Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.

Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM

270 visualizaciones

Publicado el

Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM

Publicado en: Educación
  • Sé el primero en comentar

  • Sé el primero en recomendar esto

Raisa Șveț, Biblioteca Ştiinţifică UCCM, Elena Balinschi, BNRM

  1. 1. Chișinău, 2019
  2. 2.  În era contemporană, Olivia Crosby defineşte bibliotecarul ca “expert al informației în era informațională”. Activitatea bibliotecarului zi de zi presupune comunicarea, considerată fenomen al modernității. Tehnologiile de informare si comunicare, modernizarea spectaculoasa a lor sunt un imbold pentru schimbarea mentalităţii bibliotecarilor si îmbunătățirea imaginii. Întrucât funcţiile actuale ale bibliotecilor se extind, bibliotecarul, specialist al informaţiilor, a trebuit să se adapteze actualului context, utilizând la maximum resursele prin comunicare. Ca să intelegem mai bine comunicarea e nevoie sa cunoaștem date tehnice si idei principale despre această știintă, sau arta. Prezenta comunicare îşi propune să definească conceptul de comunicare, obiectivele comunicării, să identifice nivelurile, tipurile, speciile comunicării, să clasifice barierele comunicaţionale, să amelioreze abilităţile de comunicare.
  3. 3.   Comunicarea era considerată un element fundamental al existenţei umane încă din antichitate şi este primul instrument spiritual al omului în procesul socializării. Evoluţia proceselor şi a tehnologiilor comunicaţionale moderne a pornit odată cu realizarea celor mai importante invenţii privind teoria comunicării: cuvântul rostit, cel scris, cel tipărit, cel electronic.  Fiecare dintre noi - bibliotecarul reprezintă un rezultat comulativ a tuturor proceselor de comunicare, prin care trecem de-a lungul activităţii: din cele mai simple intersectări, până la cele mai profunde discuţii cu utilizatorii.  Procesul de comunicare este un factor de schimbare a imaginii bibliotecarului. Primul contact are o importanţă deosebită pentru că acesta contribuie la fixarea imaginii bibliotecii în spiritul noului beneficiar. Anthony Robbins afirma că „Comunicarea înseamnă putere. Cei care îi stăpânesc modul de utilizare pot schimba modul în care percep lumea şi modul în care sunt ei însuşi percepuţi de lume. Modul în care comunicăm cu ceilalţi şi cu noi în sine determină, în cele din urmă, calitatea vieţii noastre”. Comunicarea
  4. 4.  Comunicarea reprezintă procesul de împărtăşire a informaţiilor cu alte persoane, susţine Nicki Stanton, specialist în domeniul comunicării, care urmăreşte patru scopuri principale: să fim recepţionaţi, să fim înţeleşi, să fim acceptaţi, să provocăm o reacţie (o schimbare de comportament sau atitudine). Dupa Nicki Stanton, comunicarea înseamnă:  mecanism esențial al socializării;  fenomen complex, dinamic, reciproc;  interacțiune umană ce produce schimbări;  percepție; schimb de informații pentru a influența receptorii;  transfer de mesaje prin intermediul unor canale specifice;  relație umană de influențare reciprocă (presupune un feedback).  În procesul de comunicare, bibliotecarul:  a) stabileşte sarcina pe care doreşte s-o îndeplinească subordonatul;  b) codifică şi transmite subordonatului un mesaj care să reflecte în mod adecvat această însărcinare;  c) subordonatul decodifică mesajul transmis pentru a-i afla semnificaţia şi apoi răspunde în conformitate. Stilul comunicării presupune:  conceperea unui mesaj pentru o persoană sau mai multe, astfel încât respectivele persoane să înţeleagă în acelaşi mod mesajul.
