Samson Flexor abstract painter

1. By Rodica Stătescu
Source: INTERNET
Music: Los Indios Tabajaras
F idele à la splendeur sereine des etoiles
L e nombre d’or fulgure en tes savante toiles
E t la realité pour toi n’est plus le grand
X puis que le cosmos te devient transparent
O mon Flexor, puis que ton magique génie
R etrouve le secret perdu de l’harmonie
Charles Melaye
Acrostiche Improvisé
Paris, 16 avril 1948 – 18 h

2. Abstração Barroca nº2 Figură, 1946

3. Compoziţie, 1947, colecţia Hecilda şi Sergio Fadel, Rio de
Janeiro

4. Autoportret la 15 ani,
1922,
colecţie particulară, São Paulo

5. Sem Título ,
1961,
Galeria Saramenha, Rio de Janeiro

6. Omagiu adus lui Fernand Léger,
1955,
colecţie particulară

7. Geométrico Grande ,
1954,
colecţia Muzeului de Artă Contemporană a Universităţii din São Paul

8. Dansatoare,
1950,
Acervo Banco Itaú S.A. (São Paulo, SP)

9. Viola,
1948, colecţia Ricard Takeshi Akagawa, São Paulo

10. Creola,
1947,
colecţia fondului
naţional de artă
contemporană, Paris

12. COMPOSITION,
1955

13. “Aos Pés da
Cruz“
óleo sobre tela
1949

15. Composição,
1951

16. Mulata

18. Abstrato

19. Formas Geoméricas

20. Gauche

21. 1958

22. Vai-e-vem
diagonal nº 2,
1954

23. Retrato de
Marina
Salermo
Raimo,
1953

24. Abstração, 1951

25. Composição
Geométrica,
1950

26. Figura,
1947

27. s/t,
1954

28. Sem titulo,
1954

29. Arymathémolee,
1958

31. Arlequinade, Geométrico

32. O revelaţie artistică: Samson Flexor
de Vladimir Bulat
Mai greu se poate închipui că un pământ aşa urgisit şi aflat în calea multor nedreptăţi istorice şi politice, cum este cel al Basarabiei, să
dea atâtea personalităţi de calibru internaţional, aşa cum s-a întâmplat în veacul al XX-lea. Gândul mă duce în primul rând la
personalităţi artistice de renume mondial născute aici, şi aş aminti în special numele celor de prim rang: Maria Cebotari, German
Goldenshteyn, Mihail Larionov, Idel Ianchelevici, Grégoire Michonze, Samson Flexor...Şi dacă toate celelalte nume sunt destul de
cunoscute publicului din spaţiul cultural românesc, atunci creaţia plasticianului Samson Flexor va deveni, sper, şi pentru lumea
românescă o adevărată revelaţie, în următorii ani...
Născut în anul 1907, la 9 septembrie, în orăşelul nistrean Soroca, pe atunci în Imperiul Rus, se trăgea dintr-o familie
înstărită, de burghezie locală. Tatăl său, Modesto Flexor era inginer-agronom, iar mama sa, Marie-Georgette, intelectuală şi ea, era de
origine ruso-franceză. Casa familiei s-a păstrat până astăzi în Soroca, aflată în subordinea autorităţilor locale. O fotografie de la 1908 ne
arată întreaga familie surprinsă în faţa casei – impunătoare şi cu adevărat aristocratică. Faptul că alături de membrii familiei pozează
câteva slugi, printre care bone şi un vizitiu, ne arată starea materială destul de prosperă a acestora. Iar pe o secvenţă fotografică făcută în
atelierul lui M.Cligher (fotograf din Soroca) Samson, adolescent, este alături de părinţii săi, îmbăcaţi cu toţii după moda europeană a
vremii. Revoluţia bolşevică din 1917 a produs schimbări profunde în soarta familiei Flexor, astfel încât aceasta se mută în România.
Prima pictură cunoscută a viitorului artist este semnată în anul 1920, şi reprezintă un peisaj din Soroca. Lucrată în ulei, ea mimează
destul de bine şi în perfectă cunoştinţă de cauză maniera impresionistă. Practic, din acest moment se poate vorbi de debutul celui care a
fost numit de marele teoretician al culturii vizuale, Vilem Flusser, „unul din fondatorii esteticii viitorului”. În 1922 se îmatriculează la
facultatea de chimie de la Universitatea din Bruxelles, oraş în care frecventează timp de doi ani şi cursurile Academiei Regale de Artă.
Dar, Parisul, cu atmosfera sa artistică clocotitoare îl aduce la scurt timp aici, unde începând cu 1924 frecventează la Sorbona cursurile
de istoria artei. Academia Ranson este locul în care a învăţat tehnicile frescei şi a picturii murale. În 1927 deschide la Paris prima sa
expoziţie personală, la Galerie Campagne Première. Iar Salon des Surindépendants l-a avut pe Flexor ca unul din directorii săi, până
în 1938. În 1930 devine cetaţean francez. A fost inflenţat de mai toate curentele artistice ale primelor decenii, fapt ce poate fi urmărit
din scrutarea atentă a operei sale din perioada deceniului 1930-1940. Decada aceasta, dincolo de începutul războiului, a marcat profund
personalitatea artistică a lui Flexor, după ce în 1933 soţia sa, Tatiana Yablokoff, moare la naşterea copilului. Se converteşte la
catolicism. Se recăsătoreşte cu poloneza Margo Mezcycer, cu care a avut doi băieţi: Jean-Marie (n. 1939) şi André Victor (n.1944).
Perioada postbelică nu este un foarte uşoară pentru familia lui Samson Flexor, deşi artistul continuă să fie destul de activ în viaţa
artistică şi expoziţională pariziană şi cea franceză. Totuşi, în primăvara anului 1948, ei se decid să părăseacă Franţa, pentru a se muta la
São Paulo, unde locuiau deja unele rude ale soţiei, Margo. Lucrările sale din acestă epocă sunt destul de sumbre, sfâşietoare,
expresioniste, bazate în special pe ritm şi pe ductul grafic. Tematica religioasă, inspiraţia literară şi compoziţiile ample, monumentale
sunt cele cărora artistul de dă prioritate când ajunge pe „Pământul Făgăduinţei”, în cazul lui acesta a fost să fie Brazilia. Încearcă şi
propagă la scară largă „abstracţia lirică”, care era o noutate absolută în spaţiul latino-american. Pictează la São Paulo Paşii
Pasiunii pentru biserica catolică Nossa Senhora de Fátima.

