1. Capitolul
3
PROBLEME ACTUALE ALE
CONSTRUC}IILOR
3.1 ECONOMIA DE ENERGIE combustibililor noi (energie nuclear,
solar, eolian, hidraulic), pentru
Energia `n construc]ii. Importan]a producerea formelor de energie
energiei, ca trstur de baz a necesar consumatorilor.
societ]ii, a fost scoas `n eviden] de Energia secundar este dat de
embargoul petrolului din 1973. Acesta a combustibilii prelucra]i (cocs, gaz de
prilejuit declan[area unei crize iluminat), la care se adaug [i energia
energetice mondiale, moment esen]ial electric.
pentru cutarea metodelor de Energia net este cea ajuns la
economisire a energiei. ~n contextul consumatori, `n urma pierderilor de la
general de economisire a consumului ob]inerea energiei secundare [i de la
de energie, [i `n domeniul construc]iilor distribuirea ei.
au aprut studii cu privire la consumul ~n sistemul interna]ional de unit]i,
de energie, metode de reducere [i energia este msurat `n Joule (J). ~n
economisire a energiei. mod uzual, se folose[te ca unitate de
Energia este mrimea ce msur kilogramul (tona) de combustibil
caracterizeaz posibilitatea sistemelor conven]ional. Acest combustibil fictiv
de a efectua un lucru mecanic. are o putere caloric sub 7000 kcal/kg
Energia primar este ob]inut prin (kg.c.c sau t.c.c). Echivalen]a `ntre
utilizarea combustibililor clasici energia exprimat `n Joule [i kilogramul
(crbune, petrol, gaz metan) [i a
18

2. de combustibil conven]ional este data Se observ c `nclzirea spa]iilor
prin rela]ia: din locuin]e reprezint componenta cea
J = 3,41.10-8kg.c.c (1kwh = 1,22.10-1 mai important a consumului de energie
kg.c.c). din exploatare. S-a constatat c energia
Consumul de energie `n construc]ii consumat `n timpul exploatrii unei
este aproximativ 40% din totalul de cldiri este aproximativ 80% din energia
energie primar care, `n rest, este total.
consumat `n industrie 40% [i Msuri pentru reducerea
transporturi 20%. consumului de energie `n construc]ii.
Energia `n construc]ii poate fi Mic[orarea consumului de energie `n
defalcat `n consumul ini]ial de energie construc]ii trebuie realizat `n
necesar realizrii cldirilor, la care se concordan] cu satisfacerea condi]iilor
adaug consumul de energie din de confort higrotermic.
perioada de exploatare. Printre cile ce se impun, pentru
Consumul ini]ial de energie se reducerea energiei primare ini]iale [i
compune din: energia utilizat `n cea de exploatare, se numr:
industria materialelor de construc]ii; • restr`ngerea utilizrii materialelor
energia unor materiale de construc]ii energo-intensive;
stabile (bitum lemn); energia necesar • dezvoltarea tehnologiilor de
extragerii unor materiale (agregate); valorificare a resurselor energetice
energia consumat pentru transportul neconven]ionale (energia solar,
materialelor [i prefabricatelor; energia eolian, geotermal);
folosit `n procesele tehnologice [i cea • mic[orarea pierderilor de cldur la
consumat pentru realizarea cldirilor cldiri (fig.3.1; fig.3.2);
pe timp friguros. Exemple de consum de La cldirile de locuit, pierderile de
energie primar la materialele de cldur pot fi mic[orate prin:
construc]ii: pietri[ - 9,2 kg.c.c/m3; ciment • optimizarea suprafe]ei vitrate, [tiind
- 225 kg.c.c/t; ipsos - 96 kg.c.c/t; bitum - c rezisten]a termic a peretelui opac
1750 kg.c.c/t; beton - 90 kg.c.c/m3 este aproximativ de dou ori mai mare
(monolit) [i 165 kg.c.c/m3 prefabricat; dec`t a suprafe]ei vitrate;
o]el beton - 1500 kg.c.c/t; zidrie de • folosirea ferestrelor cu rezisten]
crmid - 165 -180 kg.c.c/m3 ; zidrie termic [i etan[are `mbunt]it
b.c.a - 70-75 kg.c.c/m3. alctuit dintr-un numr mrit de straturi
Consumul de energie primar `n de sticl [i garnituri de etan[are
perioada de exploatare a locuin]elor se eficiente;
compune din: `nclzirea sta]iilor din • mic[orarea lungimii rosturilor, prin
locuin]e (65%); `nclzirea apei (15%); care se infiltreaz un volum prea mare
iluminarea [i aparatur casnic (15%); de aer;
aparatura buctriei (5%).
19

3. Pierderi de cldur prin elemente de construc]ii [i instala]iile unei cldiri
Cldire insuficient izolat termic
I.
~nclzire Pere]i
15% 16%
Ventila]ie Ferestre
25% 19%
12% 13%
Subsol Acoperi[
II. Cldire izolat suplimentar termic
~nclzire Pere]i
15% 11%
Ferestre
19%
Ventila]ie 32% 13% Acoperi[
10%
Subsol
Fig. 3.1 Pierderile de cldur la o cldire prin elementele de construc]ii ale
anvelopei [i prin instala]ii. I. Cldire insuficient izolat termic. II. Cldire izolat
suplimentar termic
20

