Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
1. FACILITATOR:
TATIANA LUNGU, PSIHOLOG, MAGISTRU ÎN PSIHOLOGIE
PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE A COPILULUI CU
CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE.
STRATEGII DIDACTICE DE INDIVIDUALIZARE A
PROCESULUI EDUCAȚIONAL.
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
2. МОДЕЛИ
ИНКЛЮЗИВНОГО ОБРАЗОВАНИЯ
Разные отправные точки…
2
Educație pentru toți
Unii copii sunt precum nişte roabe: trebuie să fie împinşi.
Unii sunt precum bărcuţele: trebuie să fie vâslite.
Unii sunt precum zmeele: dacă le ţii strâns de sfoară, vor zbura departe sus.
Unii sunt precum pisicuţele: tare mulţumite când sunt mângâiate.
Unii sunt ca nişte remorci: folositoare numai când sunt trase.
Unii sunt precum baloanele: tare uşor de vătămat, de nu le mânuieşti cu grijă.
Unii sunt mereu de nădejde şi gata să te ajute.
Schulman Kolumbus
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
3. Noi şi ei, eu şi alţii...permanent încercăm să comparăm lucrurile, inteligența,
oamenii, deşi suntem conştienţi de faptul unicităţii care prin esenţa lui nu se supune
comparaţiei.
Deosebirile care sunt evidente nu ne-au impulsionat spre reflecţii, toleranţă,
înţelegere... ci deseori spre luări de atitudini şi decizii.
Din neputinţa noastră de a ne înţelege şi prin nedorinţa de a accepta diferenţa au
apărut valurile de pământ, zidurile, luptele dintre cei drepţi şi necredincioşi, dintre
buni şi răi, dintre frumoşi şi urâţi...
Noi, oamenii, ne-am asumat dreptul de a fi judecători, stabilind cine şi în ce măsură
trebuie respectat, iubit, tolerat. Noi am instaurat legi lumeşti, stabilind valorile în
funcţie de obişnuinţe, preferinţe şi pasiuni.
Pledând pentru diferenţe, ar trebui să stabilim criteriile valorilor ambelor părţi.
Declaraţiile de superioritate sunt valabile doar pentru noi, pentru că totul este
măsurat şi personalizat în interiorul valorilor noastre. Nefiind printre ei, alături de
ei, necunoscând sufletul lor, suntem oare în drept să susţinem diferenţe?
Paşi spre o şcoală pentru toţi
4. Balanţa se află în sufletele noastre, să permitem tuturor să ne cunoască,
integrându-se alături de noi, astfel cunoscându-i pe ei, cu siguranţă vom şti mai
multe despre noi.
Este inuman de a accepta şi de a iubi din perspectiva formei şi condiţiei sociale.
Sufletul nu are formă. Ceea ce refuzăm să înţelegem este că deseori un chip
neputincios emană izvor de lumină şi căldură sufletească, dar îl categorisim la
capitolul „forme”.
Şi iarăşi noi hotărâm să-i excludem pentru simplul motiv că nu sunt ca noi...
Armonia vieţii şi a naturii, pentru care credem că ne sacrificăm, noi înşine o
ruinăm răspunzând la lumină cu interdicţii.
Ne deranjează scaunul cu rotile, privirea, lipsa graiului, însă uităm că ei pot
manifesta dragoste, respect, ură... în aceeaşi măsură ca şi noi.
De ce să-i respingem, să-i neglijăm, când ei au nevoie de dragoste, toleranţă,
implicare, participare, locuri de muncă, înţelegere şi ... acceptare.
Am putea oare proceda altfel?
Cetatea Luminii se va constitui pe principiul reciprocităţii, dăruind căldură, vom
primi căldură, şi dacă credem în aceasta cu adevărat, se va înfăptui!
Paşi spre o şcoală pentru toţi
5. ADEVĂR UNANIM RECUNOSCUT:
ELEVUL ESTE PERSOANA UNICĂ
ELARE
PERSONALITATE
RITM PROPRIU DE CREŞTERE ŞI
DEZVOLTARE
STIL PROPRIU DE ÎNVĂŢARE ANTECEDENTE FAMILIALE UNICE
rezultă necesitatea cunoaşterii elevului – punctul de plecare în orice acţiune
formativă, pentru a dirija dezvoltarea personalităţii lui şi a oferi mai multe şanse
de succes.
7. Cerințe educaționale
speciale
Cerințe educaționale speciale
necesităţi educaţionale ale copilului/elevului/
studentului, care implică o şcolarizare adaptată
particularităţilor individuale sau caracteristice
unei dizabilităţi ori tulburări de învăţare, precum şi
o intervenţie specifică prin acţiuni de reabilitare
sau recuperare corespunzătoare (Codul Educației).
8. întârziere/dizabilitate mintală/intelectuală/dificultăţi severe de învăţare;
tulburări emoţionale (afective) şi de comportament;
tulburări de limbaj;
dificultăţi de învăţare;
dizabilități fizice/neuromotorii;
dizabilități de văz;
deficienţe de auz
Clasificarea CES, conform abordării
UNESCO, 1995
Copii în situaţii de risc
- elevi care cresc în medii defavorizate;
- elevi ce aparţin unor grupări etnice minoritare;
-elevi în situaţiei de stradă;
-elevi bolnavi de SIDA;
- elevi cu comportament deviant etc.
