1. Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

2. Apa pură este un lichid fără miros şi gust, are o nuanţă albăstruie şi poate
fi găsită în pământ în straturi la o adâncime considerabilă.
Apa este una dintre cele mai
răspândite substanţe în natură,
mai ales în stare lichidă - formă în
care acoperă mai mult de 2/3 din
suprafaţa globului terestru,
alcătuind apele de suprafaţă.
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
APA este cea
mai cunoscută
substanţă pe
Pământ

3. Solidă
zăpadă
gheaţă
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
În natură apa se
găseşte în trei stări
de agregare.

4. râuri, mări, oceane
izvoare
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
Lichidă

5. Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
Gazoasă (vapori de apă)

6. Evaporarea - vaporizare la suprafaţa lichidului
- are loc la orice temperatură
- viteza de evaporare creşte cu temperatura şi
depinde de viteza curenţilor de aer din atmosferă
Fierberea - vaporizare în toată masa
lichidului
Temperatura de fierbere:
- depinde de presiunea exterioară
- la presiune atmosferică normală
apa fierbe la 100° C
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
APA poate trece
din stare lichidă în
stare gazoasă şi
invers.

7. Ploaia se formează când norii
trec prin straturile reci de aer,
iar vaporii se condensează şi
cad pe pământ.
Roua se formează în timpul nopţilor senine de
vară. Dimineaţa când temperatura este mai scazută,
vaporii de apă atingând corpurile se condensează
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

8. Bruma apare în nopţile reci de toamnă şi primăvara
când corpurile de pe pământ se răcesc mult. Vaporii
de apă care vin în contact cu aceste corpuri se
condensează, iar picăturile de apă îngheaţă
Ceaţa se formează în zilele reci
când vaporii de apă se condensează
foarte aproape de pământ
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

9. - la presiune atmosferică normală
gheaţa se topeşte la 0° C
- temperatura de topire scade odată cu
creşterea presiunii
- pentru apă volumul creşte prin topire
Topirea ghetarilor
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
APA poate trece
din stare solidă în
stare lichidă şi
invers.

10. Mărimi fizice
caracteristice apei
 Masa molară - masa unui mol de apă,  = 18 g/mol
 Căldura specifică - căldura necesară unui kilogram de apă
pentru a-i modifica temperatura cu un grad, capa = 4181,6 J/kg K,
la temperatura de 20ºC
T
m
Q
c


 Căldura latentă specifică de vaporizare - căldura necesară unui
kilogram de apă pentru a se vaporiza, vap = 2256,67 kJ/kg, la
temperatura de 100 ºC
m
Qv
v 

 Căldura latentă specifică de topire - căldura necesară unui kilogram
de gheaţă pentru a se topi, gheata = 335 kJ/kg, la temperatura de 0ºC
m
Qt
t 
 [  ]SI = J/kg
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

11. t0C 0 4 10 15

(g/cm3)
0,9998 1,0000 0,9997 0,9991
Densitatea apei variază în funcţie
de temperatură
Densitatea apei pure are un maxim egal cu 1g/cm3 la temperatura de 4°C
[  ]SI =kg/m3
Densitatea - raportul dintre masa şi volumul apei.
V
m


t





1
0
Densitatea variază cu
temperatura:
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara

12. reflexia
refracţia
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
Dacă razele de
lumină ajung pe
apă are loc
reflexia şi
refracţia luminii.

13. Hidrocentrala - Portile de Fier
Hidrocentrala - Vidraru
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
APA este izvor
hidroenergic,
energia râurilor
este transformată
de hidrocentrale în
energie electrică.

14. Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean, Timişoara
NU poluaţi apa !