SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 9
Fiziologiaexcreției
1. Anatomia funcționalăa sistemului excretor.Excrețiarenală. Structura nefronului.Funcțiile
rinichiului (excretorie,homeostatică,de epurare sanguină,metabolică,endocrină,fibrinolitică,
termoreglatoare).
Acestsistemeliminădeșeuriledinorganism, prinurină.Este alcătuitdindoi rinichi,douăcanale ale
uretrei,vezicaurinară,doi mușchi sfincteri și uretră. Rinichii suntorganele lanivelul cărorase formează
urina,iar căile urinare suntorganele care conducurinala exterior.
Rinichii suntpereche,care pe lângăplămâni,intestine și piele,participălaeliminareadeșeurilor.
Localizați de o parte și de altaa coloanei vertebrale.Suntde formaunorboabe de fasole,mărimea
aprox.a unei bucăți de săpun de mărime medie.Culoare roșiatică,suprafațanetedăși lucioasă.Fiecare
rinichi este acoperitlaexteriorde ocapsulăfibroasă,subcare se găsesc2 zone – corticalăși medulară.
În cea medularădeosebim7-14formațiuni –piramide renale,care sunt alcătuite dintuburi colectoare și
vase.
Unitateade bază a rinichiului estenefronul (circa1mlnper rinichi),care este alcătuitdin4porțiuni:
- corpusculul renal (Malpighi),glomerul vascularînconjuratde capsulaȘumleanski-Bowman;
- parteaproximalăacanaliculului nefronului,conținetubul renal de ordinul I;
- ansa Henle;
- parteadistalăa canaliculului nefronului,conține tubiirenali contorți de ordinul II.
Funcțiade bază a nefronului este de acurăța plasmasanguinăde substanțe inutile (ureea,acidul uricși
urații etc).Pluslaasta, unele substanțe autendințade ase acumulaîn organismîn exces,iarnefronul
este acel care menține raportul optim.
Funcțiile rinichiului:
- excretorie:înlăturareasubstanțelorinutiledinorganism, precumsubstanțe azotate rezultate dinurma
metabolismului intermediar(uree,aciduric,creatinină),și substanțe neazotate (pigmențibiliari,resturi
lipidice,resturi glucidice,fosfați,bicarbonați etc);
- menține echilibrul acido-bazic,căci acizii se acumuleazămai frecventdecâtbazele,astfel rinichii
menținacestraport(cu ajutorul amoniacului și cetoacizilor);
- menține echilibrul osmotic,prineliminareasubstanțelortoxice,rinichii menținconstantăcompoziția
mediului intern. Lamenținereaacestui echilibruparticipăși alte organe,acționândprinintermediul
rinichiului,precum:hipotalamus,hipofiza,suprarenalaetc.
- endocrină:rinichiul secretăsubstanțecuproprietăți de hormoni,precumrenina,prostaglandine,kinine
biogene,eritropoietinaetc.
- ReglareaTA
- SintezaVit.Dactivă(calcitriol)
- Gluconeogeneză(întimpul postului prelungit)
2. Formarea urinei.Permeabilitateamembranei filtrante.Presiuneaefectivăde filtrare.Debitul
sanguin renal.
Formareaurinei primare cuprinde 3procese:
a) Ultrafiltrareaplasmeilanivel glomerular –procesdirijatde forțe fizice,înrezultatul căruia ~1/5 din
plasmacare irigărinichii,trece prinmembranafiltrantăglomeruală,încavitateacapsulară;
b) Reabsorbțiatubulară– procesprincare sunt recuperate anumite substanțe utile organismului,din
ultrafiltratul glomerular,astfelse menține homeostazaplasmatică;
c) Secrețiatubulară– procesinversreabsorbției,unelesubstanțedincapilareleperitubulare sunt
transportate în lumenul tubului.
Urina primarăeste filtratul dincapsulaBowmancare nueste altcevadecâtplasmasanguinăfără
elementefigurateși proteine.
Urina finalăse formeazăîn urmareabsorbției și secreției tubulare,atunci cândapa este absorbită
aproape în totalmente, precumși electroliți,alte substanțe.
Membranafiltrantăeste formatădin:endoteliucapilar,membranabazală,și epiteliul capsuleiBowman.
Impermeabilitateamembraneicapilare (deși unii pori pottransportaproteine cumasămoleculară
joasă), fațăde proteine determinăcreștereapresiunii oncotice intracapilare egalăcu32 mm/Hg (această
presiune micșoreazăfiltrarea).
Membranapoate fi traversatăde apă și cristaloizi,însămoleculeleproteicedifuzeazăcuatâtmai greu
cu cât au dimensiuni mai mari.
Glomerulul este vascularizatde arteraaferentă(ramurile arterei renaledinaortă),care se terminăcu a.
eferentă.Aceastaformeazăa2-a rețeacapilară– capilarele peritubulare (dincorticalarenală).Patul
capilaral glomerulului esteunpatcapilar de înaltă rezistență,iarcapilareleperitubulare de joasă
rezistență.Presiuneaînartera aferentă –100 mm/Hg,Presiuneaînglomerul –60 mm/Hg,Presiuneaîn
capilarele peritubulare –18-10 (13) mm/Hg,Vasa recta – 6 mm/Hg,Vene – 8 mm/Hg
Debitul sanguin.Timpde 24 de h, prinrinichi trece aprox.160-180 de l de sânge (125 ml/min). Rinichii
primesc20-25% dindebitul cardiacde repaus.
Debitul sanguinrenal:1-2l/min(25%dindebitul cardiac)
fluxul plasmaticrenal:650 ml/min(Htc~ 45%)
rata de filtare glomerulara:125 ml/min(180 l/zi !)
fracțiade filtrare ~20%
Arterarenală,ramură a aortei abdominale,pătrundeprinhil şi apoi se împarte în ramuri interlobare,din
care se desprindarterele arcuate şi arterele interlobulare,dincare provinarterioleleaferente,care se
capilarizeazăformândglomerulul.Dupăce se regrupeazăînarteriole aferente,se capilarizeazădinnouîn
jurul tubului şi se deschidînvenele interlobulare,apoi învenele arcuate.
Inervaţiarenalăprovine dinplexul situatînhilul organului,formatînmajoritate dinfibre simpatice
toraco-lombare,darşi dincâtevafibre parasimpatice venite prinnervul vag.
3. Funcția tubilorrenali.Reabsorbția tubulară. Reabsorbția de sodiuși de apă. Reabsorbția glucozei.
Secrețiași excrețiatubulară. Secreția de ioni de potasiu. Secrețiade ioni de hidrogen.Secrețiade
amoniac și sistemele tamponurinare.Excreția de acid uric.
Tubii renali îndeplinesc2funcții majore:
- economisescsubstanțele care aufostantrenate în cantități mari prinfiltrare glomerulară,darcare sunt
necesare organismului.Acestprocesse numește reabsorbțiatubulară;
- completeazăprocesulde depurare aorganismului,care începe lanivelulglomerulului.Are loc
eliminareasubstanțelorstrăine,darși a unui grup restrânsde substanțe endogene care se cermai rapid
eliminatedecâtopoate face însuși filtratul glomerular.Acestprocesreprezintăsecreția(excreția)
tubulară.
Reabsorbțiatubulară–procesul de trecere a unor constituențidinurinaprimarăîn torrentul sanguin
prinfenomene de transportpasivși activ.Ceamai mare reabsorbție are locla nivelultubilorproximali
(80%).Restul reabsorbției(19%) are locla nivelul tubilordistali,se desfășoarăînfuncție de necesitățile
organismului (facultativă).
La nivelultubilorproximali se reabsorb:glucoza,apa,Na+și cationi,acizi aminați,Cl-,HCO3-,PO43-,K+,
uree etc.
Reabsorbțiasodiului.Urinaprimarăconține sodiusubformăde NaCl,NaHCO3,NaH2PO4etc. Natriul
este reabsorbitprinmecanismul activ,încanalele proximale(60-80%).Încaneleledistale,reabsorbția
Na are loccontra gradientului de concentrație,înprezențaadenozintrifosfatazei.
Reabsorbțiaapei.Însegmentul tubularproximal,reabsorbțiaactivăde sodiueste urmatăde o
retroresorbție pasivă(80%),aapei.La nivelul anseiHenle se reabsorb6% dincantitateade apăfiltrată.
Astfel,se reabsorbțiaapei se face doarla nivelul segmentului descendental ansei.Înschimb,lanivelul
tubului contortdistal,9%dinapa filtratăse reabsorsb,iarîn tubul colector4%. Reabsorbțiaapei la
nivelul tubului contortdistal și al tubilorcolectorise face înprezențaADH.
Reabsorbțiaglucozei –are loc în tubii proximali,astfeleanuapare în urinafinală.Cantitateade glucoză
dinsânge (glicemie),se mențineprinmecanisme nervoase și umoralelavalori constante –1 g/l.
Secrețiași excrețiatubulară –sunt importante laanimalele care nuposedăglomerul. Laom, este
reprezentatăde trecereadintorentul sanguinal vaselorperitubulare înlumenultubularaunorioni (H+,
K+),a ureei,amoniacului,aciduluihipuric,substanțetoxice,medicamentoase.
Prinprocesul de excreție-secreție are locîndepărtareaprincipalilorprodușitoxici dinplasmă.
