z

1. CAPITOLUL I
1) Tematica
concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii-2009
-tematica pentru proba eliminatorie tip grila-
Plan de pregatire propus pentru concursul de admitere la
I.N.M. din august 2010.
CUPRINS
( paginile din cuprins sunt corespunzatoare cartii in integralitate)
Capitolul I
1) Tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii- pag..1
Capitolul II
1) Tema nr.1 civil: -test 1 – pag…………………………….………………………………….23
-test 2- pag………………….……………………………………………...32
2) Tema nr.1 drept procesual civil: -test 1 – pag…………………………………………...….58
-test 2- pag……………………………………………..…68
3) Tema nr.1 penal: -test 1 – pag………………………………………………………….....96
-test 2- pag…………………………………………………………….104
4) Tema nr.1 drept procesual penal: -test 1 – pag…………………………………………...132
-test 2- pag………………………………………….....142
Capitolul III
1) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2003- pag………………………….…171
2) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2004- pag…………………………….180
3) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2005- pag………………………….....189
4) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2006- pag…………………………….198
5) Subiecte concurs de admitere I.N.M. 2007- pag……………………………. 207
6) Subiecte concurs de admitere in magistratura-2.11.2008……...…………….217
Capitolul IV: Subiecte concurs de promovarea in functii de executie a judecatorilor si
procurorilor din 4 februarie 2007- a) Drept civil- proba teoretica-Tribunal. pag…….…...226
b) Drept civil-proba teoretica- Curtea de Apel.pag…..243
c) Drept penal- proba teoretica- Curtea de Apel. Pag…261
d) Drept penal-proba teoretica- Tribunal.pag………….277
Capitolul V-Raspunsuri pag…………..…………………………………………293 pina la 307
1

2. DREPT CIVIL
TEMA NR. 1 02.03.2010-11.03.2010
1) Raportul juritic civil:
- notiuni generale privind partile raportului juridic civil;
- continutul raportului juridic civil;
- obiectul raportului juridic civil;
2) Actul juridic civil:
- conditiile de fond si de forma ale actului juridic;
- modalitatile actului juridic civil;
- efectele actului juridic civil;
- nulitatea actului juridic civil: clasificare, cauzele de nulitate, regim juridic, efecte.
3) Prescriptia extinctiva:
- domeniul prescriptiei extinctive;
- termenele de prescriptie extinctiva;
- inceputul prescriptiei;
- suspendarea si intreruperea prescriptiei;
- calculul prescriptiei, repunerea in termen.
TEMA NR. 2 12.03.2010-18.03.2010
4) Drepturile reale:
- dreptul de proprietate publica si privata: caracterizare, atribute, dreptul de
proprietate comuna;
- actiunea in revendicare;
- circulatia juridica a terenurilor;
- dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct, dreptul de uz si
dreptul de abitatie, servitutile, dreptul de superficie;
- modul de dobindire a drepturilor reale: accesiunea, uzucapiunea;
- posesia: viciile posesiei, dobindirea fructelor, actiunile posesorii.
TEMA NR.3 19.03.2010-27.03.2010
5) Contractul ca izvor de obligatii:
- efectele contractelor: stipulatia pentru altul, simulatia;
- efectele specifice contractelor sinalagmatice.
6) Faptul juridic ca izvor de obligatii:
- gestiunea intereselor altei persoane;
- plata nedatorata;
- imbogatirea fara justa cauza.
7) Raspunderea civila delictuala
8) Transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor:
- cesiunea de creanta;
- subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei;
- novatia;
- delegatia;
- compensatia, confuziunea, darea in plata, remiterea de datorie, imposibilitatea
fortuita de executare.
9) Garantarea obligatiilor:
- fidejusiunea;
- ipoteca;
2

3. - dreptul de retentie.
TEMA NR.4 2.04.2010-10.04.2010
10) Contractele speciale:
- contractul de vinzare-cumparare;
- contractul de locatiune;
- contractul de antrepriza;
- contractul de donatie;
- contractul de mandat;
- contractul de imprumut;
- contractul de intretinere si renta viagera.
TEMA NR.5 11.04.2010-25.04.2010
11) Dreptul la mostenire:
- conditiile cerute pentru a mosteni;
- devolutiunea legala a mostenirii: principii generale, reprezentarea succesorala,
clasele de mostenitori legali, drepturile succesorale ale sotului supravietuitor;
- mostenire testamentara: testamentul ( notiune, conditii de validitate, feluri), legatele
(notiune, revocare, caducitate, nulitate);
- rezerva succesorala: notiune, caractere juridice, mostenitorii rezervatari, calculul
rezervei succesorale si al cotitatii disponibile;
- reductiunea liberalitatilor excesive;
- raportul donatiilor;
- raportul datoriilor;
- dovada calitatii de mostenitor;
- petitia de ereditate;
- indiviziunea si impartirea mostenirii: indiviziunea succesorala, imparteala si
efectele impartelii, raportul datoriilor, imparteala de ascedent;
- dreptul de optiune succesorala.
DREPT PROCESUAL CIVIL
TEMA NR.1 26.04.2010-05.05.2010
1) Competenta:
- competenta materiala a instantelor judecatoresti;
- competenta teritoriala;
- incidente referitoare la instanta sesizata ( intinderea competentei instantei sesizate,
stamutarea, mijloacele procedurale de invocare a necompetentei, conflictele de
competenta);
TEMA NR.2 06.05.2010-11.05.2010
2) Participantii la procesul civil:
- instanta de judecata (rolul activ al judecatorului, alcatuirea instantei, incidente
procedurale referitoare la compunerea si constituirea instantei);
- partile (conditiile pentru a fi parte in proces, coparticiparea procesuala, drepturile si
indatoririle procesuale ale partilor, abuzul de drept procedural, participarea tertilor
la judecata, reprezentarea partilor in procesul civil);
- formele participarii procurorului in procesul civil.
3) Dispozitii generale de procedura:
3

4. - actele de procedura (notiune si clasificare, conditii generale pentru indeplinirea
actelor de procedura, citarea si comunicarea actelor de procedura, nulitatea actelor
de procedura);
- termenele procedurale (notiune si clasificare, durata, decaderea si repunerea in
termen).
TEMA NR.3 12.05.2010-22.05.2010
4) Judecata in prima instanta:
- etapa scrisa (cerere de chemare in judecata, intimpinarea, cererea reconventionala);
- etapa dezbaterii (sedinta de judecata, exceptiile procesuale, probele, suspendarea
judecatii, perimarea, actele procesuale de dispozitie ale partilor);
- deliberarea si pronuntarea;
- hotarirea (clasificarea hotaririlor judecatoresti, continutul hotaririi, redactarea,
semnarea si comunicarea hotaririi, termenul de gratie, cheltuielile de judecata,
efectele hotaririlor judecatoresti, investirea cu formula executorie, executarea
vremelnica, indreptarea, lamurirea si completarea hotaririlor).
TEMA NR.4 24.05.2010-29.05.2010
5) Caile extraordinare de atac:
- contestatia in anulare;
- revizuirea.
6) Procedurile speciale:
- procedura necontencioasa;
- ordonanta presedentiala;
- masurile asiguratorii;
- procedura divortului;
- partajul judiciar.
DREPT PENAL
I. PARTEA GENERALA
TEMA NR.1 30.05.2010-09.06.2010
1) Institutiile fundamentale ale dreptului penal
1.1. Infractiunea
1.1.1. Notiunea, trasaturile esentiale ale infractiunii;
1.1.2. Structura infractiunii, continutul constitutiv al infractiunii;
1.1.3. Formele infractiunii;
1.1.4. Unitatea infractiunii;
1.1.5. Pluralitatea de infractiuni;
1.1.6. Pluralitatea de infractori;
1.1.7. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;
TEMA NR.2 12.06.2010-21.06.2010
1.2. Raspunderea penala
1.2.1. Raspunderea penala ca institutie de drept;
1.2.2. Principiile raspunderii penale;
1.2.3. Cauzele care inlatura raspunderea penala;
4

5. 1.3. Sanctiunile
1.3.1. Sanctiunile in dreptul penal;
1.3.2. Categoriile si limitele generale ale pedepselor;
1.3.3. Individualizarea pedepselor;
1.3.4. Circumstantele atenuante si agravante;
1.3.5. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei;
1.3.6. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
1.3.7. Mijloacele de individualizare judiciara a pedepsei;
1.3.8. Raspunderea penala a minorilor, regimul sanctionator;
1.3.9. Masurile de siguranta;
1.3.10. Cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Procedura aplicarii gratierii;
1.3.11. Reabilitarea.
II.PARTEA SPECIALA
TEMA NR. 3 25.06.2010-05.07.2010
1) Infractiuni contra persoanei
1.1. Infractiuni contra vietii, integritatii corporale şi sãnãtãţii;
1.2. Infractiuni contra libertatii persoanei;
1.3. Infractiuni privitoare la viata sexuala;
2) Infractiuni contra patrimoniului: art.208; art.209; art.210; art.211; art.213; art.214; art.215;
art. 215 indice 1; art.220; art.221 din Codul penal.
TEMA NR.4 08.07.2010-21.07.2010
3) Infractiuni contra autoritatii: art.239; art.239 indice 1 din Codul penal.
4) Infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati
reglementate de lege
4.1. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul: art. 246, 247, 248, 249, 250, 254,
255, 256, 257 din Codul penal;
4.2. Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei: art.259, 260, 261, 262, 264, 266, 267,
268, 269, 270, 271, 272 in Codul penal;
5) Infractiuni de fals
5.1. Falsul in inscrisuri: art. 288, 289, 290, 291, 292, 293 din Codul penal.
6) Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convetuirea sociala
6.1. Infractiuni contra familiei: art.305, 306, 307 din Codul penal.
DREPT PROCESUAL PENAL
I.PARTEA GENERALA
TEMA NR. 1 22.07.2010-31.07.2010
1. Reguli de baza si actiunile in procesul penal
1.1 Scopul si regulile de baza ale procesului penal;
1.2 Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal.
5

6. 2. Competenta
2.1. Felurile competentei;
2.2. Incompatibilitatea si stramutarea.
3. Probele si mijloacele de proba
3.1. Dispozitii generale;
3.2. Mijoacele de proba.
TEMA NR. 2 01.08.2010-10.08.2010
4. Masurile preventive si alte masuri procesuale
4.1. Masurile preventive;
4.2. Alte masuri procesuale.
5. Acte procesuale si procedurale comune
5.1. Asistenta juridica si reprezentarea;
5.2. Citarea. Comunicarea actelor procedurale. Mandatul de aducere;
5.3. Termenele;
5.4. Cheltuielile judiciare;
5.5. Nulitatile;
5.6. Amenda judiciara.
II.PARTEA SPECIALA
TEMA NR.3 11.08.2010-16.08.2010
1. Urmarirea penala
1.1. Dispozitii generale;
1.2. Competenta organelor de urmarire penala;
1.3. Supravegherea exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala;
1.4. Efectuarea urmaririi penale;
1.5. Trimiterea in judecata;
1.6. Reluarea urmaririi penale;
1.7. Plingerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala;
1.8. Procedura plingerii prealabile.
2. Judecata
2.1. Dispozitii generale;
2.2. Judecata in prima instanta
2.3. Caile extraordinare de atac:
- revizuirea
- contestatia in anulare
TEMA NR. 4 17.08.2010-23.08.2010
3. Executarea hotaririlor penale
3.1. Dispozitii generale;
3.2. Punerea in executare a hotaririlor;
3.3. Aminarea si intreruperea executarii pedepsei;
3.4. Inlaturarea sau modificarea pedepsei
3.5. Contestatia la executare.
4. Proceduri speciale
4.1. Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante;
4.2. Procedura in cauzele cu infractori minori;
6

