1. SAR POLICY BRIEF No. 39
Guvernul vrea să creeze două companii integrate pe
piaţa românească de electricitate. O măsură
contraproductivă, spune Ana Otilia Nuţu
ANTI-REFORMA
ÎN SECTORUL
ENERGIE
Povestea restructurării Prin noua strategie publicată pe site-ul
continuă, cu o idee încă şi Ministerului Economiei se propune din
nou restructurarea sectorului
mai proastă decât cea de electricitate. Spre deosebire de anul
anul trecut, a guvernului trecut, acum e vorba de două companii:
Tăriceanu: dacă atunci • Prima (S1) va cuprinde cele 3
discutam de înfiinţarea complexuri energetice (Turceni,
Rovinari, Craiova); două unităţi de la
unui mamut energetic,
Hidroelectrica (Vâlcea, Slatina);
acum vorbim de doi, în nuclear (unităţile 1 şi 2 Cernavodă);
care intră şi sectorul compania de lignit (SNLO); şi o parte
din Electrica. Ea va avea o structură
minier şi cel al gazului,
de producţie 34% nuclear, 10%
într-un amestec original hidro, iar restul termo şi va deţine
de opacitate şi 48% din producţie;
ineficienţă. • Cea de-a doua (S2) va avea în
componenţă cea mai mare parte din
Termoelectrica (Deva, Paroşeni,
ELCEN); restul din Hidroelectrica
(Porţile de Fier; SH Sebeş, Buzău,
Iulie 2009 Târgu Jiu, Caransebeş, Haţeg, Argeş,

2. Societatea Academică din România (SAR)
Cluj, Bistriţa, Sibiu); compania de timp păstra locurile de muncă în
huilă (CNH); Romgaz; restul din sectoare care merg în pierdere, cum
Electrica. Structura sa de producţie este cel al cărbunelui. Ca să nu mai
va fi 38% hidro, restul termo, şi va vorbim de faptul că preţurile la
deţine 44% din totalul producţiei. consumator sunt cu atât mai mici
(competitive) cu cât piaţa este mai
Se aşteaptă ca după intrarea în funcţiune
fragmentată, deci concentrarea
a investiţiilor private în producţia de
pieţei în companii “mari şi puternice”
electricitate, ponderea pe piaţă a acestor
merge împotriva acestui obiectiv
entităţi să se reducă până în 2013 la
(vezi Fig. 1).
41%, respectiv 34%. În compensare,
Petrom va ajunge la 10% prin centrala
2. Spre deosebire de holdingul propus
de la Brazi de 860 MW; iar Enel va
anul trecut, când ne plângeam de
ajunge la rândul său la 9% din piaţă.
riscul lipsei de transparenţă, noile
Există câteva motive pentru care suntem holdinguri vor deţine ponderi
la fel de îngrijoraţi de noua formulă de importante şi din alte sectoare
reorganizare a sectorului energetic, cel (minerit, gaz), iar problemele de
puţin la fel de mult cât eram şi de transparenţă vor fi încă şi mai
înfiinţarea unui “campion naţional” anul mari. Se vor putea ascunde mai
trecut pe vremea asta1: uşor, de pildă, subvenţiile către
sectorul minier falimentar, pe care ar
1. Obiectivele strategiei sunt fi trebuit, conform negocierilor de
fundamental greşite: creşterea aderare, să le abandonăm definitiv în
independenţei energetice, 2010 (ajutorul de stat pentru huilă).
promovarea “identităţii energetice Statul a gestionat dintotdeauna jalnic
naţionale”, dezvoltarea durabilă a sectorul minier, subvenţionat masiv
sistemului energetic naţional prin până în ziua de azi, iar noua situaţie
investiţii de mediu şi retehnologizări,
construcţia unor companii puternice Fig. 1. Corelaţia între cota de piaţă a celui
pe piaţa regională, acoperirea optimă mai mare producător şi preţurile pentru
a curbei de consum, capitalizarea consumatorii industriali
sectorului şi păstrarea locurilor de
0.18
muncă în sectorul minier – toate
constituie o înşiruire de scopuri
GR
plauzibile, însă nu reprezintă prima 0.16
prioritate a unei strategii energetice.
