SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 5
ALEX DĂRĂBANȚ
11 MI
FIȘĂ DE LECTURĂ
 Titlul operei literare: „Malul Siretului”
 Autorul: VasileAlecsandri
 Anul apariției: 1868
 A apărut prima dată în: revista „Convorbiriliterare” - 1869
 Date importante din viața șiactivitatea autorului:
Vasile Alecsandri(n. 21 iulie S.N. 2 august1821, undeva în ținutul
Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mircești, județul
Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, ompolitic, ministru,
diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului
românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a
Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
 Alte opere ale autorului: „Balta albă”; „Cânteculgitei latine”; „Chirița în
Iași”; „Chirița în provinție”; „Chirița în voiaj”; „Dan, căpitan de plai”;
„Despot-Vodă”.
 Genul literar: liric
 Specia literară: pastel
 Versificația: Ritmul este unul trohaic, măsura lungă de 16 silabe, iar rima
împerecheată.
 Eul liric(indici ai prezenței,sentimente exprimate):
 Formeverbale și pronominale la persoana I șia II-a: „eu”; „mă duc”;
„mă așez”; „privesc”; „mea”; „-mi”; „mine”.
 În prima strofă eul liric este obiectiv, în ipostază de contemplator
 În a doua strofăeul liric este subiectiv; ipostaza de contemplator și
meditativ, integrat în ritmul natural
 În a treia strofăeul liric este obiectiv, aflat în ipostază de
contemplator și meditativ
 În a patra strofă eul liric este subiectiv, fiind în ipostaza de meditativ;
acesta se integrează complet în peisajul contemplat
 Caracteristici ale peisajuluicontemplat de eul liric:
Prin intermediul peisajului atent creionat de privirea atât obiectivă, cât și
subiectivă a eului liric, acesta îmbină discretplanul terestru – uman cu cel
universal– cosmic, prezentând elementul central, malul Siretului, în toate
cele 4 ipostazeciclice ale zilei: dimineața, în prima strofă, faptul zilei în cea
de-a doua strofă șidupă-amiaza în strofa trei, ajungând ca în ultima strofă
să se integreze complet în universulnatural contemplat. Astfel, seremarcă
apariția tehnicii compoziționale a simetriei.
 Tonul general al poeziei:
Tonul poeziei este preponderentafectiv, plin de emoție. Eul liric
jonglează între o postură contemplatoare și una meditativă. În momentele
de confesareale eului liric acesta ridică tonul poeziei șiîl plasează într-o
stare de exuberanță imensă în vederea cadruluinatural.
 Titlul poeziei:
Titlul pastelului este unul analitic și face referirela toposulafectiv, și
anume malul Siretului, ce reprezintă sursa de inspirație pentru autor.
Momentul surprins în pastel este momentul dimineții, când zoriizilei se
infiltrează discretca „aburiiușoriai nopții”.
 Mesajuloperei:
Poezia Malul Siretului, publicată în revist Convorbiriliterare, la 1 mai
1869, esteconsiderată opera lirică reprezentativă pentru ciclul pastelurilor
lui Alecsandri, deoarece dispunede o funcție estetică, o tehnică artistică și
o atmosferă afectivă. Două elemente specifice lui Alecsandrisunt măsura
lungă a versurilor, îmbinarea lirismului obiectiv cu cel subectiv, la care
adăugămîmpletirea planului uman terestru cu planul universalcosmic.
Primul catren este fixat în sfera lirismului obiectiv, în care cele două
plenuri se întrepătrund . Lunca Siretului este creionată într-un moment
misterios când se îngână ziua cu noaptea, întreaga natură pare adormită,
deasupra luncii plutind aburiiușoriai nopții, asemănați cu niște fantasme.
Planul cosmic reprezentat de ceața care se ridică, despicând ramurile
copacilor, este secondatde elementele terestre, în special de cea a râului.
Râul apare umanizat, se încovoaie pe sub aburiidin luncă. Imaginea sa
trece într-un registru mitologic, râul apare ca un balaur care se mișcălent
cu solzii săide aur. Epitetul metoaforic solzii săi de aur sugerează curgerea
unduitoare a râului, dar și imaginea fantastică a razelor ce se reflectă în
undele Siretului.
A doua strofă este dominată de planul terestru șipune în lumină
