Anișoara Budui, Biblioteca Universitară „Ștefan cel Mare” din Suceava

1. Biblioteca Universității „Ștefan cel
Mare” din Suceava - dezvoltarea și
valorificarea colecției pentru o
educație durabilă
BUDUI Anișoara
Biblioteca Universitară „Ștefan cel Mare” din
Suceava
Președinte al ABR- filiala Suceava, România,

2. Bibliotecile, sunt printre cele mai vechi instituții de cultură, create să păstreze
şi să transmită în timp cât mai multe informații despre evoluția umanității.
Înființată în 1963, odată cu Institutul Pedagogic de 3 ani, Biblioteca
Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a sărbătorit în această toamnă 56 de
ani de existenţă. Conţinutul enciclopedic al celor 3000 volume, au constituit
Biblioteca inițială, ce oferea cititorilor 2 săli de lectură: una cu 120 de locuri pentru
studenţi şi o alta cu 20 de locuri, pentru cadre didactice. În doar 3 ani, numărul
cărților a crescut, astfel încât biblioteca deținea peste 20.000 volume şi 211 ziare
(1966).
În 1976 biblioteca număra 95000 volume carte și 8188 periodice, iar în 1981
colecția bibliotecii ajunsese la 150000 volume.
Anul 1984 a avut efecte negative asupra activității bibliotecii. Organizarea
procesul de învățământ cu statut de seral a transformat „Institutul de învăţământ
Superior" din Suceava, în Institutul de Subingineri subordonat, din punct de vedere
didactic, "Institutului Politehnic" din Iaşi.
O altă etapă evolutivă a reprezent-o anul 1990, când Institutul de învăţământ se
transformă în Universitatea „Ştefan cel Mare”, cu statut independent, patrimoniul
bibliotecii ajungând la un număr de 192156 volume și 14708 publicații periodice.
DEZVOLTAREA COLECȚIEI

3. În 2003 colecția bibliotecii ajunge la 231097 volume si 22347 periodice, tot
acum datorită fiabilității clădirii și a condițiilor improprii biblioteca a fost
reorganizată.
La inventarul din 2009 numărul cărților a ajuns la 252900 și 28440 periodice.
Din 2009, odată cu instalarea crizei economice în sistemul achizițiilor publice
numărul volumelor cumpărate direct a scăzut. În comparație cu anii anteriori, din
anul 2009 pâna in prezent, creșterea numărului de volume este mult mai lentă.
În anul 2018 BUSV avea un
număr de 243810 volume și 44235
periodice.
Modernizarea serviciilor de
bibliotecă a continuat cu dotarea în
anul 2011, cu echipamente moderne
bazate pe sistemul de securizare a
unităților documentare (RFID), cu
stații pentru împrumut-restituit
publicații, etichete RFID, porți de
securitate și soft ce asigură
compatibilitatea cu sistemul de
gestiune automatizat al bibliotecii.

4. Din toamna anului 2008, din lipsă de spațiu, biblioteca universitară a fost reorganizată
și modernizată, o mare parte din colecție, fiind amplasată, într-un nou corpul de clădire,
restul colecției rămânând în corpul A (primul corp construit al universității). Acesta
reorganizare a bibliotecii, a dus la reuniunea colecțiilor cu profil tehnic, economic şi socio-
uman (separate anterior în 2003) în noul corp de clădire E, unde se afla sediul central al
bibliotecii.
O bună parte a colecției bibliotecii este reprezentată de materiale salvate din fata
urgiilor războiului sau din epurările din perioada comunistă. Grație colectivelor de
bibliotecari ce au depus eforturi considerabile, pentru a păstrata și îmbogății permanent cu
cărți şi publicații de specialitate colecția bibliotecii.
Dacă în trecut, bibliotecile își concentrau atenția asupra
cărții, având ca obiectiv principal conservarea ei, în
prezent, în centrul activităților de bibliotecă, se află
utilizatorul/cititorul și nevoile sale de
informare/documentare. În biblioteca universitară
suceveană, bibliotecarul este cel ce îndruma
utilizatorii în găsirea unor căi conforme cu nevoia lor de
cunoaștere în vederea valorificării colecției pentru o
dezvoltare durabilă.