4. Aportul de energie pentru `nclzirea unei cldiri
I. Cldire insuficient izolat termic
Energie
Cldur solar
9% Emana]ii noxe
interioar 13% CO2 12.411 kg/a
CO 8 kg/a
78% ~nclzire cu motorin SO2 20 kg/a
NO 8 kg/a
Cldire insuficient izolat termic
Cldire izolat suplimentar termic
II.
Energie
solar Emana]ii noxe
Cldur 12% CO2 7.971 kg/a
interioar 18% CO 5 kg/a
SO2 13 kg/a
NO 5 kg/a
70% ~nclzire cu motorin
Cldire izolat suplimentar termic
Fig. 3.2. Aportul de energie pentru `nclzirea unei cldiri [i emana]iile de noxe.
I. Cldire insuficient izolat termic. II. Cldire izolat suplimentar termic
21

5. • cre[terea izolrii termice a pere]ilor cldirii, datorit orientrii sau direc]iei
exteriori [i acoperi[ului (anvelopa v^nturilor dominante reci, putem avea
cldirii); diferen]e de temperatur de 40... 80 C;
• mic[orarea lungimii pun]ilor termice • reducerea nivelului ventila]iei `n
`n cadrul anvelopei cldirii. exces datorit neetan[eit]ii u[ilor [i
Grosimea izola]iei termice, pozat la ferestrelor ;
exterior, rezult dintr-un calcul de • consumul ra]ional de ap cald;
amortizare a valorii acesteia, din • izolarea termic suplimentar (pozat
mic[orarea consumului de combustibil la exteriorul cldirii) a anvelopei cldirii.
utilizat la `nclzire `n timpul exploatrii Economia de energie `n construc]ii se
cldirii. poate realiza la concep]ia cldirilor noi
Orientarea cldirilor va influen]a [i ea prin izolare termic suplimentar dar [i
confortul termic din cldire. De exemplu, `n cazul reabilitrii termice a cldirilor
ferestrele orientate spre sud vor existente.
acumula (`n timpul verii) mai mult ~n cazul reabilitrii termice a cldirilor
energie dec`t vor pierde `n anotimpul existente se va realiza un bilan] termic
rece. Orientarea spre nord a ferestrei `nainte [i dup izolarea suplimentar
conduce la pierderi de cldur chiar termic.
dac se tripleaz foile de sticl. ~n ~n fig. 3.1 se prezint pierderile de
studiul pierderilor de cldur trebuie cldur la o cldire prin elementele de
analizate forma [i mrimea ferestrelor. construc]ie ale anvelopei [i prin instala]ii
~n vederea economisirii de ventila]ie. Prezentarea este realizat
combustibilului utilizat la ardere pentru `nainte [i dup izolarea termic
`nclzirea cldirilor se vor lua suplimentar. ~n cadrul anvelopei, la
urmtoarele msuri: pere]ii exteriori (por]iunile opace [i
• utilizarea centralelor cu randament vitrate), pierderile se pot mic[ora cu 4%,
mrit, cu un control riguros al iar la plan[eul peste subsol cu 2%.
func]ionrii, cu func]ionare automat [i ~n cadrul ventila]iei naturale la
posibilit]i de reglare a temperaturii `n cldirea izolat suplimentar termic,
func]ie de utilizarea spa]iilor de locuit, pierderile de cldur se modific cu
izolarea conductelor; 11%.
• reglajul sistemului de `nclzire: ~n fig. 3.2 se prezint aportul de
necesarul de cldur din interiorul energie pentru `nclzirea unei cldiri
`ncperilor este direct propor]ional cu (insuficient izolat [i suplimentar izolat
diferen]a dintre temperatura aerului termic) [i emana]iile de noxe din
interior [i exterior; pentru o schimbare a arderea combustibilului. ~n cazul cldirii
temperaturii aerului interior cu 10 C este izolate suplimentar termic se va realiza
necesar un spor de cldur de 5% din o cre[tere a cldurii interioare cu 5%, [i
valoarea total; `n unele `ncperi ale a efectului energiei solare cu 3%, iar
22

6. consumul de combustibil va scdea cu sisteme de etan[are conduce la o
8%. Se constat o mic[orare a cantit]ii mic[orare a coeficientului de
de emana]ii nocive (CO2, CO, SO2, NO) conductibilitate termic cu 10 p`n la
datorit mic[orrii cantit]ii de 90%. Mic[orarea pun]ilor termice prin
combustibil ars. izola]ii termice suplimentare la anvelop
Utilizarea gazului metan `n locul (acoperi[, pere]i exteriori, plan[eu peste
crbunelui conduce la o mic[orare a subsol) va conduce la o mrire a
emana]iilor de CO2 la fiecare kWh de la rezisten]ei termice globale.
simplu la dublu. ~n fig. 3.3 se prezint Alctuirea ra]ional a detaliilor (ni[ele
poluarea cu emana]ii de CO2 (`n caloriferelor, cutia pentru rularea
Kg/kWh) pentru diferi]i combustibili jaluzelelor) poate conduce la
utiliza]i pentru `nclzire. Se observ c mic[orarea pun]ilor termice. ~n fig. 3.4
diferen]a polurii `ntre crbune [i gaz se prezint o sec]iune transversal
metan este de la simplu la dublu, iar printr-o cldire insuficient izolat termic
`ntre crbune [i motorin, de 50%. [i una izolat suplimentar termic. Din
Izolarea termic a ferestrelor este aceast prezentare comparativ se
necesar datorit ponderii semnificative observ mic[orarea coeficientului de
a suprafe]ei acestora, raportat la transmisie termic a cldurii cu 50%.
suprafa]a total a anvelopei. Utilizarea Pentru realizarea unei concep]ii
ca strat intermediar `ntre foile de sticl a eficiente de izolare termic suplimentar
aerului sau argonului, a numrului la o cldire de locuit se va eviden]ia un
variabil de foi de sticl [i a diverselor bilan] termic al pierderilor de cldur
Crbune
0,40 kg CO2/kWh
Curent electric Siguranta
0,56 kg CO2 /kWh
Economie
la foc Antracit
Durabilitate 0,33 kg CO2/kWh
Etansietate
Utilizarea Emana]ii de CO2 Siguranta
de utilizare
spatiilor pentru diferite
Termoficare
0,24 kg CO2/kWh moduri de `nclzire
Igiena Lemne
Higrotermice
Antropo- Ambianta 0,36 kg CO2/kWh
dinamice atmosferica
Gaz metan
Tactile Acustice
Vizuale Motorina
0,19 kg CO2/kWh
0,29 kg CO2 /kWh
Fig. 3.3. Poluarea cu emana]ii de CO2 (`n Kg/kWh) pentru diferite combustibile
utilizate pentru `nclzire
23