33. În 1952 participă la prima ediţie a Bienalei de la São Paulo, din partea delegaţiei franceze. Devine un apologet
pasionat al abstracţionismului, şi înfiinţează un atelier de abstracţie geometrică. Participă la XXVII-a Bienală de la
Venezia (1954), alături de adepţii şi elevii săi: Lívio Abramo, Antonio Bandeira, Portinari, Volpi, Lygia
Clark, Arnaldo Pedroso d'Horta şi Ivan Serpa. Poate cel mai amplu manifest al artistului a fost publicat în
numărul 28 (1957) al revistei Habitat, sub titlul „Consideraţii asupra artei abstracte”.
Expoziţiile sale, personale sau cu grupul abstracţioniştilor, colindă întreaga lume, de la New-York până
la Tokio, iar în 1963 organizează cea mai importantă retrospectivă a sa, cu 120 de lucrări, în Galerie Georges
Bongers, din Paris. Una din piesele care au făcut parte din această expoziţie fusese achiziţionată de Muzeul de Artă
Modernă al Franţei. Revenit în Brazilia, finalizează un proiect de amploare la São Paulo – lucrul la frescele din
biserica Nossa Senhora do Perpétuo Socorro, începută încă în 1957.
În anii ’70 lucrează intens şi de-o manieră percutantă în tehnica acuarelei. Ciclul Bipede cu piese de
mari dimensiuni este cel care marchează opera de maturitate a lui Samson Flexor, şi se defineşte prin ceea ce numea
autorul însuşi „Polarizarea figurativismului abstract”. O fotografie reprodusă în cea mai completă monografie despre
autor, editată până acum (Alice Brill, Samson Flexor: do Figurativismo ao Abstractionismo, Editora da
Universidade de São Paulo, 1990), îl vedem pe Flexor printre Bipezii săi, şi involuntar simţi drama acestui artist,
sfâşiat de drama căutării permanente a sensului creaţiei, vieţii, credinţei... Cu 5 piese din această serie participă, în
1967, la cea-a de-a 9-a ediţie a Bienalei de la São Paulo. În anul următor, Muzeul de artă din acelaşi oraş îi
organizează o retrospectivă de proporţii. Moartea îl suprinde în plină glorie creatoare, fiind respectat, adulat şi urmat
de mulţi discipoli, în ziua de 31 iulie a anului 1971. Autoritatea lui Samson Flexor în materie de pionerat artistic era
de multă vreme incontestabilă şi consolidată, ea fiind consemnată încă din 1957, de Michel Seuphor, în al
său Dictionnaire de la peinture abstraite (Ed. Hazan, Paris), numindu-l pe artist „iniţiatorul artei abstracte din
Brazilia”.
Renumele lui Samson Flexor trebuie să fie auzit şi cunoscut finalmente şi pe meleagurile sale natale, după ce a
făcut demult ocolul lumii.