Serviciul de asistență
psihopedagogică (SAP)
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
9. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
9
DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE
10. ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
10
prezintă întârzieri faţă de nivelul obişnuit al achiziţiilor şcolare,
în raport cu programa şcolară.
nu-şi poate controla impulsurile (pune mâna pe
orice îi captează atenţia, întrerupe, nu are răbdare
să-i vină rândul etc.)
probleme de organizare şi
planificare, de ordonare a
lucrurilor, sărirea unor etape
orientarea spaţio-temporală deficitară
lentoarea proceselor intelectuale; deficite
de motivaţie.
are nemulțumiri de ordin general în legătură
cu școala
se plânge în mod constant că este prea greu
ceea ce i se cere să facă, repede se plictisește
dificultăţi de concentrare a atenţiei, pe o
perioadă scurtă de timp
incapacitatea de a urmări indicaţiile orale,
instrucţiunile care i se dau
dificultăţi legate de citit, scris, calculat
copilul întâmpină dificultăţi la formularea
unui răspuns, este neîndemânatic
11. STRATEGII DE PREDARE PENTRU
ELEVII CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
11
formularea instrucțiunilor clar, scurt și
folosite în mod frecvent
oferirea suportului necesar (scheme, algoritm,
grafice, cuvinte-cheie, plan de idei),
implicarea elevului în sarcini mai scurte și oferirea
recompenselor
oferirea feedback-ului constructiv,
recompensând și evidențiind succesul cât de mic al elevului.
simplificarea/reducerea
materialelor scrise
organizarea clasei pe centre de învăţare
diferențierea sarcinilor în baza performanțelor
din perspectiva obiectivelor, conținuturilor și
metodelor procesului didactic
diversificarea formelor de învățare
promovarea interacţiunilor sociale
12. EXEMPLU DE APLICARE A TEHNICII
EASY READ
Text original
Girafa este cel mai înalt animal sălbatic terestru, uşor de recunoscut datorită gâtului excepţional de
lung. Girafele mascul au în medie o înălţime de aproximativ 5,3 m, dar unele cresc până la o înălţime
de aproape 6 m.
Clasificarea ştiinţifică: Girafa aparţine speciei Mamifere, familiei Giraffidae, clasa Giraffa
camelopardalis. Majoritatea girafelor trăiesc în estul Africii şi în ţări precum Angola şi Zambia în sud-
vestul Africii.
Girafa trăieşte în savane şi spaţii deschise acoperite cu copaci sau păduri rare, unde hrana este variată
de-a lungul anului. La noi putem vedea girafa doar la Grădina Zoologică.
În plus faţă de înălţimea foarte mare, girafa se situează printre animalele cu cea mai mare greutate de pe
uscat. Masculii foarte mari pot ajunge până la 1,900 kg. Femelele sunt mai mici, şi rar ajung la jumătate
din această greutate.
Comparativ cu alte mamifere cu copite, girafele au corp relativ scurt, dar picioarele sunt disproporţionat
de lungi. Picioarele din faţă sunt mai lungi decât cele din spate. Girafa este un animal gingaş.
12
13. EXEMPLU DE APLICARE A TEHNICII
EASY READ
13
Text transformat
Girafa este cel mai înalt animal sălbatic. Unele girafe ajung până la înălţimea de 6
metri.
Girafa are gâtul foarte lung. Are corp destul de scurt, dar picioarele lungi. Picioarele din
faţă sunt mai lungi decât cele din spate.
Girafele trăiesc în Africa. La noi putem vedea girafa doar la Grădina Zoologică.
Girafa este un animal gingaş.
Pentru o mai bună înţelegere a celor citite şi pentru ca informaţia prezentată să facă apel la
cât mai mulţi analizatori, textul transformat poate fi însoţit şi de o imagine.
14. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
14
Copii cu dizabilitate intelectuală/
dificultăți severe de învățare
15. ELEVII CU DIZABILITATE
INTELECTUALĂ/DIFICULTĂȚI SEVERE DE ÎNVĂȚARE
tulburări de
comportament,
cum ar fi crizele de
isterie.
înţelege cu greutate ideile, are un simţ
al direcţiei slab dezvoltat, încurcă
detalii, reacţii întârziate
Dificultăţi: atenţia, percepţia
vizuală, procesarea limbajului
sau coordonarea mişcărilor
vorbirea
întârziată sau
dificultăți de
limbaj
dobândirea cu dificultate a
unor deprinderi de
autonomie personală, cum ar
fi folosirea tualetei,
îmbrăcatul sau hrănirea
independentă
performanță în mod
scăzută la toate
tipurile de activități
intelectuale
memorarea de scurtă durată,
folosirea conceptelor
și rezolvarea problemelor
incapacitatea de a face legătura dintre
acțiuni și consecințe
pot dezvolta și alte comportamente
inadecvate, precum
autostimularea sau automutilarea
capacitate mai lentă de învăţare
el nu poate generaliza
învățarea la situațiile noi cu
care se confruntă
dificultăţi în a înţelege
vorbirea celor din jur
15
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
dificultăţi - înţelege, interpreta, organiza şi/sau a-
ţi aminti informaţii non-verbale, scris încet,
neglijent, inversează litere şi numere, omite litere
din cuvinte, copiază incorect etc.
16. MESAJE CHEIE
Copiii au nevoie de imbolduri pentru a reuși să
realizeze ceva, nu este de ajuns să li se spună cum
să facă un lucru sau altul, ei au nevoie să li se
arate, demonstrând modul de realizare; au nevoie
de satisfacerea propriei curiozități; posibilități de
descoperire a mediului; nevoia de a se adresa și a
i se adresa; nevoia de contacte sociale; a fi parte, a
participa; a avea succes și a gusta din bucuria lui;
starea de bine și satisfacerea nevoilor fizice.
Rutina zilnică sau situațiile cotidiene sunt un
prilej bun pentru a ajuta copilul să-și însușească
diferite abilități. Ele sunt importante pentru
învățare deoarece sunt un mediu firesc și obișnuit
pentru copil; au loc câteva ori pe zi, repetarea lor
fiind suport pentru învățare; au loc zilnic, se repetă
și devin familiare; încurajează copilul să fie activ, să
se bazeze pe propriile forțe; sporesc încrederea
copilului în sine; pregătesc copilul pentru a fi
independent la grădiniță, școală, în viața socială,
adultă.