Secrețiade ioni de potasiu – lanivelul tubului contortdistal,estesecretatînurinălaschimbcu ionii de
sodiu.Acestprocescontinuăși în tubul colector,fiindrezultatul unuigradientelectricridicat,realizatde
reabsorbțiaactivăde Na+.
EliminareaK+depinde de:concentrațiaintracelularăaK+, cantitateade sodiuce trebuie reabsorbită,
necesitățile de excrețieaionilorde hidrogende către tubii renali,toleranțapentruionul de potasiu.
Secrețiade ioni de hidrogen –are locde-alungul întregului tuburinifer. Dincantitateade ioni de H
secretați către rinichi,80-85%, se eliminălanivelul tubuluicontortproximal.Capacitateatubului distal
de a secretaioni de H este intermediarăîntre ceaa tubului proximal și acelui colector.
Secrețiade amoniac.Unul dinmecanismeleprincipaleprincare rinichiul asigurămenținereaechilibrului
acido-bazical organismuluieste constituitdinposibilitateatubilorrenalide asintetizaamoniacul și de a
excretaacizii ca săruri de amoniu,economisindbazele fixe.
Secrețiade amoniaceste cu atât mai mare,cu cât lichidul tubularconținemai puțini fosfați sau
bicarbonați și cu cât reabsorbțiade Na+ este mai intensă,iarputereade secreție aK+mai limitată.
Sistemele tamponurinare.Sistemul tamponfosfatdisodic-fosfatmonosodiceste cel mai important
sistemtamponurinardatorităcantității sale crescute înlichidul tubular,câtși constantei sale de
disociere,ceeace situeazăzonaoptimăde acțiune lanivelul pH-ului urinar.Întrucâtdoarunul dincei doi
ioni de Na+ ai fosfatului disodiceste reabsorbitși înlocuitcuH+, se poate deduce că pH-ul fosfatului
monosodicse situeazăsublimitafiziologicăapH-ului urinarlaom.
Excrețiade acid uric
Componental urinii ce contine azot.Acidrezultatdindegradareaacizilornucleici (adn si arn) ai
organismului.acidul uriccontinutinsange este filtratde catre rinichi,care il eliminaprinurina.La
subiectul sanatos,rinichii actioneazaastfelincatmentinuricemia(procentajul sangvinde aciduric) in
limite acceptabile.Uneori,eliminarearenalaaacidului uriceste insuficientasauproducereasaeste
excesiva(bolide sange,boli enzimatice ereditare),provocandohiperuricemie (procente anormal de
ridicate de aciduric insange).Inacest caz, acidul urictinde sa precipite subformade cristale,ceeace
poate declansacrize de guta,o litiazaurinarasau ambele concomitent.
Acidul uricrezultadindegradareaacizilornucleici,reprezentand produsul finalal metabolismului
purinelor.De lanivelulficatului,este transportatprin plasmalarinichi,unde estefiltratsi excretatintr-
un procentde aproximativ70%.Restul de aciduric este eliminatsi degradatintractul gastrointestinal.
Supraproductiade aciduric are locin urmatoarele situatii:catabolismexcesival acizilornucleici (guta),
produceri si distrugeri masivede celule(leucemie) sauincapacitate de excretieaprodusului final
(insuficientarenala)2.
Hiperuricemiasi hipouricemianuconstituie bolipropriu-zise.Intimpce hiperuricemiaeste unfactorde
risc metabolicsi poate stala bazaunor afectiuni,hipouricemiapoate indicaoconditie patologica
neobservata6.
4. Concentrareași diluareaurinei.Sistemul contracurent. Rolul hormonului antidiureticînexcreția
urinei concentrate. Reglarea renală a echilibrului hidro-mineral.Diurezaapoasă.Excesul de săruri.
Urina. Eliminareaurinei – micțiunea.
Rinichiul este capabilsăelaborezeurinăacărei densitate poate săvarieze înlimite foarte largi (1-1.5k),
întrucât nu existăunmecanismactiv(energetic) al transportului apei,darîn același timp,orice
mecanismosmotictrebuie săfie compatibil cuviațacelulelor.
Rinichiul mentineosmolaritateatotalaacorpului inciudavariatiei aportului de lichidesaupierderilor
extrarenale ale acestora. Principiul multiplicarii incontracurentfurnizeazabazele pentruconcentrarea
sau diluareaurinei.AnsaHenle,prinfenomenul de multiplicare incontracurent,asiguracresterea
tonicitatii de lanil cortico-medularpanalapapila.Urinaeste initial concentratainramul descendental
ansei Henle prindifuziaapei inmedulara.Lanilul ramuluiascendentmedulargrosal ansei Henle,NaCI
este reabsorbitprinmecanismeacti de transport.Acestsegmental nefronului esterelativimpermeabil
pentruapa, deci osmolaritateainlumenultubularscade mai multdecatceadintesutul medular
inconjurator.Candsecretiade vasopresinaeste redusahipotonicitateaurineitubulareeste mentinutasi
la nilul tubuluidistal si colectordatoritapermeabilitatii scazute pentruapaale acestorsegmente.Cand
nilul de vasopresinaeste crescutse mareste permeabilitateapentruapaaepiteliului tubului colector,ea
difuzanddinlumenul tubular inmedularahipoosmo-tica(10).Nilurile de dilutie si concentrare ale urinii
Tubul proximal.Osmolaritatea ultrafiltratuluiglomerulareste identicacucea a plasmei.intubul contort
proximal are loco reabsorbtie izoosmoticaasolvitilorsi aapei.Transportul acestoraeste si activincazul
Na (ATP-azaNa-K).Transportul apei laacestnil este pasivinfunctiede concentratiadirsilorsolviti.
Aproximativdouatreimidinfiltratul glomerulareste reabsorbitlaacestnil.
Ramul descendentsubtire al ansei Henle.Osmolaritateafluidului filtratcreste pe masuracoborarii spre
medularadatoritadifuziei apei din lumenintr-uninterstitiuhipertonic.Laacestnil,datoritaactivitatii
scazute a ATP-azei Na-Ktransportul activde ioni este redus.
Ramul ascendentsubtire al ansei Henle.ina-ceastaregiuneocantitate redusade Na-CIeste reabsorbita
prinmecanisme acti datoritacantitatii scazute de ATP-azaNa-K(4).Urinaeste diluatadeoarece efluxul
de Na-CIdepaseste influxul de uree dinintersititiulmedular.
Ramul ascendentgrosal ansei Henle.Laacestnil actioneazavasopresina,controlandpermeabilitateala
apa. inramul ascendentgrosal ansei procesul de dilutie apare datoritareabsorbtieide Na,ca urmare a
unei activitati crescute aATP-azei Na-Ksi aunei permeabilitati scazute pentruapa.
Tubul colector.Concentratiafluidului care ajunge laacestnil este de aproximativ100 mOsm/kg.
Permeabilitateamembranei pentruapaeste controlatade vasopresina.
Vasarecta. Vasarecta furnizeazaunaranjamentpropice realizarii mecanismelorde difuzie in
contracurentprincare solvitii suntreabsorbiti inramul ansei Henle si tubul colector.Acestmecanism
este mai eficientcandfluxulsangvinspre medularaeste scazut.Candacestflux este crescutanormal
capacitateade concentrare urinaraeste insuficienta.
Hormonul antidiuretic(ADH,vasopresina) influențeazărinichii săreținăapa,astfel urinadevinemai
concentrată.ADH intervine înajustareacantității de apăcare trebuie eliminatădinorganism.Doarlaom
ADH intervine înreabsorbțiatubularăde apă.
Vasopresina–activeazăhialuronidaza,care disociazăacidul hialuronic,ce întăreşte spaţiul intercelulelor
în tuburile colectoare şi măreşte reabsorbţiaapei.
Diurezaeste volumul de urinăeliminatîn24 h şi are valori cuprinse între 1,5-2 litri pe zi.Ea cuprinde o
fracţie obligatorie de 500 ml şi o fracţie ajustabilăde 500-1500 ml.Cantitateade urinăeliminată
depinde de:vârstă,greutate,temperaturamediului ambiantşi efortul fizicefectuat.Tulburările
cantitative ale filtrării glomerulare sunt:poliuria,oliguriaşi anuria.
Excesul de saruri poate fi adus si dinmediul extern:ape minerale consumatetimpindelungat,mai ales
daca sunt vechi saualimente bogate inoxalatisauaciduric (viscere,icre,ciocolata).Precipitarile
excesive de saruri aparinboli metabolice (diabet - oxalati,guta- aciduric),al unorboli intestinale
(colite,paraziti - oxalati),al glandeiparatiroide(fosfati,oxalati) saual oaselor(fosfati).Si pH-ul urineiare
influenta.Astfel,precipitarile suntfavorizatede aciditateamare a urinei (urati) saude scadereaaciditatii
(fosfati,carbonati).Infectiileurinare,stazaurinarafavorizeazaprecipitarea.Chiarsi ereditateapoate
aveaun rol.Colicile renalese exprimafunctie de locul undeeste piatra(lombare - inbazinet;vezicale -