lirismul subiectiv, eul liric în mod direct admirația și încântarea în fața
peisajului de basmal dimineții. Eul liric, în ipostaza contemplatorului este
fascinatde curgerea continuă, dar sinuoasă a Siretului, a cărui apă la cotiri
se perde, iar apele somnoroase sapă malulnăsipos. Acest peisaj exercită
asupra eului o atracție, manifestată prin verbele și pronumele la persoana
I: mă duc; mă așez; privesc. Epitetul cromatic malu-i verde sugerează un
anotimp călduros, iar epitetele descriptiveamplifică emoția poetului:
frunzișullunecos; malulnisipos. Dinamismuleste evidențiat prin imagini
motorii apa curge, iar râul Siret apare personificat, deoarece adoarmela
bulboace.
Al treilea catren este construitsimentric cu primul fiind dominat de
lirismul obiectiv și de îmbinarea celor două planuri. Tabloul debutează cu
imaginea delicată a salciei pletoase care se coboară peste baltă. Tabloul
devine dinamizat, plin de viață, construitcu epitetele motorii: mreana
saltă în aer; viespe sprintioară; sălbaticele rațe se abatdin zborullor; norul
trecător care lasă umbra sa reflectată în apa Siretului. Simetria
compozițională este ampliflicată și de simetria sintactică realizată prin
conjuncția cu sens adverbial când.
Ultimul catren este dominat de planul terestru și de lirismul subiectiv,
deoarece eul poetic nu este numai contemplator al tabloului, ci șiun
confesor al sentimentelor sale, stabilind o armonie perfectă între universul
afectiv și universulexterior. Sufletul poetului, gândurile sale suntatrase
hipnotic de valurile mișcătoareale Siretului: Și gândirea mea furată se tot
duce încet la vale,/Cu cel râu, care-n vecicurge, făr a se opridin cale. Eul
poetic seintegrează complet în acest univers natural, pare încremenit și
captivat de frumusețea peisajului, fiind acaparatde imaginea metaforică a
unei șopârle de smarld care se uită curioasă la el: Cată țintă, lung la mine,
părăsind nisipulcald.
 Figuride stil:
Epitete: „sălbaticele rațe”, „malul nisipos”, „malu-iverde”, „salcie
pletoasă”, „prundișullunecos”
Personificare: „adoarmela bulboace”
Metafore: „un nour trecător”, „șopâlă de smarald”, „râu... care-n veci
curge”
Comparație: „aburii... ca fantasmese ridică”
 Imaginiartistice:
 Vizuale: „Aburiiuşoriai nopţii ca fantasme se ridică”; „privesc cum
apa curge”; „sălbaticele raţe se abat din zborullor”;
 Auditive: „Lunca-n juru-miclocoteşte”
 Citate preferate:
 Lunca-n juru-miclocoteşte; o şopârlă de smarald/Cată ţintă, lung la
mine, părăsind nisipul cald.
 Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,/Când o mreană saltă-
n aer după-o viespe sprinteoară
 Impresiipersonale: Personal,mi-a plăcut această operă literară, deoarece
mi-a transmis o multitudine de sentimente,iar modul în care a fost scrisă și
inclusiv ideea poetică m-au surprins într-un mod plăcut.
 Opinii critice:
Titu Maiorescu a consideratcă aceste creaţii lirice sunt„însufleţite
de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei” şi suntscrise
„într­o limba aşa de frumoasă”, încât apreciază că Vasile
Alecsandri este „cap al poeziei noastreliterare în generaţia
trecută”. Preţuirea frumuseţilor naturale ale ţării constituie,
poate, cea mai influentă componentă a inspiraţiei pentru poeţii
preromantici, fiind animaţi de o înălţătoare iubire de patrie şi
de o exaltare specifică epocii în descrierea peisajelor feerice.
Chiar dacă pastelurile au fostscriseîn perioada târzie a
preromantismului(1868- 1869), ele se încadrează tematic în
spiritul paşoptist, prin ilustrarea frumuseţilor patriei şi prin
utilizarea în exces a figurilor de stil, între care epitetul,
comparaţia, personificarea şi hiperbola definesc limbajul artistic
specific manierei poetice paşoptiste. De altfel, bardul de la
Mirceşti se deosebeşte de romantici prin friptul că, în „Pasteluri”,
succesiunea anotimpurilor nu simbolizează trecerea ireversibilă a
timpului, ci dimpotrivă, exprimă sentimentul stenic (care
fortifică, dă putere; întăritor) al eternei regenerări a naturii,
proces afectiv definitoriu pentru, lirica paşoptistă.

