2. Testele de personalitate - obiective
Abordarea dimensională
• Abordarea dimensională defineşte un număr de dimensiuni comportamentale
dispuse gradat pe un continuum şi identifică diferentele individuale drept
variaţii cantitative de-a lungul acestui continuum.
• Aceasta abordare reprezinta o alternativa la abordarea categoriala,
perspectiva conform careia tulburarile de personalitate reprezinta variante
dezadaptative ale trasaturilor de personalitate care trec imperceptibil in
normalitate, precum si una intr-alta.
• Au existat multe tentative diferite de a identifica cele mai fundamentale
dimensiuni care se afla la baza intregului domeniu al functionarii personalitatii
normale si patologice si de a le grupa in modele cu ajutorul analizei factoriale.
• Aceste modele recunosc faptul ca fiecare din noi are multiple trăsături de
personalitate mai mult sau mai putin intense si adaptative, ce variază
cantitativ, cu semnificatii diferite in situaţii diferite, nu trasaturi de
personalitate prezente sau absente.
• Preocupati de identificarea unui suport biologic pentru trasaturile de
personalitate numerosi psihologi, cercetatori si clinicieni, au elaborat modele
psihobiologice ale personalitatii, cunoscute ca modele dimensionale.
3. Testele de personalitate - obiective
Abordarea dimensională
• Cele mai cunoscute sunt modelele propuse de:
– Millon (1987) – MCMI (Inventarul Clinic Multiaxial Millon)
– Eysenck (1965,1991) – EPQ (Eysenck Personality
Questionnaire) - P, E, N
– Costa & McCrae (1992) – NEO-PI (Big five Model of
Personality) – N, E, O, A, C
– Cloninger (1987, 1994) – TCI (Seven Factor Model)
– Liveseley (2005) – DAPP-BQ
– Institutul Karolinska – KSP
4. Big five model of personality
• Adepţii teoriei trăsăsturilor, folosind analiza
factorială, au ajuns la un consens afirmând că în
definirea personalităţii sunt implicati 5 factori de
bază.
• Componentele acestui model al personalităţii sunt:
– Neuroticismul
– Extroversiunea
– Francheţea sau caracterul deschis (openess)
– Caracterul agreabil
– Conştiinciozitatea
5. Big five model of personality
• Neuroticismul:
– Persoanele cu scoruri ridicate la evaluarea acestui factor sunt
predispuse să reacţioneze prin anxietate la multiple situaţii.
– Ele sunt susceptibile să trăiască emoţiile negative ale altor
persoane precum mânia sau depresia, au vulnerabilitate
crescută la stres şi sunt înclinate să prezinte idei nerealiste
despre propria lor persoană.
• Extroversiunea:
– Extroverţii se caracterizează prin faptul că le plac alte
persoane, le place să participe la reuniuni sociale şi tind să fie
activi, bine dispuşi şi agreabili.
– Introverţi sunt calculati, distanţi, independenţi, rezervati din
punct de vedere emotional.
6. Big five model of personality
• Francheţea:
– O persoană deschisă se caracterizează prin imaginaţie activă,
este preocupată de lucrurile din jur, este curioasă din punct
de vedere intelectual şi receptivă la trăirile interioare şi
exterioare.
– Se corelează direct cu intensitatea emoţiilor.
– Cei cu nivel scăzut de francheţe sunt convenţionali, plictisiţi,
fără chef, cu interese puţine.
• Caracterul agreabil:
– Constă în orientarea pozitivă sau negativă a persoanei faţă de
ceilalţi.
– Persoanele agreabile sunt dornice să-i ajute pe cei din jur şi
aşteaptă să fie tratate cu simpatie şi cooperare din partea
acestora.
– Cinismul, suspiciozitatea şi lipsa de cooperare caracterizează
persoanele cu caracter agreabil scăzut.
