1. Web 2.0, Biblioteca 2.0 şi Utilizatorul 2.0 în vizorul IFLA Eugenia Bejan, Director adjunct Biblioteca Naţională pentru Copii “Ion Creangă”

2. Subiectulesteabordatîn: Activităţi şi grupuri speciale IFLA Întruniri profesionale IFLA Publicaţii IFLA Alte activităţi

3. Activităţi şi grupuri speciale IFLA (1) Analizând documentele şi activităţile IFLA putem constata că acest subiect este în vizorul majorităţii secţiunilor, dar în mod special al secţiunilor Tehnologii informaţionale, Management şi marketing, Referinţe şi servicii informaţionale, Genealogie şi istorie locală, Cultura informaţională, Biblioteci pentru copii şi tineret, Biblioteci publice, Catalogare, Managementul cunoaşterii.

4. Activităţi şi grupuri speciale IFLA (2) În martie 2009 a fost creat un Grup special pe interese „Bibliotecile şi Web 2.0”, condus de Patrick Danowski de la Biblioteca de Stat din Berlin şi menţinut de Secţiunea Tehnologii informaţionale. Acest grup urmăreşte implicarea mai multor secţiuni IFLA în discutarea problemelor legate de Web 2.0 şi Biblioteca 2.0. Acest grup a avut planificată o sesiune în cadrul Conferinţei IFLA 2010 la Gothenburg, dar care, din motive necunoscute, a fost anulată.

5. Activităţi şi grupuri speciale IFLA (3) De asemenea, a fost abandonată ideea de a organiza o întrunire pre-conferinţă în Danemarca cu tema „Noua generaţie de utilizatori, noua generaţie de servicii, noua generaţie de specialişti în informaţie”.

6. Întruniri profesionale IFLA (1) Subiectul aplicării Web 2.0 în activitatea bibliotecilor a fost abordat la câteva întruniri profesionale IFLA. În cadrul Conferinţei IFLA 2009 a avut loc o întrunire-satelit la Florenţa cu genericul „Noi tendinţe în tehnologie: bibliotecile între Web 2.0, web-ul semantic şi tehnologia de căutare”, organizată de Secţiunea Tehnologii informaţionale. Comunicările prezentate la această întrunire au vizat în special subiecte legate de utilizarea principiilor Web 2.0 în cataloagele bibliotecilor, în bibliotecile digitale. S-a pus accentul pe implicarea utilizatorilor în indexare, adăugarea tag-urilor, plasarea link-urilor la alte surse. De exemplu, fişierele de autoritate din catalog să fie legate de datele din enciclopediile web.

7. Întruniri profesionale IFLA (2) Tot la Conferinţa IFLA 2009 din Milan a avut loc o sesiune cu tema „Promovarea moştenirii noastre culturale prin digitizare şi colaborare”, la care s-a menţionat importanţa utilizării instrumentelor Web 2.0, a tehnologiei Open Source şi a serviciilor reţelelor sociale în promovarea istoriei locale.

8. Întruniri profesionale IFLA (3) O altă sesiune de la această conferinţă a avut ca temă “Instrumente sociale computerizate pentru studiu şi răspândirea cunoştinţelor”. Participanţii au discutat despre gradul de utilizare a reţelelor sociale în diverse tipuri de biblioteci. S-au prezentat diverse căi de încurajare a utilizatorilor să facă schimb de cunoştinţe prin intermediul mecanismelor Web 2.0.

9. Întruniri profesionale IFLA (4) La Congresul Mondial al Bibliotecii şi Informaţiei, Conferinţa IFLA 2010 a avut loc sesiunea pre-conferinţă „Marketing-ul bibliotecilor în lumea Web 2.0” la Biblioteca Universităţii din Stockholm. Participanţii la această sesiune au examinat posibilităţile oferite de Web 2.0 în procesul de marketing al bibliotecii, accentul punându-se pe scopul principal – inovaţia în bibliotecă să fie determinată de utilizatori.

10. Întruniri profesionale IFLA (5) La Gothenburg a avut loc sesiunea Secţiunii Asia şi Oceania cu tema „Utilizarea reţelelor sociale în biblioteci şi alte organizaţii informaţionale din Asia şi Oceania”. Subiectele abordate au fost următoarele: Utilizarea reţelelor sociale în elaborarea strategiilor de dezvoltare a bibliotecilor, în determinarea necesităţilor utilizatorilor; Diseminarea cunoştinţelor prin intermediul reţelelor sociale; Promovarea informaţiei despre cum bibliotecile pot colabora cu alte instituţii.