7. Izolare termic suplimentar la cldiri
Cldire izolat suplimentar termic Cldire insuficient izolat termic
II.
Izolarea termic a
acoperi[ului cu
plane `nclinate.
I.
Pozi]ionarea
exterioar a izola]iei V.
termice suplimentare
Cutia pentru
la pere]ii anvelopei
rularea jaluzelelor
IV. IV.
Ferestre izolate termic
suplimentar cu numr
mrit de straturi de
Ni[a caloriferului
geam [i etan[are
`mbunt]it
V.
V. Perete exterior
neizolat termic
Izolare termic
suplimentar a
III. subsolului
Izolarea termic
Aerisirea subsolului suplimentar la
pere]ii subsolului
Izolarea termic a
pardoselii subsolului
Fig. 3.4. Pozarea izolrii termice suplimentare la cldiri
24

8. Izolarea termic suplimentar a cldirii
Perete exterior
I.
Perete neizolat Perete izolat la exterior Perete cu izola]ie median
kp kp kp
W W W
m2K d = 30 cm m2K m2K
d = 36,5 cm
0,6 0,6 0,6
d = 49 cm
0,4 0,4 0,4
0,2 0,2 0,2
2,5 cm d 1,5 cm 0,1 0,2 0,3 W/mK 0,8 d 17,5 1,5 cm 3 6 9 12 d cm 11,5 d 17,5 1,5 cm 3 6 9 12 d cm
cm
II. Acoperi[ cu plane `nclinate
Termoizola]ie suplimentar la partea Termoizola]ie suplimentar la partea
Termoizola]ie `ntre cpriori inferioar a cpriorilor superioar a cpriorilor
d
18 cm
d 18 cm
d
12,5 cm 12,5 cm 12,5 cm
kA kA kA
W W W
m2K m2K m2K
0,3 0,2 0,2
0,2 0,1 0,1
10 14 d cm 0 8 d cm
0 4 d cm
III. Plan[eu peste subsol
Termoizola]ie la partea superioar Termoizola]ie la partea inferioar Termoizola]ie la partea superioar
din beton poros
5 cm 5 cm
5 cm 2 cm d
d 2 cm
2 cm 18 cm
18 cm 20 cm
d
kS kS kS
W W W
m2K m2K m2K
0,6 0,6 0,6
0,4 0,4 0,4
0,2 0,2 0,2
2 4 6 d cm 2 4 6 d cm 2 4 6 d cm
Fig. 3.5. Determinarea grosimii suplimentare de izolare termic (d) la: perete
exterior (I.), acoperi[ cu plane `nclinate (II.) [i plan[eu peste subsol (III.). kP,
kA [i kS - coeficien]I de permeabilitate termic
25

9. Izolarea termic suplimentar [i pun]i termice la cldire
Izolarea termic la ferestre
IV.
Argon Aer
Argon Argon
Sistem special de Sistem special de Sistem special de
etan[are etan[are etan[are
kF = 1,3 W/m2 °K kF = 1,9 W/m2 °K kF = 0,8 W/m2 °K
V. Puntea termic la ni[a caloriferului Puntea termic la cutia
pentru rularea jaluzelei
kF< 1,5 W/m2 °K
kni[a kacoperire< 0,9 W/m2 °K
kP
kP kni[a
kni[a < kP
VI. Puntea termic de la intersec]ia peretelui interior cu acoperi[ul
WBV
~nvelitoare W
mK
Barier de 16 cm d Hidroizola]ie
Pierderi de cldur
vapori 0,2
2,4 Termoizola]ie
1,25 WBV λ = 0,04 W/mK
Plci din WBV
0,1
ipsos carton
Perete interior
λ = 0,7 W/mK 0
0 4 8 12 d cm
1,5 24 1,5 cm
VII. Transferul de cldur prin convec]ie
WS
W
mK
s 6
Pierderi de cldur
prin neetan[ri
100 mm
4
0
0 1 2 mm
L]imea fantei s
Fig. 3.6. Zone cu pierderi de cldur la cldiri izolate termic suplimentar
26