7. Big five model of personality
• Conştiinciozitatea:
– Conştiinciozitatea ridicată se reflectă în persistenţa de a
realiza sarcini de importanţă crescută.
– Persoanele conştiincioase sunt demne de încredere, iar când
promit ceva se ţin de cuvânt.
– Persoanele cu scor foarte înalt la această dimensiune tind să
fie foarte exacte în atitudinile lor, aceasta fiind o trăsătură ce
predispune la tulburări din spectrul obsesiv-compulsiv.
– Scorurile scăzute la acest factor sunt caracteristice
persoanelor indisciplinate, lipsite de orice ţel şi nedemne de
încredere.
8. Big five model of personality
Factor Trăsături DSM-IV Exemplu
Neuroticism Anxietate, Ostilitate, Depresie,
Sfială, Timiditate, Impulsivitate,
Vulnerabilitate
↑ în borderline
↓ în schizoid
Extraversiune Căldură, Sociabilitate, Afirmare,
Insistenţă Energic, activism,
Căutarea noutăţii, Emoţii pozitive
↑ în histrionic
↓ în evitant
Francheţe Fantezie, Estetică, Sentimental,
Acţiuni, Idei, Valori
↑ în schizotipal
↓ în paranoid
Agreabilitate/
Amabilitate
Încredere, Sinceritate, Cinste,
Altruism, Obedienţă, Modestie,
Sensibilitate,, Tandreţe
↑ în dependent
↓ în narcisic
Conştiinciozitate Competitivitate, Ordine, Simţul
datoriei, Sârguincios,
Autodisciplinat, Prudent
↑ în obsesiv-compulsiv
↓ în antisocial
9. Big five model of personality
• Paul Costa şi Robert McCrae au realizat un test de
personalitate cunoscut ca NEO-PI, test prin aplicarea
căruia se obţin scoruri pentru cele cinci dimensiuni
bazale (N, E, O, A, C).
• Autorii acestui test susţin că el poate fi utilizat pentru
completarea diagnosticului tulburărilor de
personalitate şi mai ales pentru stabilirea tipului de
psihoterapie adecvat fiecărui caz.
– Persoanele cu scor ridicat la extroversie vor prefera terapia
de grup, în timp ce persoanele introvertite vor fi mai uşor
de abordat în cadrul terapiei individuale.
10. Cloninger’s Seven Factor Model
• Cloninger (1987, 1994) propune un model dimensional al
personalităţii pe care îl numeşte biopsihosocial.
• După el personalitatea poate fi descompusă în două
dimensiuni psihobiologice distincte: temperament şi caracter.
• Temperamentul
– Este nucleul emoţional al personalităţii, fiind relaţionat mai ales cu
structurile limbice şi striate, dependent astfel de un sistem mnezic
perceptual cu proiecţie predominant subcorticală, la nivelul
structurilor de decodare a informaţiei vizuo-spaţiale şi a valenţelor
afective.
– Este în bună măsură transmis genetic şi este stabil de-a lungul vieţii
indiferent de contextul cultural şi de învăţarea socială.
– Este considerat un soi de infrastructură, fiind conceptualizat drept
“nucleul tare”, din care şi în jurul căruia se construieşte personalitatea.
11. Cloninger’s Seven Factor Model
• Rothbart (1987) consideră personalitatea noului-nascut ca
fiind dată de temperament căruia i se adaugă în timp:
– conceptul de sine, conceptualizări ale celorlalţi indivizi, reprezentări
ale lumii fizice.
– concepte, scheme şi naraţiuni personale vizând relaţiile dintre propria
persoană şi restul lumii (sociale şi non-sociale)
– adaptări cognitive la lumea socială, inclusiv strategii de coping.
• Trecerea de la temperament la personalitate ar fi dobândită
ca urmare a maturizării individului şi a interacţiunii sale cu
mediul, prin parcurgerea traseului de la
acţiune/comportament la reprezentare.