În plus, elementele sunt şi parţial
CY
incompatibile. 0.14
Scopul fundamental al unei strategii IL
energetice îl reprezintă furnizarea MT
0.12
de energie în condiţii de siguranţă SK
la preţuri competitive. Toate HU
CZ
celelalte scopuri sunt secundare
0.1 NL
acestui obiectiv fundamental. Nu se UK RO
ES
pot atinge două obiective PT SI
PL LT
incompatibile cu o singură politică 0.08
publică. De pildă, nu se poate DK
capitaliza sectorul (prin investiţii SE
LV
FI
private pe bursă, care presupun 0.06
maximizarea profitului) şi în acelaşi FR
%
e@SAR| Iulie 2009|
1 0.04
Nu compromiteţi reforma sistemului
10 30 50 70 90
energetic, SAR Policy brief 33, Aug 2008,
http://www.sar.org.ro/index.php?page=articol&
id=334
2

3. SAR POLICY BRIEF No. 39
nu va face altceva decât să deturneze şi 4 (pe care statul nu vrea să le
fonduri dinspre Hidroelectrica şi cedeze sectorului privat din raţiuni
Romgaz pentru a acoperi găurile de securitate energetică) ar putea fi
negre din minerit. Compania deturnate spre acoperirea pierderilor
Naţională a Huilei (CNH) are datorii din sectorul lignitului în compania
de 3 miliarde RON la bugetul de stat. S1.
Nu e de mirare că ea face presiuni
Curios, Ministerul Economiei nici
pentru eşalonarea la plată a datoriilor
măcar nu mai încearcă să-şi ascundă
istorice către buget şi prelungirea
intenţiile: unul din scopurile
perioadei de subvenţii până în 2014-
declarate ale strategiei o reprezintă
2018.
“conservarea locurilor de muncă în
De asemenea, vom pompa probabil sectorul termo şi minier”, în loc să se
bani de la Hidroelectrica în Turceni şi încerce eficientizarea sectorului şi
Rovinari, într-o încercare disperată de eliminarea perfuziilor cu bani de la
a le salva de la închidere, deşi acest buget.
lucru probabil nu se mai justifică
economic. ENEL, EON, CEZ, PETROM 3. Repetând ce am spus şi în legătură
se anunţă toate interesate de cu strategia din 2008, prin faptul că
investiţii în generare, cu tehnologii firmele de stat obligate să
moderne, care vor face ineficiente tranzacţioneze pe OPCOM sunt
complexele energetice din S1. Turceni nominalizate în legislaţie există riscul
şi Rovinari vor trebui probabil închise ca, până la modificarea listei, să
treptat în următorii ani, deoarece nu existe o fereastră de timp în care
au fost retehnologizate la timp pentru noile companii să fie scutite de la
a îndeplini condiţiile de mediu pentru această obligaţie şi să încheie
instalaţiile mari de ardere, negociate contracte în condiţii
cu UE. Pentru a le finaliza în termen, necompetitive în afara pieţei.
ar fi fost nevoie ca lucrările să fi Spuneam în August 20083 că
început prin 2004-2005. Cum nu liberalizarea pieţei energetice s-a
existau bani la buget, singura stabilizat pe la 50%, dar după o
variantă fezabilă ar fi fost creştere rapidă de la 10% în 2001 la
privatizarea, dacă tentaţia populistă 50% în 2007 lucrurile nu au mai
de a “menţine controlul statului evoluat. Contractele în afara pieţei
asupra unui sector strategic” nu ar fi competitive nu s-au mai redus, iar
fost atât de mare. ponderea “curentului ieftin” de la
Nuclearelectrica, vândut prin astfel
În acest timp, Hidroelectrica este
de contracte în afara pieţei
cronic subfinanţată, preţurile la care
competitive, chiar a crescut.
vinde electricitate (aşa-zisa “energie
ieftină hidro”) neacoperind de fapt 4. Nu înţelegem de ce mixul termo,
necesarul de investiţii în reabilitarea nuclear şi hidro sub aceeaşi
centralelor şi barajelor. Este foarte
companie trebuie făcut prin
probabil că în continuare, prin noile decizie administrativă. La fel, nu e
structuri, Hidroelectrica va finanţa cu clar ce beneficii rezultă din
subvenţii încrucişate sectorul minier şi
integrarea pe verticală a distribuţiei
pe cel termo – sau alte idei şi producţiei, când competenţele
păguboase cu care vin permanent manageriale pentru a gestiona cele
liderii politici2. La fel, fondurile
două tipuri de activităţi sunt complet
necesare pentru unităţile Cernavodă 3 diferite. Propunerea de strategie a
Ministerului nu aduce vreo lămurire
2 în acest sens, ci porneşte de la
De exemplu, conform unui plan de măsuri
e@SAR| Iulie 2009|
anti-criză lansat zilele trecute de liderul PSD, aceste idei ca de la o ipoteză de la
curentul “ieftin” hidro ar trebui să ajute la în sine înţeleasă.
subvenţionarea suplimentară a irigaţiilor,
3
deja subvenţionate de stat în prezent. Vezi nota 1.