7. 4.3. Procedura reabilitarii judecatoresti;
4.4. Repararea pagubei in cazul condamnarii sau al luarii unei masuri preventive pe
nedrept.
RECAPITULARE SI NOUTATI LEGISLATIVE
24.08.2010-29.08.2010
CAPITOLUL IICAPITOLUL II
1) TEMA NR. 1 CIVIL1) TEMA NR. 1 CIVIL
A) TEST 1A) TEST 1
1) Sunt cauze de nulitate absolut1) Sunt cauze de nulitate absolutaa::
a)a) lipsa consimtamintului la momentul încheierii contractului;lipsa consimtamintului la momentul încheierii contractului;
b)b) frauda la lege;frauda la lege;
c )c ) falsitatea cauzei datoritfalsitatea cauzei datoritaa erorii asupra motivului determinant al actului juridic civil.erorii asupra motivului determinant al actului juridic civil.
2) Spre deosebire de nulitate, caducitatea:2) Spre deosebire de nulitate, caducitatea:
a)presupune un act valabil încheiat; b) este o sanca)presupune un act valabil încheiat; b) este o sancttiune care se apliciune care se aplicaa numai în materianumai în materia
liberalitliberalitatatilor;ilor;
c) presupune o cauzc) presupune o cauzaa de nevalabilitate anterioarde nevalabilitate anterioaraa încheierii actului juridic.încheierii actului juridic.
3) Actul lovit de nulitate relativ3) Actul lovit de nulitate relativaa::
a) poate fi confirmat; b) nu poate fi executat dupa) poate fi confirmat; b) nu poate fi executat dupaa împlinirea termenului de prescripîmplinirea termenului de prescripttie; c)nu vaie; c)nu va
produce niciodatproduce niciodataa efecte.efecte.
4) Spre deosebire de rezolu4) Spre deosebire de rezoluttiune, nulitatea:iune, nulitatea:
a) opereaza) opereazaa de drept; b) produce efecte retroactive; c) este susceptibilde drept; b) produce efecte retroactive; c) este susceptibilaa a se aplica unei sfere maia se aplica unei sfere mai
largi de acte juridice.largi de acte juridice.
5) Lipsa cauzei atrage nulitatea absolut5) Lipsa cauzei atrage nulitatea absolutaa, atunci când aceasta se datoreaz, atunci când aceasta se datoreazaa::
a) lipsei de discerna) lipsei de discernaamânt; b) erorii asupra motivului determinant; c) lipsei predmânt; b) erorii asupra motivului determinant; c) lipsei predaarii bunului înrii bunului în
contractele reale.contractele reale.
6) Sarcina, ca modalitate a actului juridic civil:6) Sarcina, ca modalitate a actului juridic civil:
a) se aplica) se aplicaa atât contractelor cu titlu gratuit, câtatât contractelor cu titlu gratuit, cât ssi celor cu titlu oneros; b) atrage, în cazuli celor cu titlu oneros; b) atrage, în cazul
neexecutneexecutaarii sale, nulitatea actului juridic în care a fost stipulatrii sale, nulitatea actului juridic în care a fost stipulataa; c) atrage ineficacitatea actului, în; c) atrage ineficacitatea actului, în
cazul neexecutcazul neexecutaarii sale.rii sale.
7) Scopul mediat:7) Scopul mediat:
a) este motivul determinant al actului juridic civil; b) este abstracta) este motivul determinant al actului juridic civil; b) este abstract ssi invariabil în cadrul aceleiai invariabil în cadrul aceleiassii
categorii de acte juridice; c) este abstractcategorii de acte juridice; c) este abstract ssi invariabil de la o categorie la alta de acte juridice.i invariabil de la o categorie la alta de acte juridice.
8) Împlinirea termenului extinctiv:8) Împlinirea termenului extinctiv:
a) amâna) amânaa începutul exercitînceputul exercitaarii dreptului subiectiv; b) marcheazrii dreptului subiectiv; b) marcheazaa stingerea dreptului subiectivstingerea dreptului subiectiv ssi ai a
obligaobligattiei corelative; c) întârzie începutul executiei corelative; c) întârzie începutul executaarii obligarii obligattiei asumate.iei asumate.
9) Spre deosebire de nulitate, în cazul inopozabilit9) Spre deosebire de nulitate, în cazul inopozabilitatatii:ii:
7

8. a) exista) existaa un act nevalabil încheiat; b) efectele sancun act nevalabil încheiat; b) efectele sancttiunii se produc atât faiunii se produc atât fatata de pde paarrtti, câti, cât ssi fai fatata dede
tertertti;i;
c) efectele actului se produc fac) efectele actului se produc fatata de pde paarrtti, dar nu se produc fai, dar nu se produc fatata de terde tertti.i.
10) Eroarea-obstacol:10) Eroarea-obstacol:
a) poate atrage o diminuare valorica) poate atrage o diminuare valoricaa a prestaa prestattiei;iei;
b) poate privi identitatea obiectului actului juridic civil;b) poate privi identitatea obiectului actului juridic civil;
c) este falsa reprezentare asupra calitc) este falsa reprezentare asupra calitatatii substanii substanttiale a obiectului actului juridic civil.iale a obiectului actului juridic civil.
11.Sunt cauze de nulitate absolută:
a) acele situaţii în care norma încălcată ocroteşte un interes general (obştesc), indiferent de
calificarea făcută de către legiuitor; b) încălcarea oricărei reguli privitoare la incapacităţile
speciale de folosinţă; c) lipsa preţului la vânzările de drepturi litigioase.
12) Se sancţionează cu nulitate relativă:
a) eroarea asupra motivului impulsiv şi determinant al actului juridic civil; b) încălcarea regulilor
privind capacitatea civilă a persoanei fizice; c) încălcarea dreptului de preempţiune născut din lege.
13) Actul lovit de nulitate relativă:
a) nu poate fi executat; b) poate fi confirmat; c) poate fi executat.
14) Actul confirmativ este un act:
a) declarativ; b) abdicativ; c) recognitiv.
15) Conversiunea actului juridic civil nul:
a) este inadmisibilă în cazul nulităţilor de ordine publică; b) înlătură aplicarea principiului quod
nullum est, nullum producit efectum; c) presupune refacerea actului juridic nul.
16) Se sancţionează cu nulitatea absolută:
a) frauda la lege; b) smulgerea consimţământului prin violenţă fizică; c) cauza ilicită.
17) Spre deosebire de rezoluţiune, nulitatea:
a) operează de drept (ipso ture); b) produce efecte retroactive; c) poate lovi efectele oricăror acte
juridice.
18) Nulitatea relativã a contractului de ipotecã opereazã atunci cind:
a) ipoteca este consemnatã intr-un inscris sub semnãturã privatã;
b) consimtamintul debitorului ipotecar este viciat; c) nu se determina, prin act, suma pentru
care se constituie ipoteca.
19) Ratificarea actului juridic civil vizează:
a) înlăturarea unei cauze de inopozabilitate a actului juridic civil; b) renunţarea la dreptul de a
invoca nulitatea relativă; c) încheierea unui act cu nerespectarea formei ad validitatem, prescrisă de
către părţi.
20) Spre deosebire de nulitate, caducitatea:
a) presupune un act valabil încheiat; b) operează de drept (ipso iure); c) este o sancţiune care se
aplică numai în materia liberalităţilor.
21) Conversiunea actului juridic civil lovit de nulitate:
8

9. a) poate interveni indiferent de întinderea nulităţii; b) presupune renunţarea părţii interesate la
dreptul de a solicita anularea actului; c) nu operează în cazul în care actul nu este desfiinţat.
22) Nerespectarea regulilor privitoare la capacitatea civilă în momentul încheierii actului juridic
civil atrage:
a) nulitatea relativă sau, după caz, inopozabilitatea; b) nulitatea absolută; c) nulitatea absolută sau
relativă, după caz.
23) Nulitatea pentru vicierea consimţământului:
a) poate fi invocată de orice persoană interesată; b) poate fi opusă şi de partea cocontractantă, dacă
urmăreşte să paralizeze executarea actului; c) poate fi acoperită prin confirmare sau prin prescripţia
dreptului Ia acţiunea în anulabilitate.
24) Incapacitatea civilă de exerciţiu poate fi opusă:
a) de către instanţa tutelară oricând; b) de către capabil, dacă minorul sau interzisul omite să invoce
nulitatea actului; c) de către incapabil, chiar dacă a devenit major.
25) Cauza (scopul) actului juridic civil este un element:
a) abstract (obiectiv); b) concret (subiectiv); c) general.
26) Cauza ilicită:
a) atrage în mod necesar ilicitatea obiectului actului şi, prin urmare, nulitatea absolută a acestuia;
b) poate fi invocată numai de către partea inocentă, căci nemo auditur propriam turpitudinem
allegans; c) desfiinţează în întregime actul de care depinde.
27) Cauza imorală:
a) poate fi invocată de oricare dintre părţile contractante; b) nu poate fi invocată de către cel care a
urmărit un scop ilicit sau imoral prin încheierea actului; c) poate fi invocată numai de către cel care
a fost de bună-credinţă la data încheierii actului.
28) Actele de dispoziţie încheiate singur de către minorul fără capacitate de exerciţiu deplină:
a) sunt anulabile, caz în care părţile vor fi puse întotdeauna în situaţia anterioară prin restituirea
prestaţiilor; b) sunt lovite de nulitate, instanţa pronunţând anularea chiar dacă minorul a declarat la
încheierea actului că este major; c) pot fi anulate pentru leziune, în cazurile în care minorul a
suferit un prejudiciu important.
29) Donaţia făcută fără respectarea formei autentice cerute de lege este:
a) lovita de nulitate absoluta; b) lipsită de orice efecte juridice; c) nulă, însă va putea produce, în
anumite cazuri, efecte juridice.
30) Este aplicabilă sancţiunea nulităţii absolute:
a) în cazul absenţei totale a consimţământului; b) în cazul nerespectării condiţiilor de validitate a
cauzei; c) în cazul fraudei la lege.
31) In cazul înstrăinării lucrului altuia prin acte juridice cu titlu gratuit:
a) actul este întotdeauna lovit de nulitate absolută; b) actul încheiat cu dobânditorul de bună-
credinţă este socotit valabil, dacă lucrul este mobil; c) dobânditorul devine proprietar sub condiţie
suspensivă.
32) Intervine nulitatea absolută în cazul:
a) nerespectării formei cerute ad probationem; b) erorii asupra valorii actului juridic;
9

10. c) obiectului ilicit sau imoral.
33) Sunt principii ale efectelor nulităţii actului juridic civil:
a) principiul neretroactivităţii; b) principiul restabilirii situaţiei anterioare; c) principiul menţinerii
actului subsecvent.
34) Conversiunea actului juridic nul:
a) înseamnă înlocuirea vechii obligaţii cu o nouă obligaţie; b) este posibilă şi în cazul nulităţii
absolute; c) nu este admisibilă în cazul nulităţii relative.
35) Actul juridic prin care vânzătorul, devenit ulterior major, declară ca renunţă la orie pretenţii
derivate din faptul că la data încheierii contractului de vânzare a lipsit încuviinţarea instanţei
tutelare necesară înstrăinării:
a) are caracter confirmativ (abdicativ de drepturi); b) poate fi opus terţilor care, ulterior vânzării,
dar înainte de renunţare, au dobândit în mod valabil vreun drept real în legătură cu acelaşi imobil;
c) nu poate fi opus terţilor care au dobândit ulterior vânzării, dar înainte de renunţare, vreun drept
personal în legătură cu acelaşi imobil.
36) Conditia potestativa este acea conditie care face sã depindã perfectarea conventiei de un
eveniment:
a) pe care orice parte poate sã-l faca sã se intimple sau sã-l impiedice; b) care depinde de vointa
unei parti si a hazardului; c) care depinde de vointa unei parti si a altei persoane.
37) Nulitatea absolută:
a) operează de drept (ipso iure), în principiu; b) este expres prevăzută de lege; c) este manifestă
(aparentă).
38) Intervine nulitatea relativă în cazul:
a) dolului principal; b) neexecutării culpabile a obligaţiei principale asumate prin contract; c)
nerespectării formei cerute pentru opozabilitate faţă de terţi.
39) Nulitatea relativă:
a) poate fi invocată de oricine face dovada unui interes serios şi legitim; b) produce efecte numai
intre parţi; c) nu este aplicabilă în toate cazurile de eroare la încheierea actului juridic civil.
40) Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativă a acestuia în
cazul în care priveşte:
a)interdicţia de a dispune de obiectul actului juridic; b) natura sau felul actului juridic;
c) simpla identitate fizică a celeilalte părţi.
41) Obiectul actului juridic civil:
a) constă în drepturile şi obligaţiile părţilor; b) trebuie să fie determinat; c) trebuie sa fie licit.
42) Cauza actului juridic civil este falsă:
a) dacă există eroare asupra motivului impulsiv şi determinant (scopului mediat);
b) dacă lipseşte scopul imediat (scopul obligaţiei) într-un act juridic nenumit; c) în cazul lipsei de
discernământ.
43) Forma cerută ad validitatem:
10