10. Cldiri de locuit. Bilan] termic. Central de ventila]ie cu cldur reciclat
I. Bilan] termic pentru o cldire de locuit
PC - Pierderi de cldur
SC - Surplus de cldur
CD - Cldura degajat
(`nclzire prin ardere de
combustibil) PC 1. PC prin acoperi[
2. PC prin pere]ii exteriori
PC 3. PC prin ferestre
1 1 4. PC prin plan[eu subsol
spre pmânt
5. PC prin plan[eu subsol
PC 2 6. PC prin aerisire
7 7. SC prin radia]ii solare
SC
6 8. SC de la oameni
PC
SC
SC 8 CD
[i aparate electrocasnice
PC 3 9. CD de la calorifere
9
PC 2
4 5
PC
PC
SUBSOL
II. Principiul centralei de ventila]ie ce func]ioneaz cu cldur reciclat
EVACUARE INTRARE A
± 0,00 + 9°C
Aer exterior
Aer evacuat
A
Aer viciat Aer condi]ionat
+ 22°C + 13°C
Fig. 3.7. Bilan] termic al unei cldiri de locuit (I.). Cldire de locuit cu
central de ventila]ie ce func]ioneaz cu cldur reciclat (II.)
27

11. prin anvelop - fig.3.7, datorit `nclina]i s presupun c exist doar o
re`mprosptrii aerului [i a surplusului singur - cea mai bun - cale pentru a
de cldur datorit radia]iilor solare, a rezolva o problem, [i mai pu]in
oamenilor [i aparatelor electrocasnice [i autoritari `n atitudini decât oamenii
cldura degajat de radiatoare (prin noncreativi.
arderea combustibililor). ~n fig.3.5 [i Creativitatea primar genereaz idei
fig.3.6 se prezint graficele de varia]ie a [i concepte noi, iar creativitatea
coeficientului de permeabiliatate termic, secundar dezvolt, lrge[te, modific
`n func]ie de grosimea termoizola]iei la [i ordoneaz din nou ideiile altora.
diverse solu]ii de izola]ie termic Oamenii care dispun de creativitate
suplimentar. La aceste solu]ii variaz [i secundar sunt, de obicei, mai capabili
pozi]ionarea termoizola]iei suplimentare s `ndrepte ideile spre concluzii
la pere]i exteriori, acoperi[ cu plane practice.
`nclinate, plan[eu peste subsol. Umorul este un combustibil important
~n vederea economisirii energiei pentru procesul creativ. Studiile au
consumate pentru re`mprosptarea dezvluit o `nalt corela]ie `ntre
aerului se va studia oportunitatea creativitate [i umor. O glum
utilizrii centralei de ventila]ie ce nevinovat va conduce la o idee
func]ioneaz cu cldur reciclat folositoare.
(fig.3.7). Creativitatea de grup implic o
cercetare colectiv pentru ob]inerea de
3.2 CREATIVITATE ~N CONSTRUC}II solu]ii optime `n concep]ia cldirilor.
Proiectarea tradi]ional a cldirilor
Activitatea mental a creativit]ii concentreaz, `n mod obi[nuit, aten]ia
`ncepe combinând [i recombinând arhitectului [i inginerului constructor
experien]a trecut pentru a forma asupra faptului c vor lucra `mpreun la
aranjamente noi, care vor satisface o gsirea solu]iei optime a cldirii.
nevoie particular de proiectare. Proiectantul, `n mod obi[nuit, lucreaz
Creativitatea e perceput de mul]i a fi o ca un individ distinct [i se strduie s
fulgerare fr efort a sinelui. ~n fapt produc o solu]ie unic [i original.
creativitatea cere pregtire extensiv. ~n opozi]ie creativitatea de grup `n
Exper]ii `n creativitate sunt de acord construc]ii folose[te gândirea colectiv
c poten]ialul creativ exist `n fiecare. a mai multor individualit]i [i identific
Tehnicile de gândire creativ permit cât mai multe idei posibile, apoi alege
oamenilor s utilizeze la maximum pe cea care satisface cel mai bine
poten]ialul lor creativ. Oamenii creativi nevoile utilizatorilor [i/sau proprietarilor
tind s fie mai deschi[i la minte, mai cldirii.
toleran]i la complexitate, mai pu]in
28

12. Creativitatea `n construc]ii
Etapele crea]iei tehnice
PREG|TIRE INCUBA}IE
• Studiul solu]iilor existente; • Se desf[oar la nivelul
• Observa]ii, analiz [i definirea problemei subcon[tientului;
• Lipsurile stadiului actual; • Implic dirijare sistematic prin
• Stare difuz, nelini[te, se intuie[te o intermediul voin]ei;
contribu]ie original;
ILUMINARE
• Momentul apar]iei spontane a VERIFICARE INGINEREASC|
solu]iei originale, viabile, care • Analiza riguroas [i evaluarea
poate fi: noii solu]ii
• interpretare nea[teptat,
corect a unor date
• o bioasocia]ie
Criteriul principal al creativit]ii este aplicabilitatea
Adevrata valoare a crea]iei
tehnice `n construc]ii este
parcurgerea drumului de la
conturarea solu]iei de baz
pân la larga utilizare
practic
Inginerul constructor trebuie s fie:
un bun cunosctor al [tiin]ei [i tehnicii transpun tehnica mondial la nivel creator de tehnic `n consttruc]ii
construc]iilor na]ional
Tehnologia unei inven]ii
Bar din ipsos armat
Evolu]ia modului de gândire a formei barei ~mbunt]irea caracteristicilor termice sau
din ipsos armat de rezisten]
Fono/Termoizola]ie {ipc de lemn Carcas o]el
protejat contra
Perete despr]itor cu schelet din bare de beton armat
coroziunii
Izola]ie fonic aer
Fig. 3.8 Creativitatea `n construc]ii. Etapele crea]iei tehnice. Tehnologia unei inven]ii.
29

