education

1. Capitolul EPOCA MODERNĂ - 1. Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române 2. Regele Carol I și independența României
1. Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române
 Al. I. Cuza - s-a născut în sudul Moldovei, într-o veche familie de boieri; Al. I. Cuza a murit în anul 1873, în Heidelberg și
(Germania). este înmormântat în biserica Trei Ierarhi din Iași.
- a studiat la Iași și la Paris;
- a participat la revoluția din 1848, în Moldova Elena Cuza a murit la Piatra Neamț și a fost
 Elena Cuza (soția) - cunoscută ca Elena Doamna s-a născut la Iași. înmormântată la Solești, județul Vaslui.
 avea o fire retrasă și stângace, opusă soțului ei.
 Pentru împlinirea celei mai arzătoare dorinţe a românilor, care era unirea într-un singur stat era nevoie de aliaţi puternici, deoarece Imperiul
Otoman se împotrivea din răsputeri acestui fapt.
 Marile puteri din Europa au hotărât să ceară românilor să- şi exprime
părerea despre unire, prin divanurile ad- hoc, adică adunări ale reprezentanţilor ţăranilor, boierilor, lucrătorilor din oraşe, intelectualilor.
 Aceste adunări au arătat că românii doreau unirea, dar Marile Puteri au hotărât o unire formală sub numele de Principatele Unite ale
Moldovei şi Valahiei
 Se prevedea existenţa a 2 domni, 2 guverne, 2 Adunări legislative, dar nu se interzicea alegerea aceleiaşi persoane ca domn în Moldova şi
în Ţara Românească.
 La 5 ianuarie 1859 a devenit domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859, a fost ales domnitor și în Țara Românească.
 Prin alegerea a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în ambele principate, românii au reușit să obțină unirea Moldovei cu Țara Românească.
 A stabilit capitala la București.
 Tricolorul a devenit steagul României, pe steagul României erau reprezentați zimbrul și vulturul.
 A aprobat legea învățământului primar obligatoriu și gratuit, a înființat universitățile din Iași și București

2. Capitolul EPOCA MODERNĂ - 1. Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române 2. Regele Carol I și independența României
2. Regele Carol I (n. 1839- d. 1914) și independența României
- Carol I era un principe german din familia Hohenzollern, care se înrudea cu regele Prusiei, dar și cu împăratul Franței. Era un om serios,
simplu, ordonat, cu simțul datoriei, care își dorea să introducă și în România lucrurile noi și moderne din țările apusene.
- A condus țara ca domnitor între 1866 și 1914. În timpul domniei sale s-a adoptat prima Constituție românească (1866), după modelul celei
belgiene care a permis dezvoltarea și modernizarea țării. S-a preocupat personal de pregătirea ofițerilor și de înzestrarea armatei cu armament
nou și modern.
- După abdicarea lui Cuza, politicienii s-au gândit să atragă sprijinul marilor puteri prin numirea ca domnitor al României a unui principe
străin, în persoana lui Carol I (10 mai 1866).
- Prin această apropiere de principalele case dinastice europene, românii urmăreau obținerea independenței într-o perioadă de criză a Imperiului Otoman, pe
teritoriul căruia izbucniseră revolte ale popoarelor subjugate, toate dorind același lucru – eliberarea de sub dominația otomană.
Modernizarea României
- În timpul domniei sale s-a dezvoltat industria datorită construirii unui număr mare de fabrici și a extragerii petrolului. În anul 1865 s-a început
construcția primei linii de cale ferată din România, București-Giurgiu, care s-a finalizat în 1869.
- S-a inaugurat Gara de Nord din București.
- A fost fondată Banca Națională a României și s-a construit impresionantul pod peste Dunăre, la Cernavodă.
- S-au întemeiat școli de medicină umană, veterinară și de farmacie și a fost organizat serviciul de ambulanțe.
- Orașele s-au dezvoltat prin introducerea iluminatului electric, a încălzirii cu gaz și a mijloacelor de transport în comun (tramvaiul).
- Comunicarea a devenit mai ușoară prin introducerea telefonului.
- Cultura a înflorit, iar în acea perioadă, au trăit marii scriitori români, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale.
Participarea la Războiul de Independență (1877 – 1878)
- În anul 1877, Rusia s-a implicat în susținerea luptei popoarelor din Imperiul Otoman, iar România a încheiat o
înțelegere cu aceasta prin care permitea trecerea trupelor rusești pe teritoriul românesc. La 9 mai 1877, România
și-a proclamat independența. Eroismul ostașilor români la Plevna, Grivița, Rahova, Vidin și Smârdan i-au adus
independența mult visată, recunoscută și de marile puteri în cadrul Congresului de la Berlin (iunie – iulie 1978).
- Astfel, România a devenit o țară suverană, cu drepturi depline în relațiile internaționale, obținând totodată un
vechi teritoriu românesc, Dobrogea.
Fig. 1 Atacul de la Smârdan
Fig. 2 Cucerirea redutei Grivița