11. a) atrage uneori, în caz de nerespectare, nulitatea relativă a actului juridic; b) constă, în toate
cazurile, în întocmirea unui înscris autentic; c) atrage desfiinţarea în întregime a actului juridic.
44) În cazul termenului suspensiv stipulat în favoarea debitorului:
a) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage decăderea din beneficiul termenului; b)
prescripţia începe să curgă la data împlinirii termenului; c) creditorul este îndreptăţit să primească
plata înainte de scadenţă.
45. În cazul în care s-a realizat (îndeplinit) condiţia rezolutorie:
a) actul juridic se consolidează retroactiv, afară de cazul când părţile au prevăzut altfel; b) părţile
trebuie să-şi restituie prestaţiile efectuate; c) fructele care au fost culese de dobânditorul sub
condiţie rezolutorie trebuie restituite.
46) În cazul contractului sinalagmatic translativ de proprietate afectat de o condiţie suspensivă,
riscul pieirii lucrului pendente condicione se suportă de:
a) înstrăinător, dacă lucrul a pierit parţial; b) dobândi tor, dacă lucrul a pierit parţial; c) partea din
culpa căreia a pierit lucrul.
47) Forta majora constituie o cauza de:
a) repunere in termenul de prescriptie extinctiva; b) intrerupere a prescriptiei extinctive; c)
suspendare a prescriptiei extinctive.
48) Actiunea redhibitorie:
a) este actiunea in justitie prin care se invoca nulitatea relativa pentru leziune sau resciziune; b) are
caracter nepatrimonial; c) reprezinta un caz particular de actiune in rezolutiune.
49) Actul prin care reclamantul renunţă la dreptul dedus judecăţii în folosul pârâtului, este un act:
a) de tranzacţie; b) abdicativ; c) bilateral.
50) Într-un contract de donaţie este ilicită:
a) intenţia de gratifica a donatorului, dacă acesta a urmărit să împiedice executarea silită a bunului
donat de către creditorii săi; b) nedeclararea de către donator a ipotecii care greva bunul donat; c)
intenţia donatorului de a determina pe gratificat să pună capăt căsniciei contractate cu altă
persoană.
51) Eroarea-viciu de consimţământ poate purta asupra:
a) existenţei sau conţinutului unei norme juridice imperative; b) oricărui element considerat de
către parte (errans) ca esenţial la încheierea actului; c) oricărui element considerat de către ambele
părţi ca determinant la încheierea actului juridic.
52) Violenţa nu este viciu de consimţământ, dacă:
a) ameninţarea nu provine de la cealaltă parte contractantă; b) ameninţarea este serioasă şi
legitimă; c) ameninţarea este pur imaginară.
53) Scopul imediat:
a) nu poate fi niciodată ilicit; b) nu poate fi probat decât cu înscrisuri, dacă valoarea actului este
mai mare de 250 lei; c) trebuie să fie real, chiar dacă este simulat.
54) Actul juridic abstract:
11

12. a) nu este reglementat expres; b) nu are cauză juridică; c) nu poate fi desfiinţat, pentru
nevalabilitatea cauzei sale juridice.
55) Când o parte a profitat de starea de nevoie a celeilalte părţi, la momentul încheierii actului
juridic civil, obţinând o prestaţie disproporţionat de mare în raport cu propria prestaţie:
a) se poare cere anularea actului pentru leziune; b) se poate cere anularea actului pentru cauză
imorală; c) actul rămâne valabil, întrucât nu există nici o violare a legii, iar pacta sunt servanda.
56) Sarcina, ca modalitate a actului juridic civil:
a) se aplică numai actelor cu titlu gratuit; b) atrage, în caz de neexecutare, inopozabilitatea actului
în care a fost stipulată; c) atrage, în caz de neexecutare, ineficacitatea actului în care a fost
stipulată.
57) Actele juridice civile aleatorii:
a) sunt orice acte cu titlu oneros sau gratuit care presupun şansa unui câştig şi riscul unei pierderi
pentru ambele părţi; b) sunt anulabile, în cazul în care una dintre părţi s-a îmbogăţit excesiv în
dauna celeilalte; c) au caracter sinalagmatic, întrucât dau naştere la obligaţii civile reciproce, ca
urmare a intervenţiei unui eveniment viitor şi incert.
58) Acţiunea în resciziune:
a) se va respinge, dacă, la încheierea actului juridic civil, minorul cu capacitate de exerciţiu
restrânsă a indus în eroare cealaltă parte afirmând că este major; b) este inadmisibilă, dacă la data
intentării acţiunii, reclamantul a devenit major; c) se va respinge, dacă priveşte anularea unui
contract de asigurare de bunuri.
59) Actele juridice:
a) sunt întotdeauna opozabile creditorilor personali ai părţilor contractante, în calitate de avânzi-
cauză; b) trebuie să îmbrace forma autentică notarială, dacă legea prevede această formă ad
solemnitatem; nusunt supuse publicităţii imobiliare, dacă sunt declarative de drepturi.
60) Termenul de graţie:
a) este un termen suspensiv în favoarea creditorului; b) este un termen legal în favoarea
debitorului; c) nu poate împiedica compensaţia:
61) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice civile care, printre altele, sunt:
a) acte de dispoziţie; b) comutative; c) cu titlu gratuit.
62) Sunt acte juridice solemne: a) revocarea unui legat;
b) constituirea unei servituți; c) înstrăinarea dreptului de superficie.
63) Sunt aplicaţii ale formei ad probationem;
a) depozitul; b) tranzacţia; c) constituirea unei garanţii reale mobiliare.
64) Sunt considerate excepţii de la principiul relativităţii:
a) cesiunea legală a unui contract; b) promisiunea faptei altuia; c) cesiunea de creanţă.
65) Condiţia potestativă simplă depinde:
a) de voinţa unei părţi şi de voinţa unei alte persoane determinate; b) numai de voinţa uneia dintre
părţi; c) de voinţa unei părţi şi de un alt fapt exterior.
12

13. 66) Termenul incert:
a) constă într-un eveniment viitor şi nesigur; b) depinde de voinţa părţilor; c) poate fi stipulat de
părţi.
67 ) Riscul pieirii fortuite a lucrului, obiect al contractului, pendentelicione:
a) este suportat de proprietarul sub condiţie rezolutorie; b) este suportat de proprietarul sub condiţie
suspensivă; c) este suportat în mod egal de ambii proprietari.
68) Sunt cauze de nulitate absolută:
a) lipsirea de libertate a cocontractantului; b) lipsa discernământului la momentul încheierii
contractului; c) interzicerea donatarului de a dispune de bun.
69) Sunt excepţii de la principiul pacta sunt servanda:
a) situaţia în care s-a stipulat în contract revizuirea acestuia dacă se vor schimba împrejurările
avute de părţi la încheierea contractului; b) încetarea împrumutului de folosinţă din cauza morţii
comodatarului; c) stipularea unui pact comisoriu în caz de neexecutare a contractului de către una
din părţi.
70) Sunt excepţii de la irevocabilitatea actului juridic civil bilateral:
a) renunţarea la succesiune în favoarea unuia dintre comoştenitori; b) denunţarea de chiriaş a
contractului de închiriere cu destinaţia de locuinţă; c) rezilierea unilaterală a contractului de
locaţiune.
71) Sunt acte juridice unilaterale:
a) retractarea renunţării la moştenire; b) oferta de a contracta; c) darul manual.
72) Constituie o cerinta a valabilitatii consimtamintului:
a) sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu; b) sa fie intodeauna exteriorizat in
forma scrisa; c) sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.
73)Cel care printr-un act încheiat în formă autentică se obligă să asigure celeilalte părţi o rentă
lunară de 1000lei în scopul ca aceasta din urmă să accepte continuarea relaţiilor extraconjugale:
a) nu are acţiunea în declararea nulităţii absolute a contractului, deoarece nemo auditur propriam
turpitudinem allegans; b) poate fi executat silit, fără a se putea apăra prin invocarea regulii nemo
auditur propriam turpitudinem allegans; c) poate refuza plata invocând nulitatea absolută a acestui
contract.
74) Minorul care a împlinit 16 ani:
a) nu poate face donaţii; b) poate contracta, în condiţiile legii, un credit ipotecar;
c) nu poate garanta obligaţiile altuia, fără încuviinţarea instanţei tutelare.
75) Donaţia între soţi este:
a) interzisă, sub sancţiunea nulităţii relative; b) inopozabilă creditorilor personali; c) permisă, fără
nici o restricţie.
76) Pot fi anulate pentru leziune actele juridice care:
a) sunt acte de administrare, incheiate de minorii sub 14 ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal
si sunt pagubitoare pentru minor; b) sunt acte de administrare, incheiate de minorii intre 14 si 16
ani, fara incuviintarea ocrotitorului legal si sunt pagubitoare pentru minor; c) sunt acte de
13

14. dispozitie, incheiate de minorii intre 14 si 16 ani, cu incuviintarea ocrotitorului legal, dar fara
autorizarea autoritatii tutelare si sunt pagubitoare pentru minor.
77) Constituie exceptii de la principiul pacta sunt servanda:
a) tacita relocatiune; b) denuntarea unilaterala a contractului de locatiune incheiat pe durata
nedeterminata; c) prorogarea legala a efectelor unor acte juridice.
78) Nerespectarea formei ad probationem:
a) atrage nulitatea relativa a actului juridic incheiat; b) nu afecteaza valabilitatea actului juridic
incheiat; c) atrage intodeauna imposibilitatea dovedirii actului juridic civil prin inscris sub
semnatura privata.
79)Falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic atrage nulitatea relativa a acestuia
atunci cind priveste:
a) natura juridica a actului incheiat; b) calitatile substantiale sau identitatea fizica a obiectului
actului juridic; c) Identitatea sau insusirile esentiale ale persoanei
co-contractante, in cazul actelor cu caracter intuitu personae.
80) Stipularea într-un contract de împrumut a unei dobânzi mai mari peste nivelul dobânzii admise
de lege:
a) este nulă de drept pentru ceea ce depăşeşte maxima prevăzută de lege; b) este nulă de drept,
creditorul neavând dreptul nici la dobânda legală; c) este nulă şi atrage şi nulitatea contractului
principal pentru cauză ilicită sau imorală.
81) Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:
a) intervine numai în cazurile expres prevăzute de lege; b) este întotdeauna imprescriptibilă
extinctiv; c) poate fi invocată şi de instanţă din oficiu.
82) Nulitatea relativă, spre deosebire de nulitatea absolută:
a) desfiinţează în parte efectele actului juridic civil; b) este expresă (tacită sau textuală); c) este
prescriptibilă pe cale de acţiune.
83) Se poate invoca nulitatea relativă:
a) dacă actul este încheiat în frauda creditorilor; b) dacă actul a fost făcut de un alienat sau debil
mintal, chiar dacă nu a fost pus sub interdicţie judecătorească;
c) dacă obiectul contractului nu exista la data încheierii lui.
84) Sunt excepţii de la principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipients:
a) principiul conversiunii actului juridic civil; b) cazul actelor subsecvente cu executare succesivă;
c) cazul actelor de dispoziţie cu titlu oneros asupra unui imobil înscris în cartea funciară.
85) Principiul resoluto iure dantis, resolvitur et ius accipientis:
a) este o regulă de ordine publică; b) se aplică tuturor actelor de administrare şi de dispoziţie
încheiate de un titular aparent sau fără nici un drept; c) operează de drept (ipso iure), nefiind nevoie
de intervenţia instanţei.
86) Nulitatea relativă este cauza de ineficacitate a actelor juridice:
a) reale; b) relative; c) fundate pe o cauză falsă.
87. Nulitatea absolută şi nulitatea relativă se deosebesc prin:
14

