Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.
GRAFICĂ ŞI DESIGN
Frincu Mihaela Hanelore
GRAFICĂ…
 GRÁFIC, -Ă, grafici, -ce, adj., GRÁFIC, grafice, s.n., GRÁFICĂ s.f.
 I. Adj.
 1. Referitor la metoda de a rep...
DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN
ELEMENTE FUNDAMENTALE
 Elementele fundamentale ale grafic-design-ului: forma, culoarea şi conc...
DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN
PRINCIPII DE BAZĂ
 1. FORMA ŞI SPAŢIU
 Vederea este o experiență atât de banală încât i se ac...
DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN
PRINCIPII DE BAZĂ
 2. SPAŢIU NEGATIV ŞI SPATIU POZITIV
 Trebuie analizată utilizarea eficient...
DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN
PRINCIPII DE BAZĂ ALE MACHETĂRII
 Termenul machetare se refera la modul în care organizăm mate...
DESPRE … IMAGINE
 IMÁGINE, imagini, s.f.
 1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma
uno...
FORMAREA … IMAGINILOR
CAMERA OBSCURĂ - FOTOGRAFII
Camera obscură
1490
Când imaginea obiectelor iluminate…
pătrunde printr-o gaura mica intr-o
în...
FOTOGRAFIA COLOR
 1861 – Maxwell
 1903 - Autochrome Lumière
 3 placi sensibile (R, G, B)
 1935 – Kodachrome– prima pel...
SISTEMUL VIZUAL UMAN
 380-740nm
OCHIUL UMAN – CAMERA PERFORMANTĂ?
 3 tipuri de pigmenți sensibili la culoare(R, G, B) –vedere tricromatica
 Ochiul disti...
TESTE
CULOAREA
 culoarea care consta intr-o singura lungime de unda: pura
spectral (monocromatica)
 în general, amestecuri
 m...
CUBUL RGB
SPATIUL HSV
 Nuanța(H), saturație (S) si intensitate(V)
 Nuanța: tipul culorii: roșu, galben…(0-360 grade)
 Saturație: ...
RGB, CMYK
 Culorile secundare se obțin din amestecul a cate doua culori
primare
 Cian absoarbe roșu, magenta verde, galb...
DIVERSE
 http://www.iluzieoptica.com/
 http://www.haltadefinizione.com/
http://www.harlem-13-gigapixels.com/
 http://ww...
VĂ MULŢUMESC
Próxima SlideShare
Cargando en…5
×

