1. FIZIOLOGIA
APARATULUI
DIGESTIV

2. SECREŢIILE DIGESTIVE
 SALIVA
 SUC GASTRIC
 SUC PANCREATIC
 BILA
 SUC INTESTINAL

3. SECREŢIA SALIVARĂ
Structura glandelor salivare
 Glandele salivare sunt reprezentate de glandele parotide,
submaxilare şi sublinguale, precum şi de glandele salivare mici
diseminate la nivelul mucoasei bucale. Au o structură tubulo-
acinoasă. Fiecare lobul este alcătuit din acini, ducte intercalate şi
ducte striate.
 Celulele acinare secretoare sunt de două tipuri: seroase şi
mucoase.
 Glandele parotide - seroase
 Glandele submaxilare - mixte
 Glandele sublinguale - mixte
 Glandele micile glande - mucoase.

5. Proprietăţi
 Volumul salivei este de aproximativ 1-1,5 l/zi
 Aspectul salivei este opalescent
 pH-ul salivei este de 6,7 (5,6-8)
Compoziţia chimică a salivei
 Saliva conţine
 apă 99,5%
 reziduu uscat 0,5% (substanţe anorganice 0,2% şi substanţe organice
0,3%)
 Componente:
 Amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat până la maltoză
trecând prin stadii intermediare de dextrine.
 Mucinele salivare au rol în formarea bolului alimentar, asigură
masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon salivare.
 Alţi constituenţi:
 Imunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană.
 Lizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
 Tiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
 Natriul şi clorul
 Substante anorganice: natriu, clor, potasiu, bicarbonatul, calciu, fluor.

6. Rol
 digestiv
 protectiv
 antibacterian
 de stimulare a receptorilor gustativi
 în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-
bazic.
 excretor pentru: metaboliţi (uree, amoniac), substanţe
toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină)

7. Mecanismul elaborării salivei
 Saliva se formează în două etape:
 acinii elaborează saliva primară
 ductele salivare au loc procese de secreţie şi
reabsorbţie.
Funcţiile acinilor glandelor salivare
 Saliva primară se formează prin mecanism
predominant pasiv (filtrarea apei), dar şi prin
mecanism activ pentru unii ioni.
 Secreţia primară conţine amilază şi/sau mucină într-o
soluţie ionică cu concentraţie asemănătoare cu cea a
lichidului extracelular. Celulele acinare conţin
granulaţii de zimogen, localizate la polul apical.
 Saliva primară este izotonă are o compoziţie similară
cu un ultrafiltrat plasmatic, dar concentraţia K+ este
mai mare decât în plasmă.

8. REGLAREA SECREŢIE
Reglarea se face prin mecanism nervos:nervos
Inervaţia parasimpatică
 - gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte → nerv VII
 - gl P: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX
 gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX
Inervaţia simpatică
 - origine: coarne lat.măduvă T1-T4 → gg. cervical sup.→ gl.
salivare
Rol
 stimularea parasimpaticului ⇒ secreţie salivară ↑ apoasă
 stimularea simpaticului ⇒ secreţie salivară ↓ vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim

9. Stimularea secreţiei se face prin
mecanisme reflexe
1. NECONDIŢIONATE
•contactul cu mucoasa gustativă a limbii
•contactul cu mucoasa bucală şi dinţii
•contactul cu mucoasa laringe, faringe, esofag
2. CONDIŢIONATE
vederea + mirosul + evocarea alimentelor ⇒ secreţie salivară ↑
si
INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei

10. SECREŢIA GASTRICĂ
Proprietăţi
 lichid incolor, limpede sau uşor opalescent
 pH foarte acid datorită conţinutului în HCl.
 Volum mediu zilnic = 1,2-1,5 l.
Compoziţie
Sucul gastric
apă (99%)
substanţe solide (1%): organice si anorganice.

11. Mucoasa gastrică – glande gastrice
1. Celule producătoare de mucus
(zona gâtului glandelor)
2. Celule parietale (oxintice) → HCl
(glande fundice)
3. Celule zimogene (principale) → pepsină
4. Celule endocrine
(ex. în zona antrală: celule G → gastrină )