15. a) natura (caracterul) normelor juridice încălcate; b) sfera persoanelor care le pot invoca; c)
termenele de prescriptie.
88. Nulitatea relativă:
a) presupune violarea unor norme dispozitive; b) este oricând prescriptibilă pe cale de acţiune sau
excepţiune; c) poate opera şi prin voinţa părţilor.
89. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:
a) presupune violarea unor norme imperative; b) desfiinţează în întregime actul juridic; c) poate fi
invocată oricând pe cale de acţiune sau de excepţiune.
90. Nulitatea absolută:
a) este, fără excepţie, imprescriptibilă; b) nu poate opera prin voinţa părţilor;
c) poate fi invocată şi de alte persoane decât părţile contractante.
91) În cazul termenului suspensiv stipulat în favoarea debitorului:91) În cazul termenului suspensiv stipulat în favoarea debitorului:
a) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage deca) starea de insolvabilitate a debitorului nu atrage decaaderea din beneficiul termenului;derea din beneficiul termenului;
b)prescripb)prescripttia începe sia începe saa curgcurgaa de la data împlinirii termenului; c) creditorul este îndreptde la data împlinirii termenului; c) creditorul este îndreptatatit sit saa
primeascprimeascaa plata înainte de scadenplata înainte de scadentata..
92) Pentru a fi valabil92) Pentru a fi valabilaa, cauza trebuie s, cauza trebuie saa fie:fie:
a) reala) realaa; b) probat; b) probataa de partea adversde partea adversaa; c) posibil; c) posibilaa..
93) Sunt prescriptibile extinctiv:93) Sunt prescriptibile extinctiv:
a) aca) acttiunea negatorie de servitute privind un imobil; b) aciunea negatorie de servitute privind un imobil; b) acttiunea în revendicare imobiliariunea în revendicare imobiliaraa;;
c) acc) acttiunea confesorie de servitute.iunea confesorie de servitute.
94) Condi94) Condittia, ca modalitate a actului juridic civil, a cia, ca modalitate a actului juridic civil, a caarei realizare depinde de voinrei realizare depinde de vointta unei pa unei paarrttii ssii
de voinde vointta unei persoane nedeterminate este:a unei persoane nedeterminate este:
a) mixta) mixtaa; b) pur potestativ; b) pur potestativaa; c) potestativ; c) potestativaa simplsimplaa..
95) Violenta constituie viciu de consimtamint la incheierea unui act juridic, atunci cind: a) este
exercitata, spre deosebire de dol, numai de partea co-contractanta;
b) este exercitata numai asupra persoanei care incheie actul juridic; c) amenintarea este injusta.
96) Nulitatea relativa expresa:
a) poate fi invocata si de instanta din oficiu; b) poate atrage desfiintarea in parte a actului
juridic civil; c) poate fi confirmata doar in mod expres de catre partea interesata.
97) Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva:
a) poate fi dispusa daca depasirea termenului de prescriptie extinctiva se datoreaza unui caz de
forta majora; b) poate fi dispusa numai pentru cazurile expres si limitativ prevazute de lege; c) are
caracter judiciar.
98) Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sa fie:
a) imperfecta; b) nula; c) anulabila.
99) In cazul implinirii termenului de prescriptie extinctiva:
a) Creditorul este in imposibilitate de a se mai adresa instantei de judecata pentru recunoasterea
dreptului sau; b) debitorul poate cere restituirea platii efectuate dupa implinirea termenului de
15

16. prescriptie pe motiv ca nu era datorata; c) plata efectuata dupa implinirea termenului de prescriptie
nu este valabila.
100) Cursul prescriptiei extinctive se intrerupe in cazul:
a) punerii in intirziere a debitorului; b) in care un minor este lipsit de ocrotirea parinteasca; c)
recunoasterii datoriei de catre debitor inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva.
B) TEMA NR. 1 CIVIL- TEST 2
1. După cum pot fi sau nu înlocuite în executarea unei obligaţii civile, bunurile se clasifică în:
a) divizibile şi indivizibile; b) fungibile şi nefungibile; c) sesizabile şi insesizabile.
2. În funcţie de natura lor şi de calificarea dată de lege, bunurile se împart în:
a) bunuri care se află în circuitul civil şi bunuri scoase din circuitul civil; b) bunuri mobile şi bunuri
imobile; c) bunuri principale şi bunuri accesorii.
3. Potrivit Codului civil român, bunurile pot fi imobile:
a) prin natura lor; b) prin determinarea legii; c) prin obiectul la care se aplică.
4. Potrivit Codului civil român, bunurile pot fi mobile:
a) prin destinaţie; b) prin natura lor; c) prin determinarea legii.
5. Fondurile de pământ şi clădirile sunt bunuri imobile:
a) prin obiectul la care se aplică; b) prin destinaţia lor; c) prin natura lor.
6) În cazul în care s-a vândut un imobil, pentru care nu s-a stabilit un termen pentru plata preţului,
dreptul la acţiune al vânzătorului pentru plata preţului începe să curgă:
a) de la data naşterii raportului juridic, adică de la data încheierii contractului; b) de la data
intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară pe numele cumpărătorului; c) de Ia data
predării imobilului sau, după caz, din ziua stabilită de părţi pentru predarea lui.
7) Cererea prin care reclamantul solicită instanţei să constate ca a intervenit prescripţia dreptului
material la acţiune:
a) este inadmisibilă; b) este admisibilă, chiar dacă acesta a achitat o parte din debitul datorat; c)
este prescriptibilă extinctiv.
8) Cel care a cumpărat un imobil la licitaţie publică de la un vânzător care era înscris, fără drept, în
cartea funciară de peste 5 ani va putea fi evins de adevăratul proprietar (primul vânzător al
imobilului şi autor al debitorului urmărit), dacă:
a) acţiunea în anulare a titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) este introdusă în
termen de 3 ani de la data înscrierii dreptului în cartea funciară de către cel de al doilea vânzător
(debitorul urmărit), fără a fi însă notată în prealabil în cartea funciară; b) acţiunea în anulare a
titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) a fost introdusă şi notată în cartea funciară
înainte de începerea urmăririi silite, dar după trecerea a trei ani de la înscrierea dreptului de către
acesta din urmă; c) acţiunea în anulare a titlului celui de al doilea vânzător (debitorul urmărit) a
fost introdusă după trecerea a 3 ani de la data înscrierii dreptului în cartea funciară de către terţul
adjudecatar.
9) Este imprescriptibilă extinctiv acţiunea:
a) prin care se solicită rectificarea unui act de stare civilă; b) în resciziune (anulare);
16

17. c) estimatorie.
10) Prescripţia dreptului la acţiune pentru revendicarea imobilului ce a format obiectul urmăririi
silite imobiliare începe să curgă de la data:
a) emiterii actului de adjudecare; b) înscrierii dreptului terţului adjudecatar în cartea funciară; c)
punerii în posesie a adjudecatarului.
11) Prescripţia nu curge (este suspendată):
a) între concubini; b) între foştii soţi; c) pe timpul cât minorul este lipsit de ocrotirea părintească.
12) Forţa majoră:
a) opreşte cursul prescripţiei dreptului material la acţiune; b) înlătură prescripţia scursă anterior
survenirii acesteia; c) atrage încetarea efectelor actului juridic.
13) întreruperea cursului prescripţiei extinctive:
a) face să înceapă o nouă prescripţie; b) opreşte cursul prescripţiei începute;
c) nu produce efecte fără hotărârea organului jurisdicţional.
14) Prescripţia dreptului la acţiune:
a) atrage şi prescripţia apărării, pe cale de excepţie, a dreptului subiectiv încălcat;
b) nu afectează apărarea dreptului subiectiv pe cale de excepţie; c) atrage stingerea dreptului
subiectiv accesoriu.
15) Dacă prescripţia este împlinită:
a) debitorul nu poate face o plată valabilă; b) debitorul nu poate renunţa la beneficiul prescripţiei,
deoarece aceasta este o instituţie de ordine publică de la care părţile nu pot deroga; c) creditorul
poate refuza restituirea plăţii făcute din eroare de debitor.
16) Prescripţia împlinită:
a) poate fi invocată de instanţă din oficiu; b) nu poate fi aplicată din oficiu de către instanţă; c) nu
poate face obiectul unei renunţări valabile din partea celui în favoarea căruia a operat.
17) Acţiunea în revendicare imobiliară este:
a) prescriptibilă extinctiv, dată prin lege nu se dispune altfel; b) imprescriptibilă, dacă prin voinţa
părţilor nu s-a dispus altfel; c) imprescriptibilă, dacă prin lege nu se prevede altfel.
18) Constituie cauze temeinice pentru repunerea în termenul de prescripţie
extinctivă:
a) eroarea de drept; b) părăsirea minorului de către reprezentantul sau ocrotitorul legal; c)
spitalizarea creditorului.
19) Prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data când cel păgubit a cunoscut sau
trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea şi în cazul:
a) acţiunii subrogatorii; b) acţiunii în răspundere pentru viciile lucrului sau lucrării; c) acţiunii în
restituirea prestaţiei făcute în temeiul unui act anulat.
20) Prescripţia dreptului la acţiune în anulare pentru vicierea consimţământului prin leziune începe
să curgă:
a) de la data încheierii actului; b) de la data producerii viciilor lucrului; c) de la împlinirea cel mai
târziu a 18 luni socotite de la data încheierii actului juridic.
17

18. 21) Prescripţia dreptului la acţiune în anulare pentru incapacitatea minorului de a contracta
începe să curgă:
a) de la data încheierii actului; b) de la data descoperirii de către minor a cauzei de nulitate, dar nu
mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului; c) de la data descoperirii de către reprezentantul
minorului a cauzei de nulitate, dar nu mai târziu de 18 luni de la data încheierii actului.
22) Pentru care dintre următoarele ipoteze există reguli speciale privind începutul prescripţiei
dreptului la acţiune:
a) acţiunea în simulaţie; b) acţiunea posesorie; c) acţiunea în justificare tabulară.
23) Care dintre enunţurile următoare sunt corecte:
a) prescripţia stinge dreptul subiectiv civil; b) repunerea în termenul de prescripţie extinctivă are,
în principiu, caracter judiciar; c) normele care reglementează prescripţia sunt, în principiu, de
ordine publică, astfel încât, organul de jurisdicţie nu poate continua judecarea cauzei, dacă constată
împlinirea ei.
24) Sunt imprescriptibile extinctiv:
a) acţiunea în anularea pactului asupra unei succesiuni nedeschisă încă; b) acţiunea prin care se
urmăreşte valorificarea unui drept de abitaţie; c) acţiunea în prestaţie tabulară.
25) Introducerea cererii de chemare în judecată:
a) opreşte de drept cursul prescripţiei extinctive; b) întrerupe prescripţia dreptului la acţiune, chiar
dacă a fost introdusă la un organ fără activitate jurisdicţională; c) şterge provizoriu şi condiţionat
prescripţia scursă până la data înregistrării cererii introductive de instanţă.
26) Concilierea obligatorie prevăzută de lege, pentru soluţionarea litigiilor dintre comercianţi:
a) suspendă cursul prescripţiei extinctive; b) este o procedură prealabilă necesară pentru
admisibilitatea cererii de chemare în judecată; c) întrerupe cursul prescripţiei extinctive.
27) Pentru care dintre ipotezele următoare există reguli speciale privind începutul prescripţiei
dreptului la acţiune:
a) acţiunea în constatare; b) acţiunea de tăgada paternităţii; c) acţiunea de ieşire din indiviziune.
28) Acţiunea de tăgadă a paternităţii formulată de copil sau de mama acestuia este:
a) inadmisibilă; b) prescriptibilă; c) imprescriptibilă.
29) Cursul prescripţiei extinctive se întrerupe prin:
a) introducerea cererii de chemare în judecată; b) introducerea reclamaţiei administrative; c)
introducerea plângerii administrative prealabile la organul competent.
30) Recunoaşterea datoriei de către debitor:
a) întrerupe cursul prescripţiei indiferent de data efectuării ei; b) trebuie acceptată de către creditor;
c) este, în principiu, spontană.
31) Sunt, de asemenea, prescriptibile extinctiv:
a) acţiunea în revendicare a bunurilor domeniale; b) acţiunea întemeiată pe gestiunea intereselor
altuia; c) acţiunea în grăniţuire.
32) Cererea de chemare în judecată pentru a avea efect întreruptiv trebuie să fie:
18