12. Cloninger’s Seven Factor Model
• După Svrakic (1996) caracterul dă măsura specificităţii individuale la
nivelul relaţiilor sine-obiect care se dezvoltă stadial ca rezultat al
interacţiunilor non-lineare dintre temperament, mediul familiar şi
experienţele de viaţă personale.
• Caracterul sau nucleul conceptual ar fi legat de sistemul mnezic
conceptual implicând proiecţiile cortico-limbice-diencefalice, care sunt
substratul procesării conştiente a înţelesului simbolic şi deprinderii
conceptelor.
– Astfel, dpdv al sistemelor neurale implicate, caracterul este mai degrabă legat
de funcţionarea neocortexului şi a hipocampului.
– Conform actualelor cercetări, dezvoltarea caracterului poate fi
operaţionalizată prin procese simbolice abstracte, cum ar fi comportamentul
autodirectionat (ex. responsabilitate, orientare, disciplină), cooperare socială
empatică şi invenţia simbolică creativă.
– Formaţiunea hipocampică şi neocortexul cerebral sunt esenţiale pentru
encodarea unor asemenea reprezentări conceptuale, simbolice ale experienţei
13. Cloninger’s Seven Factor Model
• Temperamentul conform viziunii lui Cloninger este definit prin patru trăsături
(dimensiuni):
– Căutarea noutăţii:
• Se referă la răspunsul individului faţă de stimuli noi.
• Răspunsul comportamental principal este o activitate exploratorie în căutarea unei
recompense potenţiale şi de evitare activă a monotoniei şi a consecinţelor neplăcute.
• Acest tip de comportament solicită circuite corticale controlate predominant de neuronii
dopaminergici mezencefalici.
– Evitarea pericolului:
• Măsoară tendinţa individului de a răspunde mai mult sau mai puţin intens la stimulii
aversivi cu intenţia de a evita pedepse, noul sau frustrarea.
• Sistemul neurobiologic subiacent acestei dimensiuni este sistemul serotoninergic şi căile
septo-hipocampice.
– Dependenţa de recompensă:
• Exprimă tendinţa unui răspuns intens şi susţinut atunci când subiectul este confruntat cu
un stimul care reprezintă o recompensă (mai ales aprobare socială şi/sau interpersonală)
sau evitarea unei pedepse.
• Această dimensiune implică noradrenalina ca principal neurotransmiţător şi căile
ascendente, mai ales cele care pleacă din locus coeruleus către sistemul limbic.
– Persistenţa
• Măsoară menţinerea comportamentului într-un context peren.
• S-a desprins din dimensiunea dependenţa de recompensă.
14. Cloninger’s Seven Factor Model
• Rafinarea modelului lui Cloninger a dus la
introducerea a trei trăsături de caracter:
– autodirecţionarea “capacitatea de a avea un scop”
defineşte capacitatea de a se identifica pe sine ca
un individ autonom
– cooperarea “capacitatea de a colabora” se referă
la capacitatea subiectului de a se înţelege pe sine
în raport cu societatea
– “autotranscendenţa” încearcă să surprindă
fantezia, lipsa de convenţionalitate
15. Cloninger’s Seven Factor Model
• Modelul multidimensional al lui Cloninger fundamentează clusterele
tulburărilor de personalitate din DSM-IV şi DSM-IV-TR.
• Toate clusterele tulburărilor de personalitate sunt caracterizate prin
scoruri mici la dimensiunile caracteriale autodirecţionare şi cooperare din
chestionarul propus de Cloninger “Temperament and Character
Inventory”.
• Deviatiile temperamentului sunt asociate cu anumiţi clusteri din DSM-IV-
TR, Axa II, astfel:
– clusterul C este asociat cu scoruri înalte ale evitării traumei.
– clusterul B este asociat frecvent cu scoruri înalte ale căutării noutăţii.