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Cls 1 metoda fonetica-analitico_sintetica
Cls 1 metoda fonetica-analitico_sinteticaCls 1 metoda fonetica-analitico_sintetica
Cls 1 metoda fonetica-analitico_sinteticaLarisa Naidin
 
Rolul literaturii in perioada Pasoptista
Rolul literaturii in perioada PasoptistaRolul literaturii in perioada Pasoptista
Rolul literaturii in perioada PasoptistaVlad Bodareu
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateabiografiielectronice
 
Hronicul si cantecul varstelor
Hronicul si cantecul varstelorHronicul si cantecul varstelor
Hronicul si cantecul varstelorEmil Mustata
 
14. Proiectarea Activitatiilor Didactice
14. Proiectarea Activitatiilor Didactice14. Proiectarea Activitatiilor Didactice
14. Proiectarea Activitatiilor Didacticeanamaria89
 
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGII
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGIICaracterizarea de personaj - TIPOLOGII
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGIIDaniela Munca-Aftenev
 
Ghicitori, proverbe, zicatori_2016.pdf
Ghicitori, proverbe, zicatori_2016.pdfGhicitori, proverbe, zicatori_2016.pdf
Ghicitori, proverbe, zicatori_2016.pdfIonelaIana
 
Mari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romaneMari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romanekatha23
 
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).docColectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).docMaria241022
 
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăDialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăAlianta INFONET
 
Claudia Partole – scriitoarea cu suflet de copil
Claudia Partole –  scriitoarea  cu suflet de copilClaudia Partole –  scriitoarea  cu suflet de copil
Claudia Partole – scriitoarea cu suflet de copilBibliotecaMickiewicz
 
Grigore Vieru - Poet al neamului
Grigore Vieru - Poet al neamuluiGrigore Vieru - Poet al neamului
Grigore Vieru - Poet al neamuluidalex4c
 
Sfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiSfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiTundeLaudat
 
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.Corinaurcanu1
 
Algoritmul de prezentare a unui studiu de caz, Grădiniță
Algoritmul de prezentare a unui studiu de caz, GrădinițăAlgoritmul de prezentare a unui studiu de caz, Grădiniță
Algoritmul de prezentare a unui studiu de caz, GrădinițăDaniela Munca-Aftenev
 

La actualidad más candente (20)

Cls 1 metoda fonetica-analitico_sintetica
Cls 1 metoda fonetica-analitico_sinteticaCls 1 metoda fonetica-analitico_sintetica
Cls 1 metoda fonetica-analitico_sintetica
 
Atelierul de scriere.pptx
Atelierul de scriere.pptxAtelierul de scriere.pptx
Atelierul de scriere.pptx
 
Rolul literaturii in perioada Pasoptista
Rolul literaturii in perioada PasoptistaRolul literaturii in perioada Pasoptista
Rolul literaturii in perioada Pasoptista
 
Ion Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitateaIon Druță viața și activitatea
Ion Druță viața și activitatea
 
Hronicul si cantecul varstelor
Hronicul si cantecul varstelorHronicul si cantecul varstelor
Hronicul si cantecul varstelor
 
Mihai eminescu
Mihai eminescuMihai eminescu
Mihai eminescu
 
14. Proiectarea Activitatiilor Didactice
14. Proiectarea Activitatiilor Didactice14. Proiectarea Activitatiilor Didactice
14. Proiectarea Activitatiilor Didactice
 
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGII
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGIICaracterizarea de personaj - TIPOLOGII
Caracterizarea de personaj - TIPOLOGII
 
Ghicitori, proverbe, zicatori_2016.pdf
Ghicitori, proverbe, zicatori_2016.pdfGhicitori, proverbe, zicatori_2016.pdf
Ghicitori, proverbe, zicatori_2016.pdf
 
Mari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romaneMari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romane
 
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).docColectie de jocuri didactice matematice(1).doc
Colectie de jocuri didactice matematice(1).doc
 
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvăDialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
Dialogul intercultural la orele de literatură română în şcoala alolingvă
 
Mihaieminescu Proiect
Mihaieminescu ProiectMihaieminescu Proiect
Mihaieminescu Proiect
 
Grigore Vieru
Grigore  VieruGrigore  Vieru
Grigore Vieru
 
Claudia Partole – scriitoarea cu suflet de copil
Claudia Partole –  scriitoarea  cu suflet de copilClaudia Partole –  scriitoarea  cu suflet de copil
Claudia Partole – scriitoarea cu suflet de copil
 