17. STRATEGII DE PREDARE PENTRU ELEVII CU
DIZABILITATE INTELECTUALĂ
imbolduri
răspunsuri scurte, adevărat/fals,
teste cu mai multe variante de
răspuns, sarcini de subliniere,
bifare, încercuire etc.
contacte sociale
instrucţiuni atât
oral, cât şi în scris
timp suplimentar
pentru a răspunde la
întrebări
simplificarea
vocabularului
nevoia de repetare și
exersare continuă a celor
învățate
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
17
reducerea numărului de obiecte din
anturaj care ar putea sustrage atenţia în
procesul de învăţare
stabilirea contactului
vizual cu elevul
structurarea sarcinii și activității de învățare în
pași mici, oferirea unei indicaţii clare
folosirea orarului vizual, indiciile vizuale, imagini,
pictograme, demonstrațiile
folosirea suporturilor concrete (obiecte,
imagini)
18. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
18
Copii cu tulburări afective
și de comportament
19. ELEVII CU TULBURĂRI AFECTIVE ȘI DE COMPORTAMENT
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
19
comportament provocator sau
inadecvat, refuzul de a se supune regulilor
sau autorităţii
dificultatea de a-și regla
comportamentul
sfidează sau înfruntă părinții și
provoacă profesorul, creează conflicte
dificultăți de concentrare pe parcursul
realizării unei sarcini
trăirile exprimate verbal (sarcasm, înjurări, porecle)
sau fizic (distrugerea diverselor bunuri, brutalitate,
implicarea în încăierări, crize și izbucniri).
tendința de căutare a senzațiilor tari
întâmpină dificultăți de organizare și, în
consecință, nevoia de ajutor pentru a-și organiza
ttimpul
indiferenţă în realizarea sarcinilor şcolare,
pierderea interesului faţă de activităţi care odinioară erau
plăcute, lipsa motivaţiei şcolare
manifestă furie excesivă şi ostilitate,
iritabilitate
20. STRATEGII DE PREDARE PENTRU ELEVII
CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT
ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
20
observarea şi înregistrarea momentului în care un elev se
comportă într-un fel sau altul
analizarea cauzelor comportamentului
comunicarea nonverbală
ascultarea activă
politeţea şi respectul faţă de elevi,
explicarea clară a aşteptărilor
corectitudinea, promptitudinea,
fermitatea în rezolvarea problemelor
autocontrolul asupra stărilor impulsive,
apropierea fizică faţă de elevi
evitarea confruntărilor şi a atitudinilor de
autoritate exagerată
discuția cu membrii familiei
abordare comună cu alte cadre didactice
identificarea şi valorificarea permanentă a
punctelor forte şi a elementelor pozitive pe care
le au elevii
organizarea unui mediu de învăţare liniştit prin reducerea
amplificatorilor vizuali şi auditivi
stabilirea unui set de reguli ale clasei
21. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
21
Copii cu TSA
(tulburări din spectrul autist)
22. TSA – TULBURARE NEUROLOGICĂ DE DEZVOLTARE
TULBURARE PERVAZIVĂ (PROFUNDĂ)
Autismul este o tulburare a creierului care limiteaza capacitatea
unei persoane de a comunica si de a relationa cu alte persoane
AFECTARE MAJORĂ IN ARIILE DE:
Socializare Comunicare Comportament
23. CARACTERISTICILE ELEVULUI CU AUTISM
poate reacționa negativ la orice schimbare din rutina zilei
(momente de regim, orarul activităților); dacă este atins sau îi
sunt atinse obiectele personale, la sunete tari, gălăgie (poate
deveni neliniștit, agitat, poate evada în alt spațiu).
nu este interesat de alți copii/colegi;
recurge rar sau nu privește în ochi interlocutorul;
poate să nu reacționeze când este chemat pe nume;
nu înțelege ironia, glumele, aluziile,
minciunile, sarcasmul; are dificultăți de a-și exprima emoțiile și în a înțelege emoțiile
altor copii sau adulți;
vorbește în mod nefiresc sau nu vorbește de loc;
prezintă dificultăți în susținerea unei conversații
chiar dacă are vocabular dezvoltat.
Repetarea unor cuvinte sau fraze.
poate fi obsedat de un singur obiect, care-l poartă cu el pretutindeni;
poate să strige atunci când nu poate comunica ce vrea; prezintă
mișcări repetitive, stereotipe (poate flutura mâinile, legăna corpul,
merge în cerc, pe vârful degetelor);
Lipsa sau limitarea capacității de a imita Lipsa capacității de prevedere
Fobii
Auto-stimulările
24. DIFICULTĂȚI ASOCIATE AUTISMULUI
VORBIREA
Întârziere în vorbire
(de exemplu, mai
puțin de zece
cuvinte la vârsta de
până la 2 ani). Regres sau
pierderea
vorbirii
Capacitatea de
vorbire (dacă este
prezentă) poate
include elemente
neobișnuite:
vocalizare
nonverbală
intonație
neclară sau
aplatizată
repetarea frecventă
a anumitor cuvinte
și propoziții
("ecolalie")
adresarea către sine
utilizând numele sau
”voi” ori ”el/ea” (la
copii de peste 3 ani)
repetarea
stereotipă a
cuvintelor sau
propozițiilor cu
conținut
general
evitarea
dialogului
răspunsurile
par a fi vulgare
sau nepotrivite
50% din persoanele cu autism nu vor
vorbi niciodată.
25. DIFICULTĂȚI ASOCIATE AUTISMULUI
AUTOSTIMULĂRILE
Autostimulările sunt comportamente care pot implica orice parte a corpului şi care au loc în
mod repetitiv.
Autostimulările pot avea rolul de autoreglare emoțională și corporală – îi ajută pe elevi să
se simtă bine în propriul corp.