invezica;tipice - inuretere).
Urina finalaeste unlichidlimpede,transparent,de culoare galben-deschisă,uşorsărataşi are o reacţie
acidică, la omul sănătos.
Compoziţiaurinei:90 %apa, uree şi acid uric (formatîn ficatîn urma degradării proteinelor),săruri
minerale (care nu aufost utilizate de organism),medicamente.
Micţiunea
La umplereaveziciiurinare aparcontracţiile de micţiune care se suprapunpeste contracţiile de fond.Se
excităreceptorii,mai alescei dinuretraposterioară.Stimuliisuntconduşi prinnerviipelvicispre
porţiunile sacate ale măduvei spinării şi de aici pe cale parasimpaticăse întorcînapoi spre vezică.Acest
reflex este controlatde măduvaspinării darpoate fi controlatşi de creier.Este centrul stimulatorsau
inhibitordintrunchiul cerebral şi câţivacentri situaţi încortexul cerebral.Centrii superiori menţin
reflexulde micţiuneparţial inhibatatunci cândmicţiuneanueste dorită.Ei previnmicţiuneachiarşi
atunci când apare reflexul de micţiune,princontracţii tonice continueale sfincterului vazical extern.
Când micţiuneaeste posibilăcentriicorticali ajutăcentrii sacraţi săiniţiezereflexulde micţiune.
ANOMALIIDE MICŢIUNE:
Vezicaurinarăatonă– apare ladistrugereafibrelornervoasesenzitive care transmitimpulsuri de la
vezicălamăduva spinării şi împiedicăapariţiareflexului de micţiune.
Vezicaurinarăautomată– apare la lezareamăduvei spinării deasuprasegmetelorsacrate,aparreflexe
automate de micţiune care nusunt reglate de creier.
5. Reglareaactivității renale. Reglareanervoasă. Reglarea endocrină.Autoreglarea renală.
Lucrul rinichiului apututfi calculatîn mod indirectprinconsumul de oxigenal acestuiași care la omeste
de 10 cm3 O2/min.Acestconsumreprezintăocheltuialăde energie de aprox.60-180 cal/24h, adică
1/12 dinmetabolismulbazal,care este unconsumfoarte ridicat,luândîn considerare căgreutatea
rinichiloreste 0.7%dinmasatotală a corpului.
Reglareaactivităţii rinichilor.
Vasopresina–activeazăhialuronidaza,care disociazăacidul hialuronic,ce întăreşte spaţiul intercelulelor
în tuburile colectoare şi măreşte reabsorbţiaapei.
Aldosteronul- reabs. Na+şi secreţiaK+ controlatăde ATP-azaNa/Kde la membranabazo-laterală
Tiroxina– antagonistul vasopresinei,micşoreazăreabsorbţiaapei,creşte diureza.
Parathormonul –creşte reabsorbţiaCa2+, Mg2+ şi scade reabsorbţiaP,stimuleazăeliminareaP.
Adrenalina–în cantităţi mari provoacă vasoconstricţiarenală,creşte excreţiasubstanţelorazotate.
Ureea– creşte cantitateade nefroni funcţioali şi respectivcantitateade urină.
Renina– provoacă constricţiavenei eferente,creşte presiuneaînglomeruli şi creşte filtrarea.
Sistemul nervosvegetativinfluențeazăactivitatearenală,se manifestăprinefecte vasomotorii.Intervine
în modificareadiurezei.
Rinichiul posedăvasomotricitate autonomă,încaz de secționare asplanhnicului,funcționalitatea
glomerularăreapare.
6. Organele anexe pentruexcreție.Funcțiade excreție a tubului digestiv.Funcțiade excreție a
glandelorsalivare.Funcția de excreție a plămânilor.Funcția de excreție a pielei.
Tubul digestiv
Secrețiasalivară– este produsul celortrei perechide glande salivare anexate cavității bucale.Aceste
glande,fiindexocrine,își varsăprodușii laexteriorprintr-uncanal, pe suprafațaepitelialăabuco-
faringelui.
Glandele sunt:parotide submandibulare,sublinguale.
Funcțiade excreție apielei –este asiguratăde glandelesebaceeși sudoripare.
Secrețiasebacee
Sebumul este produsulde excreție aacestorglande acinoase.Mecanismul de secreție esteholocrin,
întreaga celulăsebacee și conținutul ei fiindeliminateînductul secretor.Sebogenezaeste unproces
continuu.Rolul sebumului:barieră,protecție,înabsorbțiapercutanată,activitate antifungică,precursor
al vitamineiD.
Reglareasecrețieide sebumeste reglatăhormonal,de androgeni.Acțiuneahipofizei esteindirectă,
datorităeliberăriide hormoni tropi hipofizari. Secrețiaeste influențatăde lipolizamicrobianăși
tensiuneaintrafoliculară.
Secrețiasudorală
Este produsul glandelorsudoripare,care suntde 2 tipuri:ecrine și apocrine.
Glandele sudoripare ecrine suntformate dintr-unglomerul secretor,situatprofunddermo-hipodermic,
un conductsudoriferdermicși unul epidermic,care se deschidlasuprafațapielii prinorifiuciul por.
Aceste glande suntrăspândite neuniformpe întreagasuprafațăa tegumentelor,înnr. de 2-5 mln.Au
densitateaceamai mare pe palme și tălpi,fiindmai numeroase labărbat.
Glandele sudoripare apocrine se aseamănăcucele ecrine,doarcăglomerulul estemai voluminos.
Numărul este mai redus,suntdispuse înregiunile axilare,perineo-genitaleși lanivelulareolei mamare.
Funcțional,glandelesudoripareecrine suntmerocrine,celulasecretoare rămânândintactă.Glandele
apocrine au o secreție holomerocrină,oparte dincitoplasmacelulelorfiindeliminatăodatăcu produsul
de secreție.
7. Aspecte clinice ale funcției de excreție.Utilizareadiureticelor.Explorareafuncțiilorrenale.
Diureticelesuntsubstanțe care stimuleazăprocesulde formare aurinei.Aceste medicamente
acționeazălanivelul rinichiului.Medicamentele dinacestăgrupăsuntfolosite pentrueliminarea
excesuluide apăși sare în stările edematoaseprineliminareaunei urineabundente,bogate însare.
Mecanismele de acțiune ale diureticelorse bazeazăpe influențareaschimburilorionice de lanivelul
membranei glomerulareși tubulare.
Mecanismde acțiune
Diuretice de ansă
Acționeazălanivelulsegmentuluiascendental ansei lui Henleinhibândreabsorbțiade Na+,K+,Cl-.Au
un efectdiureticfoarte intenscrescândfoarte multeliminareade sare și apă.Aceste diuretice sunt
folosite cel mai frecventcatratamentde urgențăîn edempulmonaracutși criza hipertensivă(pe cale
intravenosă) saucatratamentcronic în insuficiențacardiacă,edeme.
Exemple:Furosemid,Acidetacrinic,Bumetanid,Torsemid
Diuretice tiazidice
Acționeazălanivelulansei lui Henle împiedicândreabsorbțiade Na+și Cl- cu o creștere consecutivăa
eliminării urinare de K+.Efectul diuretical tiazideloreste mai puținintensdecâtcel al diureticelorde
ansă. Se administreazăcatratamentcronical insuficienței cardiace,hipertensiuniiarteriale,edemelor
cardiace,renale sauhepatice.
Exemple:Hidroclorotiazidă,Butizida,Metolazona
Diuretice antialdosteronice
Acționeazăprinblocareareceptorilorpentrualdosteron(Spironolactona),saucaantagoniști ai
aldosteronului (Triamterenși amilorid) caurmare,scade reabsorbțiatubularăde Na+și scad eliminarea
urinarăde K+. Suntindicate înstările de hiperaldosteronism.
Exemple:Spironolactona,Amilorid,Triamteren
Diuretice inhibitoareale anhidrazei carbonice
Scade formareade acid carbonic,iar apoi scade disponibilul de ionide hidrogenpentruschimburile
Na+/H+ la nivelul tubului contortdistal și lanivelul canaluluicolector.
Exemplu:Acetazolamida
Diuretice osmotice
Substanțe care filtreazăglomerular,rămânînurină și reținechivalentul osmoticde apă.Provoacă
eliminareaunei cantități mari de apă.Sareaeliminatăeste ușorcrescutăfațăde o eliminare normală.
Exemple:Manitol,Uree,Izosorbid
Efectasupra potasemiei
Diuretice care eliminăpotasiu
Puternic:tiazide
Mediu:diuretice de ansă,inhibitorii anhidrazei carbonice
Diuretice care reținpotasiu
antialdosteronice competitive și de efect
Intensitateaefectului diuretic
Eficacitate mare:diuretice de ansă – furosemid
Eficacitate medie:tiazide
Eficacitate slabă:Inhibitorii anhidrazeicarbonice,Antagoniștii aldosteronului
Durata acțiunii
Durata scurtă(<6h):Diuretice de ansă(2-6h)
Durată medie (6-24h):Tiazide:hidroclorotiazida,ciclopentiazida,butizida(8-12h)
Antagonisti de efectai aldosteronului:triamteren(6-10h),amilorid(24h)
Durată lungă(>24h)
Tiazide :ciclotiazida(24-36h)
Sulfonamideheterociclice :clortalidon,clopamid,indapamid(24-36h)
Antagoniștii competitivi ai aldosteronului :spironolactona