19. a) univocă; b) admisă; c) pura şi simplă.
33) Acţiunile reale:
a) sunt, în principiu, prescriptibile extinctiv; b) se prescriu, în principiu, în termenul general de 3
ani; c) sunt, în principiu, imprescriptibile.
34) Sunt prescriptibile extinctiv:
a) acţiunea în rezoluţiunea vânzării unui imobil pentru neplata preţului; b) acţiunea negatorie; c)
acţiunea confesorie de servitute.
35) Clauza prin care se stabileşte începutul prescripţiei dreptului la acţiune în garanţie contra
viciilor lucrului:
a) produce efecte de drept (ipso iure); b) este lovită de nulitate; c) are caracter accesoriu.
36) Sunt imprescriptibile:
a) acţiunea în nulitate; b) acţiunea revocatorie; c) acţiunea în contestarea filiaţiei din căsătorie.
37) Predarea bunului ce face obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare către cel care
urmează ulterior să-l cumpere:
a) întrerupe prescripţia dreptului la acţiunea în executarea antecontractului; b) transformă, prin
novaţie, antecontractul în contract de vânzare-cumpărare; c) suspendă prescripţia dreptului la
acţiunea în executarea antecontractului.
38) Acţiunea în declararea simulaţiei:
a) este prescriptibilă în termenul general de 3 ani; b) este imprescriptibilă; c) este prescriptibilă în
termenul general de 30 de ani, prevăzut de Codul civil.
39) Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse ale lucrului începe să curgă:
a) de la data încheierii actului; b) de la data apariţiei viciilor; c) cel mai târziu de la data expirării
termenului de garanţie prevăzut de lege sau convenit de părţi.
40. Produce efecte numai pentru viitor:
a) nulitatea relativă; b) caducitatea si rezilierea; c) nulitatea absolută.
41. După modul de consacrare legislativă, nulitatea actului juridic civil se clasifică în:
a) nulitate absolută şi nulitate relativă; b) nulitate de fond şi nulitate de formă; c) nulitate expresă şi
nulitate virtuală.
42. Expresia legislativă: "act juridic civil nul de plin drept" presupune că actul juridic respectiv este
lovit de:
a) nulitate relativă; b) nulitate totală; c) nulitate absolută.
43. Este absolută acea nulitate care sancţionează nerespectarea, la încheierea actului juridic civil:
a) a unei condiţii de fond a actului juridic civil; b) a unei condiţii de formă a actului juridic civil,
condiţie cerută ad validitatem; c) a unei norme care ocroteşte un interes general sau personal.
44. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii:
a) nulitatea virtuală poate fi absolută; b) nulitatea expresă este numai absolută;
c) nulitatea totală poate fi relativă.
19

20. 45. În interpretarea normelor juridice civile se aplică următoarele reguli:
a) dacă legea prevede că pentru nerespectarea unei norme juridice intervine sancţiunea nulităţii,
atunci această nulitate este absolută şi poate fi de fond sau de formă; b) dacă legea nu precizează
felul nulităţii care intervine în cazul nerespectării unei dispoziţii legale, atunci această nulitate este
fie relativă, fie absoluta; c) dacă legea nu precizează sancţiunea care intervine în cazul încălcării
unei dispoziţii legale, atunci sancţiunea este nulitatea, care poate fi numai relativă, parţială sau
totală, după caz.
46. Lipsa cauzei datorată absenţei intenţiei de a gratifica într-o liberalitate:
a) poate fi invocată numai de persoana al cărei interes a fost încălcat la încheierea actului; b) poate
fi invocată de instanţă, din oficiu, sau de către procuror; c) poate fi invocată de orice persoană.
47. Nulitatea absolută a unui act juridic civil:
a) poate fi acoperită prin confirmare expresă; b) este imprescriptibilă; c) poate fi invocată de
oricine are interes.
48) Conditia, ca modalitate a actului juridic civil, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de
vointa unei persoane nedeterminate este:
a) mixta; b) pur potestativa; c) potestativa simpla.
49. Constituie excepţii de la principiul retroactivităţii efectelor nulităţii actului juridic civil:
a) cazul neaplicării principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans;
b) păstrarea fructelor culese anterior anulării actului de către posesorul de bunăcredinţă; c) cazul
incapabilului care este ţinut să restituie prestaţiile primite numai în măsura îmbogăţirii sale.
50. Constituie principii ale efectelor nulităţii:
a) resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis; b) nemo auditur propriam turpitudinem; c)
restitutio in integrum.
51. Constituie excepţii de la principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis:
a) dobândirea cu titlu oneros a unui bun mobil de către un terţ de la o persoană pe care a crezut-o
proprietară; b) menţinerea efectelor produse de un contract cu executare succesivă; c) cazul
aplicării principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
52. Constituie principii aie efectelor actului juridic civil:
a) pacta sunt servanda; b) actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat,
c) res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest, d) rebus sic stantibus.
53. Constituie excepţii de la principiul irevocabilităţii actului juridic civil:
a) încetarea contractului de locaţiune prin pieirea totală a lucrului; b) încetarea contractului de
mandat prin revocarea acestuia dispusă de către mandant; c) revocarea ofertei, chiar ajunsă la
destinatar, dacă acesta din urmă consimte la revocare.
54. Sunt considerate acte de administrare:
a) acceptarea unei donaţii afectată de o sarcină; b) introducerea unei acţiuni posesorii; c) acceptarea
unui legat cu titlu particular, neafectat de vreo sarcină sau condiţie.
55. Sunt considerate acte de dispoziţie:
a) acceptarea unei succesiuni sub beneficiu de inventar; b) acţiunea în evacuare;
c) acceptarea unei succesiuni, pur şi simplu.
20

21. 56. Au valoare de adevăr afirmaţiile:
a) orice act juridic solemn trebuie încheiat în formă autentică; b) orice act juridic civil, în sensul de
negotium iure, încheiat în faţa notarului public, este un act juridic solemn; c) orice act notarial, în
sensul de instrumentum probationis, este un act juridic solemn.
57. Nerespectarea formei cerute ad probationem:
a) nu atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel încheiat; b) nu atrage nevalabilitatea actului
juridic civil astfel încheiat, dar acesta nu mai poate fi dovedit cu nici un mijloc de probă; c) nu
atrage nevalabilitatea actului juridic civil astfel încheiat, dar acesta poate fi dovedit numai prin
martori sau prezumţii şi numai când există un început de dovadă scrisă.
58. Restituirea prestaţiilor efectuate în baza unui contract nul se face în temeiul:
a) plăţii lucrului nedatorat; b) acţiunii personale derivând din contract; c) îmbogăţirii fără justă
cauză.
59. Acţiunile personale nepatrimoniale:
a) sunt imprescriptibile, fără excepţii; b) nu sunt toate imprescriptibile; c) pot fi introduse numai de
către titularii drepturilor.
60. Forma actului juridic civil este guvernată, de regulă, de principiul:
a) forţei obligatorii; b) irevocabilităţii; c) consensualismului.
61. Norma juridică civilă imperativă onerativă:
a) interzice subiectului de drept de a acţiona într-un anumit mod, părţile neputând deroga de la
această normă; b) impune o anumită conduită subiectului de drept, părţile putând deroga de la
aceasta prin stipulaţie contrară; c) obligă subiectul de drept să acţioneze într-un anumit- mod,
părţile neputând deroga de la această normă.
62. Constituie liberalitate:
a) actul juridic cu titlu gratuit la a cărui încheiere părţile cunosc existenţa şi întinderea obligaţiilor
lor; b) actul juridic cu titlu oneros la a cărui încheiere părţile nu cunosc întinderea obligaţiilor,
existând şansa unui câştig şi riscul unei pierderi; c) actul juridic cu titlu gratuit prin care
dispunătorul procură un avantaj patrimonial altei persoane fără a-şi micşora patrimoniul.
63. Constituie act juridic comutativ:
a) actul juridic cu titlu oneros la a cărui încheiere părţile cunosc existenţa şi întinderea obligaţiilor
lor; b) actul juridic cu titlu oneros la a cărui încheiere părţile nu cunosc întinderea obligaţiilor,
existând şansa unui câştig şi riscul unei pierderi;
c) actul juridic cu titlu gratuit prin care dispunătorul procură un avantaj patrimonial altei persoane
fără a-şi micşora patrimoniul.
64. Dolul, ca viciu de consimţământ:
a) poate fi probat prin prezumţii simple; b) poate fi probat prin martori; c) dacă este dovedit, atrage
sancţiunea nulităţii absolute a actului astfel încheiat.
65. Violenţa reprezintă viciu de consimţământ la încheierea unui act juridic civil, când este
exercitată:
a) numai de partea în favoarea căreia s-a încheiat actul juridic civil; b) asupra celui care s-a obligat;
c) asupra soţului celui care s-a obligat.
21

22. 66. Violenţa, ca viciu de consimţământ, constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi
produce o temere ce o determină să încheie un act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi încheiat.
Răul cu care se ameninţă poate privi:
a) numai persoana celui care s-a obligat şi rudele de gradul I ale acestuia; b) numai persoane; c)
bunuri ale copiilor celui ce s-a obligat.
67. Într-un contract:
a) dacă nu este expresă cauza, se prezumă, iuris et de iure, că aceasta există; b) cauza expresă este
întotdeauna valabilă; c) dacă nu este expresă cauza, se prezumă, iuris tantum, că aceasta există.
68. Actul juridic civil nu este valabil când nu s-a respectat forma cerută:
a) ad validitatem; b) ad probationem; c) pentru opozabilitate faţă de terţi.
69. Condiţia, ca modalitate a actului juridic civil:
a) afectează executarea actului juridic civil; b) afectează existenţa actului juridic civil;
c) produce efecte, de regulă, ex tunc.
70. În cazul în care condiţia suspensivă prevăzută într-un act juridic civil s-a realizat, atunci:
a) prescripţia extinctivă curge de la momentul încheierii contractului iar nu de la momentul
îndeplinirii condiţiei; b) debitorul sub condiţie rezolutorie este obligat să restituie fructele culese
până la momentul îndeplinirii condiţiei; c) riscurile nu sunt în sarcina creditorului (dobânditorului),
până la momentul îndeplinirii condiţiei.
71. Cauza, condiţie de fond a actului juridic civil, este ilicită, reprezentând motiv de nulitate a
actului:
a) numai când este contrarie dispoziţiilor exprese care interesează ordinea publică; b)când este
prohibită de legi; c) numai dacă este expresă.
72. Nulitatea unui contract cu executare succesivă produce efecte, de regulă, de la data:
a) introducerii acţiunii în anulare; b) încheierii contractului; c) pronunţării hotărârii.
73. Capacitatea de a încheia acte juridice civile:
a) este o parte a capacităţii civile a persoanei; b) include, în sfera sa, capacitatea generală de
folosinţă a persoanei; c) include, în sfera sa, capacitatea de exerciţiu a persoanei.
74. O persoană fizică sau juridică:
a) poate fi lipsită de capacitatea de folosinţă; b) poate fi lipsită, dar numai în parte, de capacitatea
de exerciţiu; c) poate fi îngrădită în capacitatea de folosinţă.
75. Capacitatea de a încheia acte juridice civile:
a) este o stare de drept; b) este o stare de fapt; c) constituie o condiţie necesară şi suficientă pentru
existenţa discernământului.
76. Discernământul:
a) constituie o stare de fapt; b) este de natură psihologică; c) constituie o condiţie suficientă pentru
existenţa capacităţii de a încheia acte juridice civile.
77. Sunt sancţionate cu nulitatea relativă:
22

23. a) lipsa discernământului la încheierea unui act juridic civil; b) lipsa consimţământului la
încheierea unui act juridic civil; c) nerespectarea regulilor privind capacitatea de exerciţiu a
persoanei juridice sau fizice.
78. Consimţământul:
a) este o condiţie de fond, de eficacitate a actului juridic civil; b) este o condiţie esenţială, generală
a actului juridic civil; c) reuneşte în structura sa două elemente: voinţa şi scopul.
79. Sunt prezumate că au discernământul necesar pentru a încheia acte juridice civile:
a) persoanele fizice cu capacitate deplină de exerciţiu; b) persoanele fizice cu vârsta între 14 şi 18
ani; c) persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu.
80. Falsa reprezentare a realităţii la încheierea actului juridic civil atrage sancţiunea nulităţii
absolute, în cazul în care priveşte:
a) natura actului juridic care se încheie; b) calităţile substanţiale ale obiectului actului juridic; c)
identitatea fizică a obiectului actului juridic sau identitatea persoanei cocontractante.
81. Efectele actului juridic civil sunt guvernate, de regulă:
a) de principiul consensualismului; b) de principiul pacta sunt servanda; c) de principiul legalităţii.
82. Dolul incident:
a) nu constituie viciu de consimţământ; b) poate proveni din partea unui terţ; c) poate fi întâlnit atât
în cazul actelor juridice bilaterale, cât şi în cazul actelor juridice unilaterale.
83. Principiul retroactivităţii efectelor nulităţii decurge din:
a) principiul forţei obligatorii a contractului; b) principiul consensualismului; c) principiul
legalităţii.
84. Rebus sic stantibus înseamnă:
a) principiul potrivit căruia transmiţătorul nu poate ceda mai multe drepturi decât are;
b) teoria impreviziunii; c) principiul potrivit căruia drepturile subiective trebuie exercitate cu bună-
credinţă, în limitele legii şi ale moralei.
85. Lipsa cauzei, condiţie de fond, esenţială şi generală a actului juridfc civil:
a) este sancţionată, în toate cazurile, cu nulitatea absolută a actului; b) este sancţionată, în toate
cazurile, cu nulitatea relativă a actului; c) se poate datora fie lipsei de discernământ, fie lipsei
scopului imediat.
86. Cauza actului juridic civil este falsă:
a) când există eroare asupra scopului imediat; b) când este ilicită; c) când lipseşte discernământul.
87. Atrage sancţiunea nulităţii relative:
a) lipsa cauzei datorată lipsei scopului imediat; b) falsitatea cauzei; c) cauza ilicită sau imorală.
88. Sarcina:
a) constituie o condiţie de validitate a actelor juridice cu titlu gratuit; b) afectează eficacitatea
actului juridic; c) în favoarea dispunătorului este nulă.
89. Fac parte din categoria excepţiilor de la principiul pacta sunt servanda:
23

