SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 12
• 1. Identificaţi definiţia corectă a gândirii
• a) Gândirea este un procese psihic elementar, prin care se semnalizează separat, în forma unei imagini simple şi
primare, însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra
analizatorilor.
• b) Gândirea este procesul cognitiv superior care se desfăşoară într-un plan mintal, intern, subiectiv, uzând de
judecăţi, raţionamente, operaţii cognitive, cu ajutorul cărora realizează o procesare profundă a realităţii.
• c) Gândirea procesul cognitiv senzorial complex prin care se semnalizează însuşiri concrete şi caracteristice ale
obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
A B
1. Analiza a) extragerea însuşirilor esenţiale pentru o întreagă clasă de obiecte
2. Sinteza b) descompunerea în plan mintal a unui obiect în părţile sale componente
3. Comparaţia c) porneşte de la general pentru a ajunge la concret, particular
4. Abstractizarea d) evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre cel puţin două elemente pe plan mintal
după un criteriu comun
5. Generalizarea e) recompunere unui obiect în plan mintal din elementele sale iniţiale
6. Inducţia f) porneşte de la date, experienţe concrete pentru a ajunge la general
7. Deducţia g) extinederea însuşirilor extrase cu ajutorul abstractizării la o întreagă clasă de obiecte
Asociaţi elementele din coloana A cu elementele din coloana B
• 3. Răspundeţi cu adevărat sau fals următoarelor afirmaţii
• ______Problema este un obstacol cognitiv faţă de care repertoriul de răspunsuri al
subiectului este insuficient pentru a o rezolva
• ______Gândirea reflectă însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor prin intermediul
simţurilor
• _______Strategia algoritmică se foloseşte pentru rezolvarea unei probleme slab definite,
fără cerinţe clare şi cu mai multe soluţii posibile.
• _______Noţiunea este unitatea informaţională de bază a gândirii.
• _______Dezvoltarea gândirii se bazează şi pe procesele cognitive senzoriale.
Studiu de caz - Clive Wearing
„ El a fost afectat într-o asemenea măsură, încât nu-şi putea aminti decât ceea ce s-a întâmplat cu câteva minute înainte şi, în
consecinţă, consideră că abia în momentul respectiv şi-a recăpătat conştienţa. El ţine un jurnal în care îşi notează această obsesie:
pagini întregi de note în care menţionează data, ora şi faptul că abia a redevenit conştient. (...) Ori de câte ori apare soţia sa, Clive o
întâmpină cu bucuria celui care nu a văzut persoana iubită timp de mai multe luni, astfel încât ea nu trebuie decât să părăsească
încăperea timp de două, trei minute şi să se reîntoarcă pentru ca bucuria să se repete; este un proces întotdeauna plin de emoţie, care
se exprimă întotdeauna în acelaşi mod. Clive trăieşte într-un prezent permanent, fiind incapabil să înregistreze schimbările sau să
folosească trecutul pentru anticiparea viitorului, o situaţie pe care el a descris-o odată ca fiind „iadul pe pământ. Este ca şi când ai fi
mort în acest timp neneorocit”. Nu se poate bucura de cărţi deoarece nu le poate urmări intriga, nu manifestă nici un interes pentru
problemele curente, acestea fiind pentru el lipsite de sens, întrucât nu-şi poate aminti contextul. Dacă iese din casă se pierde
imediat. Muzicianul este un adevărat prizonier într-o mică insulă a conştientului înconjurată de marea amneziei”.
• Alan Baddely, „Memoria umană”
MEMORIA
DEFINIȚIE
• Memoria reprezintǎ acea capacitate psihicǎ absolut necesarǎ, fǎrǎ de care viaţa ar fi practic
imposibilǎ. Am trǎi într-un prezent continuu, fǎrǎ trecut şi fǎrǎ viitor, incapabili sǎ înregistrǎm
schimbǎrile.
• Memoria este procesul psihic care asigurǎ întipǎrirea,
stocarea şi reactualizarea experienţei anterioare
 întipǎrirea (fixarea, encodarea, engramarea) – se referǎ la “intrǎri” în
sistemul memoriei şi depinde de stimularea senzorialǎ ;
 stocarea – se referǎ la procesul prin care informaţia senzorialǎ este
reţinutǎ în memorie;
 reactualizarea – se referǎ la “ieşiri”prin care informaţiile stocate sunt
recunoscute sau reproduse.
CARACTERISTICILE MEMORIEI
• - situaţională (de ce sunt diferite relatările)
• - selectivă (omul reţine şi reactualizeazǎ informaţiile ce prezintǎ o anumitǎ semnificaţie pentru el;ai omis anumite
lucruri, întâmplări?)
• - relativ fidelă
• - mijlocită (cum am ai reuşit să ştii şi să relatezi toate aceste informaţii?)
• - active (deoarece faptele memorate, pǎstrate şi reactualizate suportǎ modificǎri importante);
• - inteligibilă (presupune înţelegerea informaţiilor memorate)
Test de memorie
• - elefanţi - călcau
• - speriaţi - mici
• - flăcări - apărare
• - iepuraşi - picioare
• - cenuşii - lipsiţi
• - violente - mari
• „Elefanţii mari, cenuşii, speriaţi de flăcările violente, călcau în
picioare iepuraşii mici lipsiţi de apărare”.
FORMELE MEMORIEI
• 1. După prezența intenției, a scopului, e efortului voluntary, memoria poate fi:
a. Voluntară
b. Involuntară
2.Având în vedere durata pǎstrǎrii informaţiilor, se disting trei forme ale
memoriei umane:
 Memoria senzorialǎ (de foarte scurtǎ duratǎ) –informaţia este stocatǎ
pentru 0,5 secunde;
 Memoria de scurtǎ duratǎ - informaţia este stocatǎ pentru 15-20 secunde;
 Memoria de lungǎ duratǎ - informaţia este stocatǎ un timp nelimitat) ore,
zile, ani, întreaga viaţǎ) ;