Grigore Vieru - Poet al neamului
Grigore Vieru - Poet al neamuluiGrigore Vieru - Poet al neamului
Grigore Vieru - Poet al neamului
 
Sfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiSfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţi
 
Liviu rebreanu ion
Liviu rebreanu  ionLiviu rebreanu  ion
Liviu rebreanu ion
 
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
 
Algoritmul de prezentare a unui studiu de caz, Grădiniță
Algoritmul de prezentare a unui studiu de caz, GrădinițăAlgoritmul de prezentare a unui studiu de caz, Grădiniță
Algoritmul de prezentare a unui studiu de caz, Grădiniță
 

Similar a fisa de lectura Malul Siretului.docx

Документ Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docxДокумент Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docxDianaAlexandruCiuntu
 
Документ Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docxДокумент Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docxDianaAlexandruCiuntu
 
Eseu „Sara pe deal” 1.docx
Eseu „Sara pe deal” 1.docxEseu „Sara pe deal” 1.docx
Eseu „Sara pe deal” 1.docxIustinDiaconita
 
Marii clasici este o etichetă postumă
Marii clasici este o etichetă postumăMarii clasici este o etichetă postumă
Marii clasici este o etichetă postumăElena Luminita Sandu
 
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciDiversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciMares Stefan
 
Miezul iernii alecsandri
Miezul iernii alecsandriMiezul iernii alecsandri
Miezul iernii alecsandrinoanatedi
 
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)Grama Violeta
 
Tematica Naturii.pptx
Tematica Naturii.pptxTematica Naturii.pptx
Tematica Naturii.pptxStvilIulian
 
Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)Grama Violeta
 
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasiciDiversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasiciCristiana Temelie
 
Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21
Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21
Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21Alexandrina Banari
 
Lectii romana clasa a 11-a
Lectii romana clasa a 11-aLectii romana clasa a 11-a
Lectii romana clasa a 11-aZamfir Catalin
 
Evoluţia poeziei
Evoluţia poezieiEvoluţia poeziei
Evoluţia poezieiviviana
 
Mari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romaneMari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romaneOlesea_Moldovan
 
Călin de Mihai Eminescu asociere text liric
Călin de Mihai Eminescu asociere text liricCălin de Mihai Eminescu asociere text liric
Călin de Mihai Eminescu asociere text liricMATEISTAVILA
 
-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-Plumb-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-PlumbDariusMarcu1
 
LACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMAS
LACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMASLACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMAS
LACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMASLucian Tamas
 
In dulcele stil clasic -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic  -Nichita StanescuIn dulcele stil clasic  -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic -Nichita StanescuAna-MariaPopescu
 

Similar a fisa de lectura Malul Siretului.docx (20)

Документ Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docxДокумент Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docx
 
Документ Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docxДокумент Microsoft Office Word (2).docx
Документ Microsoft Office Word (2).docx
 
Eseu „Sara pe deal” 1.docx
Eseu „Sara pe deal” 1.docxEseu „Sara pe deal” 1.docx
Eseu „Sara pe deal” 1.docx
 
Lacul
LaculLacul
Lacul
 
Marii clasici este o etichetă postumă
Marii clasici este o etichetă postumăMarii clasici este o etichetă postumă
Marii clasici este o etichetă postumă
 
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasiciDiversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
Diversitatea tematica-stilistica-si-de-viziune-in-opera-marilor-clasici
 
Miezul iernii alecsandri
Miezul iernii alecsandriMiezul iernii alecsandri
Miezul iernii alecsandri
 
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
 
Tematica Naturii.pptx
Tematica Naturii.pptxTematica Naturii.pptx
Tematica Naturii.pptx
 
Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)
 
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasiciDiversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
Diversitate tematică și stilistică în opera marilor clasici
 
Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21
Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21
Teme si-motive-ale-liricii-eminesciene21
 
Lectii romana clasa a 11-a
Lectii romana clasa a 11-aLectii romana clasa a 11-a
Lectii romana clasa a 11-a
 
Evoluţia poeziei
Evoluţia poezieiEvoluţia poeziei
Evoluţia poeziei
 
Mari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romaneMari clasici ai literaturii romane
Mari clasici ai literaturii romane
 
Clasicii
ClasiciiClasicii
Clasicii
 
Călin de Mihai Eminescu asociere text liric
Călin de Mihai Eminescu asociere text liricCălin de Mihai Eminescu asociere text liric
Călin de Mihai Eminescu asociere text liric
 
-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-Plumb-Interpretare-poezia-Plumb
-Interpretare-poezia-Plumb
 
LACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMAS
LACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMASLACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMAS
LACRAMIOARA LUPASCU - SCHITA DE PORTRET PENTRU LUCIAN TAMAS
 
In dulcele stil clasic -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic  -Nichita StanescuIn dulcele stil clasic  -Nichita Stanescu
In dulcele stil clasic -Nichita Stanescu
 

fisa de lectura Malul Siretului.docx

  • 1. ALEX DĂRĂBANȚ 11 MI FIȘĂ DE LECTURĂ  Titlul operei literare: „Malul Siretului”  Autorul: VasileAlecsandri  Anul apariției: 1868  A apărut prima dată în: revista „Convorbiriliterare” - 1869  Date importante din viața șiactivitatea autorului: Vasile Alecsandri(n. 21 iulie S.N. 2 august1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mircești, județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, ompolitic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.  Alte opere ale autorului: „Balta albă”; „Cânteculgitei latine”; „Chirița în Iași”; „Chirița în provinție”; „Chirița în voiaj”; „Dan, căpitan de plai”; „Despot-Vodă”.  Genul literar: liric  Specia literară: pastel  Versificația: Ritmul este unul trohaic, măsura lungă de 16 silabe, iar rima împerecheată.  Eul liric(indici ai prezenței,sentimente exprimate):  Formeverbale și pronominale la persoana I șia II-a: „eu”; „mă duc”; „mă așez”; „privesc”; „mea”; „-mi”; „mine”.  În prima strofă eul liric este obiectiv, în ipostază de contemplator  În a doua strofăeul liric este subiectiv; ipostaza de contemplator și meditativ, integrat în ritmul natural  În a treia strofăeul liric este obiectiv, aflat în ipostază de contemplator și meditativ  În a patra strofă eul liric este subiectiv, fiind în ipostaza de meditativ; acesta se integrează complet în peisajul contemplat  Caracteristici ale peisajuluicontemplat de eul liric:
  • 2. Prin intermediul peisajului atent creionat de privirea atât obiectivă, cât și subiectivă a eului liric, acesta îmbină discretplanul terestru – uman cu cel universal– cosmic, prezentând elementul central, malul Siretului, în toate cele 4 ipostazeciclice ale zilei: dimineața, în prima strofă, faptul zilei în cea de-a doua strofă șidupă-amiaza în strofa trei, ajungând ca în ultima strofă să se integreze complet în universulnatural contemplat. Astfel, seremarcă apariția tehnicii compoziționale a simetriei.  Tonul general al poeziei: Tonul poeziei este preponderentafectiv, plin de emoție. Eul liric jonglează între o postură contemplatoare și una meditativă. În momentele de confesareale eului liric acesta ridică tonul poeziei șiîl plasează într-o stare de exuberanță imensă în vederea cadruluinatural.  Titlul poeziei: Titlul pastelului este unul analitic și face referirela toposulafectiv, și anume malul Siretului, ce reprezintă sursa de inspirație pentru autor. Momentul surprins în pastel este momentul dimineții, când zoriizilei se infiltrează discretca „aburiiușoriai nopții”.  Mesajuloperei: Poezia Malul Siretului, publicată în revist Convorbiriliterare, la 1 mai 1869, esteconsiderată opera lirică reprezentativă pentru ciclul pastelurilor lui Alecsandri, deoarece dispunede o funcție estetică, o tehnică artistică și o atmosferă afectivă. Două elemente specifice lui Alecsandrisunt măsura lungă a versurilor, îmbinarea lirismului obiectiv cu cel subectiv, la care adăugămîmpletirea planului uman terestru cu planul universalcosmic. Primul catren este fixat în sfera lirismului obiectiv, în care cele două plenuri se întrepătrund . Lunca Siretului este creionată într-un moment misterios când se îngână ziua cu noaptea, întreaga natură pare adormită, deasupra luncii plutind aburiiușoriai nopții, asemănați cu niște fantasme. Planul cosmic reprezentat de ceața care se ridică, despicând ramurile copacilor, este secondatde elementele terestre, în special de cea a râului. Râul apare umanizat, se încovoaie pe sub aburiidin luncă. Imaginea sa trece într-un registru mitologic, râul apare ca un balaur care se mișcălent cu solzii săide aur. Epitetul metoaforic solzii săi de aur sugerează curgerea