13. Creativitatea de grup `n construc]ii • verificarea solu]iei propuse printr-o
constituie o p^lnie larg de idei, care se evaluare.
potrivesc exigen]elor principale pe care Educa]ia tradi]ional poate conduce
trebuie s le satisfac cldirea. la un proces de gândire `ngust [i
Un numr mai mare de idei poate fi noncreativ. Cu un antrenament
un factor de focalizare pentru apari]ia adecvat `n gândire creativ [i utiliz^nd
unei idei excelente. Nici una din idei nu tehnici aplicative corespunztoare, este
va fi criticat [i nici nu va fi concediat posibil ca modelele tradi]ionale de
ca fiind nepractic sau nefolositoare. `nv]are [i previziune s se canalizeze
Gândirea negativ este `n detrimentul `ntr-un proces productiv de gândire.
procesului creativit]ii de grup [i poate Schimbrile ce se produc `n
`mpiedica curgerea liber a ideilor. societate vor conduce la modificarea
Folosirea unui grup `n concep]ia direc]iei de concep]ie a cldirilor civile
cldirilor - compus din utilizator, de la creativitatea `nt^mpltoare la cea
proprietar, arhitect, inginer constructor deliberat [i concertat.
(proiectant, executant) - s-a artat c Majoritatea proiectan]ilor, `n
poate produce 65%...95% mai multe idei domeniul construc]iilor, dezvolt
decât ar fi rezultat din munc individual. atitudini noncreative ca:
O astfel de echip genereaz mai • utilizarea primei idei ce apare `n
multe idei [i stimuleaz poten]ialul locul cutrii unor alternative, mai bune;
creator al fiecrui participant. • decizii care la origine preau s
O idee a unei persoane din grup conving, pot s conduc `n
poate stârni procesul asociativ al circumstan]e schimbate, la costuri
celorlal]i membri, declan[^nd mai multe excesive sau performan]e sczute;
idei. • schimbrile `n concep]ia cldirilor
Procesul creativ. Studiul acestui vor `nt^mpina rezisten], dac se opun
proces va produce o mai bun unor atitudini [i cuno[tin]e `nvechite.
cunoa[tere a creativit]ii (fig.3.9). Pentru Calit]ile coordonatorului de grup,
a gsi o solu]ie la orice problem, mintea care trebuie s orienteze grupul spre o
folose[te [i urmeaz un anumit model. concluzie, trebuie s fie apropiate de
Etapele procesului creativ `n construc]ii individualit]ile din echip.
sunt (fig. 3.8; 3.10): Pentru a `ncuraja o curgere
• identificarea problemei de rezolvat; ne`ntrerupt a ideilor dinspre to]i
• culegera informa]iilor; participan]ii, coordonatorul grupului
• analizarea datelor ; trebuie s fie pregtit pentru a schimba
• generarea solu]iilor alternative ; tehnicile creative. Coordonatorul
• evaluarea ideilor [i alocarea de timp echipei asigur ordinea, stimularea [i
pentru apari]ia de idei suplimentare; un nou sens al direc]iei.
• sintetizarea ideilor `ntr-un tot ;
30

14. Sensibilitatea fa] de nou (deschidere la experien]e,
receptivitate fa] de probleme), este materializat prin
curiozitate în ac]iune, aversiune fa] de cuno[tin]ele învechite.
Fluiditate în gândire. Debit mare de idei. "Cu cât producem
mai multe idei, suntem mai aproape de ideea cea bun"
Elasticitatea gândirii. Trecerea u[oar de la un domeniu de
reflexie la altul. Capacitatea de a diversifica perspectiva fa]
de un material, element de construc]ii sau cldire. Investigarea
se poate realiza în multiple direc]ii (în special la grani]a între
Factori disipline).
ce influen]eaz
creativitatea
Gândirea divergent d solu]ii multiple la o problem, în
contradic]ie cu gândirea convergent, care are o singur
solu]ie la mai multe probleme .
Originalitatea - capacitatea de a da o solu]ie nou [i simpl.
Capacitatea combinatorie este aptitudinea de a combina
dou sau mai multe lucruri, idei, fenomene. Esen]ial în
creativitate este cuplul fantezie - inteligen].
Capacitatea de "a vedea cu ochii min]ii". Inventatorii nu au
uneori un model concret, concepând, intuind [i vzând
anticipativ cum va arta, sau cum va func]iona elementul nou.
Fig. 3.9 Schema factorilor ce influen]eaz creativitatea.
31

15. Acumularea [i în]elegerea informa]iei.
Suprasolicitarea datorit informa]iilor (ce nu
permite selectarea elementelor principale) [i
deficitul informa]ional sunt la fel de
duntoare pentru creativitate.
Preselec]ia [i clasificarea informa]iei
prezint interes pentru creativitate.
Reglarea atmosferei creative se realizeaz
prin amplificarea energiei, care genereaz
Mecanismul concentrarea continu pân la finalizarea noii
idei.
creativit]ii
Produsele creative trebuie analizate critic
în raport cu utilitatea lor. Imagina]ia, care a
ac]ionat în pâlnie larg, trebuie supus
analizei. Noua idee va fi supusa aprecierii
pentru a fi aprobat sau respins.
Capacitatea de a vizualiza idei, apelând la
un sim] intern dezvoltat pentru forme
tridimensionale, este necesar la concep]ia
elementelor de construc]ie dar [i a cldirilor
în ansamblul lor.
Fig 3.10 Schema mecanismelor creativit]ii
32

