisoara pare ca va fi primul care va disparea, acolo
existand doar 30 – 40 localnici in varsta.

42

2.5.2 Actorii interesati
Localnicii din Ciuguzel reprezinta cea mai importanta categorie de actori interesati insa multi dintre ei sunt
batrani si foarte putini (15 – 20 de familii) inca lucreaza pamantul in Cicard.
Un alt actor in zona este un cetatean italian care a cumparat suprafete largi de teren (aprox 200 – 300 ha)
in vecinatatea zonei proiectului, in principal din teritoriile satelor Asinip si Ocnisoara.
Consiliul local este un alt factor important, el are in proprietate suprafete mari de pasune, unele dintre ele
de foarte mare importanta pentru scopul nostru.
Parohia ortodoxa este si ea importanta, nu doar pentru bucatile de pamant pe care le detine dar mai ales
din cauza influentei pe care o are asupra deciziilor localnicilor.

3. Scopul rezervatiei stiintifica “Fanatele lui Suciu”
Conservarea pe termen lung a singurei populatii de Vipera ursinii rakosiensis din Romania.

4. Management

4.1 Obiective
Cresterea populatiei de Vipera ursinii rakosiensis
Imbunatatirea calitatii habitatului natural in rezervatia stiintifica, acolo unde este necesar.
Reconstructia habitatului natural in rezervatia stiintifica, acolo unde este cazul.
Constientizarea si educarea comunitatilor locale in legatura cu protejarea / conservarea speciei Vipera
ursinii rakosiensis.

4.2 Amenintari / Actiuni

nr amenintarea Ce s-a propus Ce s-a realizat pana acum
1 suprapasunatul Reducerea / controlul - arendarea pentru 2 ani a aprox 40 ha de
pasunatului pasuni
- discutii cu pastorii despre importanta zonei
(fara a se mentiona prezenta viperelor)
- afisarea pe teren a unui indicator cu
inscriptia “teren otravit”
- solicitare adresata Politiei judetene Alba si
locale, Agentiei pentru Protectia Mediului
Alba si Garzii de Mediu
2 Arderea fanetelor Controlul / eliminarea arderilor - discutii cu pastorii despre importanta zonei
- solicitare adresata Politiei locale
3 Foarte putine fanete Largirea zonei de faneata prin 47 ha de pamant au fost achizitionate de
potrivite pentru V.u.r achizitionarea restului SRH
fanetelor. Au fost initiate discutii preliminare cu
Schimburi / bartere de pamant: localnicii in vederea schimburilor de pamant.
SRH ofera terenuri situate pe
latura cu expunere nordica a
dealului in contrapartida pentru
cele situate pe latura sudica.
4 Solidago canadensis si Controlul speciilor invazive de Identificarea zonelor in care apar aceste
Robinia Solidago canadensis si Robinia specii
pseudacacia 2 specii Pseudacacia si reconstructia
invazive care pot reduce habitatului, daca este cazul
calitatea habitatului si in
consecinta a numarului
populatiilor de V.u.r
5 Pamantul achizitionat este Reconstructia habitatului Nimic
43

pamant arabil
6 O specie de vertebrate: Controlul populatiei de mistreti Nimic
mistretul
7 Localnicii sunt inca Constientizarea localnicilor in Discutii cu localnicii despre importanta zonei
nestiutori in privinta vederea cunoasterii si protejarii Cicard (o multime de specii de animale si
existentei speciei Vipera speciei Vipera ursinii plante). Nementionarea expresa a V.u.r.
ursinii rakosiensis rakosiensis
8 Populatia de Vipera ursinii Protejarea efectiva a populatiei 3 rangeri au fost instruiti in Mai 2008 insa din
rakosiensis este in V.u.r. prin angajarea cu norma cauza lipsei fondurilor niciunul nu a putut fi
reducere datorita diferitilor intreaga de rangeri. angajat.
factori (in special Construirea casei rangerilor. A fost construita casa.
pasunatului)

4.3 Pamantul
In primul rand, este necesar sa se identifice pe teren toate limitele reale ale tuturor parcelelor cumparate si
apoi trebuie marcate limitele cu repere. In functie de localizarea parcelei, se va stabili ulterior daca este
necesar sa se comaseze unele dintre ele. Aceasta activitate este foarte necesara pentru a opri efectele
distructive produse de oameni, oi si mistreti.

O alta activitate importanta este extinderea zonelor de faneata prin cumparare / arendarea restului de teren
din zona centrala a habitatului. Aceasta activitate este posibila prin realizarea de schimburi / bartere: SRH
are deja cateva hectare de teren pe partea nordica a vaii si le va oferi pentru cele de pe partea sudica a
vaii. Este vorba despre pamant arabil. Au fost deja purtate discutii cu unii dintre proprietari (familia Pojar)
si acestia sunt de acord cu schimbul.