5. Pentru a-și putea atinge obiectivele biblioteca trebuie să dezvolte
noi abordări prin intermediul mijloacelor moderne. În acest sens, își
propune să achiziționeze dispozitive de digitizare a documentelor, oferind
utilizatorilor noi metode de învățare. De asemenea, v-a continua să
completeze baza de date a bibliotecii, și să ofere servicii de bibliotecă cu
utilitate și eficieță crescută.
Digitizarea constă în prelungirea sănătăţii documentului și implicit al
conţinutului informaţional însă cu costurilor ridicate, atât la achiziţionare
cât şi ulterioare de întreţinere, duc la amanarea acestui proiect.
Pentru unii specialişti, digitizarea nu reprezintă o soluţie sigură la
problemele de conservare, deoarece durabilitatea suporturilor de stocare
este îndoielnică.
Totuși prin digitizare, se asigură protecţia proprietăţii culturale a
informaţiei, minimalizând deteriorările fizice, chimice, biologice şi
mecanice, în vederea prevenirii pierderilor conţinutului informaţiei.
Reducerea distanţelor informaţionale, realizarea schimbului de informaţii
în toată lumea, diversifică ofertele informaţionale, creeând, standardizare
unitară

6. Educația utilizatorilor bibliotecii pentru o dezvoltare durabilă a
informației este menită să respecte integritatea moștenirii culturale și a
diversității informaționale astfel încât, informațiile perpetuate prin intermediul
cărților sau a documentelor on-line, să fie filtrate și valorificate eficient.

7. COMPARTIMENTUL EVIDENȚA COLECȚIILOR corp E se
întocmește riguros, în conformitate cu normele biblioteconomice în
vigoare, datele bibliografice și evidența internă a publicațiilor ce intră în
bibliotecă

9. SALA INTERNET, CORP E

10. SALA DE LECTURĂ TEHNIC-ECONOMIC, CORP E
În corpul E, la etaj este Sala de lectură cu profil economic și tehnic, modernă,
cu acces liber la raft, unde sunt amplasate la dispoziția utilizatorilor
calculatoare.

11. La demisol, este depozitul central de carte al bibliotecii, dotat cu
rafturi mobile (achiziţionate din Franţa) ce valorifică optim spaţiul
existent. Ușile ignifuge și senzorii de fum asigură prevenirea
incendiilor. Tot aici se află, un sistem de ventilaţie automat ce ajută la
crearea microclimatul adecvat prezervării documentelor.

12. SALA DE LECTURĂ „Mihail Iordache”, corp A a fost organizată cu accesul
liber la raft în anul universitar 2003-2004 pentru publicațiile din domeniul socio-
umane cu scopul de a îmbunătăți serviciile oferite cititorilor. Securitatea colecției
este asigurată prin porțile RFID de la intrare. Începând cu luna octombrie 2018,
studenții beneficiază de un număr de 40 tablete.

13. Sala de lectură colecții speciale, corp A s-a realizat ca o necesitate
de conservare si valorificare a cărții rare, în anul 2003 unde se poate studia
cartea de patrimoniu tipărită în perioada 1830 până la 1860, ce tezaurizează
peste 12.800 de volume. Colecția este formată din documente ce aparțin
patrimoniului cultural, carte veche şi rară, ediții bibliofile, ediții liliput, colecții
de stampe, albume, atlase, hărți. Scrise de personalități celebre, publicațiile
au aparținut, personalităților politice şi culturale sau a unor cărturari
recunoscuți din Bucovina şi Țara Romanescă. În cuprinsul colecției de carte
veche se regăsesc opere literare, istorice, geografice, teologice, filosofice, şi
câteva volume juridice, chimie, fizică.

