Subiect la obiectul Anatomia Omului.

1. 20. Stomacul - conformație externă, poziție anatomică, porțiuni, topografie, aparat
ligamentar, proiecție și explorare pe viu, porțiuni radioanatomice.
Este porțiunea cea mai dilatată a tubului digestiv, situată între esofag și dudeon.
Conformație externă
Stomacul are 2 margini, 2 pereți și 2 orificii.
- marginea dreaptă (curbura mică): concavă, scurtă, formată dintr-un segment vertical (mai
lung) și unul transversal (mai scurt). Între aceste două segmente se formează incizura
unghiulară.
- marginea stângă (curbura mare): convexă, lungă. Între curbura mare și marginea stângă a
esofagului se formează incizura cardică (unghiul His).
- peretele anterior: aderă la peretele toracic şi parțial la cel abdominal.
- peretele posterior: priveşte înapoi şi puțin în jos.
La frontiera superioară şi inferioară dintre aceşti pereți se formează cele două curburi.
- orificiul cardic: locul de trecere a esofagului în stomac.
- orificiul piloric: separat de duoden prin şanțul piloroduodenal.
Poziție anatomică
Între esofag și duoden, în partea stângă a cavității abdominale. Vârful stomacului se află față-n
față cu diafragmul.
Bursa omentală (fisura cavității peritoneale) - delimitează stomacul de organele situate
retroperitoneal pe peretele abdominal posterior.
Porțiuni
- verticală: cea mai voluminoasă (2/3 din stomac). Este subdivizată în: porțiunea cardică, fundul
stomacului (fornixul) și corpul stomacului.
- orizontală (pilorică): reprezintă partea pilorică, constituită din antrul piloric și canalul piloric.
Aceste două porțiuni sunt separate de șanțul piloric, determinat de incizurile pilorice
(superioară și inferioară).
Morfofuncțional se disting 2 porțiuni: digestivă (fundul şi corpul stomacului, unde au loc
fenomenele fizico-chimice gastrice) şi pars egestoria (antrul piloric şi canalul piloric, are loc
evacuarea alimentelor).
Topografie
Situat în etajul superior al cavității abdominale, sub diafragm şi ficat; 3/4 din stomac sunt
localizate în epicondrul stâng, iar 1/3 în regiunea epigastrică. O porțiune a peretelui anterior al
stomacului aderă nemijlocit la suprafața posterioară a peretelui anterior al abdomenului.
Cealaltă porțiune a peretelui anterior este în contact cu fața viscerală a lobului stâng al ficatului
(curbura mică), cu diafragmul (în regiunea părții cardice, fornicele şi corpul). La suprafața
posterioară a stomacului aderă: splina, pancreasul, rinichiul stâng cu glanda suprarenală, colonul

2. transvers şi diafragmul.
Forma stomacului prezintă numeroase variaţii individuale ce depind de: vârstă, tip
constituţional, gradul de umplere, perioadele funcţionale (stare de contracţie sau relaxare),
starea organelor învecinate, prelul abdominal etc. În mod schematic, stomacul are forma de “J”,
având o porţiune verticală şi una orizontală separate prin incizura unghiulară.
Aparat ligamentar
Leagă stomacul cu organele vecine. Curbura mică a stomacului este unită cu hilul hepatic prin:
- ligamentul hepatogastric
- ligamentul gastrocolic
- ligamentul gastrolienal (trece de pe stomac pe splină)
- ligamentul gastrofrenic (trece de la stomac spre diafragm din ambele părţi ale esofagului)
Proiecție și explorare pe viu
Se examinează prin mai multe metode:
- inspecție: se poate aprecia forma regiunii epigastrice, reliefurile anormale, undele peristaltice
etc.
- palpare: poate evidenţia un punct dureros, reacţia musculară, existenţa unei tumori
- percuție: apreciază starea de plenitudine a stomacului, localizarea unei tumori, mărimea bulei
de aer din fornicele stomacului
Porțiuni radioanatomice
Prin examen radiologic se pot afla date funcţionale privind starea de relaxare sau de contracţie a
stomacului, dinamica sau motricitatea şi formele de stomac. Prin explorarea radiologică se
evidenţiază modificările de formă şi poziţie ale stomacului în funcţie de vârstă, sex, tip
constituţional şi în diferite stări fiziologice – peristaltismul, pătrunderea alimentelor în stomac,
trecerea chimului alimentar în duoden, relieful tunicii mucoase. În acest caz formaţiunile
anatomice sunt completate de o serie de termini pentru indicarea diferitelor sectoare ale
stomacului.
- sinusul stomacului, o regiune de trecere între corp şi porţiunea pilorică.
- sfincterul antrului, sfincter fiziologic, observat numai pe viu, ce separă corpul stomacului de
antrul piloric.
- polul superior, punctul cel mai înalt al fornixului.
- polul inferior, punctul cel mai coborât al corpului.