– clusterul A este asociat cu scoruri scăzute ale dependenţei de recompensă.
• Ex.Tulburarea de personalitate borderline este caracterizată ca un profil de
temperament exploziv, adică prezintă la evaluare scor înalt la căutarea de
senzaţii şi evitarea suferinţei, scor scăzut la dependenţa de recompensă
alături de scoruri mici ale dimensiunilor caracterului
18. DESCRIPTORII CARACTERULUI
(cf. Cloninger& col.)
DIMENSIUNILE
CARACTERULUI
Varianta cu scor
inalt
Varianta cu scor
scazut
1. AUTO-
DIRECŢIONARE
2. COOPERARE
3. AUTO-
TRANSCENDENŢA
- responsabil
- orientat spre scop
- plin de resurse
- acceptare de sine
- cu bună creşteret
- tolerant
- empatic
- săritorr, folositor
- plin de compasiunel
- altruistl
- uitare de sine
- panteism, identif transpers
- spiritualzat
- intuitiv
- idealist
- acuzator
- fără scopuri
- neputincios
- neacceptare de sine
- cu proaste obiceiuri
- intolerant
- insensibil
- egoist
- răzbunător
- oportunist
- conştient de sine
- individualistl
- materialist
- obiectiv
- relativist, simţ practic
19. Karolinska Scales of Personality
• Evaluează personalitatea normală şi patologică asemeni scalei
TCI
• A fost întocmită de Daisy Schalling de la Karolinska Institute
din Stocholm şi echipa sa, pe baza legăturilor dintre trăsăturile
de temperament şi nivelul monoaminelor cerebrale.
• Acest chestionar este o compilaţie de 135 de itemi din diferite
alte instrumente de măsurare a personalităţii (de exemplu
scalele Eysenck, Zuckerman, Marke-Nyman, Marlowe-Crown
etc.) şi cuprinde 15 scale care sunt grupate în cinci clase mari.
20. Karolinska Scales of Personality
• Scale şi subscale KSP:
– Scale de extroversie:
• Impulsivitatea (10 itemi)
• căutarea senzaţiei (evitarea monotoniei) (10 itemi)
• retragerea socială (detaşarea) (10 itemi)
– Scale de psihopatie versus conformitate:
• socializare (20 itemi)
• dezirabilitate socială (10 itemi)
– Scalele de anxietate:
• tensiunea nervoasă şi suferinţa
– Anxietatea somatică (10 itemi)
– Tensiunea musculară (10 itemi)
• anxietatea social-cognitivă
– Anxietatea psihică (10 itemi)
– Psihastenie (10 itemi)
– inhibiţia agresivităţii (10 itemi)
– Scalele de ostilitate se referă la:
• suspiciune (5 itemi)
• vinovăţie (5 itemi)
– Scalele legate de agresivitate cuprind subscalele:
• agresivitate indirectă (5 itemi),
• agresivitate verbală (5 itemi)
• agresivitate-iritabilitate (5 itemi).
21. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de extroversie:
– Impulsivitatea
• Este tendinţa de a acţiona spontan, fără a gândi
dinainte.
• Deciziile sunt luate în pripă, fără a analiza situaţia.
• Această trăsătură este întâlnită şi în Inventarul
temperamentului şi caracterului realizat de Cloninger în
1994 ca o subscală a căutării noutăţii şi se asociază cu
un nivel redus al autodirecţionării şi al cooperării,
anticipând riscul pentru tulburarea de personalitate.
• Conform clasificării DSM, impulsivitatea este trăsătura
definitorie a tulburării de personalitate de tip
borderline, dar apare şi la tipul antisocial.
22. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de extroversie:
– Evitarea monotoniei sau căutarea senzaţiei:
• se suprapune parţial celei pe care Cloninger a denumit-
o căutarea noutăţii.
• Este vorba despre oameni dornici să încerce lucruri noi,
cărora nu le place o viaţă liniştită şi organizată.