14. Sala de lectură Periodice, Seriale oferă acces liber la raft pentru
abonamentele din anul curent (ziare şi reviste) permițând consultarea
numerelor anterioare din colecție. Înființată anul 1998, când s-a impus
reorganizarea fondului de carte, oferindu-se o sala distinctă pentru publicațiile
periodice și seriale destinată tuturor categoriilor de cititori/utilizatori (20 locuri).
Prin publicațiile pe care le deține, sala de lectură periodice asigură,
continuarea studiului și a activității de cercetare. Catalogul on-line oferă
posibilitatea vizualizării unor titluri de articole prezente in bibliotecă, însă în
prezent se lucrează la completarea catalogului de articole din publicațiile
periodice.
SALA DE LECTURA PERIODICE, SERIALE

15. Principala direcție de dezvoltare a tehnologiei informației este multimediatizarea.
Utilizând mijloacele actuale de informare pentru ca utilizatorii să se orienteze,
astfel încât să-și valorifice competențele în domenii educaționale sau/si de
cercetare. Informatizarea poate rezolva probleme legate de conservarea resurselor
documentare, dificultățile accesului şi diseminării, reducerea timpului în procurarea
informațiilor utile, relațiile dintre utilizatori şi bibliotecă
Primul fişier informatizat, s-a realizat în anul 1995 prin achiziţionarea unui soft de
bibliotecă, VUBIS, versiunea 3.220, achiziţionat prin Programul Tempus pentru
Biblioteci, care oferă posibilitatea de gestionare a bazelor de date distribuite în
reţea şi posibilitatea regăsirii rapide a informaţiei după mai multe criterii,
reprezentat de catalogul on-line pus la dispoziţia utilizatorilor.
În aprilie 2010 s-a achiziţionat softul de biblioteca Aleph 500 cu toate modulele:
achiziţie, catalogare, circulaţie, ILL etc. O parte a colecției s-au convertit descrieri
bibliografice din softul de bibliotecă Vubis în catalogul Aleph, în prezent
confruntându-se și completându-se în formatul programului pentru fiecare
publicație prezenta la raft
La începutul anului 2011 biblioteca a fost dotată cu echipamente moderne bazate pe
sistemul de securizare al unităţilor documentare (RFID), cu staţii pentru împrumut-
restituit publicaţii, etichete RFID (aplicate pe fiecare document ce iese din
bibliotecă), porţi de securitate şi soft ce asigură compatibilitatea cu sistemul de
gestiune automatizat al bibliotecii, pentru o regăsire rapidă a documntelor
solicitate.
INFORMATIZAREA BIBLIOTECII – componentă a dezvoltării durabile

16. Pe lângă aspectele menţionate mai sus, la modernizarea bibliotecii universitare
au contribuit şi:
 pregătirea profesională a personalului, reflectată în serviciile de calitate oferite;
 dotarea cu scaune ergonomice reglabile şi calculatoare performante;
 o ambianţă plăcută pentru lucru, creată de condiţiile de iluminat optime,
mobilierul adecvat şi prezenţa plantelor ornamentale;
 flexibilitatea este dată de planimetria adaptabilă cu structura, cu încălzirea, cu
iluminatul şi de accesul facil în bibliotecă;
 prezenţa unor rafturi libere pentru completarea ulterioară a colecţiei;
 designul rafturilor permite o bună accesibilitate (la depozit se economiseşte
spaţiu prin utilizarea rafturilor glisante);
 sunt montate marcaje şi indicatoare care să ajute la orientarea potenţialilor
utilizatori ai bibliotecii;
 introducerea sistemului de citire cu barcod-uri pentru documentele colecţiei
 securitatea documentelor este asigurată prin restricţionarea accesului în
anumite compartimente a persoanelor neautorizate,
 fie este asigurată de un sistem electronic de control, prin aplicarea firului
magnetic de securizare, pentru a preveni eventualele neplăceri.

17. Politica de prezervare a colecţiilor de
publicații din biblioteca își propune să
întârzie deteriorarea cărţilor şi să asigure
accesibilitatea viitoare a informaţiei. Astfel,
cercetătorii zilei de mâine vor obţine
informaţii, descoperind documentele cât
mai aproape de stadiul lor primar
Bazându-se pe fondul de carte existent
și pe mijloacele puse la dispoziție de
evoluția tehnologică, bibliotecarii USV
urmăresc creșterea calității procesului
didactic, prin deschiderea la noutățile din
toate domeniile în special din domeniul de
interes al utilizatorilor (studenți, masteranzi,
doctoranzi, cercetători, cadre didactice).
Pe aceeași linie de modernizare se face
și accesul la serviciile bibliotecii ce se
realizează pe baza permisului sub forma de
card electronic, valabil pentru un ciclul
universitar.