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Ecg normal generala sm i
Ecg normal   generala sm iEcg normal   generala sm i
Ecg normal generala sm iBenteu Darius
 
Fiziologia cordului
Fiziologia corduluiFiziologia cordului
Fiziologia corduluiElena Sabina
 
Potentialul de actiune
Potentialul de actiunePotentialul de actiune
Potentialul de actiuneAna Legat
 
32066045 auscultatia-cordului
32066045 auscultatia-cordului32066045 auscultatia-cordului
32066045 auscultatia-corduluiBuba Huba
 
Manual anatomie
Manual anatomie Manual anatomie
Manual anatomie Eugen Tabac
 
Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Traian Mihaescu
 
Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .simonacadare
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateabiografiielectronice
 
Proiect didactic Sistemul respirator
Proiect didactic Sistemul respiratorProiect didactic Sistemul respirator
Proiect didactic Sistemul respiratorSimonne Chirilă
 
Glosar de termeni in imagistica toracelui
Glosar de termeni in imagistica toraceluiGlosar de termeni in imagistica toracelui
Glosar de termeni in imagistica toraceluiTraian Mihaescu
 
Reflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptxReflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptxDora353464
 
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointSistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointOctavian Rusu
 
Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.Eugen Tabac
 

La actualidad más candente (20)

Ecg normal generala sm i
Ecg normal   generala sm iEcg normal   generala sm i
Ecg normal generala sm i
 
Fiziologia cordului
Fiziologia corduluiFiziologia cordului
Fiziologia cordului
 
Potentialul de actiune
Potentialul de actiunePotentialul de actiune
Potentialul de actiune
 
Hernii diafragmatice
Hernii diafragmaticeHernii diafragmatice
Hernii diafragmatice
 
Ppt fructul
Ppt fructulPpt fructul
Ppt fructul
 
Cultura medievala
Cultura medievalaCultura medievala
Cultura medievala
 
Sistem nervos
Sistem nervosSistem nervos
Sistem nervos
 
32066045 auscultatia-cordului
32066045 auscultatia-cordului32066045 auscultatia-cordului
32066045 auscultatia-cordului
 
Manual anatomie
Manual anatomie Manual anatomie
Manual anatomie
 
Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1Anatomia topografica a plaminului 1
Anatomia topografica a plaminului 1
 
Anatomie: structurile creierului
Anatomie: structurile creieruluiAnatomie: structurile creierului
Anatomie: structurile creierului
 
Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitatea
 
Proiect didactic Sistemul respirator
Proiect didactic Sistemul respiratorProiect didactic Sistemul respirator
Proiect didactic Sistemul respirator
 
Glosar de termeni in imagistica toracelui
Glosar de termeni in imagistica toraceluiGlosar de termeni in imagistica toracelui
Glosar de termeni in imagistica toracelui
 
Reflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptxReflexele osteotendinoase.pptx
Reflexele osteotendinoase.pptx
 
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointSistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
 
Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.
 
Amfibienii
AmfibieniiAmfibienii
Amfibienii
 
3. reflexele
3. reflexele3. reflexele
3. reflexele
 

Destacado

Fiziologia aparatului excretor
Fiziologia aparatului excretorFiziologia aparatului excretor
Fiziologia aparatului excretorBogdan Sarbu
 
Dezvoltarea sistemului-urinar
Dezvoltarea sistemului-urinarDezvoltarea sistemului-urinar
Dezvoltarea sistemului-urinarIna Alexiev
 
Electrocardiograma - introducere, interpretare și analiză
Electrocardiograma - introducere, interpretare și analizăElectrocardiograma - introducere, interpretare și analiză
Electrocardiograma - introducere, interpretare și analizăVyacheslav Moshin Jr
 
Embryology urogenital system
Embryology    urogenital systemEmbryology    urogenital system
Embryology urogenital systemMBBS IMS MSU
 

Destacado (6)

Pielonefrita
PielonefritaPielonefrita
Pielonefrita
 
Fiziologia aparatului excretor
Fiziologia aparatului excretorFiziologia aparatului excretor
Fiziologia aparatului excretor
 
Dezvoltarea sistemului-urinar
Dezvoltarea sistemului-urinarDezvoltarea sistemului-urinar
Dezvoltarea sistemului-urinar
 
Teza
TezaTeza
Teza
 
Electrocardiograma - introducere, interpretare și analiză
Electrocardiograma - introducere, interpretare și analizăElectrocardiograma - introducere, interpretare și analiză
Electrocardiograma - introducere, interpretare și analiză
 
Embryology urogenital system
Embryology    urogenital systemEmbryology    urogenital system
Embryology urogenital system
 

Similar a Fiziologie: Excreția renală

Referat aparatul renal
Referat aparatul renalReferat aparatul renal
Referat aparatul renalCory Corinna
 
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdfAnatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdfAndreeaCiobanu43
 
Biochimia Sangelui (2) (1).pptx
Biochimia Sangelui (2) (1).pptxBiochimia Sangelui (2) (1).pptx
Biochimia Sangelui (2) (1).pptxNicoletaRoinita
 
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieSubiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieVyacheslav Moshin Jr
 
107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.ppt
107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.ppt107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.ppt
107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.pptssuseref0c58
 
Sistemele organelor-corpului
Sistemele organelor-corpuluiSistemele organelor-corpului
Sistemele organelor-corpuluiRazvanZaharia4
 
Stanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2) patologia ficatului
Stanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2)   patologia ficatuluiStanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2)   patologia ficatului
Stanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2) patologia ficatuluiRobin Cruise Jr.
 