16. Obstacole `n drumul spre creativitate. particular adecvate pentru arhitec]i [i
Experien]a arhitec]ilor [i inginerilor ingineri constructori din cauza u[urin]ei
constructori este unul din aceste relative cu care pot fi aplicate `n
obstacole. problemele de proiectare a cldirilor
Con[tientizarea acestui lucru va civile.
favoriza realizarea de pa[i pozitivi [i Fiecare tehnic pentru `mbunt]irea
practici `n dep[irea acestui obstacol. creativit]ii accentueaz folosirea unor
Obstacolele pot fi perceptuale, de filosofii de rezolvare a problemelor cu
obi[nuin], emo]ionale sau profesionale final deschis [i eliminarea criticilor pe
(fig. 3.11). parcursul primelor stadii ale procesului
Obstacolul perceptual mai poate fi de elaborare a deciziilor.
denumit "Viziunea cu ochelari de cal". Brainstorming. Metod de stimulare
Exper]ii tind s "treac cu vederea a creativit]ii colective ce pune `n
evidentul", de asemeni un obstacol valoare apari]ia ideilor [i creaz
perceptual. facilit]i pentru manifestarea acestora.
Obstacolul de obi[nuin] implic Metoda se bazeaz pe stimularea unei
permanen]a a ceea ce a fost dat sau min]i care s produc idei prin
gândit `nainte. Majoritatea se intermediul unei alte min]i. Inhibarea
conformeaz standardelor existente [i poate rezulta din `ncercarea de a
prognozelor consacrate pentru a se judeca valoarea ideilor.
proteja [i pentru a asigura securitatea Coordonatorul grupului este
slujbei. desemnat pentru a rspunde de
Obstacolul emo]ional poate aprea urmrirea [i direc]ionarea [edintelor. O
c^nd se propune elaborarea unei decizii regul a acestei tehnici este de a
nepopulare sau frica despre ceea ce exclude critica, coordonatorul grupului
ceilal]i ar putea g^ndi despre ideea nou trebuie s opreasc grupul când un
propus. cuvânt, ton, gest, sau orice altceva
Unele individualit]i mimeaz prin indic respingerea unei idei. El va
luarea unor decizii adecvate, dar `ncuraja gândirea "dup libera voin]"
necreative. deci a ideilor neconformiste.
Blocajele profesionale pot fi cauzate Cu cât cantitatea de idei este mai
de ambian]a academic, profesional, mare cu atât este mai sigur c apare [i
educa]ional. Unele individualit]i sunt o solu]ie de calitate. Participan]ii pot
incapabile s se cupleze `n exterior cu sugera idei proprii dar [i ideile altora,
conceptele propuse de alte discipline. combinate [i/sau `mbunt]ite `ntr-o
Tehnici `n creativitate idee nou.
Membrii grupului sunt ale[i s
Un numr de tehnici asigur reprezinte puncte de vedere variate dar
`mbunt]irea creativit]ii [i sunt `n mod [i diverse.
33

17. Caracterul original sau manifestarea creativ poate fi anihilat sau
estompat de prezen]a unor persoane sau în situa]ia unor stri
psihice speciale.
Mecanismele de conservare, procedee sau re]ete tradi]ionale ce
apar în special la grupri minoritare, care utilizeaz metode arhaice
pentru a pstra coeziunea grupului, conduce la crearea unui blocaj al
creativit]ii. Rezisten]a social a tradi]iei poate anihila capacitatea de
adaptare sau creativitatea.
Creativitatea poate fi blocat [i de fascina]ia personalit]ilor
puternice, de mitul unor staruri sau autorit]i. Deblocarea depinde
Blocaje ale de personalitatea omului creativ dar [i de caracterul personalit]ii
creativit]ii dominante.
(cunoa[terea
blocajelor
poate conduce la
realizarea Creativul din zona tehnic trebuie s-[i asume riscul erorii dar [i cel
unor proceduri de de a fi corectat. Acest lucru se întâmpl într-o societate (epoc) cu
deblocare, mod propriu de gândire, concepte dominante, care exercit o
[i favorizare a influen] conformist. Omul creativ, care iese din aceste tipare, este
creativit]ii). criticat [i poate deveni chiar ridicol.
Un alt blocaj este generat de influen]a educa]iei imprimat, de
modul de gândire [i în]elegere a dasclilor. Studentul sau inginerul
creativ (nonconformist), trebuie sa iasa din aceste canoane [i tipare.
Cadrele didactice trebuie s sprijine creativitatea, promovând o
atmofer adecvat.
Un obstacol al creativit]ii este rezisten]a personal la nou. Omul
conservator reac]ioneaz la schimbarea normelor [i valorilor
produc^ndu-i o atmosfer de nelini[te. Blocajul poate apare din
teama unui e[ec, din lipsa asumrii riscului, propriu omului
conservator.
Fig. 3.11 Schema blocajelor creativit]ii.
34