24. a) încetarea contractului de mandat din cauza insolvabilităţii sau falimentului mandantului ori
mandatarului; b) prelungirea efectelor actului juridic prin efectul legii;
c) nulitatea relativa a contractului.
90. Se includ în categoria excepţiilor de la principiul irevocabilităţii actelor juridice civile
bilaterale:
a) revocarea convenţiei prin consimţământul mutual al părţilor; b) revocarea donaţiei între soţi; c)
revocarea legatului.
91. Calitatea de având-cauză a unui succesor cu titlu particular, se apreciază în raport de:
a) actele juridice prin care a dobândit un anumit drept subiectiv; b) actele juridice încheiate de
autorul său şi care nu au nici o legătură cu dreptul subiectiv pe care i l-a transmis acesta; c) actele
juridice anterioare ale autorului, referitoare la acelaşi drept sau bun, încheiate cu alte persoane.
92. în cazul condiţiei suspensive, pendente conditione:
a) creditorul poate cere executarea obligaţiei; b) prescripţia extinctivă nu începe să curgă; c)
creditorul poate să facă acte de conservare a dreptului său.
93. Eveniente conditione, dacă condiţia rezolutorie s-a îndeplinit:
a) părţile trebuie să îşi restituie prestaţiile efectuate; b) riscurile preduse pendente conditione sunt
suportate de transmiţătorul-proprietar sub condiţie suspensivă;
c) fructele culese de dobânditorul sub condiţie rezolutorie rămân în proprietatea sa.
94. Înainte de împlinirea termenului suspensiv:
a) creditorul nu poate opune debitorului compensaţia; b) dacă debitorul execută obligaţia sa, el face
o plată nedatorată, astfel că este îndreptăţit la restituirea ei;
c) în actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual determinat
este suportat de câtre dobânditor, cu excepţia situaţiei când părţile au prevăzut că transferul
dreptului de proprietate se va produce la împlinirea termenului.
95. Elementul obiectiv (material) face parte în mod obligatoriu din structura următoarelor vicii de
consimţământ:
a) eroarea; b) dolul; violenţa; c) leziunea.
96. Au valoare de adevăr următoarele afirmaţii:
a) consimţământul reuneşte în structura sa două elemente obligatorii: discernământul şi cauza
(scopul); b) voinţa juridică are un conţinut complex reunind în structura sa consimţământul,
obiectul şi cauza; c) între consimţământ şi voinţa juridică există o corelaţie de tipul parte-întreg.
97. Normele care reglementează prescripţia extinctivă:
a) au caracter imperativ; b) nu pot fi înlăturate prin dispoziţii de voinţă contrare ale părţilor actului
juridic civil; c) pot fi invocate de părţile interesate, dar nu pot fi aplicate din oficiu de către
instanţă.
98. Debitorul care a executat obligaţia, după ce dreptul la acţiune al creditorului s-a prescris:
a) are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei în temeiul plăţii nedatorate, dacă nu a ştiut că dreptul
era prescris; b) are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei în temeiul îmbogăţirii fără just temei; c) nu
are dreptul să ceară înapoierea prestaţiei.
99. Prescripţia dreptului la acţiune:
24

25. a) stinge dreptul subiectiv; b) stinge obligaţia corelativă dreptului subiectiv;
c) are ca efect naşterea în patrimoniul debitorului a unei obligaţii facultative.
100. în cazul în care un debitor este obligat la prestaţiuni succesive:
a) dreptul cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge la momentul în care se stinge dreptul
la acţiune cu privire la ultima prestaţie; b) stingerea dreptului la acţiune cu privire la una din
prestaţii are drept efect şi stingerea drepturilor accesorii ce însoţeau exclusiv acea prestaţie; c)
dreptul la acţiune cu privire la fiecare dintre aceste prestaţiuni se stinge printr-o prescripţie
deosebită.
2) TEMA NR. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL
A)TEST 1
1. În materie necontencioasă:
a) cererea de învestire a instanţei trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, numele şi calitatea celui
care reprezintă partea în proces, valoarea obiectului cererii şi a înscrisurilor pe care petentul îşi
întemeiază cererea; b) instanţa va respinge cererea dacă constată că aceasta are caracter contencios;
c) recursul împotriva încheierii se judecă în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
2. Încheierea prin care se încuviinţează cererea în materie necontencioasă:
a) este supusă numai recursului care se judecă în sedinta publica;
b) poate fi atacată cu recurs de orice persoană interesată, chiar dacă nu a fost citată la soluţionarea
cererii; c) este executorie si nu are putere de lucru judecat.
3. Recursul împotriva încheierii pronunţate în materie necontencioasă este de competenţa:
a) instanţei ierarhic superioare, în toate cazurile; b) tribunalului dacă încheierea a fost dată de
preşedintele judecătoriei; c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel, dacă a fost dată de
preşedintele acestor instanţe.
4. Recursul împotriva încheierii pronunţate în materie necontencioasă este de competenţa:
a) instanţei ierarhic superioare dacă a fost pronunţată de preşedintele ICCJ; b) tribunalului, dacă a
fost dată de preşedintele judecătoriei; c) completului de la tribunal sau de la curtea de apel, dacă a
fost dată de preşedintele acestor instanţe.
6. Formularea unei cereri de intervenţie principală direct în apel este:
a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului; b) un contract judiciar propriu-zis
privind formele judecăţii; c) un contract judiciar de executare.
7. În cazul procedurii necontencioase, instanţa poate invoca din oficiu:
a) necompetenţa generală; b) numai necompetenţa materială; c) necompetenţa teritorială exclusivă
si necompetenţa teritorială.
8. Tranzacţia este:
a) un contract judiciar propriu-zis privind fondul litigiului; b) un contract judiciar de executare; c)
un contract judiciar propriu-zis privind formele judecăţii.
9. Renunţarea la judecată după intrarea în dezbaterea fondului este calificată ca un:
a) contract judiciar legal; b) contract judiciar propriu-zis privind formele judecăţii; c) contract
judiciar propriu-zis privind fondul litigiului.
25

26. 10.Hotarirea de declinare a competentei:
a) investeste instanta in favoarea careia s-a declinat competenta incepind cu data raminerii ei
irevocabile; b) trebuie motivata in acelasi termen in care poate fi exercitat recursul impotriva ei; c)
are putere de lucru judecat si pentru instanta in favoarea careia s-a declinat competenta.
11. Condiţiile ce trebuie îndeplinite de dreptul subiectiv civil afirmat sunt:
a) să fie recunoscut şi ocrotit de lege; b) să fie exercitat în limitele sale externe şi în limitele sale
interne ; c) să fie exercitat cu bună-credinţă si să fie actual.
12. În cazul în care se constată că reclamantul nu justifică un drept subiectiv, cererea acestuia va fi:
a) respinsă ca inadmisibilă; b) anulată; c) respinsă ca neîntemeiată sau respinsă ca prematur
introdusă dacă se constată că dreptul nu este actual.
13. Calitatea procesuală se justifică:
a) de către reclamant în ceea ce priveşte calitatea procesuală activă şi de către pârât în ceea ce
priveşte calitatea procesuală pasivă; b) numai de către reclamant, atât pentru calitatea procesuală
activă, cât şi pentru cea pasivă; c) prin obiectul, motivarea în fapt şi în drept a cererii de chemare în
judecată.
14. Cerinţele interesului sunt:
a) să fie patrimonial, născut, direct şi personal; b) să fie moral, juridic, direct şi personal;
c) să fie legitim, personal, născut şi actual.
15. In cazul în care instanţa constată că acţiunea este lipsită de interes:
a) va respinge cererea ca inadmisibilă; b) va respinge cererea ca nefondată; c) va respinge cererea
ca lipsită de interes ca urmare a admiterii excepţiei lipsei de interes.
16. Excepţia lipsei capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale:
a) este o excepţie absolută; b) poate fi invocată în orice stare a pricinii; c) va conduce la anularea
imediată şi directă a cererii dacă este găsită întemeiată.
17. Sancţiunea lipsei capacităţii procesuale este:
a) nulitatea relativă şi parţială; b) după caz, nulitatea absolută sau nulitatea relativă; c) nulitatea
absolută şi totală.
18. In cazul cererii prin care reclamantul pretinde suma de 90.000 lei, reprezentind contravaloarea
autoturismului distrus ca urmarea faptei piritului, precum si contravaloarea lipsei de folosinta a
bunului, evaluata la 15.000 lei:
a) competenta apartine intodeauna instantei de la domiciliul piritului; b) hotarirea data este supusa
apelului, in termen de 15 zile de la comunicare; c) judecarea sa poate fi suspendata daca se
dovedeste inceperea urmaririi penale pentru infractiunea de distrugere a autoturismului
reclamantului.
19. Asistarea este necesară:
a) în cazul persoanelor fără capacitate de exerciţiu; b) în cazul persoanelor puse sub interdicţie şi a
debililor mintal; c) în cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
20. Reprezentarea legală intervine:
26

27. a) în cazul minorilor sub 14 ani şi a alienaţilor şi debililor mintal; b) în cazul minorilor şi celor
orfani; c) în cazul minorilor sub 14 ani şi a persoanelor puse sub interdicţie cit si în cazul
persoanelor fizice lipsite de capacitate procesuală de exerciţiu.
21. Reprezentarea legală intervine:
a) în cazul minorilor sub 14 ani şi a alienaţilor şi debililor mintali; b) în cazul minorilor şi a celor
lipsiţi temporar de discernământ; c) în cazul minorilor sub 14 ani şi a persoanelor puse sub
interdicţie.
22. Coparticiparea procesuală:
a) este întotdeauna facultativă; b) poate fi şi obligatorie; c) este guvernată în toate cazurile de
principiul independenţei procesuale.
23. Justificarea calităţii de reprezentant convenţional, în faţa instanţelor judecătoreşti, se face prin:
a) procură de reprezentare judiciară certificată de către un avocat; b) procură de reprezentare
judiciară sub forma înscrisului sub semnătură privată; c) procură de reprezentare judiciară sub
semnătură legalizată.
24. Calitatea procesuală trebuie justificată:
a) de reclamant atât pentru calitatea activă, cât şi pentru calitatea pasivă; b) de reclamant numai
pentru calitatea activă; c) de pârât pentru calitatea pasivă.
25. În cazul în care instanţa constată lipsa calităţii procesuale pasive:
a) va respinge cererea ca inadmisibilă; b) va suspenda judecarea cererii; c) va respinge cererea ca
introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
26. Reprezentarea legală a persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu se realizează prin:
a) părinţi, tutore şi avocat; b) avocat, tutore, curator provizoriu; c) părinţi, tutore, curator.
27. Asistarea intervine:
a) în cazul minorilor între 14-18 ani; b) în cazul în care părinţii minorului angajează pentru acesta
un avocat; c) în cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
28. Minorul între 14-18 ani va fi citat personal în proces:
a) numai dacă la sesizarea instanţei a împlinit 14 ani; b) indiferent de momentul la care a împlinit
14 ani; c) în litigiile care izvorăsc din contractul de muncă ori din raporturile de muncă într-o
organizaţie cooperatistă.
29. Autorizarea este necesară:
a) când minorul între 14-16 ani doreşte să stingă procesul prin tranzacţie; b) când alienatul sau
debilul mintal doreşte să renunţe la judecată; c) când reprezentantul legal sau ocrotitorul legal care
asistă minorul doresc să facă acte de dispoziţie.
30. Sancţiunea lipsei capacităţii procesuale este:
a) nulitatea relativă şi parţială; b) după caz, nulitatea absolută sau nulitatea relativă;
c) nulitatea absolută şi totală.
31. Acţiunea în anularea actului de vânzare-cumpărare intervenit între vânzătorul neproprietar şi
terţul cumpărător:
27