4.4 Pasunatul
Alta activitate este controlul (reducerea / stoparea) pasunatului. Pajistile sunt expuse pasunatului ilegal.
Ciobanii stiu ca majoritatea localnicilor sunt batrani si nu foarte interesati sa-si pastreze terenul in stare
buna din moment ce nu cultiva nimic acolo. In consecinta, ei sunt obisnuiti sa profite si sa pasca
pretutindeni. In 2005 si 2006 parti din zona centrala au fost luate in arenda de catre societatea noastra si
pastorii au fost atentionatio sa opreasca pasunatul. Dar in ultimele doua primaveri, ei suprapasunasera
aproape toate terenurile, din cauza sezonului foarte uscat.

In primavara anului 2010, situatia s-a schimbat, in principal din cauza sezonului foate ploios: iarba este din
abundenta pe toate dealurile, astfel incat oile nu au fost nevoite sa pasca ilegal.
Pana in prezent, eforturile noastre de a-i face pe pastori sa inteleaga ca acolo este o rezervatie naturala
acolo, a avut ca rezultate slabe.

Am formulat o sesizare catre Politia Judeteana, Politia Locala, APM si Garda de Mediu. Am facut pliante cu
harta a site-ului Natura 2000 si limitele rezervatiei stiintifice si le-am distribuit ciobanilor. Apoi, i-am
convocat pe toti la sediul Politiei locale si i-am instiintat cu privire la pedepsele care se aplica pentru
pasunatul in zonele protejate.
De asemenea, am montat panouri de avertizare cu inscriptia "teren otravit" in zonele cele mai importante.
Montarea de garduri la unele dintre parcelele cumparate va opri accesul oilor.

Aspecte ale impactului pasunatului in zona:

44

4.5 Arderea fanetelor
Aceasta practica este interzisa de legislatia din Romania (OG 57/2007). Cu toate acesta ea este inca
folosita pe scara larga de catre pastori, in vederea imbunatatirii calitatii pasunilor. Este foarte dificila lupta
impotriva acestei practici.
Nici imprejmuirea cu gard nu ar fi foarte folositoare. Numai un supraveghere permanenta ar putea sa o
opreasca.
In cadrul proiectului LIFE a fost prevazuta activitatea „construirea casei rangerilor”. In toamna anului 2008
(echipa de monitorizare) CRIM au decis construirea unei mici case pentru rangeri. De asemenea 3 rangeri
au fost instruiti in Mai 2008, dar apoi SRH nu i-a putut plati.
In decembrie 2009 casa rangerilor fost ridicata.

45

Imagini ale fanetelor arse:

Arderea paielor este o practica distructiva pentru multe dintre speciile de fluturi si alte nevertebrate care
depun ouale toamna in stratul vegetal uscat. In primavara urmatoare larvele nu au nicio sansa sa iasa
deoarece focurile se fac in Februarie si la inceputul lui Martie.

Speciile de plante invazive
Exista 2 specii de plante invazive care pot influenta populatia de Vipera ursinii rakosiensis: Solidago
Canadensis si Robinia pseudacacia. In acest moment ele nu reprezinta un pericol, avand populatii reduse,
dara fara masuri ele se pot intinde si pot afecta pasunile. De asemenea Prunus spinosa poate sa
influenteze negative microhabitatul vaii. Pana acum arderea pajistilor a avut un effect pozitiv in reducerea
tufisurilor de Prunus spinosa
Insa pentru viitor este necesara luarea de masuri serioase impotriva raspandirii acestor tufe.

46

Solidago canadensis: nimic nu creste sub stratul subtire din aceasta specie invaziva

Robinia pseudacacia: o posibila amenintare pentru fanete

Prunus spinosa: desi o specie native poate reduce suprafata fanetelor de calitate

4.7 Activitatea mistretilor
Au existat doua primaveri (2007 si 2009) cand mistretii au distrus mici parti din zona centrala, cautand
radacini comestibile. In 2007 activitatea observata a fost una slaba dar in 2009 au fost numarate efecte in
aproximativ 15 zone arabile. Este cunoscut faptul ca acestia nu exita sa manance orice soparla sau sarpe
pe care le intalnesc. Stabilirea unei familii de mistreti in imprejurimi poate fi un pericol serios pentru Vipera
ursinii rakosiensis.

O posibila masura care ar putea fi luata, este distrugerea unei largi zone de tufisuri de Prunus spinosa,
unde aceste animale isi fac cuibul. Aceste tufisuri sunt situate pe partea nordica a dealului Cicard. Insa

47

aceasta masura nu este potrivita pentru celelalte specii de animale si pasari. Pentru moment este suficient
sa aflam de unde provin acesti mistreti.

48

Salvand Vipera urisinii rakosiensis- Plan de management

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Destacado

Destacado (20)

Salvand Vipera urisinii rakosiensis- Plan de management