Prin intermediul acestor acţiuni elevul obţine senzaţii plăcute de tip kinestezic, tactil, auditiv, gustativ sau
olfactiv care îi ajută să atenueze şi să contracareze senzaţiile copleşitoare oferite de mediul înconjurător, să
diminueze o eventuală senzaţie de durere, să se calmeze, să-şi redobândească echilibrul emoţional (frică, furie
etc.) sau să atenueze nivelurile ridicate de anxietate.
Pot include: învârtirea părului pe deget, învârtirea în cerc, săriturile, ţipatul sau scosul a diverse tipuri de sunete,
mişcările în mod constant sau fluturarea mâinilor, frecarea sau lovirea palmelor, mirosirea sau gustatul obiectelor,
privirea obiectelor cu “colţul ochiului” etc.
26. DIFICULTĂȚI ASOCIATE AUTISMULUI
CRIZELE
O criză este „un răspuns intens la o situație copleșitoare”.
Se întâmplă atunci când cineva devine complet copleșit de o situația dată și pierde
temporar controlul asupra comportamentului.
Această pierdere a controlului poate fi exprimată verbal (de exemplu, strigând, țipând,
plângând), fizic (de exemplu, lovitură, mușcătură) sau în ambele modalități.
O criză poate să apară din cauza suprsolicitării senzoriale, schimbării în rutină,
anxietății, dificultăților de comunicare.
A nu se confunda criza cu obrăznicia, comportament desruptiv, mofturi etc.
„Copilul cu autism se izolează deoarece lumea înconjurătoare este dureroasă pentru el.
Sunetele dor, atingerile dor, ochii dor, totul doare”.
27. Imaginați-vă că ați veni de pe o altă
planetă, pe care totul s-ar întâmpla mult
mai lent și mai liniștit. Deodată sunteți
aruncat într-o lume confuză, în care
simțurile vă sunt permanent
suprasolicitate.
„În momentul în care primesc informația,
simt că în mintea mea vin o mulțime de piese
de puzzle și imi ia mult timp să le aranjez,
pentru că altfel ramân în gramadă și mi se
face capul pătrat“
autismul simțit din interior
Percepția modificată generează „un alt mod de a fi“ în comportament, reacție,
comunicare și mișcare, dar nu înseamnă reducerea inteligenței.
Dacă aflăm cum percepe un copil cu autism anturajul său, atunci putem să-l
înțelegem și să-l ajutăm să-și amelioreze calitatea vieții pe termen lung.
Învățăm să înțelegem oamenii cu autism
28. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM
Structurarea spaţiului (unde este, unde trebuie să fie locul unui obiect sau a
altuia);
structurarea timpului (previzibilitate: prezentarea vizuală a succesiunii
activităţilor, explicarea evenimentelor viitoare, clasificarea în fragmente
clare, înţelegerea structurii proceselor diferite ca timp);
structurarea sarcinilor, respectiv a lucrului (un loc de muncă bine
aranjat; clasificarea clasă a fazelor sarcinii care trebuie realizată: Ce
trebuie de făcut? În cât timp trebuie să facă acest lucru? Care este
ordinea activităţilor? Când este pauza? Se va stabili o rutină în sală da
grupă şi se va depune efort pentru ca aceasta să fie menţinută);
structurarea materialului (păstrarea materialelor în containere, clasificarea
cantităţii de material oferit, vizualizarea funcţionalităţii: de ce material am
nevoie în care fază a procesului unei activităţi?).
29. STRATEGII DE LUCRU
FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM
Utilizarea unui program de predare-învățare foarte structurat (orar
vizual – fotografii, simboluri).
Sarcinile de lucru trebuie să fie preponderent individualizate;
acestea trebuie să fie ușor de înțeles, iar timpul de rezolvare nu
trebuie lungit foarte mult.
Tranziţia (copiii cu TSA au nevoie să fie totul constant în jurul lor. Se
vor utiliza instrucţiunile verbale gen: „În 5 minute veţi trece la locurile
voastre”, apoi: „A mai rămas un minut şi treceţi la locurile voastre”).
Atrăgeți-i atenţia
înainte de-ai spune
ceva, a da o
„comandă”. Oferiți-i
suficient timp să
răspundă. Arătaţi-i
clar ce urmează să se
întâmple pe parcursul
zilei sau a unei
activități ce urmează
să se desfășoare
folosind pictogramele
sau, dacă citește, o
listă scrisă cu ce
activităţi vor avea loc,
ce se va întâmpla,
traseul.
30. STRATEGII DE LUCRU
FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM
Predarea prin intermediul listelor (la începutul activităţii se va acroşa pe
tablă un mic plan al activităţii, prin imagini din 4-5 puncte care ar arăta
copilului cu autism care este începutul, mijlocul şi sfârşitul activităţii.
Nu uitaţi să bifaţi de fiecare dată când treceţi la următorul punct.
Se vor trece cu vederea lucrurile mărunte (copilul cu autism îi este greu
să privească în ochi atunci când cineva i se adresează, nu se va insista pe
aceasta; dacă a dat alt răspuns decât a fost aşteptat, dar şi acesta este
corect, nu-l corectaţi, acceptaţi-l).
31. STRATEGII DE LUCRU
FOLOSITE CU COPIII CU AUTISM
Vorbiți simplu și concret cu copilul, cu o viteză și un volum portivit.
În comunicare folosiți propoziții scurte. Folosiți gesturi, imagini și expresii ale feței
care susțin comunicarea.
Vorbiți literal – nu folosiți figuri de stil care să genereze confuzii, copilul nu înțelege
metaforele, sarcasmul, ironia, ambiguitățile, aluziile sau lucrurile spuse pe jumătate, la
fel cum nu poate „citi” expresiile faciale; cuvintele sunt înțelese ca atare, concret.
Folosiți un ton al vocii calm și liniștit pentru a reduce anxietatea copilului; folosiţi un
număr limitat de alegeri (asta sau asta) pentru evitarea confruntării (ex.Vrei cartea sau
mașinuţa?).
32. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU
AUTISM
Evitați să faceți comparație cu alți copii afectați de aceeași tulburare.
Reduceți distractorii vizuali (copiilor le este foarte greu să ignore şi să filtreze „gunoiul” vizual.
Orice informaţie de pe pereţi îi sustrage atenţia; ei văd în detalii şi de fiecare dată când va vedea
ceva, va fi ca prima dată, va observa noi detalii).
Evitaţi mirosurile tari, mai ales parfumurile. Acestea pot să îl împiedice pe copil să se concentreze
pe ceea ce învaţă să facă în acel moment sau pe activitatea pe care o realizați împreună.
Evitaţi să faceţi zgomote neașteptate, stridente, acestea pot induce stări de nervozitate copiilor.
33. SUGESTII PRACTICE (I)
Copiii cu TSA „gândesc în imagini”, ele se rotesc în mintea copilului ca niște
cadre din film, imaginile fiind primare și cuvintele secundare.
De obicei, mai ușor învață substantivele. Pentru a învăța unele noțiuni ca sus,
jos, mare, mic este necesar să i se arate și cu mâna și/sau să i se scrie cuvântul
respectiv.
Spre exemplu, se poate lipi cuvântul SUS pe un avion, care se ridică sus, iar la
aterizare se lipește cuvântul JOS.
MAMA
BEBI SUS RAȚA MAC-MAC
34. SUGESTII PRACTICE (II)
COPILUL
MĂNÂNCĂ
FETIȚA
SCRIE
URSUL
DOARME
MAMA
CITEȘTE
VLAD
DESENEAZĂ
ACASĂ MÂNCĂM
BISCUIȚI
MERGEM
LA BAIE
Mai greu percep consecutivitatea acțiunilor, de aceea este necesar să i se spună fraze dintr-
un cuvânt sau cel mult două. Unii dificil memorizează numere sau tot ce este legat de
numere, dacă nu este însoțit de imagini.
Unii copii au abilități bune la pictură, desenând foarte bine, de aceea este binevenită
susținerea, încurajarea, dezvoltarea acestea.
35. SUGESTII PRACTICE (III)
Unii copii învață a citi mai ușor silabisind, alții mai bine rețin cuvântul
întreg (prin metoda fotografică). Se pot utiliza fișe cu diverse imagini sau
cărți cu imagini, deoarece cuvintele se asociază cu imaginea, de aceea este
foarte important ca cuvântul să fie însoțit de imagine.
Procedeul: rostim cuvântul, arătăm imaginea și cuvântul scris. Ar fi bine să
se demonstreze și utilitatea obiectului reprezentat în imagine sau acțiunea,
unde este posibil. De exemplu: învățarea cuvântului SARE – se arată
imaginea unui copil care sare, apoi cuvântul, după care se efectuează o
săritură.
37. PRINCIPII EDUCAŢIONALE
Utilizarea suportului vizual pentru a face
secvenţele activităţilor zilnice previzibile şi înţelese
Îşi piaptănă părul încalţă ciorapii/pantofii îl sărută pe Alex își ia rămas bun şi merge la școală
40. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
40
Copii cu ADHD
Tulburarea hiperchinetică cu
deficit de atenție
41. ADHD
MESAJE DE BAZĂ
Ne naștem cu ADHD, nu facem ADHD
Cercetările arată că tulburarea ADHD are o predispoziție
genetică
Există probabilitatea un copil cu ADHD să aibă un părinte care
prezintă tulburarea
30-50% dintre copiii cu ADD/ADHD vor păstra simptomele până în adolescenţă şi
vârsta adultă.
Problemele legate de atenţie apar în general la vârsta de 5-7 ani
69% dintre copiii cu ADHD prezintă una sau mai multe afecţiuni sau tulburări asociate, care se
pot manifesta în timpul evoluţiei ADHD sau pot complica diagnosticul
!!! Hiperkinezie fiziologică
42. TIPURI
ADHD, tip combinat: cel mai comun tip al acestui sindrom, care manifestă toate
simptomele care definesc ADHD: lipsa atenției și a puterii de concentrare,
hiperactivitatea și impulsivitatea.
ADHD, predominant Neatent: cu probleme de atenţie, distractibilitate, afectarea
memoriei pe termen scurt şi a procesului de învăţare, care nu manifestă
hiperactivitatea.
ADHD, predominant Hiperactiv-Impulsiv: comportament impulsiv, autocontrol
slab, în care se încadrează cei care nu manifestă pregnant lipsa atenției.
43. TULBURAREA DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI
HIPERACTIVITATE
Susţinerea slabă a atenţiei şi persistenţa scăzută a efortului la sarcină, în special la copiii
care sunt relativ dezinteresaţi şi delăsători.
Controlul impulsurilor înrăutăţit sau întârzierea satisfacţiei.
Activitate excesivă irelevantă pentru sarcină sau slab reglată de cererile situaţionale.
Respectarea deficitară a regulilor.
44. DEFICITUL DE ATENȚIE
Este uituc în activităţile zilnice
Are dificultăţi în menţinerea atenţiei
Este distras cu uşurinţă
Nu pare să asculte
Nu urmează instrucţiuni
Are dificultăţi în organizare
Pierde lucruri necesare pentru diverse
sarcini sau activităţi
Greşeşte din neglijenţă
Evită/este refractar să se angajeze în
sarcini care necesită efort mental
susţinut
45. HIPERACTIVITATEA
„Pe picior de plecare”, „parcă ar avea un
motor”
Vorbeşte foarte
mult
Se foieşte, se
răsuceşte
Nu poate să stea aşezat
Aleargă/se caţără
excesiv
Nu poate să se joace/să lucreze
în linişte
Aleargă şi se cațără, inclusiv în situaţii nepotrivite
dificultăţi în a se juca liniştit
46. IMPULSIVITATEA
Smulge obiecte din mâinile proprietarilor,
”uitând” să ceară voie
Se grăbeşte să răspundă
Nu îşi aşteaptă rândul
Îi întrerupe/deranjează pe alţii (întrerupe jocuri sau
intervine în conversaţia adulţilor)
Se repede peste alte persoane
47. GRADUL DE SEVERITATE AL SIMPTOMELOR ADHD/ADD DEPINDE DE O VARIETATE
DE FACTORI SITUAŢIONALI ŞI SPECIFICI TIPULUI DE ACTIVITATE DESFĂŞURAT
Seara comparativ cu dimineaţa.