Curs 10-histo-organe-limfoide-periferice
Curs 10-histo-organe-limfoide-perifericeCurs 10-histo-organe-limfoide-periferice
Curs 10-histo-organe-limfoide-perifericeCristina Draghita
 
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.Iuliana Pantiru
 
Compozitia chimica a organismului.ppt
Compozitia chimica a organismului.pptCompozitia chimica a organismului.ppt
Compozitia chimica a organismului.pptNicaAurelia3
 
Dokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecf
Dokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecfDokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecf
Dokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecfAdiSiAncaOrban
 
ap.cardio-vascular.pdf
ap.cardio-vascular.pdfap.cardio-vascular.pdf
ap.cardio-vascular.pdfAnaMaria839487
 
Micro raspuns
Micro raspunsMicro raspuns
Micro raspunsduma12
 

Similar a Fiziologie: Excreția renală (19)

Anatomie & Urologie: Rinichiul
Anatomie & Urologie: RinichiulAnatomie & Urologie: Rinichiul
Anatomie & Urologie: Rinichiul
 
Referat aparatul renal
Referat aparatul renalReferat aparatul renal
Referat aparatul renal
 
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdfAnatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
Anatonia funcțională a sistemelor limfatic și imunitar.pdf
 
Biochimia Sangelui (2) (1).pptx
Biochimia Sangelui (2) (1).pptxBiochimia Sangelui (2) (1).pptx
Biochimia Sangelui (2) (1).pptx
 
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de NefrologieSubiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
Subiecte rezolvate la examenul de Nefrologie
 
107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.ppt
107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.ppt107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.ppt
107510107-PATOLOGIA-FICATULUI7174085158476908324.ppt
 
Toate sistemele
Toate sistemeleToate sistemele
Toate sistemele
 
Sangele
SangeleSangele
Sangele
 
Sistemele organelor-corpului
Sistemele organelor-corpuluiSistemele organelor-corpului
Sistemele organelor-corpului
 
Inima umană
Inima umanăInima umană
Inima umană
 
Stanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2) patologia ficatului
Stanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2)   patologia ficatuluiStanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2)   patologia ficatului
Stanciu C - Gastro enterologie practica (vol 2) patologia ficatului
 
sângele.ppt
sângele.pptsângele.ppt
sângele.ppt
 
Bolile sangelui
Bolile sangeluiBolile sangelui
Bolile sangelui
 
Curs 10-histo-organe-limfoide-periferice
Curs 10-histo-organe-limfoide-perifericeCurs 10-histo-organe-limfoide-periferice
Curs 10-histo-organe-limfoide-periferice
 
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
 
Compozitia chimica a organismului.ppt
Compozitia chimica a organismului.pptCompozitia chimica a organismului.ppt
Compozitia chimica a organismului.ppt
 
Dokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecf
Dokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecfDokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecf
Dokumen.tips litiaza biliara-pdf-568126fda8ecf
 
ap.cardio-vascular.pdf
ap.cardio-vascular.pdfap.cardio-vascular.pdf
ap.cardio-vascular.pdf
 
Micro raspuns
Micro raspunsMicro raspuns
Micro raspuns
 

Más de Vyacheslav Moshin Jr

Contracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăContracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăVyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Vyacheslav Moshin Jr
 
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalScreening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalVyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeParazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeVyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeParazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeVyacheslav Moshin Jr
 
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideEndocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideVyacheslav Moshin Jr
 
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieSubiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieVyacheslav Moshin Jr
 
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeParazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeVyacheslav Moshin Jr
 
Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciVyacheslav Moshin Jr
 

Más de Vyacheslav Moshin Jr (20)

Agenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus CallosumAgenesis of the Corpus Callosum
Agenesis of the Corpus Callosum
 
Contracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și femininăContracepția masculină și feminină
Contracepția masculină și feminină
 
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
Subiecte rezolvate la examenul de Neurologie [REMASTERED]
 
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic PrenatalScreening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
Screening-ul și Diagnosticul Genetic Prenatal
 
Parazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: ToxoplasmozaParazitologie: Toxoplasmoza
Parazitologie: Toxoplasmoza
 
Parazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: RickettsiozeleParazitologie: Rickettsiozele
Parazitologie: Rickettsiozele
 
Parazitologie: malaria
Parazitologie: malariaParazitologie: malaria
Parazitologie: malaria
 
Parazitologie: holera
Parazitologie: holeraParazitologie: holera
Parazitologie: holera
 
Parazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia DuodenalisParazitologie: Giardia Duodenalis
Parazitologie: Giardia Duodenalis
 
Parazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragiceParazitologie: febrele hemoragice
Parazitologie: febrele hemoragice
 
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - NematodozeParazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Nematodoze
 
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - TrematodozeParazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Trematodoze
 
Endocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharatEndocrinologie: diabetul zaharat
Endocrinologie: diabetul zaharat
 
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroideEndocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
Endocrinologie: afecțiunile glandei tiroide
 
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de ReumatologieSubiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
Subiecte rezolvate la examenul de Reumatologie
 
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - CestodozeParazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
Parazitologie: Helmintiaze - Cestodoze
 
Anatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastriciAnatomie: structura pereților gastrici
Anatomie: structura pereților gastrici
 
Anatomie: rect
Anatomie: rectAnatomie: rect
Anatomie: rect
 
Anatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliarăAnatomie: vezica biliară
Anatomie: vezica biliară
 
Anatomie: Peritoneul
Anatomie: PeritoneulAnatomie: Peritoneul
Anatomie: Peritoneul
 