18. ACCES LA RESURSELE ȘTIINȚIFICE
MODALITĂȚI DE CĂUTARE
acces prin pagina web a bibliotecii:
 acces la catalogul on-line
 acces la resursele electronice științifice
Anelis Plus
 acces la link-uri utile de informare a
utilizatorilor
acces la cataloage alfabetice tradiționale

19. Biblioteca USV
- accesarea OPAC–ului și a resurselor
electronice

20. Politica de prezervare a colecţiilor de publicații din biblioteca își
propune să întârzie deteriorarea cărţilor şi să asigure accesibilitatea viitoare a
informaţiei, pentru ca cercetătorii zilei de mâine sa poată accesa
documentele cât mai aproape de stadiul lor primar. Prin Anelis Plus,
biblioteca universitară a oferit acces la baze de date științifice internaţionale
din diferite domenii ale cunoașterii, periodic și la alte baze de date de pe lista
consorțiului național.

21. De asemenea, se consideră prioritare preocupările legate de
informatizarea colecției şi de circulația cărții.

22. VALORIFICAREA EDUCAȚIONALĂ ȘI CULTURALĂ
Pe lângă preocuparea principală a bibliotecarilor, cea de
circulație a informației, Biblioteca Universitară „Ştefan cel Mare” Suceava
urmărește valorificarea educaţională și culturală a colecţiei de
documente. În acest sens a reușit BUSV să se impună în ultima
perioadă, pe plan educativ și cultural, reprezentând în prezent un centru
de informare, documentare și cercetare pentru mediul academic
sucevean şi nu numai. La acțiunile organizate de bibliotecă participă
studenţii, profesori, cercetători, personal auxiliar din Universitate, elevi de
la şcolile şi liceele din oraş/județ, precum și invitații din străinătate.
Politica de prezervare a colecţiilor de publicații din biblioteca își propune
să întârzie deteriorarea cărţilor şi să asigure accesibilitatea viitoare a
informaţiei. Astfel, cercetătorii zilei de mâine vor obţine informaţii,
descoperind documentele cât mai aproape de stadiul lor primar.

23. Sesiune de instruire Acces electronic la literatura științifică pentru
susținerea și promovarea sistemului de cercetare și educație din Romania

24. MANIFESTĂRI
ȘI
EVENIMENTE
ORGANIZATE ANUAL
 Ziua Culturii Naționale
 Ziua USV
 Ziua internațională a poeziei
 Ziua bibliotecarului
 Masă rotundă științifică
 Zilele Educației Naționale
 Întâlniri cu autori
 Expoziții tematice de carte
 Lansare și prezentare de carte
 Anul cărții în România 2019
 Proiectul național ȘCOALA ALTFEL
 Proiectul bibliotecii OMUL și CARTEA
 Proiectul bibliotecii SALON DE CARTE ALMA MATER
 Simpozionul CONTRIBUȚIA BIBLIOTECII LA
AFIRMAREA DIVERSITĂȚII CULTURALE
Colectivul bibliotecii pune la dispozitia cititorilor/utilizatorilor, și nu numai, actiuni cultural-
educative. Până în prezent s-au organizat diverse acțiuni de popularizare a colectiilor O
resursă importantă de informație, biblioteca gazduiește lansări de carte, simpozioane
știintifice, organizează expozitii, consfătuiri, schimburi de experienţă pe teme de
biblioteconomie şi bibliologie, participă la manifestări ştiinţifice organizate pe plan local,
naţional sau internaţional, are parteneriate cu alte Instituții.