28. a) poate fi introdusă de terţul cumpărător; b) poate fi introdusă în toate cazurile şi de adevăratul
proprietar; c) poate fi introdusă de adevăratul proprietar dacă se invocă o cauză de nulitate
absolută.
32. Acţiunea în constatare:
a) are ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept; b) are caracter subsidiar;
c) se soluţionează după regulile procedurii necontencioase.
33. Sunt admisibile următoarele acţiuni în constatare:
a) unul dintre moştenitori solicită instanţei să constate calitatea lui de moştenitor şi compunerea
masei succesorale, dacă între moştenitori există neînţelegeri cu privire la aceste aspecte; b) unul
dintre soţi solicită instanţei să constate că un bun dobândit în timpul căsătoriei este bun comun şi
nu bun propriu al celuilalt soţ; c) reclamantul solicită instanţei să constate că nu are nici o datorie
faţă de pârâţi.
34. Acţiunea cumpărătorului pentru rezoluţiunea vânzării unui bun imobil este:
a) acţiune reală; b) acţiune personală; c) acţiune mixtă.
35. Acţiunea proprietarului pentru evacuarea chiriaşului dintr-un imobil este o acţiune:
a) reală; b) mixtă; c) personală.
36. Sunt considerate acţiuni personale următoarele acţiuni în justiţie:
a) acţiunea în revocarea unei donaţii; b) acţiunea în revendicare mobiliara; c) acţiunea în
reducţiunea liberalităţilor excesive si acţiunea prin care se solicită plata chiriei unui imobil.
37. Următoarele acţiuni pot fi formulate numai pe cale principală:
a) acţiunea în tăgăduirea paternităţii; b) acţiunea prin care soţul solicită să poarte acelaşi nume şi
după desfacerea căsătoriei prin divorţ; c) acţiunea în stabilirea filiaţiei din afara căsătoriei.
38. In caz de indiviziune sau proprietate pe cote-părţi;
a) acţiunea în revendicare poate fi introdusă, în unele conditii, şi de unul dintre coproprietari;
b) acţiunea în revendicare poate fi introdusă de unul dintre coproprietari, dar numai dacă are ca
obiect un bun mobil; c) trebuie introdusă de toţi coproprietarii sub sancţiunea respingerii ca lipsită
de interes.
39. Acţiunea în constatare:
a) are caracter subsidiar; b) poate fi folosită pentru constatarea unei situaţii de fapt; c) duce la
pronunţarea unei hotărâri care constituie titlu executoriu în privinţa soluţiei date capătului principal
de cerere.
40. Acţiunea prin care se cere contravaloarea unor investiţii imobiliare este:
a) acţiune reală imobiliară; b) acţiune personală mobiliară; c) acţiune mixtă.
41. Acţiunea în constatare este admisibilă dacă:
a) reclamantul nu are la îndemână o acţiune în revendicare; b) reclamantul nu are la îndemână nici
un mijloc procesual de realizare a dreptului; c) reclamantul nu are la îndemână o acţiune în
transformare sau daca reclamantul are la îndemână contestaţia la executare.
42. Acţiunea vânzătorului pentru rezoluţiunea vânzării este:
28

29. a) acţiune în realizare; b) acţiune mixtă; c) acţiune reală.
43. Acţiunea prin care se apără un drept de abiţaţie este:
a) acţiune confesorie; b) acţiune reală mobiliară; c) acţiune reală imobiliară.
44. Judecata cererii de abţinere sau recuzare se caracterizează prin faptul că:
a) se citează numai judecătorul, nu şi părţile; b) nu este admisibilă proba cu martori;
c) nu se face nici un act de procedură si nu este admisibil interogatoriul.
45. Judecătorul este incompatibil când:
a) este rudă sau afin cu una din părţi; b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare; c) şi-a spus părerea
cu privire la pricină.
46. Judecata cererii de abţinere sau recuzare se caracterizează prin faptul că:
a) se citează numai judecătorul, nu şi părţile; b) nu este admisibilă proba cu martori; c) nu se face
nici un act de procedură.
47. Încheierea prin care s-a soluţionat cererea de recuzare:
a) este susceptibilă numai de recurs; b) nu este susceptibilă de nici o cale de atac; c) este
susceptibilă de atac numai în caz de respingere.
48. Exceptia de necompetenta absoluta a instantei de la ultimul domiciliu al defunctului trebuie
respinsa ca neintemeiata in cazul:
a) cererii prin care mostenitorul solicita obligarea piritului (care nu are calitatea de mostenitor) sa
ii restituie suma de bani pe care acesta o imprumutase de la de cuius; b) petitia de ereditate; c)
partajul succesoral, daca printre bunurile succesorale se afla un imobil situat in raza teritoriala a
altei instante.
49. Încheierea prin care s-a încuviinţat propunerea de recuzare:
a) poate fi atacată numai odată cu fondul; b) poate fi atacată separat, dar numai prin recurs;
c) nu este supusă niciunei căi de atac.
50. Cererea de abţinere:
a) se poate formula de judecător sau de partea interesată; b) se soluţionează în camera de consiliu,
fara citarea părţilor; c) este de competenţa instanţei ierarhic superioare instanţei din care face parte
judecătorul care a înaintat cererea de abţinere.
51. Cererea de recuzare:
a) se poate face numai în scris, pentru fiecare judecător în parte; b) trebuie formulată înainte de
începerea oricărei dezbateri; c) de regulă, este de competenţa instanţei din care face parte
judecătorul recuzat, din alcătuirea căruia nu poate face parte judecătorul recuzat.
52. Judecătorul este incompatibil când:
a) a fost martor, expert sau arbitru în aceeaşi pricină; b) este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
c) a fost sesizat cu o contestaţie în anulare împotriva hotărârii pe care a pronunţat-o.
53. Judecătorul este incompatibil când:
a) este rudă cu una dintre părţi; b) s-a casat cu trimitere spre rejudecare; c) şi-a spus părerea cu
privire la pricină.
29

30. 54. Judecătorul este incompatibil când:
a) a pronuntat o hotarire in cauza; b) este tutore sau curator al uneia din părţi; c) a fost sesizat cu o
contestaţie în anulare împotriva hotărârii pe care a pronunţat-o.
55. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fără avocat:
a) când are o procură generală; b) când reprezintă interesele soţului sau ale unei rude până la gradul
trei inclusiv; c) când este licenţiat în drept şi reprezintă la judecătorie interesele soţului.
56. Mandatul judiciar:
a) nu încetează prin moartea celui care 1-a dat; b) încetează dacă cel care 1-a dat a devenit
incapabil; c) îşi încetează efectele de la data retragerii lui de către moştenitori sau de către
reprezentantul legal al incapabilului.
57. Mandatarul neavocat trebuie să-şi justifice calitatea pentru chemarea în judecată sau
reprezentare în justiţie prin:
a) procură „ad litem"; b) procură specială; c) procură sub semnătură legalizată.
58. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat:
a) poate face orice act pentru păstrarea drepturilor acelei părţi; b) poate exercita orice cale de atac
împotriva hotărârii date; c) poate, în caz de respingere a cererii, să introducă o nouă acţiune dacă
aceasta nu este prescriptibilă.
59. În temeiul art. 129 C.proc.civ. judecătorul este dator:
a) să dea tuturor părţilor îndrumări cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în proces;
b) să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii; c) să se pronunţe asupra oricăror împrejurări
de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau întâmpinare, în cazul în care
apreciază că este necesar pentru soluţionarea legală şi completă a cauzei.
60. În materia coparticipării procesuale:
a) regula o constituie coparticiparea facultativă; b) se aplică, în toate cazurile, principiul
independenţei procesuale; c) cheltuielile de judecată, în caz de pierdere a procesului, se suportă,
după caz, în mod egal, proporţional sau solidar.
61. Arătarea titularului dreptului se poate face:
a) în toate acţiunile; b) în acţiunile personale, dar numai de către pârât; c) în acţiunile reale.
62. Instanţa va pronunţa o încheiere de admitere în principiu în cazul:
a) intervenţiei principale; b) intervenţiei accesorii; c) chemării în garanţie.
63. Cererea de intervenţie principală este:
a) admisibilă în toate cazurile dacă terţul justifică un interes; b) este inadmisibilă în procesele de
divorţ, cu privire la capătul principal de cerere; c) este inadmisibilă în procesele de tăgăduire a
paternităţii.
64. In caz de conexare:
a) cauza se solutioneaza de instanta mai intii sesizata sau, dupa caz, de instanta mai mare in grad;
b) competenta materiala se va stabili prin adunarea valorii cererilor; c) nu se pot incalca normele de
competenta a caror nerespectare poate fi invocata oricind.
65. Cererea de intervenţie principală, în cazul rejudecării fondului după casare:
30

31. a) este inadmisibilă, dacă s-a casat cu reţinere; b) este admisibilă dacă s-a casat cu trimitere la
instanţa de apel dacă există şi acordul celorlalte părţi, în acest sens; c) este inadmisibilă, dacă s-a
casat cu trimitere pentru necompetenţa atât a instanţei de apel, cât şi a primei instanţe.
66. Încheirea de admitere în principiu a intervenţiei principale:
a) poate fi atacată separat; b) are caracter interlocutoriu; c) are ca efect învestirea instanţei cu
judecarea pretenţiei terţului intervenient.
67. Chemarea în judecată a altor persoane:
a) poate fi formulată numai de către reclamant; b) persoana chemată în judecată trebuie să pretindă
aceleaşi drepturi ca şi pârâtul; c) trebuie formulată de reclamant cel mai târziu până la închiderea
dezbaterilor înaintea primei instanţe.
68. Chemarea în garanţie:
a) poate fi dispusă şi de instanţă, din oficiu; b) poate fi formulată atât de reclamant cât şi de pârât;
c) este admisibilă şi în cadrul unei cereri de ordonanţă preşedinţială.
69. Cererea de chemare în garanţie poate fi formulată:
a) de reclamant până la începerea dezbaterilor; b) de ambele părţi până la închiderea dezbaterilor în
faţa primei instanţe; c) de pârât până la prima zi de înfăţişare.
70. În cazul în care se dispune disjungerea:
a) cererea de chemare în garanţie va fi soluţionată de instanţa competentă din punct de vedere
material şi teritorial potrivit regulilor de drept comun; b) cererea de chemare în garanţie va fi
judecată de instanţa care judecă cererea principală, operând o prorogare legală de competenţă;
c) va fi soluţionată de instanţa competentă din punct de vedere material şi teritorial potrivit
regulilor de drept comun, dacă reclamantul renunţă la judecarea cererii principale.
71. Cererea de arătare a titularului dreptului:
a) poate fi formulată atât de către reclamant, cât şi de către pârât; b) poate fi formulată numai în
cazul cererilor prin care se urmăreşte valorificarea unui drept real; c) poate fi formulată până la
închiderea dezbaterilor în primă instanţă.
72. În ipoteza în care cel arătat titular al dreptului real se înfăţişează şi recunoaşte susţinerile
pârâtului, iar reclamantul nu este de acord cu înlocuirea pârâtului:
a) terţul arătat titular al dreptului va lua locul pârâtului, iar procesul va continua între reclamant şi
cel arătat titular al dreptului; b) terţul dobândeşte calitatea de intervenient în interes propriu, iar
hotărârea îi va fi opozabilă, procesul urmând a se derula între reclamant şi terţ; c) procesul va
continua între reclamant, pârât şi cel arătat titular al dreptului.
73. Cererea de arătare a titularului dreptului se poate face:
a) numai în acţiunile reale; b) în toate acţiunile; c) în acţiunile personale, dar numai de către pârât.
74. Cererea de intervenţie principală se face:
a) în forma cerută pentru cererea de chemare în judecată; b) printr-o simplă petiţie; c) în forma
cerută pentru cererea reconvenţională.
75. Cererea de chemare în judecată a altor persoane, dacă nu a fost făcută în termenul prevăzut de
lege:
31