În mediu necunoscut sau când li se solicită sarcini noi.
În activităţi complexe, care necesită strategii de organizare.
Când li se solicită să stea cuminţi sau când trebuie să-şi adapteze comportamentul în public.
La nivele mici de stimulare, în situaţii lipsite de atractivitate sau de noutate intrinsecă.
În condiţiile unor variaţii ale programului de lucru cu consecinţe imediate asupra sarcinilor.
În condiţiile trecerii unei perioade mai lungi între efectuarea sarcinii şi avantajul obţinut în urma
acesteia.
În lipsa supravegherii de către un adult în timpul efectuării activităţii.
În situaţii care necesită atenţie sau efort mental prelungit.
În situaţii de grup.
Performanţele sunt diminuate:
48. STRATEGII DE LUCRU
FOLOSITE CU COPIII CU ADHD
Creaţi şi urmaţi rutine zilnice, într-o atmosferă de lucru cât mai calmă şi plăcută posibil; evitaţi
schimbările dese în orar.
Încercați să menţineți rutina, inclusiv ora de masă, temele etc.
Puteți realiza un program zilnic pe care să-l afișați într-un loc vizibil în clasă.
În acest sens, mai puteți avea grijă că lucrurile să fie așezate la locul lor, evitând astfel
factorii care îi pot distrage atenția copilului.
Descoperiți activitățile care sunt plăcute pentru copil și încurajați-l să le urmeze.
Încercați să anticipați eventualele crize de nervi ale copilului prin discuții referitoare la revizuirea
regulilor pe care acesta le respectă cu dificultate, la recompensele primite dacă urmează regulile și
la pedepsele aplicate în caz contrar.
49. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU ADHD
Copilul cu ADHD nu suportă bine schimbările, de aceea evitați: transferurile, schimbările de
program, întreruperile de program, schimbarea locului copilului.
Planificaţi sarcinile de învăţare interactive, cu demonstraţii şi materiale didactice.
Prezentaţi clar, simplu şi concis sarcinile de învăţare, una câte una, crescând treptat
complexitatea acestora. Repetați sarcina cu calm, dacă este nevoie. Dați-i copilului o
singură sarcină de lucru o dată.
Păstraţi contactul vizual cu copilul atunci când îi daţi o sarcină de lucru.
Evidenţiaţi sarcinile folosind culori.
Daţi feed-back constructiv, recompensaţi şi evidenţiaţi succesul copilului.
Folosiţi regulile clasei (simple, la vedere, distribuite tuturor).
50. STRATEGII DE LUCRU FOLOSITE CU COPIII CU ADHD
Oferiți un feedback imediat la comportamentul copilului fie că vorbim despre o laudă
verbală, sau despre o recompensă fizică, sau despre o pedeapsă.
În acest fel, veți avea control asupra comportamentului lui prin aplicarea
consecințelor imediat și mai frecvent decât în cazul altor copii.
Nu uitați faptul că hiperactivitatea poate fi transformată în energie și
motivație pentru a face lucruri inedite, copiii cu ADHD fiind rareori plictisitori,
având pasiuni diverse și o personalitate colorată.
Încercați să găsiți o activitate sportivă potrivită pentru aptitudinile copilului, sportul
având o serie de beneficii majore: îmbunătățirea puterii de concentrare, ameliorarea
depresiei și anxietăţii și un somn echilibrat.
Planificaţi activităţile de învăţare mai solicitante dimineaţa.
51. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
51
Copii cu dizabilități fizice
și neuromotorii
52. DIZABILITĂȚI FIZICE/NEUROMOTORII
dificultăți în deplasare, menținerea echilibrului, într-un picior câteva secunde; întâmpină dificultăţi la
menţinerea în poziţie verticală;
îşi controlează cu greu poziţia capului; oboseşte repede; manifestă tonus muscular anormal pe o
singură parte a corpului: stânga sau dreapta
manifestă tonus muscular anormal al membrelor inferioare, manifestă tonus muscular
redus/muşchi slab dezvoltaţi;
manifestă tonus muscular excesiv/muşchi contorsionaţi (rigizi); are probleme de coordonare a
mişcărilor şi de menţinere a echilibrului;
hipersalivaţie; poate avea frisoane şi crize epileptice; are dureri în articulaţii; oase fragile; este
incapabil să meargă şi să şadă fără ajutor; are dificultăţi la înghiţire;
unii nu folosesc limbajul verbal sau îl folosesc cu dificultate – vorbire neclară etc.; pot întâmpina
dificultăți de orientare în spațiu - aceasta poate însemna că se pot lovi de ceilalţi sau de obiecte;
toate aceste probleme apar şi în momentul în care se uită la poze, cuvinte, hărţi şi diagrame etc.
Când vorbim
despre copii cu
dizabilități
fizice/neuromotorii
ne referim la copiii
cu paralizia
cerebrală infantilă,
distrofia
musculară, spina
bifidă, artritei
reumatoide
infantile etc.