• Această dimensiune apare şi în modelul lui Costa &
McCrae (1992) “The Big Five”, ca o subscală a
preferinţei pentru diversitate / monotonie care
aparţine scalei O (deschiderea spre experienţă).
23. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de extroversie:
– Detaşarea
• Poate să însemne o poziţionare greşită în raport cu
ceilalţi şi cu sine.
• Subiectul are o atitudine de ţinere la distanţă a celuilalt,
evită oamenii care se bagă în viaţa lor personală, nu le
place să se confeseze când sunt necăjiţi şi nefericiţi şi se
simt stingheri când ceilalţi li se confesează.
• În acelaşi sens este văzută detaşarea şi în inventariul lui
Cloninger pe scala dependenţei de recompensă. Cei cu
nivel scăzut al dependenţei de recompensă au şi o
cooperativitate scăzută, dar nu şi o scădere a
autodirecţionării.
• Pe scala lui Costa & McCrae acest model
comportamental se încadrează la introversiune.
24. Karolinska Scales of Personality
• Scale de psihopatie versus conformitate
– Socializarea
• Se referă la modul în care familia a influenţat formarea
personalităţii lor.
• Cei cu scor crescut pe această scală sunt persoane care se simt
bine în mediul lor familial, pentru care viaţa a fost întotdeauna
fericită, plăcută şi veselă. Părinţii nu le-au dezaprobat prietenii şi i-
au lăsat să ia singuri decizii.
– Dezirabilitatea socială
• Reprezintă strădania conştientă a subiectului ce se simte receptat
social, ce doreşte să apară şi să fie apreciat într-un anumit mod.
• Persoanele cu dezirabilitate socială mare sunt persoane politicoase
chiar şi cu persoanele dezagreabile, nu au jignit niciodată pe
cineva dinadins, ascultă pe oricine, indiferent cu cine vorbesc.
25. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de anxietate
– Tensiunea nervoasă şi suferinţa
• Anxietatea somatică
– Anxietatea este o stare de nelinişte care este percepută ca un pericol
iminent, o stare de aşteptare.
– Totodată poate fi considerată ca o frică de moarte, de nefiinţă.
Moartea ni se relevă ca ameninţare directă prin corporalitate, de
aceea trăirea se proiectează somatic.
– Subiecţii se simt adesea inconfortabili şi stingheri fără motiv. Când e
obosit, anxiosul simte că lumea s-a schimbat, e ireală.
• Tensiunea musculară
– Omul anxios se află într-o permanentă stare de încordare, de
tensiune. Muşchii îi sunt contractaţi, nu se poate relaxa nici măcar
într-un fotoliu confortabil. Are dureri de cap, constrictive, ca o bandă
de fier. Îi tremură mâinile, ţine ziarul strâns în mână când îl citeşte.
26. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de anxietate
– Anxietatea social-cognitivă
• Anxietatea psihică
– Se referă la greutăţi în a-şi impune punctul de vedere, chiar şi când ştiu că au
dreptate, pentru că le este teamă de ceilalţi. Sunt uşor de jignit. Consideră că
oamenii din jur gândesc că părerile lor sunt lipsite de valoare şi de aceea rar
îndrăznesc să intre într-o discuţie.
• Psihastenia
– Este rezultatul inferenţei anxioase care epuizează subiectul.
– Acesta oboseşte uşor, nu se poate reface după somnul pierdut, consideră că
pentru a realiza ceva consumă mai multă energie decât ceilalţi şi că trebuie să
îşi economisească energia.
– De aceea se detaşează de ceilalţi.
• Inhibiţia agresivităţii
– Reprezintă de fapt toleranţa la frustrare.
