Evoluţia cataloagelor - de la tradiţie - la modernitate

1. De la cataloagele tradiţionale –
la performanţele sistemelor
informaţionale integrate de
bibliotecă
Alla Panici,
director adjunct SIBIMOL,
BNRM, 2009, Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic cu genericul
“Anul promovării imaginii bibliotecii publice în comunitate”

2. Tom Delsey:
“capacitatea noilor tehnologii şi viteza cu care
informaţia poate fi procesată sunt de multe ori mai
mari decât au fost cu numai 20 de ani în urma.
Convergenţa tehnologiilor de calculator şi
telecomunicaţie au deschis noi căi pentru progres
şi inovaţie. Procesarea informaţiei şi comunicarea
datelor nu se mai operează numai la nivel local sau
sectorial. Sistemele electronice deschise devin o
realitate, se pun în funcţie reţelele mondiale ce
interconectează resursele de informaţie pe plan
internaţional, dincolo de orice frontiera.”

3. Evoluţia regulilor de catalogare şi
procesului de organizare a cataloagelor
 1674 - Thomas Hyde, orientalist şi traducător, custode
ştiinţific la Biblioteca din Oxford, Anglia, elaborează
catalogul Bibliotecii Bodleiane de la Oxford, în care Hyde
aplică principiul sistematizării materialelor la numele
autorului –
 1738 - tot în catalogul Bibliotecii Bodleiane, publicat în
1738, ediţiile aceleiaşi lucrări au fost sistematizate şi
sortate întâi după limbă şi apoi cronologic
 elaborarea primelor norme de catalogare, care au fost
stabilite de Sir Anthony Panizzi (1839) şi Charles Ami
Cutter (1876);
 stabilirea setului de Principii a istoricei Conferinţe de la
Paris din 1961:

4.  elaborarea tehnologiilor şi metodelor de catalogare şi
creare a cataloagelor în epoca modernă şi contemporană :
 emiterea primelor ISBD şi publicarea normelor
ISBD actualizate - ediţia din 2007;
 publicarea formatelor MARC21 şi UNIMARC -
ediţia a 3-a/ 2008;
 publicarea Principiilor Internaţionale de Catalogare,
varianta finală, emise de IFLA în 2009 şi bazate
integral pe modelul conceptual FRBR (după
publicarea primei variante a Declaraţiei Principiilor
Internaţionale de catalogare de la Frankfurt, 2004),

5. Particularităţi comune normelor şi
regulilor de catalogare:
 stabilirea elementelor specifice, care dau intrarea în
catalog (punctele de acces autorizate şi punctele de acces
necontrolate, cota);
 determinarea elementelor de identificare a documentului
prin mijloace specifice, cerute de procesul de automatizare
(coduri) – în actualitate
 definirea conţinutului înregistrării bibliografice:
 descrierea bibliografică propriu-zisă a publicaţiei
 punctele de acces

6. Schimbări calitative, create de procesul
informatizării
 schimbarea radicală a purtătorului de informaţie:
schimbarea suportului material al catalogului: de la
suportul fizic – la înregistrarea bibliografică digitală,
 crearea fişierelor de autoritate, care au fost gândite în
scopul structurării mai eficiente a informaţiei în instituţiile,
care produc mari baze de metadate, problema structurării
informaţiei şi selectării formatului în care această
informaţie să fie păstrată rămânând actuală în permanenţă
 facilitarea proceselor de catalogare şi indexare a resurselor
informaţionale

7. Beneficii în activitatea bibliotecilor, oferite de
sistemele corporative
 completarea corporativă a resurselor proprii
 catalogare corporativă curentă
OCLC (Online Computer Library Center), fondat în 1967 în
Ohio, SUA http://www.oclc.org/global/default.htm
 RLIN (Research Libraries Information Network: reţea,
dezvoltată din 1974 de RLG - Research Libraries Group, SUA
http://www.library.arizona.edu/help/tutorials/unionlists/rlin.htm
l),
 ABES (l’Agence Bibliographique de l’Enseignement
Supérieur, care a creat SUDOC : Système Universitaire de
Documentation – catalog colectiv al centrelor de documentare
şi informare a instituţiilor ştiinţifice şi superioare de învăţământ
din Franţa, care de asemenea îşi prezintă produsele în
WorldCat, în acelaşi timp fiind parte componentă a catalogului
Colectiv al Franţei
http://ccfr.bnf.fr/portailccfr/servlet/LoginServlet
 servirea corporativă a utilizatorilor.

8. Performanţe, asigurate de sistemele
integrate de bibliotecă:
 revizuirea politicii de completare a colecţiilor, prin
distribuţia colectării şi conservării resurselor
informaţionale între bibliotecile-participante la sistem, ce
va crea condiţii reale de economisire a resurselor
financiare;
 asigurarea accesului la baza de date comună a
sistemului corporativ de bibliotecă, inclusiv şi a
bibliotecilor mari, chiar şi pentru utilizatorii celor mai
îndepărtate raioane;
 reducerea cheltuielilor de catalogare, graţie lichidării
dublării proceselor de prelucrare a resurselor
informaţionale, care în condiţiile aplicării tehnologiilor
autonome, sunt considerabile şi au o tendinţă stabilă de
creştere;

9.  crearea condiţiilor favorabile pentru prestarea serviciilor
noi de bibliotecă: executarea comenzilor şi prestarea on-
line a resurselor informaţionale, extinderea ariei surselor
de informare.
Concluzii:
Sistemele informaţionale integrate de bibliotecă creează
condiţii reale pentru:
 reducerea cheltuielilor pentru completarea colecţiilor;
 reducerea timpului şi eforturilor de prelucrare a resurselor
informaţionale achiziţionate;
 prestarea operativă a informaţiei utilizatorilor la scară net
superioară celei tradiţionale.

10. Mulţumesc pentru atenţie.
Succese în activitate!