11. Publicaţii IFLA (1) Ivan Chew „Web 2.0 andLibrary Services for Young Adults” [Web 2.0 şi servicii de bibliotecă pentru tineret] Este o publicaţie care îi introduce pe bibliotecari în tema Web 2.0 şi Social Media şi se adresează celor care doresc să utilizeze instrumentele de social media accesibile public în scopul acordării de servicii tinerilor din diverse tipuri de biblioteci: publice, şcolare, speciale şi universitare. Acest ghid practic răspunde la următoarele întrebări vizavi de fiecare instrument Web 2.0: „Ce este?”, „Cum se utilizează?”, „De ce se utilizează?” şi „Ce trebuie să avem în vedere când îl utilizăm?”.

12. Publicaţii IFLA (2) Autorul afirmă că Web 2.0 sau Social Media schimbă substanţial modalitatea de comunicare a bibliotecilor cu utilizatorii şi non-utilizatorii. El sugerează că este foarte important ca biblioteca să devină membru cheie al comunităţilor din Social Media. Acest document se referă în special la tineri, aceştia fiind cei care utilizează mai des Social Media, produc şi publică conţinuturi on-line, adică sunt exponenţii cei mai caracteristici ai Utilizatorului 2.0.

13. Publicaţii IFLA (3) Profilul tânărului utilizator 2.0, care poate fi reconstituit din această publicaţie, are următoarele caracteristici: Îşi doreşte o relaţie mai personală şi de la egal la egal cu adulţii. Comunicarea cu tinerii pe blog-uri şi pe reţelele sociale facilitează acest tip de comunicare. Bibliotecarii trebuie să permită tinerilor să comenteze cele postate de ei, să le răspundă la comentarii, să şi-i facă „Prieteni” pe reţelele sociale.

14. Publicaţii IFLA (4) Vrea ca cineva să-i aprecieze creaţiile, gândurile, ideile. Bibliotecarii trebuie să găsească blog-urile, profilurile tinerilor pe reţelele sociale (Facebook, Youtube, Flickr etc.) şi să comenteze, să aprecieze ceea ce postează tinerii. Aici îşi are locul şi recomandarea unor cărţi, resurse informaţionale, care i-ar ajuta în dezvoltarea pasiunii lor.

15. Publicaţii IFLA (5) Doreşte să primească răspunsuri cât mai rapid la întrebările pe care le are sau să obţină informaţie pentru rezolvarea unei probleme. Bibliotecarul ar putea să folosească chat-ul, mesageria instantanee, conferinţele video (Skype, Yahoo Messenger, Google Talk), prin care să ofere servicii de referinţe.

16. Publicaţii IFLA (6) Are diverse preferinţe, deseori foarte diferite de cele ale adulţilor, în domenii precum muzica, filmul, arta vizuală, tehnologiile informaţionale şi chiar literatura. Pentru ai cunoaşte aceste preferinţe bibliotecarul trebuie să-i urmărească pe tineri pe reţelele sociale, pe blog-uri.

17. Publicaţii IFLA (7) Îi place când este implicat şi consultat în anumite activităţi. Bibliotecarul îl poate implica în menţinerea unui blog, în crearea unei prezentări postate pe Slideshare, în crearea unui film despre bibliotecă şi pus pe Youtube, în elaborarea unor idei, texte folosind Google Docs, Wikis.

18. Alte activităţi (1) Premiul De GruyterSaur/IFLA pentru cercetare în 2011 se va acorda pentru cea mai bună lucrare la tema „Utilizarea şi utilizatorii bibliotecilor digitale”. Subtemele care pot fi abordate sunt: accesul la informaţia digitală; comportamentul utilizatorului în bibliotecile digitale; sporirea interactivităţii în bibliotecile digitale prin utilizarea tehnologiilor Web 2.0; deschiderea spre o comunitate mai largă prin bibliotecile digitale. Premiul este de 1000 euro.

19. Alte activităţi (2) Secţiunea IFLA pentru Management şi Marketing în colaborare cu Emerald a anunţat concursul pentru IFLA International Marketing Award 2011 (Premiul Internaţional IFLA pentru Marketing 2011). Organizatorii concursului au stabilit că sunt interesaţi în proiecte care se referă la marketing-ul: resurselor cu acoperire internaţională; resurselor electronice; în spaţiul virtual; la Web şi Biblioteca 2.0; culturii informaţiei; produselor şi serviciilor noi.

20. Concluzie IFLA încurajează utilizarea tehnologiilor Web 2.0 în diverse activităţi ale bibliotecii, orientate spre satisfacerea intereselor şi necesităţilor utilizatorilor, precum şi în scopul implicării utilizatorilor în crearea de conţinuturi, în determinarea serviciilor bibliotecilor şi în promovarea cunoştinţelor.