Grafica si design Elemente Fundamentale Patrascu Frincu Mihaela Hanelore

2.545 visualizaciones

Publicado el

Publicado en: Diseño
  • Sé el primero en comentar

Grafica si design Elemente Fundamentale Patrascu Frincu Mihaela Hanelore

  1. 1. GRAFICĂ ŞI DESIGN Frincu Mihaela Hanelore
  2. 2. GRAFICĂ…  GRÁFIC, -Ă, grafici, -ce, adj., GRÁFIC, grafice, s.n., GRÁFICĂ s.f.  I. Adj.  1. Referitor la metoda de a reprezenta prin desen (linii, puncte, figuri etc.) o mărime, variația unei mărimi sau raportul dintre două sau mai multe mărimi variabile; care aparține acestei metode.  2. Care ține de sau privitor la felul în care se realizează o tipăritură.  II.  1. S.n. Reprezentare prin desen a unei mărimi, a variației unei mărimi sau a raportului dintre două sau mai multe mărimi variabile; reprezentare prin linii, figuri geometrice, hărți etc. a unor date din diverse domenii de activitate.  2. S.f. Ramură a artei plastice la baza căreia se află desenul de sine stătător și care folosește diverse procedee tehnice și diferite materiale. – Din fr. graphique.  Sursa: DEX '98
  3. 3. DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN ELEMENTE FUNDAMENTALE  Elementele fundamentale ale grafic-design-ului: forma, culoarea şi conceptul.  Forma – reprezintă compoziția elementelor fundamentale dintr-o lucrare/proiect, felul în care arată un obiect : configurația, proporția, echilibrul şi armonia parților componente. Înțelegerea formei provine din dezvoltarea capacității de a distinge calitățile intrinseci ale elementelor şi a relațiilor dintre ele.  Culoarea - joaca un rol important în luarea de decizii în designul grafic, conferind varietate, atmosferă şi spațialitate. Culorile alese vor determina nu numai reacții psihologice şi emoționale ci ar trebui să susțină şi să sporească aspectele de natură formală.  Conceptul - se referă la ideea sau viziunea ce susține imaginea grafică. Procesele de gândire parcurse spre realizarea unei lucrări reprezintă o parte vitală din găsirea unei soluții grafice la o problemă specifică. Forma şi culoarea au puțină valoare dacă nu există o gândire de calitate. Atunci când conceptul şi utilizarea formei şi a culorilor se întregesc coerent, există posibilitatea reală ca designerul să își atingă obiectivele.
  4. 4. DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN PRINCIPII DE BAZĂ  1. FORMA ŞI SPAŢIU  Vederea este o experiență atât de banală încât i se acordă prea puțină atenție. Pentru designer, felul în care ochii şi creierul său interpretează ceea ce vede, prezintă importanța cea mai mare. În mod conștient sau nu, ochii noștri alimentează creierul în mod constant cu informații vizuale, ce sunt procesate şi interpretate.  a) Spațiu bidimensional – designul grafic se realizează în general în limitele a două dimensiuni (înălțime şi lățime). O coală albă de hârtie este o suprafață plană până în clipa în care plasăm un semn pe ea, iar atunci devine scena unor forțe vizuale ce devin tot mai complexe pe măsură ce creşte numărul elementelor. Ele constituie forța fundamentală a stimulilor vizuali.  b) Figura şi fondul  Formele sunt întotdeauna percepute în asociere cu spațiul în care sunt amplasate şi cu celelalte forme ce pot fi prezente în formatul respectiv. Fiecare formă este văzută în context şi nu poate fi total izolată.  În general, o formă este considerată pozitivă iar spațiul din jurul ei este negativ. Stilul din interiorul unui format (numit uneori şi fond), este un element important al oricărui design şi nu ar trebui tratat superficial.  Spațiul trebuie organizat şi controlat, deoarece oferă informații importante despre forma care trebuie să aibă în jurul ei o non-formă pentru a exista. Un spațiu necorespunzător aranjat poate accentua neînțelegerea unei idei.  d) Simetrie şi asimetrie  d) Forma tridimensională - iluzia profunzimii şi a volumului spațial parvine prin perspectivă, un tip de reprezentare vizuală inventată la începutul Renașterii italiene.
  5. 5. DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN PRINCIPII DE BAZĂ  2. SPAŢIU NEGATIV ŞI SPATIU POZITIV  Trebuie analizată utilizarea eficientă a spațiului pozitiv şi a spațiului negativ. Spațiul pozitiv este suprafața imaginii, în vreme ce spațiul negativ este fundalul sau planul imaginii. Este important să fie înțeles faptul că, în general, spațiul negativ slujește pentru a susține suprafața imaginii şi de aceea nu poate fi lăsat să se dezvolte ca spațiu activ în sine.  Merită explorate efectele pe care acest spațiu neutilizat îl are asupra senzației globale generate de o imagine, prin modificarea raportului între spațiul pozitiv şi cel negativ. Pot apărea situații în care un grup specific de elemente se reunesc pentru a se susține reciproc şi a concura astfel încât fundalul capătă forma din partea elementelor pozitive. În aceste cazuri ochii au dificultăți în a deosebi forma de fundal, lucru care creează ambiguitate.  3. COMPOZIŢIA  Compoziția se referă la structura şi organizarea subiectului, iar înțelegerea şi explorarea practică a subiectului respectiv sunt esențiale pentru o comunicare vizuală eficientă. Compoziția trebuie considerată la fel de importantă ca şi elementele folosite pentru a construi imaginea în sine.  De-a lungul istoriei artei vizuale au fost propuse diverse teorii ale compoziției. Cea mai cunoscută este însă SECŢIUNEA DE AUR sau PROPORŢIA DIVINĂ concepută de arhitectul Vitruvius şi se bazează pe un raport stabilit între latura lungă şi cea scurtă a unui dreptunghi.  Totuși au fost concepute şi alte teorii precum cea a pictorului Henri Matisse, conform căreia compoziția reprezintă arta aranjării diverselor elemente în scopul de a exprima sentimentele în mod decorativ.  Ca şi concluzie... elementele folosite în realizarea unei compoziții nu trebuie neapărat amplasate central pe hârtie, ci pot părea că ies din hârtie sau intră dinspre margini etc.  Astfel, o compoziție simetrică asigura o lucrare calmă, pașnică, pe când dinamismul este obținut printr-o dispunere asimetrică.