– Pentru o persoană anxioasă, prezenţa semenilor alături are o importanţă
vitală, de aceea ar face orice pentru a nu-i îndepărta, inhibându-şi
agresivitatea. Ea nu se va simţi jignită dacă este neglijată la un restaurant,
dacă cineva îi ia înainte la o coadă nu va reacţiona. Îi este frică să nu-i lezeze
pe ceilalţi, de aceea îi este jenă să se întoarcă la magazin şi să ceară
schimbarea mărfii cumpărate.
27. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de anxietate
– În inventarul temperamentului şi personalităţii (Cloninger, 1994)
• Anxietatea este evaluată sub forma evitării traumei care se asociază cu
nivelul scăzut al autodirecţionării şi cooperativităţii, ceea ce înseamnă risc
crescut de maladie psihică.
• Evitarea traumei prezintă patru subscale care se pot asocia cu scalele
Karolinska:
– neliniştea cu suferinţa somatică;
– timiditatea cu inhibiţia agresivităţii,
– pesimismul cu anxietatea psihică;
– oboseala cu psihastenia.
– În modelul Costa & McCrae anxietatea e evaluată pe scala
neuroticismului.
– Dintre tulburările de personalitate care au ca trăsătură predominantă
anxietatea sunt: tulburarea de personalitate dependentă şi cea
evitantă, însă anxietatea se poate suprapune pe orice altă tulburare.
28. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de ostilitate
– Suspiciunea
• Suspiciosul are mereu impresia că e luat în râs, batjocorit, că toţi care se poartă
frumos au motive ascunse şi de aceea este reticent faţă de toţi cei din jur. El
consideră că întotdeauna oamenii încearcă să-l insulte, să-l enerveze. Există mulţi
cei care par să fie geloşi pe el.
• Suspiciunea este o caracteristică a tulburării de personalitate paranoică.
• În modelul lui Costa & McCrae există o subscală a suspiciunii care face parte din
tabloul agreabilităţii.
• În modelul lui Cloninger această trăsătură lipseşte, totuşi este foarte probabil ca
suspicioşii să obţină un scor semnificativ pe subscala insensibilităţii sociale şi a
răzbunării, ceea ce va însemna o cooperare scăzută.
– Vinovăţia
• Este în primul rând o caracteristică a depresivilor, dar poate să apară şi în alte
tulburări de personalitate.
• Pe scala Karolinska se referă la oameni care au frecvent remuşcări, care sunt
dominaţi de ideea de datorie şi consideră că cei care se sustrag de la muncă trebuie
pedepsiţi. Uneori au remuşcări că nu au făcut mai mult pentru părinţii lor.
29. Karolinska Scales of Personality
• Scalele de agresivitate
– Agresivitatea indirectă
• Se referă la situaţii precum: trânteşte uşile când e furios, se infurie încât aruncă cu
lucruri, crize de nervi, răspândesc zvonuri despre oamenii pe care nu-i suportă,
când sunt nervoşi sunt imbufnaţi.
– Agresivitatea verbală
• Se manifestă prin limbaj urât la furie, incapacitatea de a se abţine de la discuţii
contradictorii când oamenii nu sunt de acord cu el.
• Persoanele cu scor mare pe această scală obişnuiesc să spună în faţă tot ce gândesc
despre ceilalţi, iar dacă unii strigă la ei şi ei vor striga înapoi.
– Agresivitatea – iritabilitatea
• Se referă la hipersensibilitatea la stimuli ostili.
• Persoanele iritabile pot fi deranjate chiar de simpla prezenţă a altor oameni în jur.
• Dacă agresivitatea ca trăsătură nu apare pe scalele lui Cloninger şi nici a lui
Costa & McCrae, apare totuşi iritabilitatea. Aceasta poate fi o
caracteristică a persoanelor cu scor mare pe scala căutării noutăţii şi se
poate asocia cu caracterul răzbunător evaluat pe scala cooperării (din
modelul lui Cloninger).
• În modelul “Celor mari cinci” a lui Costa & McCrae reprezintă un nivel
redus al agresivităţii.