  5. 5. Limbajul Procesul de exprimare a cuvântului o constituie limbajul, formele fiind: vorbirea, tăcerea, mimica și gesturile, limbajul extracorporal. 1.Vorbirea constituie forma, cea mai frecventă, accesibilă și importantă formă de limbaj, deoarece procesul de realizare concretă a limbii și de transmitere a limbajului permite reflectarea celor mai diverse subtilități de sens. 2.Tăcerea este considerată o antiteză a vorbirii, uneori spune mai mult decât atunci când gândurile și sentimentele sunt redate prin mijloace obișnuite de exprimare (replici mute sau pauze). Semnificațiile tăcerii sunt multiple: sugerarea unei stări fizice nedefinite, producerea unor efecte timide, delicate, ignorarea unor situații de comunicare. 3.Mimica și gesturile însoțesc vorbirea, facilitând înțelegerea de către receptor. În anumite situații pot avea semnificații ușor sesizabile, devenind mai expresive, mai accesibile și mai laconice. 4. Limbajul extracorporal, exemple:alfabetul Morse, diferite semne, semnele de circulație, semnele iconice, desen, tablou, diagramă etc. Prin limbajul interior omul discută cu sine însuși, își exprimă părerea, se întreabă, dă răspunsuri, caută soluții. Limbajul intern poate fi considerat activitate independentă, deoarece procesul de comunicare depinde de coordonatele interne. Limbajul extern se reflectă prin diverse mijloace lingvistice, intonaționale, care permite comunicarea între membrii societății.
  6. 6. Niveluri de comunicare Comunicarea presupune următoarele niveluri:  comunicarea intrapersonală (în sine și către sine) este deosebit de importantă pentru echilibru psihic și emoțional al bibliotecarului;  comunicarea interpersonală (între indivizi), una dintre cele mai frecvente, obiectivele fiind: a convinge utilizatorul, a descoperi trăiri, emoții, sentimente, a domina, a conduce,a influența, a cunoaște, a informa .  comunicare de grup (între membrii grupului) a asigura schimbări de idei și emoții, a rezolva probleme,a împărtăși cunoștințe și experiențe profesionale, a dezvolta idei, a lua decizii etc.  comunicare publică (în fața unui auditoriu), presupune orice gen de prezentare făcută în fața auditoriului în diferite forme: conferință, pledoarie, comunicare, luare de cuvânt etc. Obiectivele pot consta în: a convinge, a influența sentimente, opinii, acțiuni ect.  comunicarea de masă (prin intermediul mass-media), care desemnează producerea și difuzarea mijloacelor scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale, realizate prin ziare, reviste, cărți, radio, TV. Tipuri de comunicare  1. Comunicare verbală, realizată prin două forme: orală și scrisă. Ambele forme de comunicare trebuie să respecte câteva cerințe: claritate, corectitudine, adecvare, puritate, concizie, precizie. Comunicarea scrisă denotă anumite principii:  formarea frazelor cu o lungime medie (15-20 de cuvinte);  utilizarea paragrafelor centrate asupra unei singure idei;  aplicarea cuvintelor înțelese de cititor;  evitarea exprimării tipice limbajului oral.  2. Comunicarea nonverbală transmisă în mod inconștient prin: mimică, gestică, postură, vestimentație, mediul înconjurător. O bună comunicare presupune dezvoltarea anumitor abilităti personale, printre acestea se pot enumera cu succes ascultarea activă, capacitatea de a sintetiza si de a clarifica.
  7. 7.  Rezultă ca:comunicarea este o aptitudine şi, în acelaşi timp, o capacitate de care bibliotecarul învaţă cum să comunice, cum să i-a decizii eficiente, oportune şi adecvate, care să-i asigure succes în comunicare. Comunicarea de succes se referă la un proces de comunicare interpersonală în care informaţia pe care sursa vrea să o împărtăşească utilizatorului este identică semnificaţiei pe care o abordează bibliotecarul din mesajul transmis. obiective de bază: a convinge interlocuitorul, a descoperi emoţii, sentimente, a satisface nevoile utilizatorului, a domina, a conduce, a influenţa, a cunoaşte interlocuitorul, a informa ceva despre cineva, a identifica aspectele negative ale lipsei de comunicare şi delegarea căilor de îmbunătăţire a înţelegerii mesajului, a identifica bariere de comunicare. Bariere de comunicare Cele mai des întâlnite bariere de comunicare sunt atunci când: a) societatea se modifică în mod constant şi rapid, iar utilizatorii au nevoie de tot mai multe informaţii care la un moment dat pot supraâncărca reţelele de comunicare, distorsionând calitatea comunicării; b) progresul tehnic este într-o continuă, permanentă şi rapidă schimbare iar oamenii se confruntă cu situaţii complexe de comunicare în fiecare zi. bariere de comunicare conduc la următoarele situaţii:  a) ceea ce se spune nu poate fi auzit;  b) ceea ce se spune nu poate fi înţeles;  c) ceea ce este înţeles nu poate fi acceptat.