18. Forma]iile `n brainstorming care brainstorming. Un grup Delphi va
particip la [edin]e pot fi compuse din: include `n mod obi[nuit manageri,
proprietar, arhitect, inginer, utilizator, arhitec]i [i ingineri proiectan]i, ingineri
manager `n construc]ii, operator de constructori pentru execu]ie [i
construc]ii, administrator de `ntre]inere. reprezentan]i ai clientului.
Dac unii superiori ai membrilor echipei Un avantaj major al acestei metode
sunt prezen]i la [edin], ace[tia s-ar este acela c minimalizeaz
putea s ezite de a sugera idei, din favorizarea [i protejarea personalit]ii
teama de a fi judeca]i de ctre [efii lor. `n ob]inerea unei opinii de grup.
Criticile `n timpul brainstormingului pot Aceast metod poate fi folosit
avea un efect de inhibare [i de o pentru :
mic[orare a apari]iei de idei noi. • explorarea op]iunilor de proiectare;
Coordonatorul grupului deschide • identificarea pozi]iilor pro [i contra a
[edin]a prin prezentarea unei probleme op]iunilor poten]iale de proiectare ;
bine definite, exprimate `n limbaj • dezvoltarea rela]iilor `n unit]i
func]ional. Toate ideile trebuie complexe de construc]ii;
`nregistrate. Datorit apari]iei rapide a • expunerea priorit]ilor valorilor
acestor idei `nregistrarea poate fi dificil. personale [i a scopurilor proiectrii.
Produsul final al [edin]ei de Orice discu]ie de grup e probabil s
brainstorming este evaluarea [i produc o pozi]ie majoritar, dar
reprelucrarea ideilor care pot genera o deseori aceasta este un compromis,
solu]ie la problema pus `n discu]ie. decât un consens adevrat. Acest
Tehnica Delphi (prezicerea viitorului [i compromis poate reflecta opinia
atingerea consensului) este o metod de membrilor grupului, dinamici verbal sau
a ob]ine consensul prin identificarea perseveren]i. La `nceputul proiectrii,
op]iunilor de proiectare dar [i a prezicerii c^nd exist un grad de nesiguran], ar
asupra efectului acestora la concep]ia fi imprudent s afirmi c opinia unui
cldirii. membru al grupului este mai bun
Aceasta implic contribu]ii individuale decât a celorlal]i. Atunci se dore[te
la informarea grupului, la formarea câ[tigarea unei idei favorabile din
judec]ii acestuia, la realizarea de ocazii multitudinea de opinii din cadrul
pentru ca individualit]ile s dezbat [i grupului.
s revad punctele de vedere Logica metodologiei este c ea
individuale prin pstrarea unui grad de converge gradat spre un set de
anonimat. Rspunsurile individuale `ntr-o alternative de proiectare, judecate prin
[edin] Delphi sunt `nregistrate pe hârtie consens, spre a asigura performan]a
[i sunt prezentate anonim. Aceast optim pentru problema `n discu]ie.
tehnic este folositoare pentru evitarea Procesul Delphi trece printr-un numr
blocajelor emo]ionale des `ntâlnite `n de cicluri de explorri individuale [i de
35

19. grup [i se `ncheie cu o recomandare a numrului de cicluri Delphi. Cu cât ciclul
grupului. converge spre un consens de grup tot
Primul ciclu Delphi asigur un set astfel converg [i desf[urrile
ini]ial de date de intrare, de natur proiectate ale ac]iunii. ~n aceast
subiectiv, despre un sistem dorit. Pe manier este exercitat controlul asupra
baza acestor date de intrare, echipa costului ]int. Pasul final, al metodei
prelucreaz un set de alternative de Delphi, implic participarea de grup `n
proiectare. propunerea alternativelor [i a ]intelor
}intele - de exemplu costurile cost pentru sistemul supus studiului.
estimate - sunt apoi revzute fr Op]iunile de proiectare recomandate `n
relevarea autorului - pentru a determina acest stadiu pot necesita revederi
varia]ia valorilor ]intite. Grupul poate apoi suplimentare economice (cost al ciclului
`ncepe s ordoneze propriet]ile de via]) [i neeconomice, astfel `ncât
sistemului dorit `n op]iuni de proiectare detaliile componentului s fie identificat.
logice [i probabile. Manipulare. Aceast metod acoper
Alt ciclu al procesului Delphi permite natura problemei ce e studiat
fiecrui participant s intuiasc aranjarea examin^nd mai cur^nd generalit]ile
grupului [i s concentreze asupra celor dec^t patricularizrile. Efortul creator
mai favorabile op]iuni de proiectare. Ca este direc]ionat cu scopul de a vedea
parte a cercetrii tehnica Delphi poate elemente comune `ntr-un mod total
prezice `nvechirea sistemului constructiv. nou. O ra]iune pentru pstrarea unei
Este deci posibil s ia ac]iuni de defini]ii specifice a unei probleme vagi
corectare prin adugarea unor este de a evita o solu]ie predeterminat
caractristici flexibile sau tehnologie sau prematur. Ambiguitatea ajut
inovatoare. proiectantul s gândeasc mai flexibil [i
Din momentul `n care participan]ii au mai general. O descriere cu sfâr[it
`ncheiat cel de-al doilea ciclu individual deschis a problemei permite
grupul se reune[te. Rspunsurile proiectan]ilor s nu se angajeze cu
individuale sunt introduse `ntr-o discu]ie fermitate `n rezolvarea problemei.
de grup. Dac op]iunile de proiectare Informa]ia minim permite procesului
rmân neschimbate, grupul este pregtit de grup s se concentreze asupra
s fac recomandri. ~n mod obi[nuit, solu]iilor generale, `n timp ce se
totu[i, cel pu]in un ciclu adi]ional este stabile[te caracterul esen]ial al solu]iilor
necesar `nainte de consens. Valoarea de proiectare.
costurilor ]int pentru sistem, `n acest Tehnicile de manipulare permit
stadiu, ar trebui s continuie s grupului s ajung la divergen] mai
convearg. repede decât la convergen] ca `n
Estimrile `nainte de consens sunt procesul Delphi. ~n tehnica Gordon,
sim]itor `mbunt]ite odat cu cre[terea numai coordonatorul grupului cunoa[te
36