Más contenido relacionado

Similar a MEMORIA.pptx

INTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIA
INTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIAINTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIA
INTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIAguest1df0be
 
Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”
Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”
Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”Stea emy
 
Interviul drumului
Interviul drumuluiInterviul drumului
Interviul drumuluiKami Enache
 
Curs n 23 dec
Curs n 23 decCurs n 23 dec
Curs n 23 deccaliopi
 
Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1Nicu Barbi
 
A zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiile
A zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiileA zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiile
A zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiileDamian Teodor
 
Sigmund freud interpretarea viselor
Sigmund freud   interpretarea viselorSigmund freud   interpretarea viselor
Sigmund freud interpretarea viselorTimofte Gabriela
 
lectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docx
lectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docxlectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docx
lectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docxSzekelyMariaMagdolna
 
Ipostazele psihicului
Ipostazele psihiculuiIpostazele psihicului
Ipostazele psihiculuiflorentynap
 
Meditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamului
Meditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamuluiMeditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamului
Meditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamuluiNagy Attila (Mihai)
 

Similar a MEMORIA.pptx (20)

Memoria
MemoriaMemoria
Memoria
 
Memoria
MemoriaMemoria
Memoria
 
Memoria
MemoriaMemoria
Memoria
 
157 lectia 3_gandir
157 lectia 3_gandir157 lectia 3_gandir
157 lectia 3_gandir
 
INTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIA
INTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIAINTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIA
INTERACTIUNEA IMAGINATIEI CU PROCESELE COGNITIVE SI MOTIVATIA
 
Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”
Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”
Tonice pentru suflet: „Uite, am înțeles, nu poţi. Dar vrei?”
 
osho-emotiile
 osho-emotiile osho-emotiile
osho-emotiile
 
Modul 1
Modul 1Modul 1
Modul 1
 
Psihologie
PsihologiePsihologie
Psihologie
 
Interviul drumului
Interviul drumuluiInterviul drumului
Interviul drumului
 
Curs n 23 dec
Curs n 23 decCurs n 23 dec
Curs n 23 dec
 
Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1Autocontrolul prin metoda silv1
Autocontrolul prin metoda silv1
 
Interviu joe dispenza
Interviu joe dispenzaInterviu joe dispenza
Interviu joe dispenza
 
A zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiile
A zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiileA zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiile
A zecea regula a codului moral care purifica mintea si emotiile
 
Aura energetica-ii
Aura energetica-iiAura energetica-ii
Aura energetica-ii
 
Sigmund freud interpretarea viselor
Sigmund freud   interpretarea viselorSigmund freud   interpretarea viselor
Sigmund freud interpretarea viselor
 
Doliul
DoliulDoliul
Doliul
 
lectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docx
lectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docxlectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docx
lectie dirigentie- FURIA -Szekely Magda.docx
 
Ipostazele psihicului
Ipostazele psihiculuiIpostazele psihicului
Ipostazele psihicului
 
Meditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamului
Meditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamuluiMeditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamului
Meditatii - Uitarea inconstienta a identitati neamului
 