Fiziologie: Excreția renală

  • 1. Fiziologiaexcreției 1. Anatomia funcționalăa sistemului excretor.Excrețiarenală. Structura nefronului.Funcțiile rinichiului (excretorie,homeostatică,de epurare sanguină,metabolică,endocrină,fibrinolitică, termoreglatoare). Acestsistemeliminădeșeuriledinorganism, prinurină.Este alcătuitdindoi rinichi,douăcanale ale uretrei,vezicaurinară,doi mușchi sfincteri și uretră. Rinichii suntorganele lanivelul cărorase formează urina,iar căile urinare suntorganele care conducurinala exterior. Rinichii suntpereche,care pe lângăplămâni,intestine și piele,participălaeliminareadeșeurilor. Localizați de o parte și de altaa coloanei vertebrale.Suntde formaunorboabe de fasole,mărimea aprox.a unei bucăți de săpun de mărime medie.Culoare roșiatică,suprafațanetedăși lucioasă.Fiecare rinichi este acoperitlaexteriorde ocapsulăfibroasă,subcare se găsesc2 zone – corticalăși medulară. În cea medularădeosebim7-14formațiuni –piramide renale,care sunt alcătuite dintuburi colectoare și vase. Unitateade bază a rinichiului estenefronul (circa1mlnper rinichi),care este alcătuitdin4porțiuni: - corpusculul renal (Malpighi),glomerul vascularînconjuratde capsulaȘumleanski-Bowman; - parteaproximalăacanaliculului nefronului,conținetubul renal de ordinul I; - ansa Henle; - parteadistalăa canaliculului nefronului,conține tubiirenali contorți de ordinul II. Funcțiade bază a nefronului este de acurăța plasmasanguinăde substanțe inutile (ureea,acidul uricși urații etc).Pluslaasta, unele substanțe autendințade ase acumulaîn organismîn exces,iarnefronul este acel care menține raportul optim. Funcțiile rinichiului: - excretorie:înlăturareasubstanțelorinutiledinorganism, precumsubstanțe azotate rezultate dinurma metabolismului intermediar(uree,aciduric,creatinină),și substanțe neazotate (pigmențibiliari,resturi lipidice,resturi glucidice,fosfați,bicarbonați etc); - menține echilibrul acido-bazic,căci acizii se acumuleazămai frecventdecâtbazele,astfel rinichii menținacestraport(cu ajutorul amoniacului și cetoacizilor); - menține echilibrul osmotic,prineliminareasubstanțelortoxice,rinichii menținconstantăcompoziția mediului intern. Lamenținereaacestui echilibruparticipăși alte organe,acționândprinintermediul rinichiului,precum:hipotalamus,hipofiza,suprarenalaetc. - endocrină:rinichiul secretăsubstanțecuproprietăți de hormoni,precumrenina,prostaglandine,kinine biogene,eritropoietinaetc. - ReglareaTA - SintezaVit.Dactivă(calcitriol) - Gluconeogeneză(întimpul postului prelungit)
  • 2. 2. Formarea urinei.Permeabilitateamembranei filtrante.Presiuneaefectivăde filtrare.Debitul sanguin renal. Formareaurinei primare cuprinde 3procese: a) Ultrafiltrareaplasmeilanivel glomerular –procesdirijatde forțe fizice,înrezultatul căruia ~1/5 din plasmacare irigărinichii,trece prinmembranafiltrantăglomeruală,încavitateacapsulară; b) Reabsorbțiatubulară– procesprincare sunt recuperate anumite substanțe utile organismului,din ultrafiltratul glomerular,astfelse menține homeostazaplasmatică; c) Secrețiatubulară– procesinversreabsorbției,unelesubstanțedincapilareleperitubulare sunt transportate în lumenul tubului. Urina primarăeste filtratul dincapsulaBowmancare nueste altcevadecâtplasmasanguinăfără elementefigurateși proteine. Urina finalăse formeazăîn urmareabsorbției și secreției tubulare,atunci cândapa este absorbită aproape în totalmente, precumși electroliți,alte substanțe. Membranafiltrantăeste formatădin:endoteliucapilar,membranabazală,și epiteliul capsuleiBowman. Impermeabilitateamembraneicapilare (deși unii pori pottransportaproteine cumasămoleculară joasă), fațăde proteine determinăcreștereapresiunii oncotice intracapilare egalăcu32 mm/Hg (această presiune micșoreazăfiltrarea). Membranapoate fi traversatăde apă și cristaloizi,însămoleculeleproteicedifuzeazăcuatâtmai greu cu cât au dimensiuni mai mari. Glomerulul este vascularizatde arteraaferentă(ramurile arterei renaledinaortă),care se terminăcu a. eferentă.Aceastaformeazăa2-a rețeacapilară– capilarele peritubulare (dincorticalarenală).Patul capilaral glomerulului esteunpatcapilar de înaltă rezistență,iarcapilareleperitubulare de joasă rezistență.Presiuneaînartera aferentă –100 mm/Hg,Presiuneaînglomerul –60 mm/Hg,Presiuneaîn capilarele peritubulare –18-10 (13) mm/Hg,Vasa recta – 6 mm/Hg,Vene – 8 mm/Hg Debitul sanguin.Timpde 24 de h, prinrinichi trece aprox.160-180 de l de sânge (125 ml/min). Rinichii primesc20-25% dindebitul cardiacde repaus. Debitul sanguinrenal:1-2l/min(25%dindebitul cardiac) fluxul plasmaticrenal:650 ml/min(Htc~ 45%) rata de filtare glomerulara:125 ml/min(180 l/zi !) fracțiade filtrare ~20% Arterarenală,ramură a aortei abdominale,pătrundeprinhil şi apoi se împarte în ramuri interlobare,din care se desprindarterele arcuate şi arterele interlobulare,dincare provinarterioleleaferente,care se capilarizeazăformândglomerulul.Dupăce se regrupeazăînarteriole aferente,se capilarizeazădinnouîn jurul tubului şi se deschidînvenele interlobulare,apoi învenele arcuate. Inervaţiarenalăprovine dinplexul situatînhilul organului,formatînmajoritate dinfibre simpatice toraco-lombare,darşi dincâtevafibre parasimpatice venite prinnervul vag.
  • 3. 3. Funcția tubilorrenali.Reabsorbția tubulară. Reabsorbția de sodiuși de apă. Reabsorbția glucozei. Secrețiași excrețiatubulară. Secreția de ioni de potasiu. Secrețiade ioni de hidrogen.Secrețiade amoniac și sistemele tamponurinare.Excreția de acid uric. Tubii renali îndeplinesc2funcții majore: - economisescsubstanțele care aufostantrenate în cantități mari prinfiltrare glomerulară,darcare sunt necesare organismului.Acestprocesse numește reabsorbțiatubulară; - completeazăprocesulde depurare aorganismului,care începe lanivelulglomerulului.Are loc eliminareasubstanțelorstrăine,darși a unui grup restrânsde substanțe endogene care se cermai rapid eliminatedecâtopoate face însuși filtratul glomerular.Acestprocesreprezintăsecreția(excreția) tubulară. Reabsorbțiatubulară–procesul de trecere a unor constituențidinurinaprimarăîn torrentul sanguin prinfenomene de transportpasivși activ.Ceamai mare reabsorbție are locla nivelultubilorproximali (80%).Restul reabsorbției(19%) are locla nivelul tubilordistali,se desfășoarăînfuncție de necesitățile organismului (facultativă). La nivelultubilorproximali se reabsorb:glucoza,apa,Na+și cationi,acizi aminați,Cl-,HCO3-,PO43-,K+, uree etc. Reabsorbțiasodiului.Urinaprimarăconține sodiusubformăde NaCl,NaHCO3,NaH2PO4etc. Natriul este reabsorbitprinmecanismul activ,încanalele proximale(60-80%).Încaneleledistale,reabsorbția Na are loccontra gradientului de concentrație,înprezențaadenozintrifosfatazei. Reabsorbțiaapei.Însegmentul tubularproximal,reabsorbțiaactivăde sodiueste urmatăde o retroresorbție pasivă(80%),aapei.La nivelul anseiHenle se reabsorb6% dincantitateade apăfiltrată. Astfel,se reabsorbțiaapei se face doarla nivelul segmentului descendental ansei.Înschimb,lanivelul tubului contortdistal,9%dinapa filtratăse reabsorsb,iarîn tubul colector4%. Reabsorbțiaapei la nivelul tubului contortdistal și al tubilorcolectorise face înprezențaADH. Reabsorbțiaglucozei –are loc în tubii proximali,astfeleanuapare în urinafinală.Cantitateade glucoză dinsânge (glicemie),se mențineprinmecanisme nervoase și umoralelavalori constante –1 g/l. Secrețiași excrețiatubulară –sunt importante laanimalele care nuposedăglomerul. Laom, este reprezentatăde trecereadintorentul sanguinal vaselorperitubulare înlumenultubularaunorioni (H+, K+),a ureei,amoniacului,aciduluihipuric,substanțetoxice,medicamentoase. Prinprocesul de excreție-secreție are locîndepărtareaprincipalilorprodușitoxici dinplasmă. Secrețiade ioni de potasiu – lanivelul tubului contortdistal,estesecretatînurinălaschimbcu ionii de sodiu.Acestprocescontinuăși în tubul colector,fiindrezultatul unuigradientelectricridicat,realizatde reabsorbțiaactivăde Na+. EliminareaK+depinde de:concentrațiaintracelularăaK+, cantitateade sodiuce trebuie reabsorbită, necesitățile de excrețieaionilorde hidrogende către tubii renali,toleranțapentruionul de potasiu. Secrețiade ioni de hidrogen –are locde-alungul întregului tuburinifer. Dincantitateade ioni de H secretați către rinichi,80-85%, se eliminălanivelul tubuluicontortproximal.Capacitateatubului distal de a secretaioni de H este intermediarăîntre ceaa tubului proximal și acelui colector.