53. asiguraţi-vă că spațiul de învățare în instituţie este creat, este larg, şi permite deplasarea copilului în siguranță; uși largi, bare de
susținere, rampe la intrările în clădire și pe trepte, pentru accesul copiilor în scaun cu rotile; mobilier reglabil pentru a fi ajustat
la înălțimea copilului în scaun cu rotile; masa de lucru cu rebord vertical și materiale antiderapante pentru fixarea obiectelor de
pe masă, în scopul prevenirii căderii lor frecvente, din cauza problemelor de coordonare oculo-motorie pe care unii copii le pot
avea;
utilizați obiecte și jucării mari, care pot fi apucate bine de copii; creioane și pensule groase, dublate cu
cauciuc, pentru facilitarea utilizării lor de către copii; litere și cifre magnetice, mobile, din lemn; suport
vizual al informației, planșe, afișe;
oferiții copilului posibilitatea să stea în poziția în care îi vine mai bine;
încurajați copilul să folosească ambele mâini;
atenționați copilul înainte ca acesta să fie solicitat să se ridice sau să se așeze;
lăsați spații mari între cuvinte sau între imagini pe o pagină, verbalizați diferențele, pentru a facilita discriminarea
vizuală a copilului, care nu sesizează diferențele dintre două imagini/obiecte similare;
Strategii de lucru cu copiii cu dizabilităţi
fizice/neuromotorii
54. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
54
Copii cu deficiențe de auz
55. DEFICIENȚA DE AUZ – SEMNE DE AVERTIZARE
lipsa răspunsului la comenzi simple, cum ar fi „adu/deschide cartea”; frecvent nu înţelege o adresare directă;
nu tresare la sunete puternice; nu poate localiza sursa sonoră, de exemplu, întoarce capul în direcţia opusă
zgomotului;
întoarce mereu aceeaşi ureche către un sunet când vrea să audă mai bine; nu răspunde dacă îl chemi
atunci când nu te poate vedea;
îţi priveşte buzele atunci când vorbeşti; vorbeşte foarte încet sau foarte tare, nu vorbeşte sau vorbeşte
ciudat;
foloseşte mai mult gesturi decât cuvinte pentru a comunica; întâmpină dificultăţi în urmărirea
indicaţiilor;
percepe uşor sarcinile scrise, dar nu le înţelege pe cele verbale;
dacă îşi atinge frecvent urechile sau trage de ele, putem bănui că le simte înfundate sau că există o infecţie la
nivelul acestora; fuge de contactul cu alţi elevi sau devine agresiv.
56. STRATEGII DE LUCRU CU COPIII CU
DEFICIENȚE DE AUZ
aşezaţi copilul să lucreze împreună cu o persoană care aude;
lăudaţi copilul pentru fiecare efort şi străduinţă;
exersaţi răspunsurile corecte;
treceţi de la simplu la dificil;
evitaţi folosirea limbajului figurativ;
încurajaţi copilul să adreseze întrebări;
încurajaţi copilul să scrie, să deseneze etc., după ce a ascultat şi a înţeles însărcinarea;
57. STRATEGII DE LUCRU CU COPIII CU
DEFICIENȚE DE AUZ
explicaţi vocabularul în maniera cea mai firească; utilizaţi material didactic, imagini, folosiţi
exemple trăite de copil;
vorbiţi mereu în faţa copilului şi nu vă mişcaţi prin sală în timp ce vorbiţi ca să permită citirea
labială;
încurajaţi copilul să vorbească, şi mai puţin să folosească alte modele de comunicare;
asiguraţi-vă că copilul este atent la DVS înainte sa începeţi să vorbiţi, altfel s-ar putea să nu
fie capabil să urmărească primă parte a conversaţiei sau a instrucţiunilor;
păstraţi-vă chipul descoperit, fără a-l ascunde cu mâinile sau părul;
încercaţi să vă păstraţi mâinile libere, pentru a folosi gesturi naturale în sprijinirea cuvintelor
spuse;
dacă vorbiţi mult sau vă mişcaţi mult, poate fi dificil şi obositor pentru un copil hipoacuzic să vă
citească pe buze sau să-l urmărească pe cel care traduce în limbajul semnelor. Folosiţi propoziţii
scurte.
58. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
58
Copii cu dizabilitate de văz
59. COPII CU DEFICIENȚE DE VĂZ
dificultate de scriere: când scrie nu poate respecta rândul sau scrie între spaţii;
nu se poate orienta în spațiu fără ajutor, greu găsește clasa în instituție sau obiectele în cabinet;
manifestă manierisme (priveşte fix sursa de lumină, se leagănă, îşi dă cu degetul în ochi);
comunică greu cu cei din jur, mai ales în grupul de semeni.
întâmpină dificultăţi pentru a găsi obiecte mici pe care le aruncă;
când priveşte un obiect are obiceiul de a înclina capul într-o parte, ceea ce dovedeşte că nu vede
suficient;
60. COPII CU DEFICIENȚE DE VĂZ
dificultate de scriere: când scrie nu poate respecta rândul sau scrie între spaţii;
nu se poate orienta în spațiu fără ajutor, greu găsește clasa în instituție sau obiectele în cabinet;
manifestă manierisme (priveşte fix sursa de lumină, se leagănă, îşi dă cu degetul în ochi);
comunică greu cu cei din jur, mai ales în grupul de semeni.