  6. 6. DESPRE … GRAFICĂ ŞI DESIGN PRINCIPII DE BAZĂ ALE MACHETĂRII  Termenul machetare se refera la modul în care organizăm materialele disparate ce formează elementele unei lucrări. Obiectivul este de a prezenta informațiile logic şi coerent, cât şi de a scoate în relief elementele importante. În producerea machetelor există trei etape de bază:  Informarea - în primul rând designerul este informat de client asupra materialelor ce trebuie utilizate. În mod normal acestea pot fi o combinație de text (text principal, titluri, legende) şi imagini (fotografii, ilustrații, hârtii sau diagrame). Informarea ar trebui să precizeze şi aspectul dorit sau senzația pe care intenționează să o transmită, care la rândul ei va depinde de publicul țintă. Trebuie ca macheta să pară autoritară sau ticsită cu informații? curată şi structurată cu multe spații albe? Neconvențională sau ultramodernă?  Proiectarea - în al doilea rând designerul trebuie să înceapă să se gândească la felul în care diverșii factori practici, ca formatul paginii şi culorile disponibile îi vor influența abordarea. Dacă există multe imagini şi text care trebuie încadrate într-o suprafață mică atunci aspectul machetei va fi afectat. În această etapă trebuie ajuns la un acord în privința stabilirii de ierarhii în text, adică a punctelor principale ce trebuie subliniate. În unele cazuri unele elemente pot fi etichetate cu (liste ordonate sau neordonate) pentru a le indica importanța relativă. Însă aceste elemente pot fi tratate şi tipografic pentru a le spori înțelesul. Astfel se apelează la diferențe de mărime de font, grosime, formă sau culoare.  Procesarea - etapa a treia este trecerea propriu-zisă la treaba. Nu va grăbiți direct la calculator. Presupunând că lucrarea are mai multe pagini este indicat să creați o desfășurare pe două pagini cu dimensiunea finală reală. În felul acesta puteți vedea zona în care trebuie lucrat. Pentru o organizarea mai ușoară a materialului, este recomandabil să începeți cu o grilă, în care structura generală a paginii să fie divizată în unități de spațiu. Grila va arata dispunerea coloanelor, marginile şi zonele pentru textul principal, legende şi imagini. După ce ați trasat formatul puteți pregăti câteva ciorne ale machetei. Ele pot fi miniaturi sau schițe vizuale având dimensiunea pe jumătate din cea reală în care sunt prezentate pentru prima dată ideile.  Timpul necesar desenării ideilor este infinit mai scurt decât încercarea de a crea lucrările direct pe calculator. Calculatorul e doar un instrument şi nu poate gândi în locul nimănui. Aici un designer cu imaginație își poate folosi pe deplin talentele înainte de a trece la lucru efectiv.
  7. 7. DESPRE … IMAGINE  IMÁGINE, imagini, s.f.  1. Reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări; spec. reprezentare vizuală sau auditivă; (concr.) obiect perceput prin simțuri.  2. Reproducere a unui obiect obținută cu ajutorul unui sistem optic; reprezentare plastică a înfățișării unei ființe, a unui lucru, a unei scene din viață, a unui tablou din natură etc., obținută prin desen, pictură, sculptură etc. Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, în literatură, în arte plastice etc.  3. (Fiz.) Figură obținută prin unirea punctelor în care se întâlnesc razele de lumină sau prelungirile lor reflectate sau refractate. [Var.: (rar) imágină, -i s.f.] – Din lat. imago, -inis (cu sensuri după fr. image).  Sursa: DEX '98  Comentarii:  Poartă informație despre obiecte  A nu se confunda cu obiectele
  8. 8. FORMAREA … IMAGINILOR
  9. 9. CAMERA OBSCURĂ - FOTOGRAFII Camera obscură 1490 Când imaginea obiectelor iluminate… pătrunde printr-o gaura mica intr-o încăpere foarte întunecoasa… veți vedea aceste obiecte cu propria lor forma si culoare… inversate… ”Leonardo DaVinci” Prima fotografie
  10. 10. FOTOGRAFIA COLOR  1861 – Maxwell  1903 - Autochrome Lumière  3 placi sensibile (R, G, B)  1935 – Kodachrome– prima pelicula color (Kodak)  1936 –pelicula color Agfa  1948 –Polaroid fotografia instantanee (Edwin Land); 1962 color
  11. 11. SISTEMUL VIZUAL UMAN  380-740nm
  12. 12. OCHIUL UMAN – CAMERA PERFORMANTĂ?  3 tipuri de pigmenți sensibili la culoare(R, G, B) –vedere tricromatica  Ochiul distinge 10 milioane culori  Lipsa receptorilor=> defecte  Adaptare cromatica: culoarea perceputa rămâne constanta la variația iluminării
  13. 13. TESTE
  14. 14. CULOAREA  culoarea care consta intr-o singura lungime de unda: pura spectral (monocromatica)  în general, amestecuri  majoritatea culorilor pot fi generate de un amestec de 3 culori, numite culori primare  în 1931, CIE a standardizat reprezentarea culorilor prin amestecarea a 3 culori primare
  15. 15. CUBUL RGB
  16. 16. SPATIUL HSV  Nuanța(H), saturație (S) si intensitate(V)  Nuanța: tipul culorii: roșu, galben…(0-360 grade)  Saturație: puritatea culorii(0-100%)  Intensitate: strălucirea culorii(0-100%)
  17. 17. RGB, CMYK  Culorile secundare se obțin din amestecul a cate doua culori primare  Cian absoarbe roșu, magenta verde, galbenul absoarbe albastru  La imprimare, culorile închise se obțin adăugând negru: CMYK
  18. 18. DIVERSE  http://www.iluzieoptica.com/  http://www.haltadefinizione.com/ http://www.harlem-13-gigapixels.com/  http://www.digicamhistory.com/
  19. 19. VĂ MULŢUMESC

×