  • 3. unduitoare a râului, dar și imaginea fantastică a razelor ce se reflectă în undele Siretului. A doua strofă este dominată de planul terestru șipune în lumină lirismul subiectiv, eul liric în mod direct admirația și încântarea în fața peisajului de basmal dimineții. Eul liric, în ipostaza contemplatorului este fascinatde curgerea continuă, dar sinuoasă a Siretului, a cărui apă la cotiri se perde, iar apele somnoroase sapă malulnăsipos. Acest peisaj exercită asupra eului o atracție, manifestată prin verbele și pronumele la persoana I: mă duc; mă așez; privesc. Epitetul cromatic malu-i verde sugerează un anotimp călduros, iar epitetele descriptiveamplifică emoția poetului: frunzișullunecos; malulnisipos. Dinamismuleste evidențiat prin imagini motorii apa curge, iar râul Siret apare personificat, deoarece adoarmela bulboace. Al treilea catren este construitsimentric cu primul fiind dominat de lirismul obiectiv și de îmbinarea celor două planuri. Tabloul debutează cu imaginea delicată a salciei pletoase care se coboară peste baltă. Tabloul devine dinamizat, plin de viață, construitcu epitetele motorii: mreana saltă în aer; viespe sprintioară; sălbaticele rațe se abatdin zborullor; norul trecător care lasă umbra sa reflectată în apa Siretului. Simetria compozițională este ampliflicată și de simetria sintactică realizată prin conjuncția cu sens adverbial când. Ultimul catren este dominat de planul terestru și de lirismul subiectiv, deoarece eul poetic nu este numai contemplator al tabloului, ci șiun confesor al sentimentelor sale, stabilind o armonie perfectă între universul afectiv și universulexterior. Sufletul poetului, gândurile sale suntatrase hipnotic de valurile mișcătoareale Siretului: Și gândirea mea furată se tot duce încet la vale,/Cu cel râu, care-n vecicurge, făr a se opridin cale. Eul poetic seintegrează complet în acest univers natural, pare încremenit și captivat de frumusețea peisajului, fiind acaparatde imaginea metaforică a unei șopârle de smarld care se uită curioasă la el: Cată țintă, lung la mine, părăsind nisipulcald.  Figuride stil:
  • 4. Epitete: „sălbaticele rațe”, „malul nisipos”, „malu-iverde”, „salcie pletoasă”, „prundișullunecos” Personificare: „adoarmela bulboace” Metafore: „un nour trecător”, „șopâlă de smarald”, „râu... care-n veci curge” Comparație: „aburii... ca fantasmese ridică”  Imaginiartistice:  Vizuale: „Aburiiuşoriai nopţii ca fantasme se ridică”; „privesc cum apa curge”; „sălbaticele raţe se abat din zborullor”;  Auditive: „Lunca-n juru-miclocoteşte”  Citate preferate:  Lunca-n juru-miclocoteşte; o şopârlă de smarald/Cată ţintă, lung la mine, părăsind nisipul cald.  Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,/Când o mreană saltă- n aer după-o viespe sprinteoară  Impresiipersonale: Personal,mi-a plăcut această operă literară, deoarece mi-a transmis o multitudine de sentimente,iar modul în care a fost scrisă și inclusiv ideea poetică m-au surprins într-un mod plăcut.  Opinii critice: Titu Maiorescu a consideratcă aceste creaţii lirice sunt„însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei” şi suntscrise „într­o limba aşa de frumoasă”, încât apreciază că Vasile Alecsandri este „cap al poeziei noastreliterare în generaţia trecută”. Preţuirea frumuseţilor naturale ale ţării constituie, poate, cea mai influentă componentă a inspiraţiei pentru poeţii preromantici, fiind animaţi de o înălţătoare iubire de patrie şi de o exaltare specifică epocii în descrierea peisajelor feerice. Chiar dacă pastelurile au fostscriseîn perioada târzie a preromantismului(1868- 1869), ele se încadrează tematic în spiritul paşoptist, prin ilustrarea frumuseţilor patriei şi prin utilizarea în exces a figurilor de stil, între care epitetul, comparaţia, personificarea şi hiperbola definesc limbajul artistic specific manierei poetice paşoptiste. De altfel, bardul de la Mirceşti se deosebeşte de romantici prin friptul că, în „Pasteluri”, succesiunea anotimpurilor nu simbolizează trecerea ireversibilă a
  • 5. timpului, ci dimpotrivă, exprimă sentimentul stenic (care fortifică, dă putere; întăritor) al eternei regenerări a naturii, proces afectiv definitoriu pentru, lirica paşoptistă.