întâmpină dificultăţi pentru a găsi obiecte mici pe care le aruncă;
când priveşte un obiect are obiceiul de a înclina capul într-o parte, ceea ce dovedeşte că nu vede
suficient;
61. COPII CU DEFICIENȚE DE VĂZ
poate prezenta o serie de tulburări de ordin somatic: expresie a feţei, o dezvoltare fizică
întârziată şi mai puţin armonioasă, concretizări în atitudini rigide uneori cu deformări ale
coloanei vertebrale, mişcări imprecise, mers slab coordonat;
indicatori de natură fizică: ochi roşii sau pete pe ochi, cruste pe pleoape între gene,
urcioare repetate, pleoape umflate, ochi umezi sau care curg, strabism, ochi de dimensiuni
diferite, pleoape mari, lăsate, ochi cu aspect obosit;
copilul se freacă frecvent la ochi sau, mai ales, atunci când are de făcut ceva care-i
solicită mai mult ochii;
dificultate în a examina imagini, a citi şi/sau a manipula cu obiecte: aduce cartea sau
obiectele foarte aproape de ochi, dar se descurcă foarte bine dacă i se dau instrucţiuni
verbale. Îşi apleacă capul cât mai aproape de suprafaţa mesei;
sensibilitate la sau dificultate în funcţie de lumină: evită lumina puternică – copilul clipeşte
foarte des sau tinde să închidă ochii;
62. STRATEGII DE LUCRU
CU COPIII CU DEFICIENȚE DE VĂZ
îmbunătăţirea calităţii iluminării este o cale eficientă pentru creşterea gradului de utilizare a
vederii;
antrenarea şi reeducarea percepţiei vizuale se realizează în corelaţie cu valorificarea altor
modalităţi receptive şi în primul rând cu cea tactil-kinestezică;
adecvarea materialelor didactice: folosirea celor cu caractere grafice mari şi clare;
limbajul are un rol considerabil în compensarea deficienţelor de vedere şi este o formă
principală de transmitere şi îmbogăţire a experienţei cognitive;
încurajarea independenţei şi, în acelaşi timp, a muncii în echipă;
aprecierea verbală sau atingerea tactilă, deoarece aprecierea vizuală nu este totdeauna accesibilă
copilului;
63. STRATEGII DE LUCRU CU COPIII CU DEFICIENȚE DE VĂZ
când oferiţi instrucţiuni copilului adresaţi-vă pe nume, pentru a-i atrage atenţia şi a-i oferi timp
suplimentar pentru prelucrarea mesajului şi pentru reacţia de răspuns;
copiii cu deficienţe de vedere mai puţin grave trebuie să fie încurajaţi să-şi folosească cât mai
mult văzut. Cei nevăzători să exploreze calităţile senzoriale ale obiectelor aflate în preajmă;
oferiţi-i timp suplimentar pentru a finaliza sarcina, încurajându-l să facă pauze frecvente şi
sugeraţi-i să continue cu activităţi relaxante şi calme;
folosiți culorile stridente, pentru atragerea atenției (roșu, galben, negru, alb);
preveniţi copilul înainte de a-l atinge;
copii cu deficienţă de vedere trebuie să fie aşezaţi în prima bancă, să fie încurajaţi să se mişte prin
grupă, pentru a intra în posesia unor materiale sau informaţii.
64. Viziune: știm unde să mergem
(scop determinat și împărtășit)
Responsabilitate: ne asumăm
deciziile, acțiunile și consecințele
Colegialitate: suntem împreună
Învățare permanentă: ne
creștem competența
Perfecționare permanentă:
putem mai bine
Asumare de riscuri: învățăm
prin încercare și eroare
Suport: ne ajutăm reciproc, îi
sprijinim pe alții
Respect: apreciem și
recunoaștem valoarea fiecăruia
Deschidere: acceptăm noul,
schimbarea, polemica etc.
Satisfacție, bucurie: apreciem
succesele, le împărtășim 10.
9.
8.
5.
4.
7.
6.
3.
2.
1.
Reflecții finale. Cum să reușim?
65. Într-o zi un profesor a intrat în clasă și le-a cerut studenților să se pregătească pentru un test surpriză. Toți așteptau
concentrați în băncile lor, așteptând subiectele.
Profesorul le-a înmânat câte o foaie de hârtie așa cum proceda întotdeauna. Când a terminat de împărțit testele le-a spus să
întoarcă foaia dar spre surpriza tuturor nu au găsit acolo nicio întrebare ci doar un singur punct negru în centrul paginii.
Văzând mirarea de pe fețele lor, profesorul le-a spus: „Vreau să scrieți despre ce vedeți acolo”. Confuzi, studenții au
început să scrie încercând să răspundă testului ce li se părea totuși inexplicabil.
La sfârșitul orei, profesorul a adunat foile și a început să citească cu voce tare răspunsurile.
Toți, fără excepție, încercaseră să definească punctul negru, culoarea, mărimea, poziția lui în centrul paginii. Când toate
lucrările au fost citite, în clasă s-a lăsat liniștea.
Profesorul i-a privit și le-a spus: „N-am să vă dau note pentru această lucrare, vreau însă să vă dau o temă de
gândire: Niciunul dintre voi nu a scris despre partea albă a paginii. Toți v-ați concentrat pe punctul negru și uneori asta se
întâmplă și în viața noastră. Insistăm să ne concentrăm pe punctul negru, care poate fi orice, o lipsă temporară a banilor, o
relație complicată în familie, o dezamăgire pe care ne-a provocat-o un prieten, o supărare sau o problemă trecătoare.
Punctul negru este adesea foarte mic în comparație cu tot restul pe care-l avem în viața noastră, dar el tinde să ne
ocupe întreaga minte. Încercați să priviți dincolo de punctul negru, bucurați-vă de fiecare moment pe care viața vi-l
oferă”.
POVESTEA PUNCTULUI NEGRU
66. МОДЕЛИ
ИНКЛЮЗИВНОГО ОБРАЗОВАНИЯ
Разные отправные точки…
66
Educație pentru toți
Fiecare copil merită un
campion, un adult care
nu o să renunțe niciodată
la el, care înțelege
puterea legăturilor și
insistă ca el să fie cât de
bun poate să fie.
Rita Pierson
67. ACEST MATERIAL A FOST ELABORAT ÎN CADRUL PROIECTULUI "COMUNITĂȚI DE BUNE PRACTICI ÎN EDUCAȚIE " , EDIȚIA
2021-2022, ORGANIZAT DE CĂTRE CORPUL PĂCII MOLDOVA CU SUPORTUL FINANCIAR USAID
67
VĂ MULŢUMIM PENTRU
ATENȚIE!
Întrebări,
opinii,
comentarii