  • 4. Secrețiade amoniac.Unul dinmecanismeleprincipaleprincare rinichiul asigurămenținereaechilibrului acido-bazical organismuluieste constituitdinposibilitateatubilorrenalide asintetizaamoniacul și de a excretaacizii ca săruri de amoniu,economisindbazele fixe. Secrețiade amoniaceste cu atât mai mare,cu cât lichidul tubularconținemai puțini fosfați sau bicarbonați și cu cât reabsorbțiade Na+ este mai intensă,iarputereade secreție aK+mai limitată. Sistemele tamponurinare.Sistemul tamponfosfatdisodic-fosfatmonosodiceste cel mai important sistemtamponurinardatorităcantității sale crescute înlichidul tubular,câtși constantei sale de disociere,ceeace situeazăzonaoptimăde acțiune lanivelul pH-ului urinar.Întrucâtdoarunul dincei doi ioni de Na+ ai fosfatului disodiceste reabsorbitși înlocuitcuH+, se poate deduce că pH-ul fosfatului monosodicse situeazăsublimitafiziologicăapH-ului urinarlaom. Excrețiade acid uric Componental urinii ce contine azot.Acidrezultatdindegradareaacizilornucleici (adn si arn) ai organismului.acidul uriccontinutinsange este filtratde catre rinichi,care il eliminaprinurina.La subiectul sanatos,rinichii actioneazaastfelincatmentinuricemia(procentajul sangvinde aciduric) in limite acceptabile.Uneori,eliminarearenalaaacidului uriceste insuficientasauproducereasaeste excesiva(bolide sange,boli enzimatice ereditare),provocandohiperuricemie (procente anormal de ridicate de aciduric insange).Inacest caz, acidul urictinde sa precipite subformade cristale,ceeace poate declansacrize de guta,o litiazaurinarasau ambele concomitent. Acidul uricrezultadindegradareaacizilornucleici,reprezentand produsul finalal metabolismului purinelor.De lanivelulficatului,este transportatprin plasmalarinichi,unde estefiltratsi excretatintr- un procentde aproximativ70%.Restul de aciduric este eliminatsi degradatintractul gastrointestinal. Supraproductiade aciduric are locin urmatoarele situatii:catabolismexcesival acizilornucleici (guta), produceri si distrugeri masivede celule(leucemie) sauincapacitate de excretieaprodusului final (insuficientarenala)2. Hiperuricemiasi hipouricemianuconstituie bolipropriu-zise.Intimpce hiperuricemiaeste unfactorde risc metabolicsi poate stala bazaunor afectiuni,hipouricemiapoate indicaoconditie patologica neobservata6. 4. Concentrareași diluareaurinei.Sistemul contracurent. Rolul hormonului antidiureticînexcreția urinei concentrate. Reglarea renală a echilibrului hidro-mineral.Diurezaapoasă.Excesul de săruri. Urina. Eliminareaurinei – micțiunea. Rinichiul este capabilsăelaborezeurinăacărei densitate poate săvarieze înlimite foarte largi (1-1.5k), întrucât nu existăunmecanismactiv(energetic) al transportului apei,darîn același timp,orice mecanismosmotictrebuie săfie compatibil cuviațacelulelor. Rinichiul mentineosmolaritateatotalaacorpului inciudavariatiei aportului de lichidesaupierderilor extrarenale ale acestora. Principiul multiplicarii incontracurentfurnizeazabazele pentruconcentrarea sau diluareaurinei.AnsaHenle,prinfenomenul de multiplicare incontracurent,asiguracresterea tonicitatii de lanil cortico-medularpanalapapila.Urinaeste initial concentratainramul descendental ansei Henle prindifuziaapei inmedulara.Lanilul ramuluiascendentmedulargrosal ansei Henle,NaCI este reabsorbitprinmecanismeacti de transport.Acestsegmental nefronului esterelativimpermeabil pentruapa, deci osmolaritateainlumenultubularscade mai multdecatceadintesutul medular
  • 5. inconjurator.Candsecretiade vasopresinaeste redusahipotonicitateaurineitubulareeste mentinutasi la nilul tubuluidistal si colectordatoritapermeabilitatii scazute pentruapaale acestorsegmente.Cand nilul de vasopresinaeste crescutse mareste permeabilitateapentruapaaepiteliului tubului colector,ea difuzanddinlumenul tubular inmedularahipoosmo-tica(10).Nilurile de dilutie si concentrare ale urinii Tubul proximal.Osmolaritatea ultrafiltratuluiglomerulareste identicacucea a plasmei.intubul contort proximal are loco reabsorbtie izoosmoticaasolvitilorsi aapei.Transportul acestoraeste si activincazul Na (ATP-azaNa-K).Transportul apei laacestnil este pasivinfunctiede concentratiadirsilorsolviti. Aproximativdouatreimidinfiltratul glomerulareste reabsorbitlaacestnil. Ramul descendentsubtire al ansei Henle.Osmolaritateafluidului filtratcreste pe masuracoborarii spre medularadatoritadifuziei apei din lumenintr-uninterstitiuhipertonic.Laacestnil,datoritaactivitatii scazute a ATP-azei Na-Ktransportul activde ioni este redus. Ramul ascendentsubtire al ansei Henle.ina-ceastaregiuneocantitate redusade Na-CIeste reabsorbita prinmecanisme acti datoritacantitatii scazute de ATP-azaNa-K(4).Urinaeste diluatadeoarece efluxul de Na-CIdepaseste influxul de uree dinintersititiulmedular. Ramul ascendentgrosal ansei Henle.Laacestnil actioneazavasopresina,controlandpermeabilitateala apa. inramul ascendentgrosal ansei procesul de dilutie apare datoritareabsorbtieide Na,ca urmare a unei activitati crescute aATP-azei Na-Ksi aunei permeabilitati scazute pentruapa. Tubul colector.Concentratiafluidului care ajunge laacestnil este de aproximativ100 mOsm/kg. Permeabilitateamembranei pentruapaeste controlatade vasopresina. Vasarecta. Vasarecta furnizeazaunaranjamentpropice realizarii mecanismelorde difuzie in contracurentprincare solvitii suntreabsorbiti inramul ansei Henle si tubul colector.Acestmecanism este mai eficientcandfluxulsangvinspre medularaeste scazut.Candacestflux este crescutanormal capacitateade concentrare urinaraeste insuficienta. Hormonul antidiuretic(ADH,vasopresina) influențeazărinichii săreținăapa,astfel urinadevinemai concentrată.ADH intervine înajustareacantității de apăcare trebuie eliminatădinorganism.Doarlaom ADH intervine înreabsorbțiatubularăde apă. Vasopresina–activeazăhialuronidaza,care disociazăacidul hialuronic,ce întăreşte spaţiul intercelulelor în tuburile colectoare şi măreşte reabsorbţiaapei. Diurezaeste volumul de urinăeliminatîn24 h şi are valori cuprinse între 1,5-2 litri pe zi.Ea cuprinde o fracţie obligatorie de 500 ml şi o fracţie ajustabilăde 500-1500 ml.Cantitateade urinăeliminată depinde de:vârstă,greutate,temperaturamediului ambiantşi efortul fizicefectuat.Tulburările cantitative ale filtrării glomerulare sunt:poliuria,oliguriaşi anuria. Excesul de saruri poate fi adus si dinmediul extern:ape minerale consumatetimpindelungat,mai ales daca sunt vechi saualimente bogate inoxalatisauaciduric (viscere,icre,ciocolata).Precipitarile excesive de saruri aparinboli metabolice (diabet - oxalati,guta- aciduric),al unorboli intestinale (colite,paraziti - oxalati),al glandeiparatiroide(fosfati,oxalati) saual oaselor(fosfati).Si pH-ul urineiare influenta.Astfel,precipitarile suntfavorizatede aciditateamare a urinei (urati) saude scadereaaciditatii (fosfati,carbonati).Infectiileurinare,stazaurinarafavorizeazaprecipitarea.Chiarsi ereditateapoate aveaun rol.Colicile renalese exprimafunctie de locul undeeste piatra(lombare - inbazinet;vezicale -