3

4. Societatea Academică din România (SAR)
Fig. 2. Gradul de concentrare pe piaţa de electricitate în statele UE
Sursa: CE, 2008
Totuşi, centralele hidroelectrice, afara pieţei, prin contracte
termoelectrice şi nucleare pot intra în preferenţiale. Aceste preţuri
competiţie directă, iar consumatorii, “speciale” nu ţin cont de costurile de
în condiţiile unei pieţe libere, ar investiţii necesare în viitor la
cumpăra un mix de energie, pentru a- Hidroelectrica, de unde şi iluzia
şi diversifica sursele şi limita riscul de energiei foarte ieftine produsă de
secetă, de pildă (când nu se produce hidro. Pe o piaţă funcţională,
electricitate din surse hidro sau concurenţială, preţurile s-ar echilibra
nuclear). La rândul lor, producătorii însă până la punctul în care reflectă
pot investi în diverse unităţi de în mod adecvat riscurile şi
generare, în funcţie de ce consideră preferinţele participanţilor la piaţă.
că este mai profitabil şi scade
riscurile. Aşa s-au construit de 5. Concentrarea pe piaţa energiei
altminteri companiile din alte ţări electrice, chiar în prezent, deşi
europene cu mix de producţie pe care este la nivel puţin sub media UE,
Ministerul le dă ca exemplu în este totuşi peste nivelul la care
propunerea de strategie. Acestea şi- UE aspiră (Fig. 1). Există doar 8
au construit structura diversificată de state membre cu concentrare medie,
producţie prin achiziţii şi fuziuni cum şi-ar dori Comisia (IHH 750-
bazate pe consideraţii economice, nu 1800); 6 state cu nivel mare de
prin decizii administrative luate de un concentrare (IHH 1800-5000, printre
ministru. care şi România) şi 13 state cu
concentrare foarte mare (IHH peste
În plus, electricitatea “ieftină” de la
5000); vezi Fig. 2. Gruparea oricăror
Hidroelectrica pe care se spune că ar
entităţi în societăţi mari cu mix de
cumpăra-o “băieţii deştepţi” este aşa
e@SAR| Iulie 2009|
producţie creşte acest grad de
deoarece preţurile nu sunt stabilite
concentrare, în contra trendului la
competitiv (pe piaţa OPCOM, prin
nivel UE.
concurenţă între consumatori) ci în
4

5. SAR POLICY BRIEF No. 39
6. Ştergerea datoriilor CNH şi supraveghere minimă din partea
Termoelectrica, prin trecerea altui actor pe piaţă, ceea ce reduce
acestora la datoria publică, răspunderea şi creşte riscul apariţiei
perpetuează practici ineficiente şi “băieţilor deştepţi”.
incompatibile cu economia de
piaţă. CNH are datorii de aproape 3 8. Comasarea companiilor în
miliarde RON la stat, iar structura dată nu duce nici la
Termoelectrica peste jumătate de atingerea obiectivelor declarate
miliard RON. Varianta ştergerii ale strategiei. Practic, ca şi în cazul
datoriilor s-a discutat şi a apărut în companiei integrate, înfiinţarea
presă, deşi nu apare în prezentarea noilor structuri nu schimbă în
de pe site-ul Ministerului Economiei. realitate nimic în sector, fiind un
Ştergerea acestor datorii reprezintă simplu artificiu contabil. Se spune că
însă o întoarcere la practicile scenariul de restructurare propus
păguboase de constrângeri bugetare contribuie la siguranţa energetică a
slabe de la începutul anilor ’90. Ea nu ţării şi la reducerea dependenţei de
va stimula eficientizarea activităţilor import. Nu există însă niciun motiv
acestor companii şi va fi imediat pentru care companiile în structura
sancţionată de Comisia Europeană ca de azi nu pot cumpăra în continuare
ajutor de stat nejustificat. În acelaşi lignit, huilă sau gaz de la Romgaz,
timp, o astfel de măsură ar putea SNLO şi CNH dacă preţurile sunt
conduce la blocarea tranşelor din economic avantajoase. Se mai spune
împrumutul FMI / Banca Mondială / că se vor face investiţii de mediu şi
Comisia Europeană / BERD. Într-o de creştere a eficienţei energetice;
anumită măsură, Ministerul pare a fi nu există niciun motiv pentru care
conştient de aceste riscuri, promiţând aceste investiţii nu se pot face şi
prin presă o consultare cu CE şi FMI. acum, ba chiar mai mult, ar putea fi
făcute mai bine cu surse financiare
7. În mod paradoxal, controlul suplimentare din privatizarea
statului ar fi mai puternic pe o companiilor de stat pentru care
piaţă atomizată cu capacităţi de există cerere şi în condiţii de criză.