MEMORIA.pptx

  • 1. • 1. Identificaţi definiţia corectă a gândirii • a) Gândirea este un procese psihic elementar, prin care se semnalizează separat, în forma unei imagini simple şi primare, însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor. • b) Gândirea este procesul cognitiv superior care se desfăşoară într-un plan mintal, intern, subiectiv, uzând de judecăţi, raţionamente, operaţii cognitive, cu ajutorul cărora realizează o procesare profundă a realităţii. • c) Gândirea procesul cognitiv senzorial complex prin care se semnalizează însuşiri concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.
  • 2. A B 1. Analiza a) extragerea însuşirilor esenţiale pentru o întreagă clasă de obiecte 2. Sinteza b) descompunerea în plan mintal a unui obiect în părţile sale componente 3. Comparaţia c) porneşte de la general pentru a ajunge la concret, particular 4. Abstractizarea d) evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre cel puţin două elemente pe plan mintal după un criteriu comun 5. Generalizarea e) recompunere unui obiect în plan mintal din elementele sale iniţiale 6. Inducţia f) porneşte de la date, experienţe concrete pentru a ajunge la general 7. Deducţia g) extinederea însuşirilor extrase cu ajutorul abstractizării la o întreagă clasă de obiecte Asociaţi elementele din coloana A cu elementele din coloana B
  • 3. • 3. Răspundeţi cu adevărat sau fals următoarelor afirmaţii • ______Problema este un obstacol cognitiv faţă de care repertoriul de răspunsuri al subiectului este insuficient pentru a o rezolva • ______Gândirea reflectă însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor prin intermediul simţurilor • _______Strategia algoritmică se foloseşte pentru rezolvarea unei probleme slab definite, fără cerinţe clare şi cu mai multe soluţii posibile. • _______Noţiunea este unitatea informaţională de bază a gândirii. • _______Dezvoltarea gândirii se bazează şi pe procesele cognitive senzoriale.
  • 4. Studiu de caz - Clive Wearing „ El a fost afectat într-o asemenea măsură, încât nu-şi putea aminti decât ceea ce s-a întâmplat cu câteva minute înainte şi, în consecinţă, consideră că abia în momentul respectiv şi-a recăpătat conştienţa. El ţine un jurnal în care îşi notează această obsesie: pagini întregi de note în care menţionează data, ora şi faptul că abia a redevenit conştient. (...) Ori de câte ori apare soţia sa, Clive o întâmpină cu bucuria celui care nu a văzut persoana iubită timp de mai multe luni, astfel încât ea nu trebuie decât să părăsească încăperea timp de două, trei minute şi să se reîntoarcă pentru ca bucuria să se repete; este un proces întotdeauna plin de emoţie, care se exprimă întotdeauna în acelaşi mod. Clive trăieşte într-un prezent permanent, fiind incapabil să înregistreze schimbările sau să folosească trecutul pentru anticiparea viitorului, o situaţie pe care el a descris-o odată ca fiind „iadul pe pământ. Este ca şi când ai fi mort în acest timp neneorocit”. Nu se poate bucura de cărţi deoarece nu le poate urmări intriga, nu manifestă nici un interes pentru problemele curente, acestea fiind pentru el lipsite de sens, întrucât nu-şi poate aminti contextul. Dacă iese din casă se pierde imediat. Muzicianul este un adevărat prizonier într-o mică insulă a conştientului înconjurată de marea amneziei”. • Alan Baddely, „Memoria umană”
  • 6. DEFINIȚIE • Memoria reprezintǎ acea capacitate psihicǎ absolut necesarǎ, fǎrǎ de care viaţa ar fi practic imposibilǎ. Am trǎi într-un prezent continuu, fǎrǎ trecut şi fǎrǎ viitor, incapabili sǎ înregistrǎm schimbǎrile. • Memoria este procesul psihic care asigurǎ întipǎrirea, stocarea şi reactualizarea experienţei anterioare
  • 7.  întipǎrirea (fixarea, encodarea, engramarea) – se referǎ la “intrǎri” în sistemul memoriei şi depinde de stimularea senzorialǎ ;  stocarea – se referǎ la procesul prin care informaţia senzorialǎ este reţinutǎ în memorie;  reactualizarea – se referǎ la “ieşiri”prin care informaţiile stocate sunt recunoscute sau reproduse.
  • 8. CARACTERISTICILE MEMORIEI • - situaţională (de ce sunt diferite relatările) • - selectivă (omul reţine şi reactualizeazǎ informaţiile ce prezintǎ o anumitǎ semnificaţie pentru el;ai omis anumite lucruri, întâmplări?) • - relativ fidelă • - mijlocită (cum am ai reuşit să ştii şi să relatezi toate aceste informaţii?) • - active (deoarece faptele memorate, pǎstrate şi reactualizate suportǎ modificǎri importante); • - inteligibilă (presupune înţelegerea informaţiilor memorate)
  • 9. Test de memorie • - elefanţi - călcau • - speriaţi - mici • - flăcări - apărare • - iepuraşi - picioare • - cenuşii - lipsiţi • - violente - mari
  • 10. • „Elefanţii mari, cenuşii, speriaţi de flăcările violente, călcau în picioare iepuraşii mici lipsiţi de apărare”.
  • 11. FORMELE MEMORIEI • 1. După prezența intenției, a scopului, e efortului voluntary, memoria poate fi: a. Voluntară b. Involuntară
  • 12. 2.Având în vedere durata pǎstrǎrii informaţiilor, se disting trei forme ale memoriei umane:  Memoria senzorialǎ (de foarte scurtǎ duratǎ) –informaţia este stocatǎ pentru 0,5 secunde;  Memoria de scurtǎ duratǎ - informaţia este stocatǎ pentru 15-20 secunde;  Memoria de lungǎ duratǎ - informaţia este stocatǎ un timp nelimitat) ore, zile, ani, întreaga viaţǎ) ;