25. Evenimentele bibliotecii:
ÎNTÂLNIRE CU EDITORI DE
REVISTE ȘTIINȚIFICE

26. PROIECTUL BIBLIOTECII:
Omul și cartea

27. ACTIVITATEA EXPOZIŢIONALĂ - COMPONENTĂ A FUNCŢIEI DE VALORIFICARE
A INFORMAȚIEI

29. ZILELE USV - 2019

30. SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL
Contribuția bibliotecii la afirmarea diversității culturale
în spațiul românesc, Suceava

32. PROIECTUL BIBLIOTECII:
SALONUL INTERNAȚIONAL
DE CARTE
ALMA MATER LIBRORUM

33. SCHIMB DE EXPERIENȚĂ SUCEAVA-CERNĂUȚI-
CHIȘINĂU
Multitudinea de relații de
interdependență dintre domeniul
educației și cercetării conduce la
nevoia unei abordări
interdisciplinare.

35. EXCURSII DE DOCUMENTARE ȘI INFORMARE

36.  Bibliotecarul trebuie sa fie liantul dintre lumea concreta cărții și lumea abstractă a
informației. De aceea, prin cercetările efectuate biblioteca urmarește să își
îmbunătățească activitatea pentru a oferii servicii de calitate.
 În prezent se utilizează tehnici de marketing, pentru a se stabili prioritățile, ce
trebuie satisfăcute, pentru a se adapta la nevoilor tehnologice și a le utiliza în procesul
de regăsire a informației. În acest sens au fost efectuate cercetărilor sociale (interviuri,
anchete, chestionare) privind îmbunătățirea activității bibliotecii.
 Din cercetări reies a studenților de anul, faptul că cei care vin la biblioteca sunt
studentii/masteranzi, din anii terminali, ce frecventează săptămânal, urmată cu valori
apropiate – frecvența lunară studenții de anul II. Aprecierea relaţiei dintre utilizator şi
bibliotecar este bună solicitând asistența din partea personalului atunci când
întâmpină dificultăți.
 Modernizarea bibliotecii reiese și din perceptia serviciile oferite intervalul de timp
în care utilizatorii aşteaptă obţinerea/primirea documentelor/informaţiilor căutate și din
procentul ridicat prin care accesează catalogul on-line.
 Numărul redus al volumelor îi nemulţumeşte pe unii utilizatori, deoarece multe
cărţi sunt disponibile într-un singur exemplar, deci nu se poate împrumuta la domiciliu,
ci se poate studia doar la sală.
PERCEPȚIA MODERNIZĂRII

37. Ținând cont de reorganizarea
bibliotecii în 2009 într-o clădire
modernă şi de prelungirea
programului de lucru cu publicul
de la 8 la 20/22, utilizatorii se
arată satisfăcuți de condițiile
actuale de studiu reiese în urma
unei chestionar realizat în
bibliotecă. Gradul de mulțumire
sunt reflectate în diagrama din
figura alăturată. Cercetările
efectuate în urma unui
chestionar efectuat în acest an
au scos la iveala, nemulţumirea
faţă de zgomot manifestată în
cea mai mare parte a
chestioarelor. despărţitori au fost
completați.
Ulterior problema zgomotului a fost remediata parțial, prin amplasarea copiatorul (corpul A) în
afara sălii de lectură, iar în corpul E, pereţii Domeniul deficitar al bibliotecii este reclamat
predominant ca fiind cartea straină; se adaugă secţiunile campanii electorale şi diplomaţie,
traduceri din limba franceză, medicină, astronomie.

38. Principalul scop al educației pentru o dezvoltare durabilă a informației îl
constituie modelarea utilizatorilor astfel încât, să dezvolte atitudini,
cunoştinţe şi competenţe pentru dezvoltarea gândirii orientate spre
generațiile viitoare. Biblioteca USV a realizat în acest sens numeroase
proiecte educaționale, stagii de practică și acțiuni de voluntariat.

39. Pentru viitor, un proiect grandios al Universității ”Ștefan cel Mare” reprezintă
extinderea sa realizând în acest sens un proiect privind perspectivele înființării unei
Biblioteci Central Universitare, amplasată în cadrul Campusului Universitar II, com.
Moara, jud. Suceava. Biblioteca, ca un corp de clădire distinct, modern, vrea să
stimuleze educația durabilă pentru studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători.

40. COLECTIVUL BIBLIOTECII USV

41. VĂ MULȚUMESC