producţie private şi în competiţie,
Despre concurenţa regională am mai
decât în cazul unor companii mari
discutat şi anul trecut: aceasta
de stat. Divizarea puterii pe piaţă
depinde într-o măsură mult mai
între mulţi competitori, independenţi
mare de existenţa unor reţele de
de Minister (care face strategia
transmisie interconectate şi de o
energetică şi îşi poate păstra câteva
piaţă regională (OPCOM). Prin simpla
capacităţi de producţie “strategice”,
comasare a companiilor nu se
dacă ţine morţiş) şi de reglementator
schimbă nimic în ceea ce priveşte
(ANRE) limitează capacitatea unui
acoperirea curbei de consum în
jucător de a domina piaţa. De
perioadele de vârf. Aceasta poate fi
asemenea, controlul statului asupra
ameliorată doar dacă se fac investiţii
bunei funcţionări a pieţei se poate
noi, nu prin reorganizarea contabilă
face mult mai eficient prin agenţiile
a celor existente. Armonizarea
de reglementare – ANRE (destul de
programelor de investiţie în sectorul
apreciată pentru competenţele ei
gazului, cărbunelui şi energiei
tehnice în regiune) şi Consiliul
electrice se putea face foarte bine şi
Concurenţei, iar celelalte companii
în structura de azi, deoarece tot
concurente se vor plânge imediat
statul este acţionar la aceste
dacă vreunul dintre producători
companii şi acum. Capitalizarea
(privaţi sau de stat) va juca incorect,
suplimentară nu se poate face decât
ceea ce reduce şi riscurile de
e@SAR| Iulie 2009|
prin accesul la noi surse de bani, în
corupţie. Dacă însă vom avea una-
principal prin privatizări cu investitori
două companii de stat, acestea vor fi
strategici. Opţiunea pe care pare să
controlate de Minister cu
5

6. Societatea Academică din România (SAR)
o ia în calcul Ministerul Economiei (de • Renunţarea la strategii noi făcute
vânzare a unor pachete de acţiuni pe pe genunchi. Piedica cea mai mare
bursă) se confruntă cu dificultăţile pe în calea investiţiilor private a
care le menţionam şi data trecută: reprezentat-o instabilitatea viziunii
criza nu e favorabilă câştigurilor la strategice şi riscul pe care l-au
bursă, iar companiile listate trebuie perceput potenţialii investitori că pot
să facă dovada unor performanţe apărea actori favorizaţi (monopoluri
economice şi financiare pe minim 3 de stat cu condiţii preferenţiale).
ani, ceea ce nu e cazul (dacă ne Road Map 2003-2013, agreat cu UE
gândim numai la pierderile şi devenit condiţie de aderare,
Termoelectrica, SNLO şi CNH). trebuie pus în aplicare, ca şi
strategia aprobată din 2007
(scoţând, desigur, paragraful mult
Ce propunem contestat privind compania integrată
naţională).
• Întrucât este nevoie urgentă de
finanţare pentru retehnologizarea • Toate tranzacţiile cu energie ale
unor capacităţi, trebuie permisă companiilor de stat trebuie să se
apariţia concurenţei private în facă pe OPCOM, pentru a creşte
capacităţile de producţie şi în transparenţa acestora şi evitarea
distribuţia rămasă la stat. acuzaţiilor de corupţie, concurenţa
Companiile de stat producătoare de reală între producători şi între
electricitate ar trebui atomizate şi consumatori, şi a asigura
apoi vândute unor investitori transparenţa preţurilor şi costurilor
strategici, cu competenţe reale ale energiei.
manageriale, care ar fi capabili să
• Recomandăm menţinerea separată
eficientizeze şi sectorul minier, unde
a entităţilor în continuare. Nu
statul şi-a dovedit până acum
există niciun motiv pentru care
suficient abilităţile. Recomandăm
obiectivele pe care şi le propune
continuarea privatizărilor Electrica
Ministerul Economiei nu pot fi atinse
(mai ales că cele 5 privatizări de până
şi în structura existentă, câtă vreme
acum au fost un mare succes);
tot “statul” este acţionar şi acum la
privatizarea minelor rentabile şi
aceste companii. În schimb, relaţiile
închiderea celor falimentare;
dintre companii ar rămâne
scoaterea la vânzare a centrallor de la
transparente.
Turceni, Rovinari, Craiova (în
speranţa că le mai vrea acum vreun
investitor); şi a microhidrocentralelor. Ana Otilia Nuţu este expert în
Cu aceşti bani, statul poate să infrastructură şi energie la SAR
investească în Unităţile 3 şi 4 de la
Cernavodă, dacă vrea să păstreze un
interes strategic în aceste companii;
iar Electrica, prin vânzarea acţiunilor Societatea Academică din România (SAR)
deţinute în cele trei companii de Eminescu 61, Bucureşti 2
distribuţie rămase la stat, poate tel/fax (4021) 211 1477
office@sar.org.ro
investi în capacităţi de producţie.
www.sar.org.ro
e@SAR| Iulie 2009|
6