  • 6. invezica;tipice - inuretere). Urina finalaeste unlichidlimpede,transparent,de culoare galben-deschisă,uşorsărataşi are o reacţie acidică, la omul sănătos. Compoziţiaurinei:90 %apa, uree şi acid uric (formatîn ficatîn urma degradării proteinelor),săruri minerale (care nu aufost utilizate de organism),medicamente. Micţiunea La umplereaveziciiurinare aparcontracţiile de micţiune care se suprapunpeste contracţiile de fond.Se excităreceptorii,mai alescei dinuretraposterioară.Stimuliisuntconduşi prinnerviipelvicispre porţiunile sacate ale măduvei spinării şi de aici pe cale parasimpaticăse întorcînapoi spre vezică.Acest reflex este controlatde măduvaspinării darpoate fi controlatşi de creier.Este centrul stimulatorsau inhibitordintrunchiul cerebral şi câţivacentri situaţi încortexul cerebral.Centrii superiori menţin reflexulde micţiuneparţial inhibatatunci cândmicţiuneanueste dorită.Ei previnmicţiuneachiarşi atunci când apare reflexul de micţiune,princontracţii tonice continueale sfincterului vazical extern. Când micţiuneaeste posibilăcentriicorticali ajutăcentrii sacraţi săiniţiezereflexulde micţiune. ANOMALIIDE MICŢIUNE: Vezicaurinarăatonă– apare ladistrugereafibrelornervoasesenzitive care transmitimpulsuri de la vezicălamăduva spinării şi împiedicăapariţiareflexului de micţiune. Vezicaurinarăautomată– apare la lezareamăduvei spinării deasuprasegmetelorsacrate,aparreflexe automate de micţiune care nusunt reglate de creier. 5. Reglareaactivității renale. Reglareanervoasă. Reglarea endocrină.Autoreglarea renală. Lucrul rinichiului apututfi calculatîn mod indirectprinconsumul de oxigenal acestuiași care la omeste de 10 cm3 O2/min.Acestconsumreprezintăocheltuialăde energie de aprox.60-180 cal/24h, adică 1/12 dinmetabolismulbazal,care este unconsumfoarte ridicat,luândîn considerare căgreutatea rinichiloreste 0.7%dinmasatotală a corpului. Reglareaactivităţii rinichilor. Vasopresina–activeazăhialuronidaza,care disociazăacidul hialuronic,ce întăreşte spaţiul intercelulelor în tuburile colectoare şi măreşte reabsorbţiaapei. Aldosteronul- reabs. Na+şi secreţiaK+ controlatăde ATP-azaNa/Kde la membranabazo-laterală Tiroxina– antagonistul vasopresinei,micşoreazăreabsorbţiaapei,creşte diureza. Parathormonul –creşte reabsorbţiaCa2+, Mg2+ şi scade reabsorbţiaP,stimuleazăeliminareaP. Adrenalina–în cantităţi mari provoacă vasoconstricţiarenală,creşte excreţiasubstanţelorazotate. Ureea– creşte cantitateade nefroni funcţioali şi respectivcantitateade urină. Renina– provoacă constricţiavenei eferente,creşte presiuneaînglomeruli şi creşte filtrarea. Sistemul nervosvegetativinfluențeazăactivitatearenală,se manifestăprinefecte vasomotorii.Intervine în modificareadiurezei. Rinichiul posedăvasomotricitate autonomă,încaz de secționare asplanhnicului,funcționalitatea glomerularăreapare.
  • 7. 6. Organele anexe pentruexcreție.Funcțiade excreție a tubului digestiv.Funcțiade excreție a glandelorsalivare.Funcția de excreție a plămânilor.Funcția de excreție a pielei. Tubul digestiv Secrețiasalivară– este produsul celortrei perechide glande salivare anexate cavității bucale.Aceste glande,fiindexocrine,își varsăprodușii laexteriorprintr-uncanal, pe suprafațaepitelialăabuco- faringelui. Glandele sunt:parotide submandibulare,sublinguale. Funcțiade excreție apielei –este asiguratăde glandelesebaceeși sudoripare. Secrețiasebacee Sebumul este produsulde excreție aacestorglande acinoase.Mecanismul de secreție esteholocrin, întreaga celulăsebacee și conținutul ei fiindeliminateînductul secretor.Sebogenezaeste unproces continuu.Rolul sebumului:barieră,protecție,înabsorbțiapercutanată,activitate antifungică,precursor al vitamineiD. Reglareasecrețieide sebumeste reglatăhormonal,de androgeni.Acțiuneahipofizei esteindirectă, datorităeliberăriide hormoni tropi hipofizari. Secrețiaeste influențatăde lipolizamicrobianăși tensiuneaintrafoliculară. Secrețiasudorală Este produsul glandelorsudoripare,care suntde 2 tipuri:ecrine și apocrine. Glandele sudoripare ecrine suntformate dintr-unglomerul secretor,situatprofunddermo-hipodermic, un conductsudoriferdermicși unul epidermic,care se deschidlasuprafațapielii prinorifiuciul por. Aceste glande suntrăspândite neuniformpe întreagasuprafațăa tegumentelor,înnr. de 2-5 mln.Au densitateaceamai mare pe palme și tălpi,fiindmai numeroase labărbat. Glandele sudoripare apocrine se aseamănăcucele ecrine,doarcăglomerulul estemai voluminos. Numărul este mai redus,suntdispuse înregiunile axilare,perineo-genitaleși lanivelulareolei mamare. Funcțional,glandelesudoripareecrine suntmerocrine,celulasecretoare rămânândintactă.Glandele apocrine au o secreție holomerocrină,oparte dincitoplasmacelulelorfiindeliminatăodatăcu produsul de secreție.
  • 8. 7. Aspecte clinice ale funcției de excreție.Utilizareadiureticelor.Explorareafuncțiilorrenale. Diureticelesuntsubstanțe care stimuleazăprocesulde formare aurinei.Aceste medicamente acționeazălanivelul rinichiului.Medicamentele dinacestăgrupăsuntfolosite pentrueliminarea excesuluide apăși sare în stările edematoaseprineliminareaunei urineabundente,bogate însare. Mecanismele de acțiune ale diureticelorse bazeazăpe influențareaschimburilorionice de lanivelul membranei glomerulareși tubulare. Mecanismde acțiune Diuretice de ansă Acționeazălanivelulsegmentuluiascendental ansei lui Henleinhibândreabsorbțiade Na+,K+,Cl-.Au un efectdiureticfoarte intenscrescândfoarte multeliminareade sare și apă.Aceste diuretice sunt folosite cel mai frecventcatratamentde urgențăîn edempulmonaracutși criza hipertensivă(pe cale intravenosă) saucatratamentcronic în insuficiențacardiacă,edeme. Exemple:Furosemid,Acidetacrinic,Bumetanid,Torsemid Diuretice tiazidice Acționeazălanivelulansei lui Henle împiedicândreabsorbțiade Na+și Cl- cu o creștere consecutivăa eliminării urinare de K+.Efectul diuretical tiazideloreste mai puținintensdecâtcel al diureticelorde ansă. Se administreazăcatratamentcronical insuficienței cardiace,hipertensiuniiarteriale,edemelor cardiace,renale sauhepatice. Exemple:Hidroclorotiazidă,Butizida,Metolazona Diuretice antialdosteronice Acționeazăprinblocareareceptorilorpentrualdosteron(Spironolactona),saucaantagoniști ai aldosteronului (Triamterenși amilorid) caurmare,scade reabsorbțiatubularăde Na+și scad eliminarea urinarăde K+. Suntindicate înstările de hiperaldosteronism. Exemple:Spironolactona,Amilorid,Triamteren Diuretice inhibitoareale anhidrazei carbonice Scade formareade acid carbonic,iar apoi scade disponibilul de ionide hidrogenpentruschimburile Na+/H+ la nivelul tubului contortdistal și lanivelul canaluluicolector. Exemplu:Acetazolamida Diuretice osmotice Substanțe care filtreazăglomerular,rămânînurină și reținechivalentul osmoticde apă.Provoacă eliminareaunei cantități mari de apă.Sareaeliminatăeste ușorcrescutăfațăde o eliminare normală. Exemple:Manitol,Uree,Izosorbid Efectasupra potasemiei
  • 9. Diuretice care eliminăpotasiu Puternic:tiazide Mediu:diuretice de ansă,inhibitorii anhidrazei carbonice Diuretice care reținpotasiu antialdosteronice competitive și de efect Intensitateaefectului diuretic Eficacitate mare:diuretice de ansă – furosemid Eficacitate medie:tiazide Eficacitate slabă:Inhibitorii anhidrazeicarbonice,Antagoniștii aldosteronului Durata acțiunii Durata scurtă(<6h):Diuretice de ansă(2-6h) Durată medie (6-24h):Tiazide:hidroclorotiazida,ciclopentiazida,butizida(8-12h) Antagonisti de efectai aldosteronului:triamteren(6-10h),amilorid(24h) Durată lungă(>24h) Tiazide :ciclotiazida(24-36h) Sulfonamideheterociclice :clortalidon,clopamid,indapamid(24-36h) Antagoniștii competitivi ai aldosteronului :spironolactona