  8. 8. Studiind comunicarea putem reduce barierele comunicării. Ne referim la:  Diferențe de percepție (păreri diferite); concluzii grăbite;stereotipi; lipsa de cunoaștere; lipsa de interes; dificultăți în exprimare; emoțiile; personalitatea (cea mai frecventă dificultate când în final se ajunge la confuzie sau conflict). Potențialele bariere de comunicare nu depind doar de receptor, ci și de condițiile de comunicare pe care trebuie să le controlăm, ținând cont de:  cultura și influențele ei, factor care face dificilă înțelegerea unui mesaj nou, ce nu se încadrează în contextul culturii de bază;  fondul sonor, atunci când unele echipamente pot produce perturbări ale comunicării;  stresul, când o persoană stresată nu mai percepe sau interpretează un mesaj la fel ca în situațiile normale;  acuratețea comunicării, atunci când o persoană vorbește prea repede, nu are fluență în discurs. Minimizarea acestor bariere, necesită punerea accentului pe simplitate în comunicare si printr-o pregătire adecvată domeniului de activitate. Urmărim un test: Ești bun comunicator, dacă:  utilizatorii înțeleg ce spui;  utilizatorii consideră mesajele tale clare și precise;  utilizatorii simt că îi asculți și înțelegi ce vor să spună; Ești slab comunicator, dacă:  nu transmiți suficiente informații, utilizatorii nu înțeleg ce vrei să spui;  mesajele transmise sunt neclare , confuze, contradictorii;  acțiunile tale, limbajul nonverbal nu reflectă mesajul comunicat;  comunicarea este frecvent blocată din diverse motive;  nimeni nu te ascultă.
  9. 9.  In concluzie: un bibliotecar instruit cu competenţele de comunicare, care cunoaşte interesele şi necesităţile comunităţii sale, care este în pas cu tendinţele noi ale tehnologiilor informaţionale, poate fi instrumentul real pentru activitate eficientă în relaţiile cu publicul. Iar, identificarea aspectelor negative ale lipsei de comunicare şi delegarea celor mai potrivite căi de îmbunătăţire a acestora, presupune o bună desfăşurare a activităţii şi calităţii serviciilor în orice bibliotecă. Imaginea pozitivă a unui bibliotecar în comunitate, nu se formează într-o zi sau un an, ea se formează în timp ca impact al informaţiei difuzate în mass-media, prin comunicare, prin relaţii cu comunitatea locală, prin opiniile exprimate public de către utilizatorii bibliotecii, prin satisfacţia obţinută de persoane din exterior (utilizatori, parteneri, autori, personalităţi, bibliotecari din alte biblioteci) în urma utilizării produselor sau serviciilor oferite de bibliotecă.  Mulțumim pentru atenție!
  10. 10.  Referinţe bibliografice:  1. BĂEŢEL, Dumitru. Bibliotecarul şi profesorul de documentare. Biblioteca, 2005, nr. 3, 68. ISSN 1220- 3386.  2. BORCOMAN, Raisa. Arta comunicării şi etica profesională. Ch.: ASEM, 2016. 576p. ISBN 978-9975- 75-793-5.  3. CORGHENCI, Ludmila. Bibliotecarul şi biblioteca. Ch.: Epigraf SRL, 2009. 112p. ISBN 978-9975-947- 83-1.  4. Durrance, Joan C. Rolul primordial al bibliotecarilor în crearea comunităţii informaţionale. Strategii de succes. În: Biblioteconomie: Culegere de traduceri prelucrate. 2003. nr. 4, pp. 28-33.   5. PĂNIŞOARĂ, Ion-Ovidiu. Comunicare eficientă. Iaşi:Polirom, 2003. 430p. ISBN 978-973-46-0313-8.  6. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare. Întroducere în comunicare. [accesat 01martie 2019]. Disponibil: http://ccimn.ulbsibiu.ro/com.pdf.  7. DINU, Nicoleta-Roxana. Bibliotecarul în era noilor tehnologii informaţionale. [accesat 01martie 2019]. Disponibil: http://eprints.rclis.org/31554/1/sectiuneaE_lucrarea06-Nicoleta-Roxana-Dinu.pdf.  8. DUMITRU, Cristina. Rolul bibliotecii în cadrul comunităţii. [accesat 01martie 2019]. Disponibil: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19356/pdf.  9. OSOIANU, Vera. Imaginea pozitivă a bibliotecii în comunitate – garantul supravieţuirii [accesat 04 martie 2019]. Disponibil: https://www.slideshare.net/cdbclub/imaginea-bibliotecii. 

×