3. SECREŢIA SALIVARĂ
Structura glandelor salivare
Glandele salivare sunt reprezentate de glandele parotide,
submaxilare şi sublinguale, precum şi de glandele salivare mici
diseminate la nivelul mucoasei bucale. Au o structură tubulo-
acinoasă. Fiecare lobul este alcătuit din acini, ducte intercalate şi
ducte striate.
Celulele acinare secretoare sunt de două tipuri: seroase şi
mucoase.
Glandele parotide - seroase
Glandele submaxilare - mixte
Glandele sublinguale - mixte
Glandele micile glande - mucoase.
4.
5. Proprietăţi
Volumul salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi
Aspectul salivei este opalescent
pH-ul salivei este de 6,7 (5,6-8)
Compoziţia chimică a salivei
Saliva conţine
apă 99,5%
reziduu uscat 0,5% (substanţe anorganice 0,2% şi substanţe organice
0,3%)
Componente:
Amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat până la maltoză
trecând prin stadii intermediare de dextrine.
Mucinele salivare au rol în formarea bolului alimentar, asigură
masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon salivare.
Alţi constituenţi:
Imunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană.
Lizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
Natriul şi clorul
Substante anorganice: natriu, clor, potasiu, bicarbonatul, calciu, fluor.
6. Rol
digestiv
protectiv
antibacterian
de stimulare a receptorilor gustativi
în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-
bazic.
excretor pentru: metaboliţi (uree, amoniac), substanţe
toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină)
7. Mecanismul elaborării salivei
Saliva se formează în două etape:
acinii elaborează saliva primară
ductele salivare au loc procese de secreţie şi
reabsorbţie.
Funcţiile acinilor glandelor salivare
Saliva primară se formează prin mecanism
predominant pasiv (filtrarea apei), dar şi prin
mecanism activ pentru unii ioni.
Secreţia primară conţine amilază şi/sau mucină într-o
soluţie ionică cu concentraţie asemănătoare cu cea a
lichidului extracelular. Celulele acinare conţin
granulaţii de zimogen, localizate la polul apical.
Saliva primară este izotonă are o compoziţie similară
cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraţia K+ este
mai mare decât în plasmă.
8. REGLAREA SECREŢIE
Reglarea se face prin mecanism nervos:nervos
Inervaţia parasimpatică
- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte → nerv VII
- gl P: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX
gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX
Inervaţia simpatică
- origine: coarne lat.măduvă T1-T4 → gg. cervical sup.→ gl.
salivare
Rol
stimularea parasimpaticului ⇒ secreţie salivară ↑ apoasă
stimularea simpaticului ⇒ secreţie salivară ↓ vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
9. Stimularea secreţiei se face prin
mecanisme reflexe
1. NECONDIŢIONATE
•contactul cu mucoasa gustativă a limbii
•contactul cu mucoasa bucală şi dinţii
•contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag
2. CONDIŢIONATE
vederea + mirosul + evocarea alimentelor ⇒ secreţie salivară ↑
si
INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei
10. SECREŢIA GASTRICĂ
Proprietăţi
lichid incolor, limpede sau uşor opalescent
pH foarte acid datorită conţinutului în HCl.
Volum mediu zilnic = 1,2-1,5 l.
Compoziţie
Sucul gastric
apă (99%)
substanţe solide (1%): organice si anorganice.
11. Mucoasa gastrică – glande gastrice
1. Celule producătoare de mucus
(zona gâtului glandelor)
2. Celule parietale (oxintice) → HCl
(glande fundice)
3. Celule zimogene (principale) → pepsină
4. Celule endocrine
(ex. în zona antrală: celule G → gastrină )