20. natura exact a problemei considerate. problema dar neajungând la un rezultat.
Sinectica permite divergen]a prin . Avantajul este c ei pot acoperi
considerarea de analogii pentru aspecte pe care nu le-ar fi putut
problema respectiv, mai mult decât niciodat atinge dac ar fi cunoscut
considerarea problemei `ns[i. Bionica [i problema specific. For]a tehnicii
biomecanica se bazeaz pe analogiile const `n faptul c nu permite
cu natura. membrilor echipei s se blocheze `n
Tehnica Gordon const `ntr-o curgere amnunte specifice.
liber a discu]iei [i a ideilor privind o Sinectic `nseamn alturarea
problem vag definit. Nimeni, cu elementelor diferite [i aparent
excep]ia coordonatorului grupului nu irelevante, pentru a forma scheme [i
cunoa[te natura exact a problemei. idei noi. Analogiile pot fi vzute `n
Astfel, cel mai dificil aspect al conducerii inven]iile arhitecturale de zi cu zi: un
unei [edin]e de acest fel este alegerea cort al unui beduin `n de[ertul Arabiei
unui subiect pentru discu]ii. ~n mod Saudite inspir o structur pe cabluri;
normal, subiectul ales va fi legat de proiectarea unei colivii de psri
problema pus `n discu]ie printr-un conduce la structura de rezisten]
principiu fizic. De exemplu, problema pentru cldiri cu tehnologii de montaj
discutat, poate fi de a cuta solu]ii la rapid.
problema depozitrii pentru o companie Exist patru tipuri de analogii:
de construc]ii, astfel c coordonatorul personal, direct, simbolic [i
grupului poate discuta cu grupul cum s fantastic. Analogiile personale implic
"depoziteze lucruri". identificarea individual `n situa]ia
Tehnica Gordon caut s evite problemei, pentru a experimenta
capcana la care este expus o [edin] efectele supuse studiului.
obi[nuit de brainstorming [i anume Individualitatea devine o parte a
sentimentul unei pr]i a participan]ilor c activit]ii de proiectare ce a fost
au gsit solu]ia "corect" [i de aceea nu realizat. Proiectan]ii se vd pe ei `n[i[i
este nevoie s mai caute [i o alt solu]ie mergând prin cldirea pe care tocmai
a problemei. O astfel de [edin], evit au proiectat-o. Aceast tehnic a fost
acest pericol, deci nu poate fi propus o de asemeni folosit cu mare succes `n
solu]ie ca fiind cea mai bun pentru o probleme tehnice `n care proiectantul s-
problem nespecificat. Aceast tehnic a considerat ca o parte actual a
poate frustra oamenii creativi, care se sistemului, supus la mi[crile [i for]ele
strduie pentru `ntâietate când niciunul sale.
nu este condi]ionat. Cu domeniul O analogie direct compar fa]ete
deschis pentru discu]ii, aceste similare [i proceduri a unor obiecte
individualit]i se `nvârt `n cerc, discutând care nu seamn `ntre ele. De
exemplu, sistemul de rcire a unei case
37

21. poate fi proiectat s ac]ioneze `n acela[i orice doresc `n direc]iile liniilor
fel `n care se rce[te corpul uman. analogiilor anterioare, asigurându-se c
Analogia simbolic folose[te ac]iunile au cel pu]in o relevant periferic la
[i structura unui obiect pentru a crea o subiect;
imagine complet diferit. Este o cale de • discu]ii libere; aceast [edin] se
a condensa un sistem sau un obiect dezvolt `ntr-o discu]ie liber din
complex, `ntr-o reprezentare simpl. momentul `n care conductorul
Activitatea intrinsec pe coridoarele consider c grupul a epuizat con]inutul
unui spital este comparat cu sistemul de cunoa[tere relevant `n faza
circulator a unui organism viu. precedent.
A patra form a analogiei este • introducerea problemei; `n acest
fantezia, folosirea imagina]ie fr stadiu coordonatorul dezvluie defini]ia
constrângeri pentru a explora o situa]ie. precis a problemei;
Legile [i regulile existente sunt • analiza problemei directe; pa[ii de la
suspendate temporar. Fantezia e folosit analogii sunt repeta]i, de aceast dat
pentru a explora op]iuni. Ea ajut pe cel adresându-se la problema definit;
care ia decizia, s rup prejudec]ile • perioada de gesta]ie; echipa permite
conven]ionale pentru a gsi o solu]ie tuturor ideilor s ptrund `n
simpl `n locuri nea[teptate. subcon[tient;
O [edin] de creativitate de grup, • recomandri; ideile variate sunt
folosind tehnicile de analogie, parcurge expuse, evaluate [i se stabilesc solu]ii.
urmtorii pa[i: Bionica [i biomecanica. Proiectan]ii
• discutarea unui concept general; au privit de-a lungul timpului spre
numai coordonatorul [edin]ei este natur pentru idei, care pot fi folosite ca
de]intorul defini]iei precise a problemei; aplica]ii directe sau ca modificri la
• analogia personal; dup discutarea problema pus `n discu]ie.
informa]iilor despre concept grupul Bionica [i biomecanica privesc spre
poart `n continuare discu]ii [i schimb natur pentru a vedea dac exist deja
impresii despre ce ar putea sim]i o solu]ie.
punându-se `n diversele variante ale Construc]ia tunelurilor sub r^uri a
conceptului discutat; fost realizat dup ce s-a urmrit
• analogia direct; grupul face apoi tunelurile cariilor `n lemn, realizate prin
compara]ii directe `ntre ideile variantelor construirea de tuburi protectoare.
enun]ate `n [edin]ele anterioare; Problemele de inginerie [i proiectare
• analogia simbolic; acest tip de pot fi rezolvate [i prin idei `nrudite cu
analogie poate fi folosit `mpreun cu natura.
analogia direct `n acea[i [edin];
• analogia fantastic; membrii sunt
`ncuraja]i s discute sau s compare
38