32. a) se judecă separat; b) se judecă separat, dar numai dacă părţile sunt de acord; c) se judecă
împreună cu cererea principală, când amândouă părţile consimt.
76. Procurorul poate exercita căile de atac:
a) împotriva oricăror hotărâri; b) numai dacă hotărârea se referă la minori, persoane puse sub
interdicţie sau dispăruţi; c) dacă hotărârea nu s-a pronunţat într-o acţiune strict personală.
77. Concluziile procurorului sunt, potrivit legii, obligatorii:
a) în procesele de stabilire a paternităţii copilului din afara căsătoriei; b) în procesele privind
decăderea din drepturile părinteşti; c) în cererile de înregistrare tardivă a naşterii.
78. Procurorul poate porni procesul civil:
a) în orice acţiuni, cu excepţia celor strict personale; b) atunci când este necesar pentru apărarea
intereselor legitime ale minorilor, ale dispărutilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie; c) numai
în acţiunile personale.
79. Procurorul este obligat să pună concluzii:
a) în procesele de divorţ, dacă există copii minori; b) în cererile de punere sub interdicţie;
c) în cererile de încuviinţare a adopţiei.
80. Procurorul poate exercita căile de atac:
a) dacă a participat la judecată; b) dacă hotărârea nu s-a pronunţat într-o acţiune strict personală; c)
împotriva oricăror hotărâri.
81. Procurorul poate să ceară punerea în executare silită a hotărârilor:
a) care privesc minorii, persoanele puse sub interdicţie şi dispăruţii; b) care vizează interesele
statului; c) indiferent de materia în care au fost pronunţate.
82. Participarea procurorului este obligatorie:
a) în cererile de declarare a dispariţiei sau a morţii; b) în cererile de declarare judecătorească a
abandonului de copii; c) in cererile de revendicare a unui imobil al statului.
83. Tribunalul judecă în primă instanţă:
a) cererile privind nulitatea căsătoriei; b) cererile de înscriere a asociaţilor şi fundaţiilor;
c) cererile in materie de expropriere si proprietate intelectuala.
84. Potrivit art. 3 pct 4 C.proc.civ., curţile de apel mai judecă între altele şi:
a) cererea de suspendare a grevei; b) contestaţia împotriva hotărârilor comisiei ce privesc
soluţionarea întâmpinărilor referitoare la propunerile de expropriere; c) recursul împotriva oricăror
acte emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
85. În cazul în care ulterior învestirii instanţei intervin modificări în ceea ce priveşte cuantumul
valorii obiectului cererii:
a) instanţa îşi declină întotdeauna competenţa; b) instanţa îşi declină competenţa numai dacă
modificarea cuatumului nu este rezultatul unei executări parţiale voluntare a pârâtului; c) rămâne
competentă instanţa învestită.
86. În cazul conexităţii şi atunci când mai mulţi reclamanţi cheamă în judecată acelaşi pârât, dar în
baza unor raporturi juridice distincte, competenţa după valoare se stabileşte:
32

33. a) prin cumularea tuturor pretenţiilor; b) prin luarea în considerare a individualităţii fiecărei cereri;
c) prin cumularea pretenţiilor, dar numai dacă procesele se află în aceeaşi fază.
87. Strămutarea pricinii pentru motive de bănuială legitimă:
a) este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; b) poate fi introdusă numai de procurorul
de la Parchetul de pe lângă ICCJ;c) se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor.
88. Cererea debitorului de sistare a pensiei de întreţinere poate fi introdusă la:
a) instanţa domiciliului pârâtului; b) instanţa de divorţ; c) instanţa domiciliului reclamantului.
89. Hotărârea de strămutare se caracterizează prin:
a) se da în camera de consiliu, fără citarea părţilor; b) se dă fără motivare si nu este supusă
niciunei căi de atac ; c) se poate ataca numai cu recurs.
90. Judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, printre altele:
a) cererea prin care se solicită înregistrarea tardivă a naşterii; b) cererea pentru declararea
judecătorească a abandonului de copii; c) cererea privind anularea unui brevet de invenţie.
91. Tribunalul soluţionează în primă instanţă, printre altele:
a) cererile care izvorăsc dintr-un act sau fapt de concurenţă neloială; b) cererea de înscriere a unei
federaţii; c) cererile de partaj care au o valoare mai mare de 500.000 lei.
92. Cu privire la criteriul valoric în stabilirea competenţei materiale:
a) valoarea obiectului litigiului se stabileşte de către reclamant prin cererea de chemare în judecată
şi de către pârât prin întâmpinare; b) momentul care interesează stabilirea valorii obiectului cererii
de chemare în judecată este cel al închiderii dezbaterilor în primă instanţă;
c) este reglementat de norme imperative.
93. Competenţa este de ordine publică:
a) în cazul competenţei generale; b) în cazul competenţei materiale sau teritoriale exclusive;
c) în toate pricinile privitoare la bunuri.
94. Cererea de rezoluţiune a unui antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil
este de competenţa:
a) instanţei de la locul situării bunului imobil; b) exclusivă a instanţei de la domiciliul pârâtului; c)
exclusivă a instanţei de la domiciliul reclamantului; d) şi a instanţei locului prevăzut în
antecontract pentru executarea obligaţiei.
95. Pentru cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă:
a) dreptul de a decide care din instanţele competente să fie sesizate aparţine reclamantului;
b) instanţa îşi poate declina competenţa dacă pârâtul solicită acest lucra până la prima zi de
înfăţişare; c) excepţia de necompetenţă poate fi invocată şi direct în căile de atac.
96. Sunt de competenţa instanţei de la locul situării bunului imobil:
a) acţiunea prin care se solicită ca pârâtul să fie obligat să facă reparaţii necesare la un imobil;
b) acţiunea în constatarea nulităţii unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un imobil;
c) acţiunea în revendicare a unui imobil.
97. Cererea de împărţire a bunurilor comune este de competenţa instanţei de la:
33

34. a) ultimului domiciliu comun al soţilor, in unele situatii; b) domiciliul pârâtului, în toate cazurile;
c) în toate cazurile, de la locul situării bunului imobil dacă se află printre bunurile ce urmează a fi a
partajate.
98. In cazul conflictului de competenţă:
a) acesta va fi soluţionat în camera de consiliu, cu citarea părţilor; b) hotărârea dată cu privire la
soluţionarea conflictului nu este supusă niciunei căi de atac; c) sesizarea instanţei competente să
soluţioneze conflictul nu poate fi făcută de partea interesată.
99. Dacă pe parcursul judecăţii valoarea obiectului cererii se modifică, iar potrivit dispoziţiilor
legale referitoare la competenţă după valoarea obiectului cererii, în raport cu valoarea astfel
modificată, competenţa revine unei instanţe de alt grad decât cea învestită:
a) se declină competenţa în favoarea instanţei care are competenţa să judece în raport cu valoarea
modificată a obiectului cererii;b) instanţa învestită rămâne competentă să judece, chiar ulterior
modificării valorii obiectului cererii; c) reclamantul are alegerea între instanţa iniţial învestită şi
cea devenită competentă ulterior modificării cererii.
100. Curţile de apel judecă:
a) în primă instanţă, procesele şi cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de
peste 1 000 000 RON; b) în primă instanţă, procesele şi cererile în materia contenciosului
administrativ cu privire la actele autorităţilor şi instituţiilor centrale; c) ca instanţe de recurs,
recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii care potrivit legii nu sunt
supuse apelului.
B) TEMA NR. 1 DREPT PROCESUAL CIVIL- TEST 2
1. Tribunalul:
a) soluţionează căile extraordinare de atac de retractare îndreptate împotriva hotărârilor judecătoriei
din raza sa teritorială; b) soluţionează cererile de strămutare de la o judecătorie la alta din raza sa
teritorială, pe orice motiv; c) rezolvă conflictul de competenţă dintre o judecătorie din raza sa şi un
organ de activitate jurisdicţională sau un tribunal arbitrai.
2. Tribunalul:
a) judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor (care au descisa calea de atac a apelului)
pronunţate de judecătorii în primă instanţă; b) Bucuresti are competenţă exclusivă de înregistrare a
partidelor politice; c) judecă cererea de recuzare formulată împotriva unui complet de judecată de
la o judecătorie din raza sa.
3. Curtea de apel judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie de contencios
administrativ ce privesc:
a) acte emise de autorităţile administraţiei publice locale şi de prefecturi; b) acte emise de serviciile
publice descentralizate la nivel judeţean; c) actele autorităţilor şi instituţiilor centrale.
4. Curtea de apel judecă:
a) ca instanţă de apel, apelurile declarate, în condiţiile legii, împotriva hotărârilor pronunţate de
tribunale în primă instanţă; b) ca instanţă de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor
pronunţate de judecătorie în primă instanţă; c) ca instanţă de recurs, recursurile declarate împotriva
hotărârilor, pronunţate de tribunale în apel.
5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
34

35. a) apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în primă instanţă; b)
recursurile în anulare şi recursurile în interesul legii; c) recursul declarat împotriva hotărârii
pronunţată de tribunal în primă instanţă, dacă acea hotărâre este susceptibilă de atac cu apel.
6. Conflictul de competenţă între Judecătoria Cluj şi Judecătoria Timişoara se soluţionează de:
a) Curtea de Apel Bucureşti; b) Curtea de Apel Cluj; c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în secţii unite:
a) recursurile in interesul legii; b) recursurile în anulare în cauzele în care secţiile sale au pronunţat
sentinţe rămase definitive prin nerecurare sau decizii în soluţionarea recursurilor ordinare; c)
cererile de strămutare întemeiate pe motiv de rudenie sau afinitate în cazul cauzelor aflate pe rolul
unei curţi de apel.
8. Schimbarea ulterioară a domiciliului pârâtului:
a) determină modificarea competenţei teritoriale a instanţei sesizate, dacă pârâtul a adus la
cunoştinţa instanţei schimbarea; b) nu determină modificarea competenţei teritoriale; c) nu
determină modificarea competenţei teritoriale, numai dacă pârâtul nu a adus la cunoştinţa instanţei
modificarea domiciliului.
9. Cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se introduce:
a) la instanţa sediului ei principal; b) la instanţa domiciliului persoanei căreia i s-a încredinţat
administrarea; c) la instanţa domiciliului reclamantului.
10. Când pârâtul, în afară de domiciliul său, are în chip statornic o îndeletnicire profesională ori
una sau mai multe aşezări agricole, comerciale sau industriale, cererea de chemare în judecată se
poate face:
a) la instanţa domiciliului pârâtului; b) numai la instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri,
pentru obligaţii patrimoniale şi care sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc; c) la
instanţa locului acelor aşezări sau îndeletniciri, pentru obligaţii patrimoniale sau nepatrimoniale
care sunt născute sau care urmează a se executa în acel loc.
11. În materie de asigurare, alegerea competenţei teritoriale prin convenţie este nulă:
a) dacă a fost făcută înainte de naşterea dreptului la despăgubire şi nu priveşte o asigurare maritimă
sau fluvială; b) dacă a fost făcută după producerea accidentului şi nu priveşte o asigurare maritimă
sau fluvială; c) în orice cazuri.
12. Când mai multe judecătorii din circumscripţia Tribunalului Bucureşti s-au declarat deopotriva
competente:
a) conflictul pozitiv de competenta se solutioneaza de catre Tribunalul Bucuresti; b) cauza se
solutioneaza de Tribunalul Bucuresti; c) conflictul negativ de competenta se solutioneaza de catre
Tribunalul Bucuresti.
13. Competenţa teritorială este exclusivă (excepţională):
a) în acţiunile personale introduse pe cale principală referitoare la imobile; b) în pricini referitoare
la starea persoanelor; c) în pricini referitoare la capacitatea persoanelor.
14. În cazul unei acţiuni reale imobiliare, atunci când imobilul se află situat în circumscripţiile
tuturor celor şase judecătorii de sector din municipiul Bucureşti:
a) cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 2, dacă pârâtul are domiciliul în sectorul 2; b)
cererea se introduce la Judecătoria Sectorului 3, dacă pârâtul nu are domiciliu, dar are reşedinţa în
35